HKDAdŢlDMEA Şl A»WI5I»TBAŢII!NEA x BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA« IESE ÎN FIECARE DL P« and and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei lanl 3 fior. BonSala ţi itirtlait&te: Pe ană 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERĂ: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN^IUmZiE: O seria garmond 6 cr. şi tirtibru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare ??*!e«rî «» so r.Mn.*'.-. >5. -- ftanvio-lett «» r,a rotrimltB. m 258 Luni, Marţi, 24 Noemvre (6 Decemvre). 1887, Braşovti, 23 Noemvre 1887. De alallaerl sâră Frşţncia are unii nou preşedinte ală Repi blicei. Nu de multă a comunicată ministru-preşe-diote Rouvier de pe tribun» camerei francese, că în urma unoră infiuinţe din cercurile mai înalte a fostă rugată şi Sadi-Carnot, pe când era ministru de finance, s$ facă unoră persdne unele favoruri pe conta visteriei statului, iertându-le dările ce le datoreau, favoruri pentru cari a fostă trasă în cercetare Wilson, dâr că Sadi-Carnot consciu de datoria sa a respinsă cererile de , fe-lulă acesta. Acostă împărtăşire fă primită de intriga cameră cu sgomotdse aplause. Lui Sadi-Carnot, care era presentă, îi curgeau lacrimi din ochi de emoţionată ce era. Elă nu visa atunci, că peste câteva risu. Alegerea lui ea preşedinte e împreunată cu mari temeri de turburări, ba chiar de revo-luţiune. Emigranţii bosniaci şi herţegovineni. „Radicalulă", organulă partidei radicale dip Serbia, care n’a primită fusiunea, publică o ^cri-sdre a epaigranţiloră din Bosnia şi Herţegovinft r Nr. 258. GAZETA TRANSILVANIEI, F ^ 1887. la adresa d-lui Crispi, primulă ministru alfi Italiei. Emigranţii facă imputări d-lui Crispi pentru că a încheiată alianţă cu Austria şi descriu râua impresiune pe care a fâcut’o discursulă lui asupra emigranţilor^. A vorbi de alianţă cum ci? ea ar avea în vedere protecţiunea şi libertatea popdreloră balcanice, când tendinţele Austriei suntă destulă de cunoscute, este absurdă. Scri-sdrea espune apoi relaţiunile de mai nainte ale Austriei cu Italia, amintesce luptele pentru libertate ale lui Garibaldi şi ale întregei naţiuni italiane, relevâză atitudinea d’atunci a domnului Crispi şi promisiunea dată de dânsulă Bosniaci-loră şi Herţegoveniloră, şi după ce atacă cu violenţă pe Austria, stârşesce prin a protesta în modă solemnă contra trădărei faţă cu libertăţile popdreloră balcanice şi ale naţionalităţei serbesci. In numele a 3000 de emigranţi, se esprimă speranţa eă Italienii voră trage odată la răspundere pe d. Crispi pentru alianţa nefirâscă pe care a încjieiat’o. Scrisdrea este semnată de 10 persdne dintre care unele trăescă în Bucurescl, altele în Belgradu. Afacerea D-rului Vasiliti Lucaciu. Estrasu din protocolulă luată în şedinţa ordinară a comitetului clubului electorală naţională română din comitatulă Sat-inarelui, ţinută în Baia-mare la 29 Noemvre 1887. 