BKDACŢIVKKA Şl ADMINISTRAŢI A i
BRAŞOVfj, piaţa mare Nr. 22.
ANULU L.
SE PRENUMERA:
ia poşte, la librării şi pe Ia dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl.
Pe un fi anfl 12 fior., pe şăse Iun! 6 fior., pe trei luni 3 fior, Koiaâfiia ţi etrăinătate;
Pe an fi 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr., pe trei 1ur>» 10 franc!.
âNUNIIUSILE:
O serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare pdblicare
*Şc-«i«<arT	nw *p	— Siai’MSorlDts nu *e retrămltu.
NS 261
Vineri, 27 Noemvre (9 Decemvre).
1887.
Braşovtk, 26 Noemvre 1887.
Părerea, ce amfi esprimat’o eri asupra comunicatului oficioşii apărutu în „Fremdenblatt“, o vedemu împărtăşită şi de foile clin Viena şi Pesta, ce ne-au sosită cn posta de a<}î.
Situaţiunea s’a posomorită din causa atitu-dinei ameninţătbre a Rusiei. Acbsta se accen-tubză a4b ca niciodată pănă acum, de cătrâ durele memorate.
„Seribse simptome,u scrie „Neue freie Presse“ de Mercuri, „ne indic? că în acele regiuni, unde se decide asupra sdrtei monarchiei, se cumpă-nescă importante decisiuni. Archiducele Albrecht a sosită a(}i în Viena şi motivulă reîntbrcerei sale dela Arco se pune în legătură cu măsurile militare, ce ară pută să fiă impuse monarchiei de situaţiunea politică.
„încă de multă, — adaugă numita fbiă — nu mai este secretă, că conducerea superibră a armatei urmăresce cu cea mai mare neîncredere îngrămădirea cea mare a trupeloră rusescî la graniţele austriace. Fantasia viuă a Ruşiloră e atrasă mereu de icbna ce şi-o zugrăvescO, cum nenumăratele cete ale cavaleriei loră uş6re sje revarsă fără veste ca lăcustele peste Galiţia, n^-vălindu asupra acestei ţări lipsită de apărare, distrugendă drumurile de feru şi căile de junc-ţiune, şi îuaintândă fără resistenţă pănă în spinarea Carpaţiloră. Nu4 vorbă amă pută des preţui astfelă de lăudăroşii, dăr cu tăte astea suntemă neliniştiţi dăcă soldaţii ruşi se îngră-mădescu în masse totu mai dese în apropierea imperiului nostru. Acăstă concentrare pare că e privită şi de câtră guvernulă austriacă ca o turburare morală a păcii, căci cu celă mai apăsată tonă se vestesce a(Ji într’ună comunicată o-ficiosu, că dăcă se voru continua concentrările rusescî, Austria va fi constrînsă să pună întrebarea, că bre grija imperiosă pentru siguranţa monarchiei nu cere şi din partea nbstră măsuri corăspiuwjătbre, pentru ca să nu rămânemă îndă-rătă faţă cu pregătirile ameninţătbre şi cu to-tulă neprovocăte ale vecinului.“
„Asemeni cuvintew — 4*ce »N. fr. Presse“ — „potă fi astă<}l numai ună avertismentă; der cela, ce le a pronunţata odată, pote fi uşorii cons-trînsă, de a păşi pe puntea, care duce la faptă.u
Fbia vienesă apelăză mai departe la precau-ţiunea politică, ce o recomandă guvernului pe lângă precauţiunile militare, şi esprimă părerea, că ori ce lovitură ce s’ar îndrepta în contra Austriei, ar fi privită în Germania ca ună semnală pentru luptă, căci puterea germană se ra-zimă a<Ji pe alianţa cu Austria.
Vorbindă de alianţa monarchiei nbstre cu Germania, „N. fr. Presse“ ajunge la conelusiunea, că dăcă nu se va sfărâma întregă fundamentulu politicei austriace, nu e cu putinţă, ca relaţiunile Germaniei cu Rusia să se fi îmbunătăţită în urma visitei Ţarului, când Austria se vede silită a se gândi la măsuri militare din causa îngrijirei ce i-o insuflă intenţiunile rusescî.
„Nu putemu să presupunemu“, 4^ce «N. fr. Presse“, „ca bărbaţii noştri de stată să urmarbscă o politică, care ar provoca ună duelu între Austria şi Rusia, pe când aliaţii noştri ară r&mânâ simpli privitori. Dăcă dăr contele Kalnoky este îngrijată pentru siguranţa monarchiei, atunci şi principele Bismark trebue să se tămă de o ameninţare a graniţeloră germane “.
Numita fbiă arată mai departe, cu câtă mo-deraţiune a procedată guvernulă austro-ungarO în afacerile orientale şi cum s’a străduită să rămână între marginile tractateloiu şi să nu pro-vbce pe Rusia, şi finesce apoi cu următbrele cu vinte :
„Situaţiunea brăşi s’a posomorită. Austria se razimă pe o politică de abţinere şi are aliaţi puternici. Alături cu imperiulu germană încă
totă ne tememă de răsboiu eu devastările şi cru-4imile sale, der nu ne tememă de nici ună duşmană. Dăcă Rusia va atitoa pe Austria, se va isbi şi de vârfulă baionefceî^ermane. Numai pe acăsta se mai ra4iniă credinţa nbstră în pace. Dăcă însă amă fi greşiţi în acăstă aşteptare, atunci monarchia nbstră ar fi în ajunulă unoră timpuri grele. “
Totă cam în direcţiunea acăsta, deşi cu multă mai mare optinismă, tractăză cestiunea şi fbia guvernului ungurescă „Pester Lloyd“ de Marţi. Acăstă fbiă constată mai ântâiu, că Ţa-rulu numai cu privire la Germania a dată ordină foiloră rusescî ca să-şi modereze limbagiulă, dăr nu şi cu privire la Austro-Ungaria, şi că cu tbte acestea guvernulă rusescă nu încetăză de-a concentra trupe la graniţele germane şi austriace. Parola 4^eb 4i°e «Pester Lloydw, este: „să ve-ghiămă“, ăr câtă pentru pofta de răsboiu a cer-curiloră rusesc! speră, că ele şl-o voră pierde, dăcă voră cumpăni, că Rusia este a4i isolatâ şi că stă faţă cu puternica ligă de pace. In fine declară, că cu tbtâ seriositatea situaţiunci şi cu tbtă atitudinea ameninţătbre a Rusiei nu pbte crede încă că răsboiulă ar fi devenită inevitabilă.
Concentrările rnsesci la graniţa Austro-Ungariei.
Articolulă oficibsei „Fremdenblatt“ din Viena, ce ni s’a semnalată eri prin telegramă, este ur-măiorulu :
Deja de câtva timpă se ivescă scirî despre măsuri militare din partea Rusiei, care ar avea de scopă întărirea trupeloră rusăscî din guvernămintele de căt.ră graniţa austro-ungară. Aceste sciri lo-amă aflată mai precisă în timpulă din urmă în foi germane bine informate şi ar fi directă şi autorisată adeverite din partea Rusiei, dăcă s’ar dovedi ca corectă, că se înregistrăză şi în fbia oficială »Dniewik Warszavski«, care de sigură aduce numai sciri militare autentice. Anume se <J;ce că fbia din Varşovia adeveresce datele, că aceste întăriri de trupe destinate pentru guoernămentulă Varşovia suntă: divisiunea 13 de cavaleriă din Moscva, bateriile 20 şi 22 de artileria călărăţă şi ună regimentă de cazaci, de 0-renburg, care în parte au şi sosită deja în garnisbnele loră cele nouă. Ce asemenea spune „Kreuzzeitung" că în Grodno a sosită ca garnisbnă ună regimentă întregă. Numita fbiă mai înregistrăză şi sgomotele despre fortifi-caţiunile dela Narew şi Bug.
