S.E» ACŢIUNEA Şi AI>8fINISTKA'| IFNEA t fr BMŞOVfl, piaţa aiare Nr. 22*	|
,GAZETA“ ÎESE ÎN FIECARE Di,
fa anti ană 12 fior.* pe ş6se lua! 6 fior., petre? ian! 3 fior. £ (mânia ţi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr,, pe trei InrD JO franci.
Să PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	iHUH-JIUEILE!
O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cri v. a. pentru fiecare publicare
Sorinorî stafremoata nw «s s-ircwîoii, — ttanusarlistr nu sa retrămltu.
m- 260
Joi, 26 Noemvre (8 Decemvre).
Braşovu, 25 Noemvre 1887.
Dela Yiena primimu a<jî o soire trelegrafică care ne pune pe gânduri. Este vorba de concentrările de trupe lusescî aprdpe de graniţele Galiţiei şi le atitudinea guvernului’ centralii din Viena faţă cu aceste concentrări.
Organulu ministeriului de esterne, „Frem-denblatt“ din Viena, se ocupă într’unil articulfi publicată erl de acostă delicată cestiune şi ajunge la unfi resultatu de natură a ne insufla mari îngrijiri în ceea ce privesce raporturile monarchiei n<5stre cu imperialii nordică.
Guvernulă austro-ungaru, <}ice numita f6iă, şi-a dată cuvântulă că nu voesce să turbure pacea cu puterile vecine , şi acestă ctiventu e hotărâtă a-lă şi ţină. Decă însă Rusia ar continua a’şl concentra mereu trupe la graniţe, atunci şi guvernulă din Viena s’ar vedâ constrînsu a’şi dirige trupele sale în Galiţia cu scopu de a preîntâmpina ori ce periculă de invasiune neaşteptată din partea Rusiei.
Articululu fbiei oficidse vienese constată două fapte de mare însemnătate. Mai ântâiu se adeveresce printr’însulă că faimele de concentrare a trupeloră rusesc! la graniţe nu mai suntă de astădată nisce simple născociri ale foi-loră polone, ci suntă întemeiate pe adevără. Ală doilea se constată necesitatea de a se lua contra-măsurl de apărare, ceea ce caracterisâzâ situaţiunea de faţă între cele două împărăţii ca fdrte încordată.
înainte numai cu vr’o cfece c}^e 4'are^e &er' mane raportau că şi principele de Bismark s’a plânsă cătră Ţarulă, în convorbirea ce a avut’o cu elă la Berlină, asupra concentrăriloru de trupe rusesc! la graniţa prusiană. Ce răspunsă a primită nu se scie. Şi fiindă că aceeaşi plângere se aude acum dela Viena, se nasce întrebarea, dâcă avemă de a face aici cu ună pasă combinată ală ceîoră din Berlină şi Viena, or! că cestiunea privitdre la concentrările de trupe privesce în deosebi numai monarchia ndstră.
Ore-cari îndoeli în solidaritatea procederei Germaniei şi a Austriei în acâstă cestiune trebue să se nască vă^endă cum în acelaşi timpu, cănd resună acele plângeri din Viena, (}^are^e diplomaţiei rusesci vorbescă de-o apropiare înlre Germania şi Busia ca urmare a visitei Ţarului în Berlină.
Faptă este că dela visita Ţarului în Berlină încdce , atâtă foile germane câtă şi cele rusesci, au încetată de-a mai purta ună limbagiu duş-mănosu unele fată cu altele, şi că acestă armistiţiu este interpretată de nisce 4'are bine informate şi inspirate dela Petersburg, cum e „Nord“ din Bruxela, ca semnulă celă mai vădită ală unei apropiări între Rusia şi Germania. Numi-tulă (Jiarâ a mai adausu la acestea încă o dovadă despre dorinţa Rusiei d’a se apropia de Germania, prin aceea că protestâză cu tăriă în contra procederei preşedintelui ligei patriotice francese Deroul&de, căruia îi impută că abusezâ de numele Rusiei, care nicidecum nu e dispusă a sprijini tendinţele sale.
Trebue să bată la ochi în ori-ce casă, că atunci când se pregatesce cu o stăruinţă atâtu de mare din ambele părţi o înţelegere nouă între Germania şi Rusia, (}iarulti ministerului de esterne din Viena se vede constrînsă a pune guvernului din Petersburgă o alternativă atâtă de ameninţătdre în ceea-ce privesce raporturile de bună-vecinătate dintre monarchia ndstră si Rusia.
Se nasce aici întrebarea, că 6re ce influinţă va avă noua înţelegere germano-rusâscă asupra relaţinniloră cu monarchia ndstră. Cu greu ne putemă închipui ca Germania să se împace cu Rusia, fără ca să fiă mai multă sâu mai puţină ameninţate interesele monarchiei ndstre în Orientă
şi fără ca să fia paralisată mai alesă politica o-rientală inaugurată de delegaţiunile trecute.
Se vorbesce că cancelarulă Bismark voiesce să trimâtă pe fiulă său, corniţele Herbert Bismark, în misşiune estraordinară politică la Petersburgă. Putemă să fimă dâr fdrte curioşi de a vede. cum se voră desfăşura lucrurile.
Articululu din „Fremdenblatt“ ne insuflă însă de pe acum îngrijire, căci limbagiulă ce-lă părtâ este obicinuită numai în timpuri critice când se apropiă momentul fi decisivfi, care p6fe aduce ruperea relaţiuniloru între două state. Se păte presupune chiar, că atunci când se pună asemeni alternative, încordarea trebue să fiă aşa de mare, încâtă contra - măsurile, de cari este vorba, să se fi şi începută a se lua. Vedâ-vomă dâcă prietinia Germaniei va ajuta monarchiei năstre să scape şi de astădată de urmările, ce uşoru ar pute-o încurca într’ună răsboiu cu Rusia.
Germania şi prinţulii Ferdinand.
„Agenţia liberă“ publică textulă notei oficiale transmisă de principele de Reuss, ambasadorii ală Germaniei în Viena, A. Sale principelui Bulgariei Ferdinand de Coburg, care notă pretinse d. de Bismarck cătră Ţarulă Rusiei că a fostă falsificată:
Transmiţendu-vă ideile şi vederile ce surită însărcinată a espune A. Văstre, nu vrâu să <Jică că guver-nulă germană păte să'i dea sfaturi seu instrucţiuni în ceea ce privesce suirea A. Văstre pe tronulă Bulgariei.
Legată prin tractate, pe care crede de trebuinţă să le respecte, guvernulă germană crede că în circumstanţele de faţă suirea A V. pe tronulă Bulgariei este din partea A. V. o cestiune de hotărîre personală şi . că to-tulă trebuieşte întreprinsă pe răspunderea aceluia ce va voi să ia o iniţiaiivă, căreia guvernulă germană nu p6te da, nici să pare a da nici ună ajutoră şi nici o încu-ragiare.
Cu t6te acestea, să nu se crădâ că curtea din Berlină, pentru nevoile sale politice, nu p6te să încurajeze in modă oficiosă, şi să susţină prin tăte mijl6cele de acţiune, de care dispune în Bulgaria, întreprinderea ocu-părei tronului bulgară.
E sigură că dăcă A. V. se va duce la Sofia cu o idee seriosă şi decisă, va veni timpul când, câtă de favorabile şi chiară hostile ar părea actele politicei germane, sentimentele secrete, ce se nutrescă la Berlină pentru suc-cesulă intreprinderei A. V. şi a acţiunei văstre monarhice în Bulgaria, se voră pute arăta la lumină şi voră pută atunci să aibă totă folosulă ce păte avă acţiunea deschisă şi decisă a unui puternică imperiu. Se păte spera că la ună momentă dată situaţiunea Europei va permite acestă acţiune.