2. M. O. D. Alesiu Berinde propune, că ar fi timpulă, ca membrii clubului naţională să-şi arate aderinţa cătră Clarissimulu domnă Va sil iu Lucaciu pentru ţinuta lui naţională, şi condo-linţa pentru suferinţele, ce le-a îndurată în timpulă proximă. După o vorbire insufle (it6re a M. O. D. Gavrilă Lazaru, se primesce moţiunea: „Ne putândă presupune, că cu ooasiunea alegeriloră ablegaţiloră dietali d-lă Dr. Vasiliu Lucaciu ar fi comisă vre-o ilegalitate, ba luândă scire din foile publice, că suferinţele sale de în-cbisdre preventivă numai din presupunere şi temere, că martorii vOră fi influinţaţî, şî-au trasă originea, în contra ordinaţiuniloru mai înalte şi praxei, judecătoresc!, după care preoţii gr. catolici asemenea cu cei rom. catolici la înehisdre preventivă numai prin punerea sub inspecţiunea Episcopatului şi investigaţiunea numai dela olaltă cu doi preoţi se p6te efectul; — mai încolo v&J&idă, că în scurtă timpă s’a eliberată, din ce deducemă, că nici investigaţiunea n’a desvălitu fapte .nelegale şi va fi achitată: ne esprimămă condolinţa ndstră pentru suferinţele sale, şi bucuria pentru că a revenită între noi, sperându, că de totulă va fi achitată “. Pentru autenticitatea acestui estrasă, Aleşi a Popă not. ad hoc. Ni se scrie dela Blaşu cu data 4 Decemvre n.: „Efr, cu ocasiunea săfbătârei „Intrărei în biserică®, la celebrarea liturgiei a ponlificato în catedrala Blaşiului Escelenţa Sa Met opolitulft dr. Vancea, care după săvârşirea cultului divinii anunţă de pe catedra archi-episco- pâscă denumirea şi întărirea făcută la recomandarea Es-celenţei Sale din partea Maiestăţii Sale monarchului, în sensulă căreia d-lă canonică lectoră Gonstantină Pap-falvi este înaintată la rangulă de canonică preposită, în loculă .răposatului T. Cipariu, şi aşa succesive suniă înaintaţi cu câte ună gradă mai nainte şi ceilalţi domni canonici. După aceea s’a dată cetire diplomelorO sosite şi subsemnate de Maiestatea Sa, contrasemnate de Tre-fort (in limba maghiară), 6 la numără; a 7-a diplomă, în limba română, dată de Escelenţa Sa Metropoîiiulă şi de Capitulă pentru denumirea de canonică teologică a d lui vicară foraneu din Fâgăraşă, Alesandru Micu, care încă era de faţă, slujindă şi dănsulă împreună cu ceia-lalţi preoţi. După aceea a invitată Escelenţa Sa pe d-nii canonici să-şi ocupe locurile în biserică după rangulă la care au înaintată, împreună cu tote drepturile şi favorurile nouăloră ranguri, şi în fine dorindu le viâţă şi tăriâ pentru ca să pâtă corăspunde nouăloră sarcini dem-nitare. La acesta a răspunsă noulă preposită, d-lă C. Papfalvi, mulţumindă Escelenţei Sale pentru încredere etc. Cu ună »Să trăiâscă* s’a finită actulă acesta.* —x— Foia bugetară din Cluşiu s’a cătrănită focă pe preoţii gr. cat. din tractulă protopopescă ală Cluşiului, cari au protestată contra ordinaţiunei ministrului ungu-reşcă de comunicaţiune, prin care se ordonă maghiari sarea adreseloră scrisoriloră scutite de porto ale oficieloră nbstrc bisericesc!. i’Nu găsesce foia bugetară nici ună cuvânta contra ministrului, care nesocot3şte legile, dâr numesce pasulă braviloră noştri preoţi: „păşire agitatOre de naţionalitate®. — Ce mai drăguţă de foiă! Nu de gâba e fOiă bugetară. —x— «Patrioţii* au ajunsă de se păîmuescă pe stradă, fnceputulă s’a făcută în Alba-regalâ pe pieţa dinaintea palatului episcopescă. Ună tînără pălmui pe o damă, care Intr’ună foiletonă ală unei foi locale atacase ondrea surorei lui, fără ca la provocările