Aceste scirî ară sta în contrastă cu iubirea de pace accentuată din tăte părţile şi cu speranţele într’o reac-ţiune lămuritore şi liniştitbre în urma întâlnirei de deunăzi în Berlină. Cu tăte astea ar fi să aşteptămu întru câtă acăstă întâlnire va influinţa asupra măsuriloră, ce e posibilă că s’au luată încă sub alte presupuneri. Ce pri-vesce pe Austro-Ungaria, pentru ea au valăre în deplină măsură cuvintele esprimate atâtă de clară şi energică în discursulă de deunăcjî ală tronului germană despre hotă-rîta înclinare d’a nu turbura pacea veciniloră săi prin atacuri volnice.
Ori-ce amică sinceră ală păcii ar pută regreta a-dăncă, decă Rusia concentrândă mereu şi de aci încolo trupe ar face se ne tememă de o seriâsă ameninţare a graniţeloră nostre şi ne-ară sili se punemă întrebarea, că 6re grija imperiosă pentru siguranţa monarchiei nu cere şi din partea nostră se luămă mesurile corhpundetâre, pentru ca se nu remânemă înderetă faţă cu pregătirile ameninţatore şi cu totulă neprovocate ale vecinului?
România şi alianţele Germaniei.
Sub acestu titlu, „Correspondance de Vienne“ publică următbrea corespondinţă ce i se trâmite din Bruxelles:
D. de Bismark pare c^ uită cu totulă faimăsa mac-simă: Cine îmbrăţişăză prea multă, strînge rău. întreit a alianţă nu’i este de ajunsă, După ce a făcută pe Aus-tro-Ungaria şi pe Italia să intre în cerculă politicei sale, caută acum să facă să între una după alta în acestă
cercă şi Englitera, România şi Spania, şi chiar Belgia şi Olanda. In ce modă va înţelege dânsulă a împăca interesele atâtă de contradictorii ale atâtoră numerbse puteri? Cum mai cu sâmă voesce să alieze neutralitatea Belgiei cu angagiamentulă ce ea ar trebui să ia pentru a susţine politica întreitei alianţe? Acestea suntă ces-tiunl pe cari ună omă de stată atâtă de esperimentată ca d. de Bismark a trebuită evidentă să şi le pună mai înainte d’a intra în negocieri cu miniştrii belgianl, englesi şi români.
Deja a trebuită să fiă însciinţată de resistenţă ce proiectele sale au provocata la BucurescI, unde opiniu-nea publică s’a pronunţată în contra loră în modulă celă mai categorică. In adevără, să scie că d. Brătianu avea, acum două luni, intenţiunea d’a se duce la Berlină. Dăr singura anunţare a acestei călătorii a pricinuită In România o astfelă de emoţiune, încâtă primulă ministru a trebuita să renunţe la ea
Este adevărată că se afirmă, că ună tratată ar fi cu tbte acestea încheiata prin corespondinţă, a se sci în ce măsură România va fi angagiată se intervină în casă de complicaţiuni în Orienta. Trebuie ca esperienţa s’o fi învăţată că, în tratatele încheiate cu d. de Bismark, nimeni n’a câştigată niciodată nimjcă. Singură Germania s’a folosită întotdăuna In modulă celă mai esclusivă; aliaţii săi însă niciodată. Trebuie să sperămă peDtru România că Omenii săi de stată n’au uitată acăsta.
Câtă pentru marchisulă de Salisbury, densulă şî-a adusă aminte d’acăsta. Invitată asemenea de cancelarulă a adera la întreita alianţă, primulă-ministru a făcută cu multă politeţă să înţelăgă, că Englitera ar dor» să-ş! păstreze deplina şi întregă libertate de acţiune.
Se scie că totă acăsta este şi atitudinea pe care Rusia o păstreză cu energiă deia suirea pe tronă a Ţarului Alecsandru III; şi tăte manoperile cancelarului Germaniei nu voră putea să schimbe nimică. In resumată din şăse mari puteri cari au luată parte la congresulă din Berlină, trei suntă de o parte şi trei de alta. Europa se află a(}I, ca şi în anulă trecută, împărţită în două tabere. Acăsta este o situaţiune, care lasă să se prevadă seribse complicaţiuni. Ori ce s’ar <Jice, acăsta nu este d’ajunsă pentru a asiguua pacea Europei. Viitbrulă ne va spune dăcă acăsta este d’ajunsă pentru a asigăra menţinerea supremaţiei germane.
Cehii şi politica oficială a monarchiei.
In 4fiele trecute s’a ţinută în Praga o adunare convocată de clubulu Cehiloru tineri, Ia care au luată parte peste 800 de persbne. Au vorbită deputaţii Vasty, Engel, Eduard şi Iuliu Gregr. l£tă darea de sbmă ce o face „L’Au-triat-he slave et roumainew despre acbstă adunare:
După ună discursă remarcabilă ală d-lui Vasty contra politicei esteribre a contelui Kalnoky, luă cuvân-tu.lă d-lă Ed. Gregr şi fă că aspre Imputări deputaţiloră din clubulă Gehiloră bătrâni, cărora patriolismulă şi calitatea loră de representanţi ai poporului cehă le impunea datoria de a declara pe faţă înaintea Europei întregi, în delegaţiunî, că alianţa cu Germania li se pare desastruosă pentru Austria şi că o detestă marea ma-ioritate a poporeloră imperiului.
După acestă discursă luă cuvântulă d-lă I. Gregr, proprîetarulă fOiei .Narodni Lisly*. Discursulă şi-lă Introduse arătândă tbte greşelele politicei oficiale, Cabinetul Taaffe n’a avută niciodată sinceră intenţiunea de a rea-lisa egalitatea de drepturi a diverseloră naţionalităţi ale imperiului, ce şi-o înscrisese în capulă programului. Cei din Viena dela restabilirea dualismului n’au încetată a’şl imagina, că ară pută reduce naţiunea cehă la rolulă, ce îlă impună Maghiarii pdî Slovaciloră şi Româniloră din Transilvania. (Vii aclamaţiuni au isbucnitO la acăstă de-claraţiune.) I. Gregr 4'se că e urgentă a convoca reuniuni de alegători în Iotă ţăra, pentru că aceştia să învite pe representanţii loră, cari urmăză acăstă politică desas-trubsă, a resemna la raandatulă loră şi a ceda locuia cetăţeniloră mai îngrijaţi de demnitatea şi de interesele naţiunei cehe.
In fine preşedintele adunării, d-lă Tilsâr, a pusă Uţ
Nr. 261
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
votă o moţiune, care blamâză politica urmată pănă acjî de clubulă Cehiloră bâtrănî şi care preconisâză măsurile propuse de I. Gregr. Moţiunea a fosta primită cu una nimitate.
SOIRILE ţ)ILEI.