Dăcă Alteţa Văstră se hotărăşte să trăeă în Bul garia, îmi voiu permite a’i pune la disposiţie o cifră caie îi va înlesni mijlocele de a continua pe ascunsă relaţiu-nile care în curendă, speră, voră deveni deschise şi fărte bine*.
0 telegramă din Berlină cătră „Nene Freie Presseu anunţă sosirea consilierului de stătu Sol-datencov dela minister ulă afacerilor fi străine ală Rusiei, cu unu mare materială de acte, spre a procede cu ambasadorulă rusă din Berlină, corniţele Şuvalof, la constatarea acteloră diplomatice falsificate.
Concentrările ruse la graniţa Austriei.
„Magdenburger-Zeitung“ primeşce din Galiţia asupra măsuriloră militare ruse la graniţa austriacă următdrele date:
Din săptămână în săptămână ne sosesefi şcirî neli-nişiităre de dincolo de graniţă. Mai ântâiă era vorba de sosirea în Lublină şi Chelmă de maeştrii de încuartirare şi au comandată cuartiruri pe la începutulă lui Noemvre pentru Dragon! şi Caaaci. Apoi veni vestea, că calea:
ferată de la Moscva aduce mereu trupe de tăte armele la Brestă şi de la Kiewă la graniţă.
In sătulă Hrubiczovă s’a aşezată ună întregă regiment ă de DragonI d’abia sosită dela Moscva. In Chelmfi au luată garnizăna Cazacii de Orenburg. La Huk şi Roy-no se facă în tdtă graba şanţuri, triraiţându-şe din Kîtw tunuri de calibru mare. fci Jutşin din Polonia se mobi-lizăză o divisiă de vânători.
Până acuma nordulă Galifiei era deja ocupată de trei divisil de cavaleriă rusă, âr filele acestea s’a- mai adăogată o a patra divisie.
D’altminterî, oficiosulă rusă „Warsavski Dnewnik" confirmă aceste mişcări de trupe şi recunăşce, că garni-sănele despre graniţa austriacă au fostă considerabil mărite şi întărite.
Scrisori de aderinţă adresate generalului Traianâ Doda.
Ilustrissime D-le Generală!
Comitetulfi permanenţii electorala ală partidei naţionale române din comitatulă Satu-Ma-relui, cu t6tă însufleţirea ia actă despre bărbă-tâsca ţinută a Ilustrităţii Tale, manifestată în epistolele adresate cătră preşedintele dietei ţârei ungurescl. — Aderămfi din sufletfi, cu t6tă tăria convingerei, la ideile politice-naţionale, ce le-ai declarată în faţa lumei culte.
Din inima nbstrâ ai vorbită, convingerea ndstră o-ai esprimatfi.
Suntemă mândrii, că între aceste giurstări nefaste, avemă atari bărbaţi resoluţi, avemă îh persdna Ilustrităţii Tale unu conducătoră chiă-mată; Te vomă urma şi de acum înainte cti totfi devotamentulă, dorimă numai, ca geniulă naţiunei să se pronunţe, ca după ce s’a constatate înaintea lumei civilisate, că în patria n^strâ suntemă esebişi din cadrulfi constituţiunei ţârei, ce avemă de-a face mai departe pentru salvarea demnităţii ndstre naţionale?
Suntemă şi ne declarămă solidari cu Ilus-tritatea Ta în t6te, câte le-ai declarată despffe fidelitatea Românilorfi cătră înaltulă Tronă', cătră patria şi naţiunea ndstră.
Primeşce, Ilustrissime domnule, espi*eeiur$k deosebitei ndstre stime şi veneraţiunî, ce’Ţl păS-trămfi.
Ai Ilustrităţii Tale, devotaţi fraţi,
Andreiu Medanu, preşedintele comitetului electoral.
Dr. Vasiliu Lucaciu, secret, comitetului. Gavril Lazaru de PurcaretQ. Alecsiu Bernnz. Vasiliu Dragoşiu Lazaru Ierma. Alecsiu Popii. Avramii Brebanu, Gavrilu Barbu.
Sădi Carnoţ.
Sădi Carnot, noulfl preşedinte ală Republicei francese, s’a născută Ia Limoges, la 1837, şi este primulfi născută ală d-iui Carnot Lazar-Hippolyte. A făcută ingineria în şcola politechnică la 1857. Mai pe urmă întră în şcdla de poduri şi şosele avendă numârulă 1, pe care îlă păstră pănă la eşirea sa, la 1863.
La 10 Ianuarie 1871 devine prefectO alfl departamentului Senei inferiOre şi comisară estraordinară însărcinată d’a organisa apărarea naţională în departamentele Sena inferiâră, Eure şi Calved03.
Elă fu alesă representantulă departamentului Gote d’or, în adunarea naţională Ia 8 Februarie 1871 şi se înscrise în grupulă numită stânga republicană, ală cărui secretară şi deveni. Elă vota pentru t6te măsurile ţi-(jăndă a stabili definitivă republica şi adoptă în întregulfi oră legile constituţionale. Se presentâ la alegerile generale din 20 Februarie 1876 în circomscripţia Ii-a* a arondismentului Beaune şi fu alesă deputată, cu 7058 voturi. Elă urmă aceeaşi liniă politică în noua Cameră ală cărei secretară fusese alesă, şi după <actulă dela 16 Maiu 1877 făcu parte din cei 363 deputaţi ai stângelorfi întrunite, cari au refusată ună vota de încredere ministerului Broglie. La alegerile urmât6re din 14 Qctomvre elă fu realesfi în aceeaşi circomscripţiune cu 7584 voturi contra d-lui Benoit, candidată guvernamentală.
Nr. 260.
Sădi Carnot s’a remarcaţii in discuţiunile speciale cu privire la lucrări publice, mai cu sâmă la drumurile de fierţi şi navigaţiune inleridrâ etc. A făcuta parte în mai multe rânduri din comisiunea bugetară şi fu alesă ca raportora pentru bugetula ministerului lucrărilor8 publice din 1878. Un8 decreta dela 26 Augusta acelaşa an8 l’a numita sub-secret.ara de stata la acesta ministerO.
Lui se datore?ce traducţiunea operei lui F. Stuart Mill: „Revoluţiunea dela 1848 şi detractatorii ei.«
Sădi Carnot a fosta ministru de lucrări publice după ministerula Freycinet dela Septemvre 1880 pănâ la No-emvre 1882 şi apoi ministru de finance la 1886 în ca-binetula Ferry.
Viena, 4 Decemvre 1887.
(Coresp. part. a »Gaz. Trans.<)
Politica Germaniei are două feţe; pe când pressa germană e preocupată cu accentuarea ideilora de pace a cancelarului germana, ReichstagulO din Berlina va avâ de-a discuta proiectuia despre urcarea vămii pe productele austriace. Mai multa ca sigurO putema presupune că acesta proiecta de lege ala guvernului germana se va primi cu unanimitate." Monarchia năşiră din Zi in <Ji perde din importanţa sa politică. Se asigură că principele Blsmark în convorbirea sa cu Ţarula Alecsandru s’a întrepusa pentru Austria, descoperinda Ţarului, că Germania e legată cu Austria. Ce putema deduce din acâstă atitudine a cancelarului germano ? Odată se presantă marele cancelara ca amicula Austriei, 6r de altădată se dă pe faţă ca contrara alo ei. Una din aceste două purtări trebue să fiă numai simulaţiune, fiinda că amândouă nu se pota la nici un8 casO impreuna.