familiei atacate să ’şi revoce insulta. —x— Calea ferată Mureşu-Ludoşă-Budatelecu, care face parte din linia Mureşă Ludoşti-Bistriţa, se va preda cornu-nicaţiunei, precum se (Jice, la 6 Decemvre n. —x— In nOplea de 19 spre 20 Noetnvre n. s’a cufundată vaporulă „Schoiten*, ce călătorea spre New-York. Intre cei scăpaţi dela mârte se află şi doi Sast călători, anume Kathar. Frohlieh ş: Simon Binder din comuna Rechişdorf, din Transilvania. Intre cei înecaţi în mare de asemenea se află doi Saşi transilvăneni, lob. Tellmann din comuna Nemsa (Niemesch) şi Stef. Sehenker din Aţelu. —x— Comptabilulu ministeriului de honvezi, Balâzs Gâ-bor, s’a împuşcată Joi în săptămâna trecută pe mormân-tulă din Budapesta ală fratelui său Balazs Sandor, care fusese bibliotecară ală teatrului naţională tqaghiară şi care muri astă-varâ de asemenea prin sinucidere. —x— După o încunosciinţare a căiloră ferate nngare ale statului, dela 10 Decemvre n. încolo terminulă de până acum de 10 âre fixată pentru descărcatulu vagâneloru în tâte staţiunile se reduce la 6 6re. —x— Preotulă gr. or, Daniilu Gonstantinescu din Gacova a suferită, prin incendiu, o pagubă de 130 fi. —x— Intre trupele române din garnisâiia Bucuresci, pre- cum şi în scâlele militare din Bucuresci şi.IIŞI, apoi ta scâlele civile din Iaşi s’a ivită bâla de ochi numită ,conjunctivita granulâsă*. Scâlele bântuite de acăstă bălă s’au închisă. De asemenea armata rusă din Basatabia este f6rte violentă bântuită de acăstă bălă. „Epoca® spune că spitalele militare gemă de bolnavi. Scâlele civile din Odessa au fostă închise. Despre tergulu de rîmători dela Severinu scrie »Cu-rierulă Financiară: „Succesulă acestui târgă pe -: der de o cam dată mă mărginescă a 4*c® că industria are aceste două avantage mari pentru omenire: Mărirea bunei stări a omenirei printr’o satisfacţiune mai uşâră a trebuinţe-loră şi promovarea culturii în t6te păturile sociale, în tâte direcţiunile provocate prin contactulă reciprocă şi ajutată prin mijlâcele disponibile. Scurt: induşiria* procură omului avere şi cultură !! Pănă mai în timpulă din urmă însă la noi Româ-uii ramura industrială nu numai că a fostă necunoscută şi neîmbrăţişatâ, dâr chiar despreţuită ! Rară Română era acela, care, lăsândă la o parte vechia tradiţiune: »cum a trăită tata, am trăită şi eu şi vei trăi şi tu* îşî lua copilulă să-lă ducă la oraşă şi să-lă dea la vre-o me-seriâ, căci îşi cea: „dâcâ nu potă se facăt domnă din elă, — ca şi cum funcţionarismulă sâu profesionaKsmulă ar ferici mai multă decfttă industria — mai bine îlă ţină acasă să luâre alăturea cu mine şi să nu-lă supună maltratăriloră stăpâniloră, căci şi aşa omă mai pricop* sită. nu potă (ace din elă® şi alte multe de felulă acesta. Mai bine sătulă întiegă îşi procură tâte articolele trebu-inciâse dela ună măestru streină, care s’a încuibată a-colo şi îşi esercitâzâ meseria sa bine sâu rău dâr de sigură în detrimentulă tuturoră, decât vre-unulă din locuitori să se decidă a da măcară pe ală palrălea fiiu ală său să înveţe vre-o meseriă şi astfelă în curândă j totă sătulă devine tributarulă acestuia, care are aşa (Ji- j cândă ună monopolă. Cu atâtă mai rău era — şi dil*-rere este încă şi atji — în oraşe unde Românii ne' po-sedândă pământuri şi capitale suntă avisaţi la lucrulfi mâniloră lorO. Acolo sărăcia este la culme şi virtutea nu constă în a desfăşura cea mai mare activitate fisică şi intelectuală pe tâte terenele, ci în a suferi • lipsele oe-loră mai multe lucruri şi într’o durată câtă mai îndelungată. • Poporaţiunea nâsti'ă braşovânft ne înfăţişâză In parte ună tristă tablou despre acăstă stare dâ lucruri j Nr. 258. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. mată, ca cela puţina infanteria unuia şi aceluiaşi corpQ să fiă înarmată cu acelaşi felă de pusei, spre a se evita* precum se crede, pericululâ d’a se da trupelorQ unui corpii munitiune nepotrivită, adecă deia pusei cu repetiţia pentru Werndl şi viceversa. Doi binefăcători ai bisericei şi ai scolei. Domnule Redactorii! Binevoiţi, Vă rugămfl, a pu blica următârele: Este în de obşte cunoscută, cu câte greutăţi au a se lupta bisericile şi scâlele nâ3tre cu deosebire în comunele, pe care împrejurările nu le-au iertată să ajungă la o stare mai bună materială. Multe din aceste biserici şi şcâle ar fi decăzută cu desăvârşire, său cela puţină nu şi-ar fi piitută îndeplini chemarea loră după cuviinţă, dâcă nu s’ar fi ivită bărbaţi cu inimă nobilă, âmenî doritori de înaiutarea nâmului şi bisericei loră, cari să le dea mână de ajutoră şi aslfelii să le ridice din trista stare, în care se aflau. De astfelă de bărbaţi cu inimă nobilă, graţiă cerului prea înaltă, a avută parte şi mica nâstră comnnă bisericăscă; Derstele Braşovului. Anume în deceniile din urmă cu deosebire doi bărbaţi s’au distinsă prin ajutorarea lipsitei nâstre parochii, doi bărbaţi, ale căroră binefaceri s’au revărsată asupra şcâlei şi bisericei nâstre, ast-felă cum o pldiă mânâsă de vară se revarsă asupra hol-deloră ofelite de arşiţa sdrelui. Unulă din aceşti vrednici bărbaţi a fostă răposatulă comerciantă din Braşovă Dumitru Eremia, de origine din Baclfalulă Săceleloră. îndemnată de frumosulă esemplu ală părintelui său, care la anulă 1832 ajută pe parochi-enii noştri la împodobirea edificiului bisericei cu ună turnă de pâtră în loculă celui de lemnă de mai namte, cu considerabila sumă de 3000 sfanţi austriacl, fericitulă Dumitru Eremia nu detja nici când uitării comuna nâstră bisericăscă, ci purtă grijă de dânsa în tocmai ca şi ma-rinimosulă său antecesoră. In repeţite rânduri dânsulă procură cărţile pe şcOlă trebuinciâse la mai mulţi copii săraci şi împărţi la vreme de nevoiâ ajutâre destulă de însemnate la mai multe familii lipsit^ din parochia năşiră. Şi tâte aceste bunătăţi dânsulă le făcea în taină, ferită de ochii lumei, de 6re-ce nu era iubitoră de trâmbiţa svonuloi, ci Voia ca th adevără să nu scie stânga ceea-ce face drâpta. — Afară de aceea pe la anulă 1850 dânsulă împodobi biserica nâstră cu ună iconostasă frumostt sculptată şi aurită şi cu o cande'â de argintă, două obiecte preţiâse în preţo de peste i50 fl. v. a. Dâră nici pe patulă de morte vredniculă Română şi creştină Dumitru Eremia (răposată în 7 Ianuariu a. c.) nu’şl uită de biserica Şi şcâla nostră, ci dispuse, ca din averea sa să se cedeze parochiei nâstre o casă cu grădină în pretO de ,1200 fl. v. a., pe care o poseda la noi în Dârste, şi deosebită de acăsta, suma de 50 fl. v. a.. precum şi ună rândă de odăjdii preotesei. Disposiţiunea acesta se esecu.