După cum scrie »Bud. Hiriap“, [cercurile conducă-t6re ale oraşului Deşiu, atară de fişpanulă, sunta în contra strămutărei episcopiei române gr. cat. din Gherla la Gherla, din causă că episcopia pretinde să îi se dea gratuita cela mai frumoşii loca din oraşa. o parte din teritoriulO pe care se tace astăijî tergulă, care cuprinde mai multe jugăre, .Oraşulă Deşiu — dice foia ungu-răscă — care pe lângă tote că este încunjurata de 5 naţionalităţi străine, mai vertosQ de Valahi, a sciuta să-şi păzăscă neschimbata caracterulă său maghiara, — pri-vesce cu ochr timid! acăstă pornire, temându-se, că mai curândQ ori mai târdiu se va românisa şi că îneuibân-du-se acolo Daco-Românii. aceştia vorQ face presiune asupra elementului maghiara.* — Mare-i dragostea un-gurăscă pentru Români!
Representanţa comunală din Macău, mâhnită de atâta dispreţa din partea comitetului administrativa co-mitatensfl; care a impusă din nou comunei pe suspendatul căpitanQ ala poliţiei Cseresnye«, a ordonata contra acestuia cercetare disciplinară şi Ta suspendata de nou din posta cu o majoritate de 75 voturi Primarulă a fosta avisata a esecuta imediata conelusula. Fişpa-nulQ a substituita pe Cseresnyes cu protonotarulă Bo-kos. — Unde-i solidaritate, trebue să fiă hbendă.
—x—
După cum comunică foile unguresc!, se vora pensiona o mulţime de funcţionari, 80—90, dela căile ferate, sub pretexta că nu sciu unguresce Der fiinda că se pensionăză funcţionari ca: Dvrorak, Figur, Firon, Gu-lich, Hermann, Hotmann, Kolibal, Lakic, Mancha, Sehmidt, Steiner şi Wrba, precum spune „Neues Pester Journal«, cari sciu unguresce, causa pensionării lora e că nu sunta Unguri. — încă o bună lecţiune pentru acei naivi cari creda, că sciinda unguresce pota trăi ca funcţionari.
—x—
In curânda va espira tratatulu de comerţu dintre Austro Ungaria şi Turcia. După cum spune o corespondenţă din GonstantinopolO cătră *Pol. Korr.“, trădările pentru încheiarea unei convenţiunî nouă s’au înce-jputa, der nu e speranţă să se ajungă în curândă la o înţelegere, deOre-ce în urma tractărilora înaintate, tota pentru încheiarea unei nouă convenţiunî, între Turcia şi Anglia de o parte şi intre Turcia şi Franţa de altă parte, tărâmuia pentru traetările cu Austro Ungaria a devenita forte greoiu. Turcia vrea, afară de acesta, să îngreuieze cu mari taxe importula chibriturilorQ, având intenţiunea să înfiinţeze şi să esploateze în regiă fabrici proprii de chibrituri. Rău stârnii cu raporturile comerciale mai în t6te direcţiunile.
Aniversarea a 70-a a dilei natale a I. P. S. S. Metropolitului Bucovinei şi Dalmaţiei, Silvestru Morariu Andrieviciu, s’a serbată Sâmbătă în 14/2 3 Noemvrie a. c. prin oficiarea unei liturgii solemne în biserica catedrală din Cernăuţi şi prin felicitările căidurOse, ce i s’au rostita I. P. S, S. prin P. G S. părintele archimandrită die-cesană Ciupercoviciu în numele intregei diccese şi a întregului presbiteriu din Cernăuţi, ce era adunata în sala
şedinţe<oră consistoriale din reşedinţa metropolitană. Prea sânţitulă metropolită a răspunsa, că în etatea, în care se află, doresce să se simţă fiă care din cei de faţă aşa de sănătosă, când va ajunge acea vârstă, cum sa află singura. „Deră —	— »pe lângă sănătate se mai
cere pentru dulceţa vieţii omenesc! şi voiă bună, şi nici asta n’ar lipsi, deeă rîurile vieţii nostre bisericesc!, ce curgă pe acesta pământă strămoşescul alu nostru, n’ar fi turbure, deeă oiisonuhl bisericei nostre ar fi seninQ!“ In cele urmâtăre a arătata apoi 1. P. S. S. cu cuvinte adânca pătrunejătore relele, ce ne bântuie, şi între viile aplause ale celonl de faţă a îndemnata la »Concordiă“ pentru ajungerea scopului comuna şi la lă-pădarea tuturora ambiţiunilora şi intereselora personale rău înţelese. Dea Dumnezeu să fiă aşa! esclamă „Revista Politică*.
—x—
Intre călătorii înecaţi cu ocaşiuuea nenoroeirei va-pordlui „Scholten“ aprăpe de Dover se află şi Jetti de 24 ani, Veronica de- 11 ani, Igaaz de 3 ani şi Edu-ard (la sînă) Solander din Sătmară.
In săptămâna trecută era p’aci să anjă reşedinţa episcopală din Caransebeşu, Pompierii au isbutită s’o apere şi să localiseze fccula la edificiulâ numită ală „stalului majora.*
—x—
Lui »Pester Lloyd“ i se serie din Russkberg, co-mitatulă Caraşu-Severinu, că din camera de rechisite a societăţii minelorQ de cărbuni din Ruschiţa s’a furata multă dinamită, vr’o 25 de chilograme şi 1600 de capse esplosive. Făptuitorii s’au descoperita în persdne'e a trei băiaşî români, în locuinţa cărora s’a şi găsită t6tă dinamita. Judecătoria e nedumerită să scie, că ce au vrută ei să începă cu dinamită.
—x—
In Saschizu bântue pojarula între copii sasl. Scdla săsescă s’a şi închisa încă dela finele lui Noemvre. Pănă la 2 Decemvre nu se bolnăvise nici una copila româna.
—x—
Musieantula ungara Iosifâ Dandoczi s’a spânzurată la 4 Decemvre în Cluşiu, oraşulQ Kulturegyletului ardeleana. Eia încercase şi mai nainte să se omâre, tăin-du-şî gâtula de două ori, în Turda şi in Cluşiu. Vinde-cându-se însă şi perdându şl încrederea in puterea cuţitului, îşi luă refugiula la ştrengO, care-i şi curma vieţa.
—x—
La 12 Decemvre n. Saşii ardeleni vorD serba în Sibiiu a 70-a aniversare a nascerei super intendentului (episcopului) bisericei ev. conf. augsb. din ArdealQ, Dr. Daniil Teutsch.
—x—
Se scie, că eanoniculă Racski, amică ală episcopului croată Sfrossmayer, fusese alesă preşedinte ală Academiei sudslave de sciinţe, dâr guvernulă ungurescă cu maghiaronii croaţi au făcutăflotă posibilulă de n’a fostă întărită de cordnfi alegerea. Drepţii răspunsă guvernu lui ungurescii şi maghiaroniloră croaţi, Racski a fostă din nou alesă preşedinte, der ne mai primindă acesta postă, fu alesă Paulă Muhics, fostă şefă de secţiune în guvernulă croată, dâr nu maghiaronă.