Dâcâ Germania ia pe Austria sub seutuia său contra ameninţăriloră străine, atunci pentru ie o atacă pe terenuia economica ? Germania vrea sâ aducă pe Austria la o crisă economică, ia o capitulaţiune. Fiinda monarchia năstră prin răsboiulO vamala slăbitâ, Germania spereză atunci, că Austria se va arunca fără eondiţiune în braţele ei; monarchia nostră va perde t6tă influinţa, t6tă puterea şi va deveni o simplă provinciă germană, care nu va mai avea libera sa voinţă, ci va trebui să se subordineze voinţei puternicului stătu germană. Ni-suinţa şi proiectele acestea ale principelui Bismarck şi-au aflată deja la noi aderenţii săi. Germanii austriac! simtă aderenţii naturali ai principelui Bismarck, de când s’a perduta hegemonia în Austria, pe de altă parte Maghiarii fiinda promovătorii ideilo -a germane, sunta de credinţă, că vora avâ mână liberă pentru realisarea as-piraţiunilora manifestate în delegaţiunea ungară, — vorh pută sdrobi resistenţa popârclorQ nemulţâmite şi neîn-dreptăţite ale statului ungara, şi prin acestea vorQ a-junge la multa doritulQ lorO scopO a unui mare globii maghiara.
Ce s’ar întâmpla Când Rusia ar declara Austriei răsboiuia cu multă amărăciune accentuata de parele rusesc!. Ce atitudine va observa atunci Germania? lua-va parte la acesta răsboiu, după cum a susţinuta marele cancelara? Nu credema, şi nu putema crede. Germania va rămână neutrală, căci Francesii sunta la graniţă. Germania deşi nu va participa la răsboiu, se va pută folosi de resultatele Iui chiar şi în casa nefavorabila pentru Austria. La acâsta ara trebui să se gândâscâ seriosa cei cu neprecuge’atele manifesiaţiunî ale ideii maghiare.
Precum că pacea e adânca periclitată numai e nici o îndoială. Oficioşii de aici caută în t6te părţile după soiri, cari ara fi în stare a domoli temerile despre răsboiuia ruso-austriaca. Aşa ne comunică astăzi „Die Presse*
FOILETON O.
lacobina.
(după Pierre Decourcelle).
(Urmare şi fine.)
Parisuia capitulă.
Acâsta fu o mare durere pentru Reyuauld ca soldata, ca francesa îi sfîşia inima, ca tată inima îi sălta.
. „O să-i revăda, o să-i revădâ în fine!“ strigă ela. O patriă! în mijlocula vălului tău de doliu, permite-mî acesta strigăia de bucuriâ! Sunta şâse luni întregi de când suntema despărţiţi! Sunta şâse luni întregi de când nu mai trăesca ! Şi lacobina mea, care a fosta bolnavă şi care pâte mai trăesce încă ! N’am nedumerire, mama şi uochiula ei o vora fi îngrijită bine! Dâr aşi jertfi bu-curoaO unfi ana din viâţa mea numai să mă aflu lângă amândouă ! O patriă! ârtă-mă!
Veni Comuna.
Ela se vădii in momentula d’a fi incorporata in-tr’unula din regimentele ei.
Ne voinda să între în acâstă luptă fratricidă, eşl din Paris8 travestită ca burgesa şi se duse la St.-Brice, mica sata in vecinătatea pădurei Montmorency, unde unO amica ala său, pictorâ, îi oieri ospitalitate,
Reynauld scrisese soţiei sale să vină imediata acolo
GAZETA^ TRANSILVANIEI.__________________
că s’ar fi făcuta negociărî cu Anglia, prin cari s’ar fi ficsata anumite caşuri, în cari flota englesă se opereze în legătură cu cele trei puteri aliate. Sub aceste anumite caşuri neprecisate nu putema altceva înţelege deeâto una răsboiu cu Rusia şi Francia aliate. Acâstă soire a „Pressei* e din Berlina. E caracteristica că foile germane, cari la convenirea celorO doi monarchl la Berlina au declarata că venirei Ţarului la Berlina îi lipsesee orî ce caracterQ politica, şi scurta după acesta au susţinuta că prin visita Ţarului pacea şi-ar fi câştigată o basâ stabilă, vina acum şi ne spună pe cale indirectă, că pacea e ameninţată.
Iute trebue să-şi fi schimbata diplomaţii părerile; nouă ne vine însă a crede, că (Ţârele germane au fosta rău informate ori au răspândita cu intenţiune neadevăruri în lume; acum însă când ne vorbescă de nouă aju-tăre, nu ne mai putema înşela, dâcă presupunema, că într’adevăra pe orisontula politica europânQ ferba grei nor!, cari în tota momentulo ne pota aduce o tempestate.
Procesulft Româniloru din Folia.
întâmplarea din Folia o sciu cetitorii noştri. Ungurii de pe o proprietate s’au dusQ în sata cu furci, cu lemne, cu arme să bată pe Români. Aceştia au alergată şi s’au înarmata şi ei punându-se în apărare. Doi Unguri dintre năvălitori au rămasa morţi şi o casă, în care unuia din ei se ascunsese, a fosta arsă.
Procesula în acâstă afacere s’a ţinuta în 4^ele a~ cestea şi s’a şi terminata. Românii acusaţî au ceruta, la încheiarea pertraetărilora, ca să se pedepsescă şi Ungurii, pentru că ei sunta de vină, ei au venita în sata cu scopO să bată pe Români. Preşedintele tribunalului a [jrăspunsă că Ungurii şî au primita pedepsa, adecă Sziits şi Nyerges, cari acŢ stau înaintea judecătorului ce-resca. Dâr ceilalţi Unguri năvălitori? Nici n’au fosta traşi îa dare de semă.
Aci mai amintima, că despre mortuia Nyerges părerea medicului e, că nu a murită de glonţă, cidefumu, Înecându-se.
Cu tote astea, sentinţa contra Românilora e cum nu se pote mai severă. S’au osândită : conducăforula lona Ju-manca la 15 ani ; lona Marina, Moise Ciolaca, Simeoua Ciolaca şi Ionu ŞepeţanQ Goiana la 10 ani; Nica Beldea la 12 ani; lona Beldea la 7 ard-; Nica Ciuta şi Tanase Cheteu la 5 ani de temniţă; lona Mladina la 1 ana; TodorD BechirO şi Toma Be hira la câte 1 ana; Nica Danciu, Mona Miu, Peia Pau, Ilie Vitu şi Ginu Miu la câte x/a ana de robie. Ceilalţi acusaţî anume: Iacobă Wittemberger, Mita Pavlovici, lona Svetcu, Mona Cheteu LazarD Dana, Corist. BalanD, Simeona Jumanca, lona Ju-manca judele şi Ilie Cot hira au fosta achitaţi.
Cei judecaţi la închisdre au să plătescă şi desdău-nare: urmaşilora lui Nyerges 200 fl., lui Jozsa (unuia dintre Ungurii rău bătuţi) 150 fl., urmaşilora lui Szucs 400 fl., lui Holmann (căruia i a arsa casa) 275 fl., pentru casa aprinsă 150 fl. şi spese de procesa 130 fl. Aceia cari au fosta judecaţi la mai puţina decâtu 5 ani, adecă dela 5 ani în josQ, se pună în libertate pănă la rădica-rea la valore a sentinţei, âr ceilalţi rămână şi mai departe în închisâre!