â cu cea mai mare conscienţiositate, cu deosebire în urma stăruinţei harniciloră nepoţi ai răposatului, a d-loră Nicolae Eremia şi I6n0 Burduloiu, astăzi posesori ai vechei şi solidei firme Dumitru Eremia, şi astfeiă în săptămânile trecute biserica nâstră intră în modă oficiosă în posesiunea realităţii amintite, care de bună sămă ne va ajuta multă la acoperirea lipseloră comunei nOstre bisericescl. Ună sprijinitoră totă aşa de devotată alty, bisericei şi ală şcOlei nâstre a fosta venerabilnld .comercianta Radu Pascu, răposată în 17 Octomvre v. a. c. în Bra-şpvă. Născută în comuna nâstră, răposatulă Radu Pascu nu a fostă ca aţâţi alţii, cari dâcă se depărtâză dela vatra părintâscă şi dâcă ajungă la o stare mai bună materială» dau cu totulă uitării loculă nascerei loră şi pe consătenii loră de odiniârâ, ci dimpotrivă dânsulă, după ce prin neobosita sa activitate şi cu ajutorulă lui D-(}eu şl-a câştigată o posiţiune respectabilă în societate, şl-a adusă cu dragă aminte de loculă, îu care a văzută pentru întâia dată lumina (filei, şi a căutată a fi folositoră acelora, din mijloculă cărora s’a ridicată. In chipulă acesta dânsulă n’a pregetată a ajuta in repeţite rânduri pe locuitorii comunei nâstre atâta cu fapta, câtă şi cu prielnicele sale sfaturi. La completarea edificiului şcâlei nâstre vredniculă răposată ne ajută cu suma de 100 fl. v. a. Totă în fa-vorulă şcâlei nâstre în anulă 1884 densulă întreprinse o colectă în cerculu cunoscuţilorO săi din Braşovă, care colectă produse suma de 160 fl. v. a. Mai departe la răposarea iubitei sale soţii, întâmplată în vara anului acestuia, densulă dărui pe sâma bisericei nâstre unQ rendă de odăjdii de catifea nâgră, şi în sfârşită în ultimele (file ale vieţei sale, după cum ne împărtăşiră vrednicii şăi urmaşi, înzestra din nou şcâla nâstră cu o fun-daţiune de 500 fl. v. a., care fundaţiune va purta «u-mele său, atâta de scumpă pentru noi. Aceste lucruri ne-am slmţitâ datori a le aduce la cunoscinţa obştei celei mari românesc!, ca astlelă faptele cele bune se nu rămână necunoscute, ci să servâscă şi altora ca îndemnQ spre binele naţiunei şi ală bisericei nâstre. Eternă fiă amintirea lui Radu Pascu şi Dumitru Eremia 1 Binecuvântarea lui D-cjeu să însoţâscă pe urmaşii loră la totă pasulă 1 Derste, în 16 Noemvre v. 1887. In numele comitetului parochială Toma Bârsanu lânii Broşu parochă şi preşedinte. secret. „Albina* Instituţii de credită şl de eoonomli Filiala Braşovă. ConspectulH operatiuniloru de cassă în luna Noemvre 1887. Intrate: Numărariu din 31 Octomvre 1887 . . . fl. 24945,45 Depuneri . fl. 78047,44 Cambii răscumpărate ...... . fl. 99360,18 Conturi curente . fl. 29032,62 împrumuturi pe producte . fl. 2494,71 împrumuturi pe efecte . fl. 6969 — Mo netă . fl. 4642,26 Interese şi provisiunl....... . fl. 3274,34 Comisiunî . fl. 1183,91 Diverse fl 754,85 fl. 241704,76 Eş it e: Depuneri . fl. 58226,20 Cambii escomptate . fl. 96736,59 Conturi curente . fl. 16971,13 Împrumuturi pe producte . fl. 13015,67 împrumuturi pe efecte . fl. 7930,— Monetă . fl. 14236,04 Interese şi provisiunl . . fl. 280.86 Comisiunî . fl. 1536,21 Diverse . fl. 711,14 Spese şi salarie . fl. 754 93 Numărariu cu 30 Noemvre 1887 . . . fl. 31305,99 fl. 541704,76 Braşovii, în 30 Noernvre 1887. Valeriu Bologa m. p. V. Gămulea m. p. dirigentă. comptabilti. N. P. Petrescu m. p. adjuncţii SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PARIS, 3 Decern vre.