—-x—
Societatea de lectură „Andreiu Şaguna“ va ţină Şedinţă publică Duminecă în 29 Noemvre st. v., în memoria Marelui Archipăstoră Andreiu, în sala cea mare
a „Seminarului Andreiană* din Sibiiu. Inceputulă la 7 6re sera. Sibiiu, 23 Noemvre 1887: Comitetulu aran* giatoru. Oferte roărinimâse se primescă cu mulţămită şi se voră chita pe cale publică. — Programulă: 1. *Ru-gâciune*, coră de G. M. v. Weber, esecutată de corulă societăţii. 2. „Cuventu ocasională*, rostită de Ioană Te culese u, clerică curs. III. 3 „Dumbrava roşie*, — p. V. — legendă de V. Alexandri, declamată de Iriraie Iii eseu, clerică curs. II. 4. „Colindă“, (O ce veste minunată), cântecă poporală întocmită pentru coră ds G. Dima, esecutată de corulă societăţii. 5. » Unele credinţe deşerte la Români şi urmările loru(', disertaţiune de Alimpiu Oprea, clerică curs. III. 6. <Papiniană şi Vespasiană dialogă de I. Negruzzi, predată de J6nă Teculescu( clerică curs. 111 şi Alemană Galea, clerică curs. 11. 7. »Sunt soldată română«, cântecă poporală întocmită pentru coră de G. Dima, esecutată de corulă societăţii.
lergulu anuală din cailele trecute ţinută în Saschizu (Sacsîdă) a fostă de totă slabă. Pe când altă dată se aduceau câte 4—5000 vite, de rândulă acesta abia au trecută peste 1000, dintre care s’au vândută v’o 400 cu preţuri de totă eltine. Mai bine s’au vândută porcii graşi, cari au fostă cumpăraţi de Români din ţinutulă Sibiiului. S’au vândută şi multe mere pentru Germania cu bune preţuri, maja metrică cu 3 fl. 60 cr. — De n’ar păţi-o Românii, să Ie confisce finanţii ungnrescl porcii sub pretextă că suntă aduşi din România ca *contra-bandă“, cum o păţi Grigorie lonă !
Literatură. Istoria RomânilorO dela Mureşul!) de josu (dedicată d-lui Vine. B tbeşă) scrisă de V. Gro-zescu, broşura primă apărută în Oradea mare, tipografia lui Ottone Httgel, 1887. Cuprinsulă acestei broşure de peste 40 de pagine, formată mică este: Introducerea despre începutulă RomânilorO după inscripţiunl şi date istorice ; Cenadă, Sân-Nicolaulă mare, Comloşâ, Igrişă, Sa-ravolla
Metodica scolei poporale de Dr. Petru Pipoşu pro-fesoră, partea I generală, apărută în Aradă, în tipografia Diecesei române graeo-orientale, 1887. Cuprinsnld:
In Iocă de prefaţă. O privire în istoria s'âlei. Problema scdlei poporale. Ra portul ă scdlei cătră fa iliâ, biserică j şi stată. Sfera de activitate a scdlei poporale. învăţă-mentulă. Obiectele de învăţământă. Metodulă învăţământului. Procesulu. Forma de învăţământă. Tonulfi j învăţământului. Principială didactică cardinală, fnvă-ţământulă trebue să fiă naturală. Invăţământidă trebue să se acomodeze după individualitatea eleviloră. Invă-ţămenîulă are să fiă intuitivă. Invăţământulă are să fiă clară. Invăţământulă trebue să stârnescă în elevă interesă multilaterală. Invăţământulă. trebue să fiă adevărat, Invăţământulă trebue să producă o cultură trainică, Reprivire. Disciplina. Calităţile învăţămăntului. Naţiunea metodicei. — Acestă bogată materială alcătuesce ună volumă de peste 130 pagine şi învăţătorii găsesefl în elă o călăuză de mare valOre. Preţulă e 60 cr. seu 2 lei.
Logofâtuld Mateiu, novelă de Ionu C. Panţu, a j apărută în broşură, în tipografia Alexi din Braşovă, Se j află de venijare la librăria Nicolae I. Ciurcu din locd, cu preţulă de 40 cr. — Novela descrie înlr’ună limbagiu 1 fdrte poporală viaţa de pe Bărăgană, şi anume din ju- j deţulă Ialomiţa în România.
Valea-Bărgăului, 30 Noemvre 1887.
Unu actu de dragoste ungurescă. Onorate d-le Redactorii! încă în anulă 1884 s’a foită pusă din partea cărlurariloră români din Valea-bărgăului bază la Reuniunea de lectură cu centrulă în Borgo-prundă. Şi de-Orece ca membri ai Reuniunei s’au fostă înscrisă şi câţiva
FOILETON U.
IDicţionar-â. poporană..
(Cuvinte românescl din juruiţi Năsăudului, de poporu grăite şi totă pentru poporQ alcătuite-)
adunate de dascălulti Inliu Bugnariu.
1.	J5ei«a=năcază, neplăcere d. e.
Caută-ţl tu casa ta,
Ca să nu dai de belea!
2.	Hăbaru=nepăsare, indiferinţă; n’atn hăbară=nu’mî
pasă, n’am grijă d. e.
— Puică, nu’mî vorbi’nzâdară Trupulă meu n’are hâbară.
3.	V$dană=vădaneâ, fată căcjută, deflorată d. e.
Stânse-mi-s’ar fi lumina Mai năinte d’aţl da mâna,
Decâtă să rămână vHană,
Fără casă, fără hrană,
Fără milă de bărbaţii Spre batjocura din sală!...
(M. Pompiliu. Balade popor, rom.)
4.	Hăitaşt=haitâi, vânători, puşcaşi, puşcalăi (comuna
Telciă lângă Năsăudă,) d. e.
Şâpte sute de hâitaşî Şi pe josă şi călăraşi!
5.	Giuruinţă—giuruire, votă, prindere, apucare că vei
face ori nu face asta şi ceea d. e vei posti
Vinerea, că nu vei lucra Joia, că nu vei da
Marţa din casă etc.
Notă. Când cutare-va muiere pune votă, adecă: să giuruiesce, atunci chiamă şepte babe bătrâne şi părăsite de lucruri proste, cari puuându-se în genunchi pe faţa căsii, înalţă rugăciuni cătră Dumnezeu, ca giuruinţa făcută să fiă bine primită.
6.	Vileagă, vileţiu=obşte, publică; adunare obştâscă.
Cuvântulă „vileagă", despre care se crede că ar fi formată din unguresculă „vilâg=!ume, îlă ve-demă folosită şi do cătră unii cronicari vechi, cari au trăită prin vâeulă ală XVIII. Aşa d. e. Radu Popescu în Cronica sa, unde vorbesce despre Domnia a doua a Măriei Sale lui Nicolae Vodă, anulă 7226, 4>ce între altele: .. ,şi fă-cendă soboră mare la Metropohe, s’au cetită în vilegă. ..«*) Totă asifelă vedemă folosită cuvân-tulă ,vilegă“ şi la vorniculă Grigora Ureche.
(A se vede Mâeelulă dela Cosmină)
7.	Buntuzuire (ca verbă şi substantivă)=a strica buna
întocmire, buna rânduială a unui lucru d. e’ a buntuzui vestmintele în ladă ori cărţile în dulapă etc.
8.	Hămnişagu—falsitate, viclenie, vulpenie; înşelăciune,
tâlhărie. D’aci adjectivală »hamniş‘ din unguresculă „hamis«=falsă, viclenă, perfida, vulpeneţă, necredinciosă.