Atâta procurorula de stata câta şi acusaţii toţi au apelata în contra sentinţei, care se vede că a fosta pronunţată asupra unora Români.
£tâ ajunşi şi acolo, că Ungurului îi e permisa să atace, âr Românului nici să se apere, deărece Românii au primita cea mai grea pedâpsă, âr Ungurii nici măcar una avertismento!
şi să’i aducă pe fiica sa şi aşa le aştepta îu mieula pa-viliona ala amicului său. De aici nu eşea nicăiri.
Ela aşteptă opta <Ţle. In locuia Măriei Madelenei şi a Iacobinei, îi sosi o telegramă, în care i se spunea că mititica nu era încă în stare să supărte o călătoria, atâta de obositâre prin neregularităţile şi schimbările trenului. Maria Madelena îld ruga să se liniştâscă şi să aştepte încă vr’o douăsprezece <Ţle în interesuia sănătăţii fiicei lora.
IoanQ Reynauld n’avea bani de drumfi. ’Şl vândă lanţula şi orologiula şi plecă cu trenula pe clasa a treia fără a’şi preveni soţia.
După şâse Zile sosi la Libourne.
Sări josfi din vagonulQ său, alergă la farmacia unchiului Boazand, îmbrâţişă pe bunula omO, care sta înmărmurită nerecunoscendu-lă deodată, atâta de multa se schimbase în urma oboseleloră asediului şi se desfigurase de pulberea drumului. Pentru Ioana Reynauld t6te a-cestea au fosta o afacere de una momentO.
—	Soţia mea! fiica mea! — strigă ela cu o voce înăbuşită.
—	Soţia ta se află fărte bine, scumpula meu bă-iato! — îi răspunse farmacistula, care încetula cu în-cetula se calmă de surprinderea lui....
—	Şi lacobina?
—	Dâr... — şi bravula orna şovăi puţina.
1887.
SOIRILE PILEI.
F6ia oficiâsă ungurâscă ,,Nemzet“ scrie : „In urma învitărei ministrului de interne, comanda corpului VII de armată a trimisa în Cuşteiu pentru restabilirea ordinei doue companii din regimentula 101 de infanteriă. S’au făcuta tote disposiţiunile pentril aşeZarea soîdaţilora în localuri potrivite.“ — Fiinda că Românii din Cuşteiu voescQ să facă a fi trataţi omenesce şi legala, stăpânirea ungurâscă, sub pretexta că sunta „revoluţionari41, le trimite gendarml şi câtane pe capa, se’nţelege pe contulil lora ! Ce timpuri!
—x—
Din Szulin, comitatula Şaroşa, se scrie cătrâ „Pes-ter L!oyd«, că din staţiunea Zegiestov emigrfaă de prin împrejurime în fiecare di cela puţina 4—6, ba chiar 10 — 15 persăne la America. Din SzulinD, care numără 700 suflete, au emigrata vr’o 40 ; din sătulă vecina K. Lipnik, care numără vr’o 1400 locuitori, au emigrata vr’o 240. In cele mai multe sate abia se mai văda ţărani tineri, au rămaşii numai bătrânii şi femeile. — Sărmană poporaţiune, în ce fericită stare te-a adusa stăpânirea ungurâscă!
—x—
Duminecă 29 Noemvre se va da în sala teatrului din loca representaţiunea teatrală a tinerilora comercianţi români, pe care ama anunţat’o deja. Scopula e filrn-tropica şi deci nu mai e de lipsă să se amintâscă publicului că trebue sprijinita cu t6tă căldura.
—x—
Franz PulsJcy, directorulO museului naţionala un-guresea din Pesta, publică în Ziare o declaraţiune, în care numesce sgomotele despre dispariţiunea unora o-biecte de preţa din museu, vorbe de cafenea, insinuări şi denunţări neruşinate. De altmintrelea comisiunea continuă cu ancheta.
—x—
Biblioteca academiei de dreptu desfiinţate din Sibiiu se va preda în administrarea museului Bruekentahl de acolo.
Căpitanula poliţiei din Macău, care precum amQ ] comunicata la timpula său, a fosta suspendata din pos- j tuia său de cătră representanţa orăşenâ.seă, a fosta repusa în postula său de cătrâ comisiunea disciplinară a comitetului administrativa din comitatula Cianada, cu adaugerea că recursulă contra acestei hotărîrl e permisa numai extra dominium. Minunată autonomia comunală !
—x—
Celima în foile din România: .Figaro" află, că concertulu dată la Amsterdam pentru seraci de prinţesa Elena Alex. Bibescu a reuşita peste tote aşteptările. Cea din urmă bucată cântată în corQ de domnişăre din societatea înaltă, era imnulu Ţomânescu în onărea prinţesei I Bibescu născută Epureanu. Imnulă a fosta ascultata în j piciăre de asistenţa numerâsă şi alâsâ şi aplaudata cu ■ căldură. Regina României trimisese prietenei sale in- j time, prinţesei Bibescu, următărea telegramă: »Mă îm- I părtăşesca la concertula vostru din tătâ inima. DorescO j mare reuşită organisatorilorQ şi esecutanţilorQ/ A doua Zi, primarula „Veneţiei Norduluiu a predata prinţesei	j
Bibescu într’o bişactea preţiâsă suma intrărilora ce se	\
sue la peste 25,000 fr. voinda a da acestei înalte dămne, care consimţise a se produce pentru săraci, mulţumirea de a remite însăşi acâstă sumă de bani soeietâţei de binefacere/
—x—
—	lacobina! lacobina! Vrea s’o văda numai decftlfl, fără întârZiare. Condu-mă la ea!
UnchiulO Boazan avu se întâmpine tăte greutăţile lumii pentru-ca să’la facă să înţelâgă, că o reîntârcere | atâta de neprevăzută, o bucuriă atâta de neaşteptată putea să’i facărău copilei, care se sculase dintr’o bolă înd dungată.
Ioana Reynauld bătea din piciăre şi cu mare greutate consimţi la aceea, ca unchiula lui să mârgă a’i preveni soţia despre sosirea lui. Şi încă, în momeDtulă în care bătrânula se depărta, îla întrebă:
—	Dâr în sfârşita, spune-mi, ce-i lipsesce?
—	Ei, lucrula naibi... îşi doresce pe părintele său 1 Şi încă în aşa măsură, încâta adeseori auZinda echou-rile dimprejura, sta să ne scape din mâni!
—	DumneZeule 1 DumneZeula meu!
—	Din norocire, şi-a venita în fire şi suntema liniştiţi.	5
Pe când Ioana Reynauld. pe jumătate liniştita, îşi spăla faţa şi mânile ca să nu-şi sperie soţia şi fiica, \ precum speriase pe unchiula său, farmacistula urca scara ; mergendo la nep6tă-sa ca să o prevină despre sosirea bărbatului ei.	f
i'
Sărmana femeiă! mai că i se făc8 rău.
Cuprinsă de bucuriă, tremura gândindu-se cum o să-i presinte ea lui Ioana Reynauld pe fetiţa lui, pe Ia-
Nr. 260.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Musica regimentului 2 de infanteriă dâ astă seră în 7 Decemvre n. ună concertă în sala Hotelului Nr. 1. Toţi aceia, cari au primită pentru petrecerile din ârna trecută bilete de invitare, sunt învitatl şi la acestă concertă.