— Mesagiulă lui Grdvy (}ice că dânsulă ar fi avută dreptulă şi datoria să rămână la postulă său, dâr vrea să evite ori ce conflictă şi de aceea demisionez ă. Respunderea o lasă acelora, cari o iau asupră-le. Regimulă său a păstrată Franciei 9 ani de pace şi de ordine. Dânsulă doresce ca lovitura îndreptată contra lui să nu lovâscă republica. Camerile au primită mesagiulă tăcândă. Congresulă e convocată pe după amâtjî la 2 6re la Versaille. In oraşă a domnită săra cea mai mare ler- bere. Grupuri de manifestanţi s’au dusă la pri-măriă, unde mag-istratulă a decisă să se ducă în cameră şi să o învite a se alătura lui ca să mân-tuâscă republica. Nici ună incidenţă n’a fostă. PARIS, 5 Deeemvre. — Pretutindenea e cea mai mare ordine şi deplină mulţămire asupra re-sultatului alegerei preşedintelui republicei. Sadi-Carnot, noulâ preşedinte, s’a şi instalaţii în palatuln Eliseului, unde a primiţii felicitările. Sera a demisionată cabinetulu. ROMA, 5 Deeemvre.—In Fuscaldo şi Bis-signano au fostă două violente cutremure de pământii, In Fuscaldo nu e nici o daună, în Bis-signano au câcjută jertfă 20 de 6meni. DIVERSE. Turnura fatală. — £eă o nenorocită întâmplare care are să dea o mare lovitură turnurei pe care o pârtă dâmnele: Acum câteva (file, la Hackney, aprâpe de Londra, o femeiă în etate de 26 de ani, anume Geor-gina Jude, se îmbrăca în camera sa, când aplecftndu-se ca să ia de pe o masă o pereche de manşete, turnura i sa apropiă de foculă care arde* în sobă şi luă focă. Sărmana jună femeiă vă4ândă că este încongiuratft de flăcări, eşf pe stradă desperată şi scoţândă ţipete îngro-ziiâre. Trecătorii putură să stingă acesta incendiu ambulanta. Nenorocita Georgina Jude muri însă peste câteva ore, victimă a turnurei sale. Impăratulâ Rusiei proprietară de case în Berlină. In anula 1838 Ţarula Nicolau a cumpărata o casă pentru efect uirea unora lucrări de ale sale private în Berlina, prin ceea ce numele lui s’a indusa în şiruia cetă-ţenilorO berlinezl. Ca cetăţânO se simţi îndatorata a veni şi ela în ajutora nefericiţilora din Berlina, ca şi alţi cetăţeni mărinimoşl, cari se îngrijescO de viâţa ce-lorO loviţi de sârte grea. Din suma de 500 de galbeni ce Ţarula Nicolau o trimise magistratului din Berlintt, s’a ridicata în acesta oraşO una spitalâ, cu numele său, care oferă la 95 cetăţeni bătrâni o îngrijire gratuită. DreptulO de moştenire dela Ţarula Nicolau a trecuta asupra următorilorO lui, şi dela aceştia asupra actualului ŢarO, care posesiunile sale in Berlinâ le ţine ca ună dulce suveniră dela antecesorii săi. Prinţulă Bulgariei. — Se scie că agentulă Wald-apfel din Pesta pretinde bani dela prinţulă Ferdinand pentru âre-care serviţii, ce i-ară fi adusă cu ocasia alegerii lui tronulO bulgară. Acum se scrie din