9.	Ciufu, ciufuluire (ca verbă şi subst.)=batjocurire; despreţuire d. e.:
Of! sărace bade prostă,
Sărace, nebună ai fostă,
Tu-ai gândită că te iubescă,
Dâr numai te ciufulescu.
10.	Hibâ=greş'd\&, erâre, smântă. De aci adjectivulă „hi- |
başă“=defectuosă, cu scăderi.	|
11.	Baiu (ung.)=nâcază, nevoie; grijă d. e. Multă hibă |
şi multă baiu pe capulă nostru.	j
12.	Buiacu. Se c|ice despre ună omă puţină trudită, pu-
ţină muncita, omă desmerdată, omă care nu’şî încape’n piele. Buiecime—desmerdare.
13.	Vrajbă—larmă; cârtă, sfadă, scârbă; împroşcare. De
aci verbulă: a învrăjbi=a alunga pe cineva, a-Iă proşca cu vorbe d. e. Şl-a învrăjbită femeia şi băieţii.
14.	Ogaşu (ung.)=(ăietura; loculă pe unde merge râta
carului.
15.	CW’=chiar’ d. e. Chîar’ bine a venită! chiar’ bine \
a umblată. (în Bănată: başă bine!)
16.	Zăvârşagă—tulburare, nelinişte d. e. Astăcjl suntă îq \
lume mai multe hămnişagurx şi zăvârşagurî, de-câtâ câte galiţl p’ună hotară!
17.	Şuhan (ung.)= nici odată, nici când d. e.
Cu mândra, care o am,	;
N’oiu vedâ raiulă şuhană.
Pe alocurea se tjice şi „şuhănită" d. e. Şuhâ- < nită nu lă mai ve4I...!
A se vedâ „Fragmente de autorii români vechi şi moderni, de C. S, Stoicescu. Partea IV şi V pag. 90.
Nr. 261.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
streini, între cari şi ună Săcuiu, Românii — bagă-semă din dragoste cătră aceştia, ca să nu 4'^° din neprecau-tiune — i au dată Reuniunei titlulă de: »Reuniunea de lectură internaţională din Valea-bărgăului
Proiectulă de stătută ală acestei Reuniuni, îndată după ptinerea sa în viâţă, s’a şi trimisă ministrului de interne spre aprobare. Dâr ministrulu se vede că a aflată ceva pricină între §-ii s atutului şi la prima oca siune Va retrimisu statutulă comitetului spre corectare. Intr’aceea în casă se nasce certă şi neînţelegere, căci vorba ceea: „nu mă lăsa să moră, că nu te-oiu lăsa să trăescî.* Aja şi în casUlă de faţă LJngurulă, respective Săcuiuld, ca >nemnişQ“ şi representantă ală „ideii de stată ungureseă,* secundată de cei câţiva streini, nisuia a dirige trebile reuniunei după cal podulă ungureseă, ba chiar a da reuniunei o înfăţişare cu totulă ungurâseă.
Românii, vetjl bine, nu putâu suferi acâsta şi — deşi cam târziu — începură a căpăta minte, venindă adecă la convingerea, că cu streinulă dintr’ună blidu nu e bine niciodată se mânând.
Astfelă in şedinţa ţinulă la 30 Maiu 1885 cărturarii români decretară înfiinţarea unei Reuniuni de lectură pură românâscă. Proieetută de stătută fără amânare se trimise pe calea administrativă ministrului spre aprobare. Der ce sâ vetjî/?... Ministrulu, cu „dragostea* cu care întâmpină t6te afacerile românescl, totă cu aceeaşi întâmpină şi afacerea acestei Reuniuni române proiectate — neaprobând’o adecă, şi anume dia motive fârte slabe, ba fără târnă de păcală potă 4*ce, căjjjchiar ruşinâse pentru unO ministru ce pretinde a sta in fruntea unui stată constituţională şi încă în vea-culă ală XlX-lea.
Ca documenta lasă să urmeze aici din vorbă în vorbă răspunsulă motivată ală ministrului şi adresată pe calea administrativă preşedintelui interimală ală Reuniunei:
Dela supra-pretorele cercului Iadă.
Nr. 122/1886
fszb.
Onoratei primării comunale
în B.-Bistriţa.
In urmarea ordinaţiunei vice-comittlui cu Nr. 84/1886 eşti îucunosciinţată spre a încunosciinţa pe pre şedinţele Reuniunei române de lectură din Valea-băr-găulni Simionă Monda, pentru mai departe încunosciin-ţare, că deârece pe lângă Reuniunea esistentă în Borgo-Prundă — avendă în vedere împrejurările locale — înfiinţarea unei alte reuniuni nu se pâte pretinde, esoelenţa sa d-lă ministru de interne conformă rescrisului său d. d-to 31 Decemvre a. trecută Nr. 1278 din acăstă pricină nn a putută provedâ proieetulă de statutulă trimisă cu dausula de aprobare.
Bistriţă, la 9 Ianuarie 1886.
Kaules m. p. supra-pretoră.
Precum se p<5te vedâ din scrisârea de mai susă, ministrulă a fostă bine informată despre impregiurările locali din B.-Prundă, şi cum nu, când dâră Bânflfy era basă în comitatulă Bistriţa Nâsăudă şi pe atunci; şi aşa a avută dâră cine sâ’lă informeze pe ministru, şi apoi pe basa acestei informaţiunl nu a aflată cu cale şi nici e-chitabilă ca să aprobe statutele unei reuniuni înfiinţate de reprezentanţii cărturari ai unei poftoraţluni de peste
10,000	de locuitori,—faţă de o reuniune—şi aceea mai numai cu numele — susţinută de 4—5 străini importaţi.
Dâr acâsta e dragoste ungurâscâ şi învăţaţi suntemă cu dânsa de mai bine de 10 ani de	când se
practisâză, şi mai alesă faţă'de naţionalităţile nemaghiare
— nu mai puţină faţă şi de Români, când e vorba de a’şl crea vr’ună aşe46mântă promovătoră de înflorirea şi ridicarea lui, fiâ intelectuală seu materială.
Der bunăvoinţa ministrului ungureseă nu s’a mărginită numai la atâta. Gâţî-va cărturari români şi mai alesă din generaţiunea mai tînără, vătjândă câtă de fo-lositâre ar fi înfiinţarea unei biblioteci poporale cu scopă de a răspândi gustulă de cetită între poporatiunea română de pre acăstă vale, care în mare parte scie ceti şi scrie, întrunindu-se Ia 13 Martie a. c. într’o şedinţă, dâcretâză înfiinţarea unei biblioteci poporale în Borgo-Prundă sub numele de: „Biblioteca poporală română din Valea-bârgăului“. Scopulă acestei biblioteci era—după cum am mai amintită — de a promova gustulă de cetire românâscă între poporaţiunea de pre acăstă vale. Cărţile pentru bibliotecă, precum şi foile periodice românescl aveau să se procure din contribuirile cărturarii oră români din acăstă vale, precum şi a altoră Români de bine ce s’ară fi înscrisă ca membri fondatori său ordinari la acăstă bibliotecă şi nu mai puţină şi din tacsele adunate pentru cetirea cârţiloră din bibliotecă — lucru firescă, mai multă numai dela cărturari, căci membriloră din poporă cărţile aveau a se împărţi gratisă, afară de casulă când ei de bună voiă ară fi contribuită câte câţiva crucerl.