—x—
Depufatulă Albei regale, contele Gabrielă Karolyi, a băgată de sâmă că de mai multe ori sigilulă scrisori-!oră trimise de preşedintele partidei independente de a-colo era stricată şi uneori a primită chiară scrisori cu pliculă de totă ruptă. Deputatulă a făcută arătare di-recţiunei poştale despre acâstă violare a secretului scri-soriloră.
—x—
Intendantulă teatrului şi operei unguresc! din Pesta, contele Ştefană Keglevich, a trebuită în cele din urmă să’şl dea demisiunea, parte fiindă că „patrioţii" nu erau, mulţumiţi cu administraţiunea lui, parte fiindă că nu le putea satisface poftele tuturora. Aşa se vede din cele scrise de 4’ar(Jle unguresc! şi dintr’o recentă interpelare contra intendantului.
—x—
Sâmbătă, 21 Noemvre sera, întrunirea literară a ♦ Revistei nouă" de sub direcţiunea d-lui Hajdău a fostă f6rte interesantă, spune * România*. D. Qion a cetită „O pagină din domni1. Fanarioţiloră", studiu de multă valăre, descrisă cu meşteşugire. D. Vlăhuţă a cetită o frumâsă bucată în versuri întitulată «Linişte" şi dedicată amicului său dela Vrancea. D. Hajdeu era tocmai să încâpă a ceti ună articulă, când vestea despre mârtea unuia din cei mai neobosiţi colaboratori ai Revistei, a bătrânului Petre Ispirescu, ilă întrerupse. D. Hajdău se retrase împreună cu toţi Invitaţii, promiţăndu-le a ceti Sâmbăta viitâre. .Unirei' i se afirmă că Ispirescu lăsă ună forte preţiosă manuscriptă, pe care însă niciodată n’a putută să lă facă şi altora cunoscută prin tipăritură: o adevărată comOră, 20 mii de proverbe adunate 4> eu 4i de Ispirescu şi aranjate de elă în ordine alfabetică. Academiei Române îi incumbă datoria de a face ceea ce culegătorulă loră n’a putută.
Literatură. LogofUulu Costachi Konaki: Poesii, anume Alcătuiri şi Tălmăciri, ediţia a doua, apărute în editura librăriei Fraţii Saraga din Iaşi, 1887. Cuprin-sulO amărunţită ală acestui frumosă volumă de peste 360 pagine, tipărită pe hârtiâ fină, este:] O scurtă prefaţă de Caterina Konaki Vogoridi, Schiţe din vieţa şi familia logofătului Konaky, unnâză poesiile cuprinse sub numele de Alcătuiri şi Tălmăciri, apoi Note la alcătuiri şi tălmăciri, în fine scrieri în prosâ, anume scrisori că-tră lonă Sturza Voevolă şi cătră Metropolitulă Venia-mină. Preţulă acestei cărţi de valdre e 6 lei.
f Petre Ispirescu.
Sâmbătă în 21 curentă, orele 3 d. a., a încetată din viăţă Petre Ispirescu, neobositulă culegătoră ală basmeloră poporului nostru.
Acestă omă, care a adusă literaturei populare române o bogăţiă de isvOre, a murită în câte-va ore, în ruijloculă familiei neconsolate, tocmai în ajunulă punerei sub pressă a tuturora scrieriloră sale. In adevără Ispirescu, modestul ă * culegătoră tipografă* (cum iscălia dân-sultt scrierile sale) avea de gândă să acrită în 7 volume, insumândă peste o sută c61e de ţipară, fructulă activi-tăţei întregei sale vieţi.
E caracteristică cum ună omă, fără studii complecte şi nevoită a munci veclnică ca să trăiască, a putută să contribue într’atâta la înavuţirea unei literaturi
aşa de sărace şi de puţină esploatale ca literatura nristră populară.
Etă câteva note biografice asupra acestui omă, pe care cei ce l’au cunoscută de aprope, nu’lă voră pută uita:
Petre Ispirescu s’a născută în Bucureseî în luna Ianuarie anulă 1830. A învăţată cunriscerea litereloră Ia dascălulă Nicolae dela biserica Udricanî; apoi a trecută în şcrilă la dascălulă Stană Lupescu dela biserica Olteni şi în urmă la ,Domna Bâlaşa*, unde a urmată vre o 4 ani şi unde a învăţată şi cântările bisericesc!. La anulă 1840 a intrată ca elevă în tipografia d-lui Zaharia Kar-calechi, de unde a eşită, după ce ajunsese lucrătoră şi lucrase în acestă calitate câţi-va ani. Eşindă de acolo a funcţionată ca directoră la tipografiile Gopainică, Boa rescu şi Rosetti, de unde s’a retrasă pentru a deschide o tipografia în asociaţie cu F. Gob), şi Walter. Fundă chemată ca directoră la tipografia statului, se desfăcu de asociaţi. Mai târziu a înfiinţată (acum 19 anî) tipografia «Laboratoriloră Români* sub firma P. Georgiană et comp. de care despărţindu-se a rămasă singură proprietară până la m6rte.
După cum se vede din notele de mai susă, viaţa lui Ispirescu e o viăţă de muncitoră şi faptulă că a murită săracă, pe când mai toţi colegii lui patroni s’au înavuţită, vorbesce de ajunsă în favrirea lui.
Etă şi trif.e scrierile lui care erau să apară în cu-rendă în 7 volume Charpentier:
Basme, 2 volume cuprimjăndă 71 de basme din care 12 inedite.
Snâve. Ună volumă cu 77 sn6ve tăie publicate deja in broşuri mici său în volume mai mari.
Diceturi siu proverbe românesci. Ună volumă de peste 3000 proverbe, cele mai multe inedite.
Jucării şi jocuri de copii. Ună volumă.
Pilde şi peste 200 ghicitori. Ună volumă.
Poveştile unchiaşului sfătosu. Ună volumă, conţi-năndă «Basmele păgânescl*. (Mitologia.)
Scrierile lui Ispirescu au lostă mai cunoscute şi mai apreciate în streinătate de câtă în patria, unde tocmai în timpii din urmă după recomandaţiunea d-loră Barbu Ştefănescu (dela Vrancea) şi Lazară Şaineanu, ni se pare, d-lă B. P. Haşdău l’a invitată să ia parte la şedinţele comitetului Revistei Nouă care va apără în eurendă.
Ga probă că a fostă cunoscută în streinătate, e o scrisăre adresată răposatului, acum câte-va cţile, de cătră d. Lazâră Şâineanu din Parisă, în care-i face cunoscută, că a fostă surprinsă văiJendQ scrierle lui Ispirescu traduse în franţuzesce de eruditulă profesoră de limbele orientale E. Picot şi predate studenţiloră săi de cătră e-minentulă cunoscătoră ală limbei şi literaturei române. — Afară de acestă scrisrire, pe care am vă^ut’o noi inşi-ne, Ispirescu nl-a istorisită cu o <Ji înaintea morţei sale neaşteptate, că ună profesoră dela universitatea din Copenhaga, ală cărui nume îlă uitase, (probabilă Kr. Nyrop) cu ocasia trecerei sale prin Bucureseî, a fostă să I visitese, pentru a vedea ce felă de omă e Ispirescu, pe care-iă credea profesoră la vre-o facultate şi a rămasă uimită văzând înaintea sa pe auforulă basmeloră în persona modestului tipografă. Pe lângă acestea, d-na Mite Kremnitz a tradusă în limba germană câte va din scrierile lui Ispirescu.