Pesta, că afacerea s'a aplanata cu pace. Acum câte-va (file con-silierulO Fleischmann şi corniţele Zichy s’au dusa la ad-vocatula Nagy şi au depusO suma de 8000 florini pentru satisfacerea pretenţiunilorO lui Waldapfel, luânda în primire, în schimba, tâte scrisorile, depeşile şi alte documente relative la afacere. Cămaşă electrică. — Una din cele mai nouă in-venţiunl ale sciinţei higienice e cămaşa electrică, în care se află ocsida de cusutorâ, cupru, zinca şi feră, şi adecă aşa aşeejate. că unele fire suntO impregnate cu aceste ocside şi alte fire, cari suntO vîrîte printre firele ocsidate, suntă din fire obicinuite. 0 aşa cămaşă representâ o bateriă electrică. Pentru cei cari suferă de reumatismă, cămaşa electrică e fârte bine-făcăt6re, şi se p6te întrebuinţa şi ca armă de apărare. Editora şi Redactorâ responsabila Dr. Aurel Mnresiann. şi ceea ce este mai regretabila ne convinge pe deplina că esistă în ea una spirita de antipatiă, de ură faţă de tota ce este industriaşa. Mai bine preferă o viâţă nemernică de servitora şi hramaiâ de cele mai multe ori decâta să fie silită a învăţa o meseriă. Şi ce vedema. care este urmarea naturală a acestei antipatii? Ne vedemă copleşiţi de o mulţime de măeştri streini, cărora le deveniraO tributari şi pentru cele mai meschine lucruri cu sume considerabile, âr noi esecutăma lucrurile cele mai grele şi cele mai neplăcute pentru o plată de nimica. , Ne vedema 'necesitaţi a ne adresa şi a ne pune la disposiţîâ şi capriciuîa lor a pe banii noştri şi nu pu-ternă ajuta cu nimică nâmului nostru, redusă din pro-pira-i vină la sagif de .lemnă. Ne vedemă în fine periclitată chiar individualitatea, căci eestinnea pânii este pusă la ordinea (filei, ca ° cestiune de urgenţă şi lipsele fisiee ceră sacrificii morale aprâpe în totdâuna 1 Cum vomă 'pută scăpa din aceste peripeţii, dâcă poporală nostru nu va voi să îmbrăţişeze în massă ramura industrială? Ce ne pâte oferi mai multă garanţă pentru viitoră, dâcă nu o clasă alâsft de industriaşi şi comersanţî, âmenî independenţi şi cu mână liberă în tâte acţiunile loră?.... Şi acâstâ se pare că a înţeles’o poporală română, dâcă no totă, celă puţină o parte mare, căci vedema în timpulâ mai nou aprâpe în tâte ramurile industriale aplicaţi tineri români. Avemă chiar satisfacţiunea de a vedâ măeştri probaţi în fote aceste ramuri şi nu ne îndoimO că prin sprijinula şi îngrijirea societăţilortt industriale în curândâ voma posede unO număra considerabila pe fiecare terenă! Bărbaţii generoşi, reeunoscânda însemnătatea industriei, n’au pregetată şi nu vora pregeta a încuraja şi ajutora pe tinerimea română dedicată acestei ocupaţiunl destulă de satisfăcătâre. Ba ce este mai multă, industria de casă, care formâză fala româuceloră, nâstre atâtă pentru producerea lucrărilorO curată artistice, admirate de toţi câţi au avuta ocasiunea de a le cunâsce, câta şi pentru prelucrarea lorO în modQ economica, a începută să-şl ia ună nou avântO prin esercitarea ei în moda sistematica şi raţionala în urma cursurilora introduse aprâpe în fiecare scâlâ rurală pentru a oferi unO nou isvoră de câştigă său celă puţină ună nou mij-locO de satisfacţiune a trebuinţelorO crescânde pe