Lucrându se ună proiectă de stătută, ârăşî s’a trimisă ministrului spre aprobare în bună. credinţă că mi-nistrulă nu va pune nici o pedecă înfiinţărei unei insti-tuţiunl aşa de nevinovate şi atâtă de salutare.
Dâr de „dragostea ungurâseă* nu amă fostă cruţaţi nici de astă dată, ci pre calea administrativă ni se înapoiază statutulă însoţită de următorulă răspunsă, pre care în traducere fidelă llă lasă să urmeze aici:
Nr. 6395—1887. vice-comit.
Onoratului supra-pretoriată ală cercului Iadă
în Bistriţă.
In urmarea înaltului reserisQ ală ministrului de interne reg. ung. d. d. 31 Augustă a. c. Nr. 591 proec-tulă de Stătută ală înfiinţândei biblioteci poporale române din Valea-bărgăului dimpreună cn tâte adusele, ţi se retrimite cu aceiaşi observare, ca să încunosciinţezi pe urzitorii acestei reuniuni, că deârece statutele-să întocmai totă aceleaşi ca şi ale reupiunei de lectură, schimbân* du-se numai titlulă, cărora încă în anulă 1885 sub Nr. 1278 li s’au denegată aprobarea, totă din aceeaşi pricină ca şi atunci, ministrulă nu le-a putută provedea cu clau-sula de aprobare.
Bistriţă, la 9 Septemvre 1887.
Lani m. p., vice-comit e.
Va să 4>c& fotă de »dragostea* reuniunei celoră
4—6 străini importaţi, ministrulă nu a putută să aprobe statutulă unei instituţiunî promovătăre de binele a mai bine de 10000 Români. Frumăsă „dreptate* a ministrului ungureseă! Numai în Asia i-ai putea afla sâmănă.
După tăte acestea opintiri fără succesă ale cărtura-riloră români din acăstă vale ar urma — după părerea unora — ca să lăsâmă lucrulă într’atâta, pentru 4*le mai bune şi pentru ună guvernă mai echitabilă. Dâr eu nu suntă de acăstă părere, şi totă ca mine — nu mă în-doiescă — că voră fi şi alţii. Ci acuma ar fi bine, ea preoţii şi învăţătorii în bună Înţelegere şi cu alţi cărturari ce se află prin comune să se pună pe lucru fără a-mânare, şi să înfiinţeze pe lăngă fiăeare şcălă confesională — înţelegi! acolo unde nu suntă pănâ acuma în-
fiinţate — câte-o bibliotecă, deărece acestea şi suntă prescrise prin lege şi prin statutele diecesane. Bibliotecile înfiinţate odată, ca să corăspundă şi în faptă numelui ce-lă părtă, ar trebui ca să fiă provă4ute cu cărţi bune şi folosităre. Dâr se nasce întrebarea, că pe ce ră se procure acestea cărţi ?! Lucru firescă că pe minciuni nu se potă procura, ci numai şi numai pe bani. Dâr cum şi de unde să se adune aceşti bani?! Fiăeare preot locală precum şi învăţătoră şi alţi cărturari, să premârgă cu esemplu, să contribue care cât păte cu câţiva crucerl — fiă pe săptămână său chiar pe lună pentru aceste biblioteci şî-apoi fiăeare în cerculă său de activitate să stă-ruiască pe lângă economii cu dare de mână din sată, ca să facă totă asemenea, şi numai ce ni-amă tre<Ji că în scurtă timpă avemă parale din care apoi s’ară putea provedea bibliotecile înfiinţate cu cărţi şi alte slrierl folosităre. Bibliotecile, după ce voră fi provă4«te cu cărţi, nu ar trebui să servâscâ numai spre înfrumseţarea mobiliarului scăleloră, —după cum am putută constata a-câsta şi până acuma, acolo unde suntă deja înfiinţate, — ci ar trebui să se folosâscâ în adevără. Să se fm-părţâscă adecă cărţile, fiă gratuită, fiâ pentru tacsft de câţiva crucerl — săteniloră din poporă, cari sciu cţ$ti, ca astfelă în ăre libere în dumineci şi sărbători cei cu râvnă să pâtă trage folosă din ele cetmdu-ie.
Eră ca gustulă de cetire mai uşoră să se răspândâsefi şî să prindă rădăcini în poporulă de prin sate, ar fi bine ca în fiă-care sată să se pună în practică şi aşa numitele scdle de adulţi, unde adunăndu-se în Dumineci şi sărbători tineretulă satului, ba chiar şi bărbaţi în vârstă, preotulă locală şi învăţătorulă ori alţi cărturari să mârgft să le prâlâgă câte-va ăre lucruri bune şî folosităre şi totodată promovătăre de bunăstarea loră morală şi materială şi să-i îndemne a ceti espunându-le folăsele ce ie potă trage din acâsta. Eră ca mai uşoră să pâtă atrage tineretulă la aceste scâle de adulţi şi să îndemne pe părinţi de a o face acâsta, ar fi consultă şi frumosă ca în fiă-care comună din adulţi să se formeze câte ună chorfi, care să cânte in biserică şi prin acâsta să stîrnâscă între credincioşi voia de a cerceta şi biserica.
Ca tote acestea instiţiunî folosităre să se pâtă Introduce şi practica cu succesă în fiă-care comună de pe acâstă vale, ba şi în alte părţi, să recere ca preoţii şi învăţătorii precum şi alţi cărturari să se pună pe lucru fără amânare şi cu abnegaţiune, căci numai atunci vomă putâ ajunge cu succesă la ţintă, carea e de a cultiva poporulă opincară şi numai aşa vomă putâ face pe pd-poră să ne stimeze, dâeă va veni la convingerea că-i voimă binele şi ne interesămă de elă, precum şi ne «r-mâză cu încredere şi fără şovăire şi în alte întreprinderi de interesă naţională.	— bârgăuanulă. —
Necrolog! — Georgiu Angyelă, consiliară de Curte in pensiune, în etate de 81 ani, după ună morbă scurtă astâ4I la 3 ăre diminâţa şl-a dată nobilulă sufletă în mânile Creatorului. Rămăşiţele pâmântescl ale repausa-tului se voră depune la odihna eternă Joi în 8 Decemvre s. n. la 3 ăre după ame4î în cimiteriulă din locă după ritulă greeo-catolicO. Acâstă jalnică şi durerâsă scire o aducă la eunoscinţa tuturora consângeniloră, amiciloră şi cunoscuţiloră.
Sas- Sebeş 0, în 6 Decemvre 1887. Jalnicii Consângeni.
Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria eternă.
Editoră şi Redactoră responsabilă I)r. Anrel Mnresjan*.
18.	Nâpustire (oa verbă şi subst.)=slobo4ire, demitere
d. e. Nâpustit’ai pruncii dela şcălă? — Fi bună şi năpusteşte viţeii din grajdăl — ŢI am spusă să nu năpustescl vârtejulă pe uşă!
Căpitane, căpitane Năpusti-mă din cătane!
19.	Tistaşă (ung.)=curată; clară, limpede d. e. Acesfa-i
omă tistaşă. Elă grăiesee tistaşă românesce!
Pe alocurea se. aude şi cuvântulă „tistâşagă*— curăţeuie; limpe4ime.