Cea din urmă scriere a lui e ună basmă întitulată: .Vulpea şi ariciulă* scrisă chiar cailele acestea.
In interesulă literaturei nristre populare ar fi de dorită ea Academia, ală cârei tipografă Ispirescu a fostă în cursă de mai mulţi ani, sâ’şl facă o datorie, săvirşindă ceea-ce elă n’a avută parte să facă, tipărindu'i trite scrierile pe socotăla ei.
Şi acum, când amă arătată, cine e omulă care a fostă smulsă dintre noi, şi ce campionă ală literaturei sale a pierdută România, nu ne rămâne de câtă să unimă adâncile nristre regrete, cu acele ale familiei lui şi să dorimă ca celă puţină după’ m6rte să se dea iui Ispirescu ceea ce i se cuvenea încă în viaţă : loculO de on6re în câmpulă litereloră şi în amintirea tuturoră Româniloră !
(.,Naţiunea“)
ScirI poliţienesc!. Eri săra, calfa de 4'idară Neculae Ardeleanu fu străpunsă în şoldulă, dreptă, în Tergu grâului, cu ună cuţită de cătră ^herulă Vancea Mihaiu. Pentru vindecarea rănei suntă de lipsă 14 (Jile. Făptui-torulă fu predată judecătoriei penale competente.
Ună chipă de totă originală, d’aşî procura cineva cvartiră eltină de n6pte, născoci vagabundulă din Braşovă Fridrich Arkeder. Elă apăru acp înainte de amăijll la căpitănia oraşului şi o rugă să’i dea cvartiră de n6pte t6tă ârna şi anume într’ună locală de arestă. Refusân-du-i-se împlinirea dorinţei, Arkeder declară categorică, că elă va constrînge căpitănia să’i dea cvartiră de nripte. Concediată fiindă cu observarea, că sâ’ncerce dacă’i dă mâna, Arkeder se duse în Braşovu-vechiu şi puse în scenă ună mare scandală, >(pănă când apăru ună poliţista şi-lă provocă să se prirte cuviinciosă. Atunci Arkeder se aruncă la pâmântă, îşi rupse pălăria şi sbierâ aşa de cumplită in stradă, încâlă trebui să fiă arestată. Aşa dăr deocamdată Arkeder ’şî-a esecutată intenţiuneâ şi şăde mulţămită intr’unulă din acele localuri, în care cu atâta putere este atrasă.
Ultime sciri.
Berlina, 6 Decemvre. — „Gazeta Crucii" anunţă o nouă sporire a trupeloră rusesc! care suntă grămădite pe fruntariile germane.
Londra, 6 Decemvre. — Concentrarea trupelor Ci rusesc! la graniţa germană şi austriacă continuă. Acostă scire a produsă o influenţă rea la bursele din Viena şi Berlină.
Londra, 6 Decemvre. — Rusia face mari sforţări pe lângă P6rtă pentru a o împinge sâ ocupe Rumelia. Grecia a declarată că va reclama o rectificare de fruntarii drică statu-quo nu va fi stabilită în Bulgaria.
Pesta, 6 Decemvre. — „Pester Lloyd", într’ună articulă de sorginte oficirisâ, constată, că contra ordinului dată de cătră Ţară în privinţa Germaniei, pressa rusă urmriză a ataca Austria şi se concentrriză, trupe pe fruntariile austro-un-gare. „Pester Lloyd“ conchide că situaţia e frirte gravă.
SOIRI TELEGRAFICE.
IServ. part. a «Gaz. Trans.*)
VIENA, 7 Decemvre. — Cu privire la gră-mădirea de trupe din partea Rusiei la graniţa austro-ungară, $ice „Fremdenblattu, că pentru Austro-Ungaria e valabila cuventula ce Va data, că nu vrea s6 turbure pacea vecinilora. Ins6 d^Că se
voru concentra mereu şi de aci încolo trupe rusesc! la graniţa austro-ungară, vomu fi siliţi a lua şi noi mesuri corăspun^ătore, spre a nu rămână îndărătu faţă cu pregătirile cu totulti improvisate şi ameninţâ-tore ale vecinului._____________________________
(Apropierea Crăciunului) aduce cu sine ca să se dea atenţiune întrebărei: „Unde şi ce se prite cumpăra, ca să fie ună lucru practică şi frumosă (dăr totodată şi eftină). Deslegarea acestei întrebări se p6te afla în a-nuneiulă de pe pag. IV. ală cunoscutei case de mărfuri Brilder Hirsch (Wien, IV, Wiedener Hauptstrasse 38); desfacerea de Crăciună arangeată de acâstă firmă în lo- > calităţile sale, ce le a înmărită prin construirea unei nouă zidiri, oferă cea mai bogată alegere pentru fiecare. Astfelă dăr acâstă firmă recomandă a se face întrebuin-ţare de acâstă ocasiune favorabilă._____________
Editoră şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel Muresianu.
chiar mediculă de două <JHe nu mai garanta de viaţa ei.
Ce fera de făcuţă?
—	Să-i spunemă că tatălă ei e aici, — cj*se un chiulă Boazană, — acâsta îi va face bine, va face ca sângele să i se sue in obraji.
Amândoi agrâiră pe mica copilă, şi mama ei luân-du-o pe genunchi, cu o voce dulce îi şopti Ia ureche:
—	Ascultă lacobino! Te ai simţi fericită, dâcă ai sci că scumpulă tău tată o să se afle îndată lângă noi?
Fetiţa cuprinse grumazulă mamei sale intre micele ei braţe şi-i strigă deodată:
—	Tata e aci!
Unchiulă şi mama se uitară unulo la altulă consternaţi.
Iacobina era palidă, dăr palieă cum n’a fostă niciodată.
Mari» Madelena tremura la idea că ara să o arate tatălui ei In acâstă stare.
—	Aştâptă! am ună mijlocă! — 4lse farmacistulă şi scoborî cu grabă sărindă totă peste câte patru trepte până în prăvălia din faţă, şi se resntrirse repede ţinândă în mână o cutiuţă. In acâstă cutiuţă se afla nisce prafă roşu.
Şi pe când Maria Madelena sta înmărmurită, fără ca să fi avută timpă şi curagiulă de a-lă opri, bunulă bătrână puse puţină din acestă prafă roşu pe ună pi-
ciortt de iepure şi cu acesta atinse puţină obrajii mititelei, dându le colrirea roşă de mai nainte.
Mulţămită acestui subterfugiu, acestei comedii pirise, Iacobina nu mai avea decâtă slăbiciunea, carea la prima vedere pută pricinui destulă amărăciune tatălui ei. De-altmintrelea era totă blonda cea în faţa rosei şi drăgălaşe.
Maria Madelena era atătă de turburată de reîntrir-cerea bărbatului său, se temea atătă de multă de desperarea ce-i va pricinu-i-o arătândă soţului ei fetiţa carea era atătă de palidă câtă şi de slabă, dâr în cele din urmă acestă prafă roşietică îi sta atătă de bine mi-titicei, încâtă Maria nu se împotrivi unchiului Boazană.
Când termină, elă sfătui pe Iacobina să na plângă. Iacobina şi promise acesta.
După câte-va minute cele trei sărmane fiinţe, care trăiseră despărţite timpă atătă de îndelungată, se aflau ârăşî reunite. Şi ce bucuriă! Ce fericire! Ce farmecă!
In braţe cu soţia şi cu fiica sa, Ioană Reynauld devenise ârăşî omulă celă mai fericită din lume: dase uitârei Parisulă, Franţa, lumea întrâgă!
Unchiulă Boazană se uita fermecată la acestă pri-velisce, murmurândă mereu: „Aşa dâră trebue să recu-nriscemă, că în căsătoria este fericire!"
După ce trecură primele momente ale acestei bucurii esaltate, Ioană Reynauld îşî luă fetiţa, o aşe<Jâ pe
genunchii sâi, şi măsurând’o cu privirea din crescetfi până ’n tălpi, strigă cu mulţămire:
—	Ei bine, ce-mi spune-ţî? Sciţi că m'aţl făcută să tremură, vorbindu-mî despre slăbiciunea şi paliditatea Iacobinei? Slăbită! da, drăguţă, este adevărată că tu eşti mai puţină rotunjriră decâtă cum erai în Parisă. Dâr ai crescută. Desvoltarea este caasa care te-a tăcută să seacjl cum eşti, sărmana mea porumbiţă, dâr ai faţă frumosă, Iacobina mea! fată superbă, mica mea Ia-cobină, draga fnea Iacobină!
Şi asifelă totă vorbindă, fericitulă tată o îmbrăţişa, o îmbrăţişa şi âr o îmbrăţişa.
Fetiţa în bucuria ei cea mare îlă acoperea cu sărutări, în urmă întorcându se spre unchiulă Boazană, 4ise :
—	Toto, unchiule Toto! — strigându lă pe acestă nume, ce i-10 dedea în t6te 4hele-
—	Ge-i, sburdulnico?
—	Tata e aci, vino să te strângă în braţe!
—	Pentru ântâiaşî dată Iacobina strânse în braţe pe unchiu său.
Şi pe când bunulă bătrână, căruia Ioană Reynauld i-o dase în braţe, o îngrămădea cu sărutări vărsândă lacrime de bucuriă, Iacobina îi şopti încetă la ureche:
—	Nu plânge preste obrajii mei, căci o să-mi
ştergi culdrea.	trad. de Em. Prodanu.
k
Nr. 260.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1881.
OurauJfi la bana de Vlena
din 4 Decemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 99 — Rentă de h&rtiă 5°/0 . . 98.60 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................149.25
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 95 70 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 12560 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) . . . . 112 — Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 104 20
Bonuri cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.—
Imprumutulâ cu premiu
ung.....................123.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 8115 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aurâ austr. . . 11190 Losurile din 1860	. . . 135.—
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 887.—
Act. băncel de credită ung. 283.50 Act. băncel de credită austr.276.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesei	..... 5.93
Napoleon-d’orl	....	9.95
! Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 | Londra 10 Livrea sterlinge 125.75
Bum de Bneurescl.
Cota oficială dela 19 Noemvre st. v.
	Gump.
Renta română (5°0). . .	93Vi
Renta rom. amort. (5°/0) .	96—
» convert. (6°/0) . .	91—
Impr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit fonc. rural (7°/o) - •	105—
* »» »> (b°/o) *	91»/4
» » urban (7°/0) . .	103—
* * . (6*/o) •	96—
• , » (5°/.) • •	87 V.
Banca naţională a României 500 Lei		
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—
* » * Naţională	—
Aurti contra bilete de bancă .	• 14.V*
Bancnote austriace contra aură.	2.03
1887.
vănd.
9 P/3 97— 92— 36— 106— 92 ‘/4 104— 97— 88 Va
15.—
2.04
Cursulu pieţei Braşovu
din 5 Decemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. Argint românesc.............»
Napoleon-d’orl .......	»
Lire turcesc!.....................»
Imperial!.........................»
Galbeni...........................»
Scrisurile fonc. * Albina > 6 °/0 .	»
8.53	Vănd. 8.55
8.50	» 8.52
9.94	. 9.96
11.22	» 11.25
10.22	. 10.26
5.87	» 5.90
101.—	. 102.--
5°/o •	„	98.-
99.-
Ruble Rusesc!...................»	110.—	*	111.Vi
Discontulfi ...	*	7—10°/9 pe ană.
XKEagazinu de mărfuri
BBUDEB HIBSCHI
WIEN, IV., Wiedener, Hauptstrasse 38,
întocmesce, ca în fiă-care and, aşa şi acum pentru
Orăciunu o mare desfacere de mărfuri,
şi este în posiţlunea avantagiosă a oferă p. t. muşterii din afară următorele art. potrivite ca
Cadouri practice
cu preţuri ne mai pomeniţii de eftine.
Cachemir indiană, lână curată, (negru) îndoită de lată, în locă fl. 1.50, acum numai 75 cr. metru.
Cheviot engl., sadea seu caro, lăţimea îndoită, în locă de 52 cr., acum numai 38 cr. metru.
Stofe de Loden, (60 centim. late) în locă 35 cr.; acum numai 23 cr. metru.
Stofe de spălată franţ. (80 ctm. late) colorile garantate, desemnurile cele mai nuoi, în locă 45 cr., acnmnnmai 25 cr. metru.
Rips Yelonr (60 ctm. lată) în tote colonie în locă 45 cr., acum numai 28 cr. metru.
Stofe de modă, ţesute cu mătase cu carouri fine, lăţimea îndoită, înainte fl. 1.30, acum numai 75 cr. metru.
Flanelă, lână curată, lăţime îndoită, colori sadea şi desemnurile cele mai moderne, înainte fl. 1.—, acum numai 65 cr. metru.
Talii-Tricot împletite de lână de Berlină în tote colorile, în locă fl. 3.50, acum numai fl. 2.-
Talii-Jersei, calitate bună de 6rnă în tote colorile, în locă fl. 4.— acum numai ff. 3.
Totă acele bogată soutacbate, elegante, înainte fl. 5.— acum numai fl. 3.50.
Portiere-Tunis, celă mai nou pentru perdele, vărgată în colori, 4 metri lungi, înainte fl. 3.—, acum numai fl. 1.90 pentru fiă-care parte, (bucată).
Cassete de mănuşi, elegantă din peluşe de mătase, cu capacă de sticlă şlifuită, înainte fl1$5.—, acum numai fl. 2.90.
Măsuţă cu neoesair, I. mărime, completă garnisită, în locă de fl. 2. acum numai 90 cr.
Totă asemenea, II. mărime, în locă fl. 3.—, acum numai fl. 1.90.
Totă asemenea, III. mărime, în locă .fl 5.— acum numai fl. 2.90.
Umbrelă de mătase, cu bastonă modernă, în locă fl. 5.—, acum numai fl. 3.50.
6 păr. ciorapi de dame împletiţi vergaţl, în locă fi. 2.50, acum numai fl. 1.50.
Sorţă de dame parisienă, din batistă fină, cu bordure colorate, şi cu batistă potrivită fl. 1.
6 păr. ciorapi bărbătescl împletiţi, vărgaţi în locă fl. 2.50, acum numai fl. 1.50.
3,
6 basmale albe de olandă, în locă fl. acum numai fl. 1.60.
»Sport,« cea mai nouă pălăriă de pîslă pentru dame, gătită cu stofa de modă franţ. în tote colorile, înainte fl. 4.50, acum numai fl. 2.—.
Ffiste de pîslă, arangiate cu gustă, înainte fl. 3.50, acum numa fl. 2.
Manşon, piele de iepure rusescu, fl. 1.50.
Guleră potrivită la elă fl. 1.20
Manşonă de maimuţă, cu păru lungă, înainte fl. 6.—, acum nnmai fl. 3.50.
Manşonu-Bizamă, înainte fl. 5.—, acum numai fl, 3.50.