20.	Burculuire (ca verbă şi subst.)=a învinge, a birui
d. e. cu vorba. Ţî-am spusă omenesce, că te-a burcului, că dâră ve4I tu bine acesta are o gură ca o meliţă!
21.	Fuicaşu—omti nebunatică, sărită din ţiţinî; fără
scaună la vorbă.
22.	D£lă=vină ; pricină.
23.	Colnicu—dkrare, care fuge dreptă la vale pe câste.
Pe celă dâlă, pe celă colnică Mergeună tinerelă voinică.
24.	Mămuţă=m^m&, maică, măicuţă.
Bădiţă, apă ţi oiu da,
Dâr guriţă credă că ba,
Că m’a bate mămuţa!
25.	/antdw=părău făcută în scopulă de a se scurge apa.
26.	PVcuină pl. păcuinI=oile cari dau lapfe.
27.	Mânzări (n’are singulară)=oile şi caprele, cari umblă
pe strungă, adecă se mulgă.
Pe celă deală cu clăile,
Badea i cu mânzările.
28. Lăşire (ca verbă)=a alunga, a goni d. e. paserile. Câţi drumarl pe drumă treceau Toţi în cuibulă meu svârleau Şi pe mine mă hăşiau.
29 Cicere (ca verbă şi subst.)=Chitire, înfrunsăţare, împodobire.
Casa ta-i frumosă cicită Şi-i cu paie acoperită!
30.	Buire (ca verbă)=năvălire, a da năvală, grămădirej
Corbii grămadă buiau,
Preste taberî se’nvârteau Şi cu grăză croncăneau.
31.	Cergă, aşa se numesce ună felă de ţolă,pregătită din
lână şi cânepă (Rodna veche şi nouă)
Măi, bădiţă, omă ciudată,
Inturna-te-ar măta ’n pată,
M’hi iubită şi m’ai lăsată ;
Inturna-le-ar cu ţolulă,
Că-mi fuşl dragă, ca suflefulă,
Inturna-te-ar cu cerga,
Că-mi fuşl dragă ca inima!
32.	Cârnire (ca verbă)=a trage încăce şi’n co!o; a
smânci ceva cu puterea.
33.	Hâcă=năcasă, neplăcere , supărare, scârbă, sfadă,
cârtă, procesă.
C’a vini Vinerea mare,
, Pentru puiă a fi ’ntrebare,
Şl-a veni Vinerea mică,
Şi s’a ’nlinde mare hâcă.
34. Măşcată=bobsL\.h d. e. grâulă.
Frun4â verde grâu măşcată,
De tinără m’am însurată,
Rea muiere mi am luată,
35 Hârcăire (oa verbă)=răsuflare de greu. D’aicI subst, „hârcă «=babă bătrână.
36.	Za^a*Ve=conturbare, disturbare, smintire dela ceva
lucru; năcăjire, supărare.
Aşă da doi boi şi mai bine Să găsăsed ună omă ca mine;
Boii nu mă zăhăiescă,
Ornă ca mine nu găsescă.
37.	Mocoşire (oa verbă şi subst.)=umblare ’ncolo şi
încăce, pierdere de vreme.
Şi prin casă mocoşesce Şi pricini '’şl totă găsesce.
38.	FMd=bărbată ori muiere, care grăiesee câte vertjl
şi uscate. D’aicI verbulă : a freli=a vorbi fără căpătâiă, fără motivă.
39.	Tortorosală=om& care vorbesce fără şiră, fără lo*
gică. D’aicI verbulO: a tortorosi=a vorbi multe, dâr rele.
40.	Fliştură=fată nebunatică, sărită din ţiţinî.
41.	Fle6ncă=kmai& prâstă, îmbrăcată fără nici ună pic
de îngrijire.
42.	FUndură=v&şm&ntd rău, sfârticată, ruptă.
43.	Forforodii==m\n<ii\mi, vorbe băbesc!.
44.	Rapsă, rapţă=lovitură, palmă.	î
---------(Va urma) ^
Nr. 261.
GALETA TRANSILVANIEI.
1SB7.
Onrsulfi la bursa de Viena
din 5 Decemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5% ... 99 95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 95.90 Imprumutultt căiloră ferate
ungare ...........
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilor tt ferate de ostQ ung.
(2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(S-a emisiune) ....
Bonuri rurale ungare . .
Bonuri cu cl. de sortare Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi................. 104 20
Bonuri cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 40
149.75
95.70
112 —
105.40 1C3 40
Bonuri croato-slavone . . 104.25 Despăgubire p. dijma de
vin O ung.............99.—
ImprumutulG eu premiu
ung....................124.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124.— Renta de hărtiă austriacă 81.35 Renta de arg. austr. . .	83 —
Renta de aurii austr. . . 112 30 Losurile din 1860	. . . 134.70
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 887.—
Act. băncel de credită ung. 286.25 Act. băncel de credită austr.279. 0 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..... 5.93 Napoleen-d’orI ....	9.96
Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livres sterlinge 126.—
Bam de Bncarescl.
Cota oficială dela 19 Noemvre st. v.
Gump.
Renta română (5°0).	.	93*/a
Renta rom. amort. (5°/o) . .	96—
> convert. (6°/0)	.	91—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit fonc. rural (7°/0) . .	105—
n >7	(5°/o) •	91*/*
»	»	urban	(7°/0)	.	.	103—
»	»	»	(6#/o)	*	-	96-
»	>	»	(5°/o)	•	•	87»/,
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	* Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14.x/4
Bancnote austriace contra aură. .	2.03
1887.
vând,
9iV. 97— 92— 36 — 106— 92 V4 104— 97— 88 V,
15.—
2.04
Cursuiu pieţei Braşovu
din 6 Decemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.55 Vând
Argint românesc.............
Napoleon-d’or?..............
Lire turcescl. .............
Imperiali...................
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. * Albina» 6%
,	»	.	5%
Ruble Rusesc!..............
Discontulfl ...	»
8.57
»	8.52	»	8.56
»	9.94	»	9.96
*	11.22	*	11.25
»	10.22	»	10.26
»	5.87	*	5.90
»	101.—	*	102.--
j)	98.—	*	99.-
»	110.—	»	111.Vi
7—10°/# pe	ană.
FARMACIA
I. PSERH0FER
VIENA, SINGERSTRASSE Nr. 15
la „goldenen IR©ich.sapfel.
CC
Pilule pentru curăţirea sângelui mai înainte numite , Pilule universale11 merită cu totfj dieptulă numirea dn urmă. de ore-ce în faptă nu esistă aprope nici o b61â,	la care nu	ar fi probată în mii de	caşuri efec-
tulă lord miraculosO.	In	caşurile cele	mai cerbkose, la cari multe alte me-
dicamente s’au întrebuinţai0 iPzidară, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurt0 timpă deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 rutiere 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefraneate cu rambursă 1 fl. 10 cr.
Trimiţflndu-se preţulu înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1	fl.	25 cr., 2	suluri 2 fl. 30 cr., 3	suluri 3 fl.
35 cr., 4 suluri 4	fl.	40 cr., 5	suluri 5 fl. 20 cr’,	10 suluri
9 fl, 20 cr. (Mai puţină de unu sulii nu se p6te trimite.)
Au incursO o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoru pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii lord după cele mai diferite şi grele bole. Orî-eine a făcută odată încercare, recomandă acesta medicamenta mai depaste.
Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori
de mulţămită.
Leongang, 15 Maiu 1883.
Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu suutu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adeverii aprope la tote botele. Din pilulele, ce am fostă comandaţii la Pascî; am împărţiţii cele mai multe la timid şi cunoscuţi şi au folosiţii la toţi, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobenditu prin ele, deşi nu perfectă sănătate, dor totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma cu întrebuinţarea loru. Te rogu der a-mî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amil avută deja norocirea prin pilulele D-v. a ne redobândi sănătatea, primiţi cea mai cordială mulţămită.
Martin Deutinger.
Bega Szt-Gyorgy, 16 Pebruariu 1882.
Onorate Domnule! Nu Vă potu esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulă lui D-deu, consorta mea care deja ani îndelungaţi a suferită de miserere, s’a vlndeeată prin pilulele D-v., şi eu tote că şi acum trebue din când în când să îutrebninţeze din ele, totuşi sănătatea ei s’a îmbunătăţiţi! întru atâtă, în câtă
pote se-şî vedă de tote ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acăstă a mea mulţămită Ve rogu a o întrebuinţa spre binele tuturoru celoră caii suferă, şi Ve rogă totodată, ea se-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi xăpună chinezesc!!. — Cu deosebită stimă, supusă	Alois Novak prim-grădinaru.
Stimate Domnule! Presupunendu, că tote medicamentele D-tale voru fi aşa de bune, ca re numi-tulă balsamu contra dcg o rături 1 oru , care în familia mea a făcută unu sfârşită grabnică la mai multe umflături de degerătură, m’am decisă pe lângă totâ neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulu la pilulîle curăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globuleţe se bauibardezu la emorrboidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locă a ve mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomannă aceste pilule în cerculu eunoscinţeloră mele cu celă mai mare zelă. Nu am niraică în contră şi dâcă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele .şire, însă fără de subsemnarea (mea.
Viena, 20 Pebruariu 1881.
Cu înaltă stimă C. v. T.
Esenţă pentru ochi de Romershausen,
1	buteliă 2 fl. 50 cr., Va bateliă
2	fl. 50 cr.
Praftt contra asudării piciorelorfi, 1 cutiă 50 cr, cu trimiterea francată 75 cr.
Pomadâ de Tanochiniu de I. Pser-hofer} de ună şiră de ani recunoscută de medici ca cea mai bună dintre tote remediile pentru eres-cerea părului. Urni borcană elegantă adjustată 2 fl.
Plastru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi înpunsă, la totă felulă de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargă periodică la picldre, la degetă, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la mulle alte suferinţe de acestă soiă, s’a probată de multe ori. 1. bor-cană 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr.
Sare universală de curăţeniă de A. W. Bulrich. Ună remediu de casă escelentă contra tuturoră urmări-loră digesiţunei stricate precum: durere de capă, ameţdlâ, cârcei la stomach, acrelă în gâtă, suferinţe haemoroidale, constipaţiune etc. 1 pachetu 1 11.
Franzbrantweiu 1 buteliă 60 cr.
Afară de preparatele aci numite se mai află (6te specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote fiarele austriace, şi la casă. când unele din aceste specii nu s’ar afla in deposită, se voră procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pote de eftină.
vj* Trimiterile prin poştft se efectudză iute, d£că se trimite preţulu înainte, s6u cu rambursă,
Trimitându-se preţulu înainte, (mai bine prin man-datâ poştalii) este porto postalu cu multu mai eftinu, decâtu la trimiteri cu rambursă.	1—12
Balsam contra degerăturei de 1. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscută ca celă mai sigură remediu contra su ferinţelorD de degerătură de lo<ă felulă, precum şi spre vindecarea ranelorp învechite etc. 1 borcănelă 40 cr., cu trimiterea fran atâ 65 cr.
Balsam contra guşiloră, remediu de încredere spre lecuirea umflâturi-loră la gâtă, 1 flaconă 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr.
Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricată, a mis tuirei rele şi greutăţ.lorO de to fl felulQ, ună remediu de casă esee lentă. 1 flaconfl 20 cr.
Snculti - Spitzwegerich, medica mentă de casă în genere cunoscută şi es-celentă contra catarului, râguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr., 2 sticluţe cu trimiterea francată 1 fl. 50 cr.
Alifiă americană contra rheumatis-mului, celfl mai bună medicamentă la tdte suferinţele rheuma ice, junghiuri, Ischias (b6lă de tremură), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 < r
Lichiorft din buruen! de Alpî dela W. 0. Bernhard. 1 buteliă 2 fl 60 cr., Va buteliă 1 fl. 40 cr.
a £.s Ji 5
=> -o B V '
<0	S ei
3 ' a
:= O
g
CJ
♦» - 5=5
^ O <=a
0 Sj S
■o g? g .■« oq p. J p_
—	03
‘0 H *—i
A i**1 o gxs.S £ J,
>3 ^	£	-
2	^	OD
d ? MşS 2 tpcâd
Clj ri Ş -3
o ~ •
.■ti cd <d - £>
o _
cri
U 9
= n
— a> 3 xb
« D	0)
« .2 «i âb 'p ce ’>
3 a (h
C/2 t-4 q £
A-
8- *. 2
Sh X8 5
..S 2
* s »
” PL
«flec >3 A
Sj ^
ii .2-1
2 03
PQ :'o
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu.
TrenulQ
Trenulfl
Trenulfl
Trenulfi
Trenulfl
Trenulă
a)	Dela
b)	,
c)	„
d)	v
a)	Dela
b)	,
c)	Din
d)	n
e)	»
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovă la Peşta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sâra. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută diminâţa.
2. Dela BraşovA la Baoaresci:
mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ame4î.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovă:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amăcfl. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bnonreaoi la Braşovft:
mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ametjL
A.	Plecarea postelortî:
Braşovă la Rdşnovîi-Zernesci-Branu: 12 6re 30 min. după amăt}!. „	„	Zizinu: 4 ore după ametjh
,,	în	Secuime (S. Georgi): 1 oră 30 minute nâptea.
.,	la	Făgăraşul 4 ore dimineţa.
„	la	Săcele: 4 6re diminâţa.
B.	Sosirea postelorii:
RSşnovu Zernesă-Branu la Brasovă : 10 6re înainte da amâcfl. Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
Secuime la Braşovă: 6 6re sâra.
Făgăraşu la Braşovă: 2 6re diminâţa.
Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute săra.
TARIFA
aminturiloru si inserti unilorn.
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia k fl. — cr 10.
i
Pentru repeţiri se aedrdâ urmâtorele rabate:
— cr. 6.
Pentru	repeţiri	de	3— 4	ori			 10°|
n	57	V	5— 8	77		15°|0
n	77	77	9—11	7?		2O°|0
n	77	77	12—15	77		30°|,
i>	71	77	16—20	77		40#|0
Dela 20	de repeţiri		în susfl			50°|o
Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susfl.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm fl pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulfl mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii (fiarulfl nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou sfl binevoiască a scrie adresa ămu"itu şi s& arate şi posta ultimă.
D£că se ivesefl iregularităţi la primirea 4iarului onor. abonaţi suntfl rugaţi a ne încunosciinţa imediaţii prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, sS se delătureze.	ADMINISTU. „GAZ. IR ANS *
Tipografia ALEXI, Braşovfl.