Manşone de Crimea fl. 1.—, căptuşite cu atlasă fl. 1.50.
Căciuliţă modernă potrivită fl. 1.50 şi fl. 2.
Oorsete-Panzer, cu balenă, înainte fl. 4. — , acum numai fl. 2.
Plapume de flanelă, cafenii cu bordure colorate, 2 metri lungi, înainte fl. 2.50, acum numd fl. 1.20.
Invălitorl de masă de salouă, din jeniliă, de-semnurl persiane, în locă de fl. 4.50, a-cum numai fl. 2.50.
6 basmale de olandă, cu bordure elegantă colorate, în locă de fl. 2.—, acum numai fl. 1.20.
Una faţă de masă cu 6 şerveţele pentru deşertă, în tote colorile, ’înainte fl. 3.50, acum numai fl. 2.50.
Pândă-King, bucata (30 coţi) forte durabilă, pentru rufăriă fl. 7.50.
Pântjă pentru cărşefurî, fără cusătură »/4 lată, 70 cr. metru.
Chifonă, o bucată, cea mai bună calitate, 84 ctm. lată (30 coţi) fl. 6.—.
Patent-Grandl albă, vărgate său damastă, calitatea cea mai bună, 35 cr. metru.
Barchent pique seu cu şnură, calitate f6rte
durabilă 35 cr. metru.
6 ştergare de damastă, ină curată, fl. 2.40.
PâmJăturI de damastă cu şervete pentru 6 persone fl. 3.50.
Şaluri de velour, (double) 10/4 mari, înainte fl. 5.50, acum numai fl. 3.75.
$5?
Trimiterile cu rambursa.
Ceea ee na convine se primesce f&rft obstacolft Înapoi. Comande dela 10 fl. în susâ franco şi fără spese. Colecţiunî de mostre din stofe de dame gratis.
BRÎJDER HIRSCH, Wien.
IV., Wiedener Hauptstrasse 38.	2—3
1—3
Una loco de păşune
în mărime de 278 jugăre catastr. 1400 stînjinî pătraţi, situâtă pe ună platou de mijlocă, se arendezăpe 6 ani.
Licitaţiunea se va face la 6	Decemvrie
1887 în casa comunală din	la IO
6re a. m.
Preţuia strigărei 500 fl. v. a. pe ană. Vadiu e de 10°|0. 'InformaţiunI mai de apr6pe la:
Ev. Fresbiterium A. B. Rothbach (Veresmart.)
Nr. 11,050—1887.
Publicaţiune.
Pentru asigurarea liferaţiunei lemnelorft de foch, necesare pe anulfi 1888 la oficiulfi administrativo, orfanalfi, la oficiulfi jurisdicţiunei pupilare şi la biuroulfi de verificare pentru măsuri şi greutăţi din co-mitatulfi Braşovului, socotite cam la 415 metri cubici lemne uscate de fagQ, se va pertracta la 16 Decemvre a. C. 9 ore a. m., la oficiulfi vice-comitelui, asupra ofertelorfi făcute prin scrisdre sigilată.
Doritorii de a licita la acostă liferaţiune suntu provocaţi, ca pănă
în (Jiua şi ora de mai susâ să-şl aştdrnă la ofieiulu vice-comitelui ofertele loru în scrisu şi provăfjute cu 52 fl. vadiu.
Condiţiunile de liferare se potu vedd de a(Ji încolo la oficiulâ administrativii alu vice comitelui în orele de oficiu.
Braşovu, 24 Noemvre 1887.
Iuliu Roii,
2—2	Vice-cornite şi consiliarQ reg.
Nr. 11,049—1887.
Publicaţiune.
Pentru asigurarea liferaţiunei a 12 păreclll cisme şi 12 pă-rechl gliete, necesare pe anulfi 1888 pentru servitorii dela judecătoria comitatului Braşovfi, se va pertracta în 16 DeceillYre 10 0I*e a. IU. la ofieiulu vice-comitelui asupra ofertelorfi presentate de concurenţi sub scrisdre sigilată.
Doritorii de a concura suntfi provocaţi, ca pănă la diua şi ora de mai susfi să-şî aştdrnă la oficiulfi vice-comitelui ofertele lorii în scrisă şi sigilate, provă(Jute cu vadiu de 20 fl. v. a.
Condiţiunile de liferare se potil vedd de u(}i încolo la ofieiulu administrativă alu vice-comitelui în drele de oficiu.
Braşovu, 24 Noemvre 1887.
Iuliu Roii,
2—2	Vice-comite şi consiliarQ reg.
Nr. 11,154—1887.
Publicaţiune.
Pentru a se asigura pe anulu 1888 curăţirea SObelOrti şi a coşuriloru ţinătdre de localităţile judecătoriei centrale şi de biuroulfi de verificare pentru măsuri şi greutăţi din comitatulfi Braşovului, se va pertracta la 16 DeceillYre a. C. 11 Ore a. IU. asupra ofertelorfi sigilate incurse până atunci.
Doritorii de a concura suntfi provocaţi a-şi trimite pănă Ia (Jiua şi ora de mai susfi ofertele lorfi la ofieiulu vice-comitelui, în scrisu şi sigilate, provăijute fiiudu cu vadiu de 5 fl.
Braşovfi, 26 Noemvre 1887.
Iuliu Roii,
2—2	Vice-comite şi consiliarO reg.
Con
c u r s u.
Pentru ocuparea staţiunei înv£ţătoresci din paroehia Romnli, situată în vicariatulfi Rodnei — carea devenise vacantă prin strămutarea învăţătorului Petru Neamţu la scdla confesională din comuna sa natală Feldru — cu soluţiunea anuală de 200 fl. v. a., cuartiru provătjutfi cu edificii economice, lemne de focu gratis şi grădina scdlei în folosinţa învăţătorului.
Doritorii de a dobdndi aedstă staţiune au a-şl aşterne rugările lord, pro văzute cu documentele de cualificaţiune, la Senatulu scolasticâ conf. gr. cat. din Romuli, posta ultimă Năsăudfi, până în 18 Decemvre când se va efectui şi alegerea învăţătorului.
Din şedinţa Senatului scolastică conf. gr. cat. ţinută la 27 Noem-vre 1887.	Paulfl Chita,
preşedintele senatului scol. conf.
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu.
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovu la Feşta:
TrenulQ de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
TrenulQ mixta Nr. 315: 4 ore 01 minută diminăţa.
2. Dela Braşovu la Bucaresoi:
TrenulQ mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amăiji.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovfi:
TrenulQ de persdne Nr. 308: 9 ore 40 minute înainte de amăip.
TrenulQ mixta Nr. 316: 9 dre 52 minute săra.
2.	Dela Bucaresoi la Braşovfi:
TrenulQ mixtă Nr. 317: 2 Ore 32 minute după amădl.
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela BraşovO la Reşnovu-Zirnescl-Branu: 12 ore 30 min. după am6<JL
b)	„	B	„	Zizinu: 4 dre după amădl.
c)	„	„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea.
d)	B	„	la	Făgăraşu: 4 dre diminăţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 dre diminăţa.
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-ZSrnescî-Branu la BrasovQ: 10 Ore înainte da amă^L
b)	„ Zizinu la BraşovQ: 9 Ore a. m,
c)	Din Secuime Ia BraşovQ: 6 dre săra.
d) n Făgăraşu la BraşovQ: 2 dre diminăţa.
e)	„ Săcele la BraşovQ: 6 Ore 30 minute săra.
Tipografia ALEXI, Braşovfi.