BSDAq’IVNEA ŞI ADHIKietTBA’ţirSKA i BRAŞOVfj, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe an fi and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. KomAnia ţi etrftinAtate: Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. s£ PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. AHUIOIUBILB: O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sn-ttorT nafranoata nu an prlmanou. — Wanuaorlpta nu sa ratrimltB. IP- 257. Sâmbătă, 21 Noemvre (3 Decemvre). 1887. Din causa S-tei sărbători de m&ne. (ţiarulă nn va apără până Luni săra. Braşovti, 20 Noemvre 1887. Vederile ce le-a esprimată deputattîlu alesu alfi Caransebeşului, d-lfi generală Traiană Doda, în scrisorile adresate preşedintelui camerei depu-taţilorti din Pesta au primiţii cea mai eclatantă justificare. Mai ântâiu de t6te este importantă faptul fi, despre care ni s’a raportată prin telegrafii, că alegatorii români din cerculu electorală ală Caransebeşului întruniţi erl în conferinţă au votată cu mare însufleţire o adresă de încredere cătră deputatulă Traiană Doda. Am fostă în posiţiune de a pnblica încă în numgrulă de erl proiectulă de adresă, propusă conferinţei din Caransebeşu şi suntemu îndreptăţiţi a crede, că acestă proiectă s’a şi primită de adunare fără de nici o modificare. Alegătorii generalului Doda declară sărbă-toreşce, că enunciaţiunile cuprinse în scrisdrea acestuia din 10 Octomvre a. c. cătră preşedintele camerei deputaţiloru simtă espresiunea cea mai adevărata a intimelorii loru convingeri politice. Ei declară mai departe, că au încredere nestră mutată în alesulă loră şi îlu asigură, că voru păstra cu sânţeniă ondrea naţională şi tradiţiu-nile adevărată patriotice ale poporului română din oerculă Caransebeşului şi că voră sta neclintiţi pe lângă principiului egalei îndreptăţiri. Pline de demnitate şi de mândriă naţională sună cuvintele, eu cari cei şăse sute de delegaţi ai alegătoriloră români se adresâză cătră vred-niculă loru alesă (Jicândti: ...„Sub stăgulă ce l’ai desfăşurată, voimă atjl, ca şi în trecută, să ne fa-cemu datorinţa, să trăimă şi să mi rimă ca ce-tâşenl şi ca Români conscii de drepturile şi da-torinţele ndstre faţă cu binele patriei şi ală na-ţiunei ndstre greu ameninţate". Felicitămă din adânculă inimei pe alegătorii români din cereulă Caransebeşului pentru nobilele şi românescile simţăminte ce le documen-tăză şi pentru esemplulă măreţă de disciplină, bună înţelegere şi solidaritate strînsă ce’lă dau conaţionaliloră loră. Acăstă atitudine a loră nu numai că justifică pe deplină însemnătatea ma-riloră principii de egală îndreptăţire depuse în declaraţiunea generalului Doda, dăr ea va contribui puternică a rădica curagiulă şi încrederea poporului nostru în forţele şi în chiâmarea sa şi va impune respectă adversariloră lui. Ceea ce ne însuflă în deosebi bucuri? este neînfrânta hotărîre ce au luat’o alegătorii generalului Doda de a păstra şi în viitoră nepătată ondrea naţională a cercului loră electorală. A (râsta ne face să sperămă, că în casulă unei nouă alegeri voi ii sci să dovedăscă prin faptă că au deplină consciinţă de causa sântă a poporului nostru. Pe lângă votul u de încredere ce l’a primită generalulă Doda dela alegătorii săi pentru declaraţiunea sa dela 10 Octomvre, este remarcabilă împrejurarea, că cei din dieta ungurăscă s’au văzută în cefe din urmă necesitaţi de a urma în sensulă vederiloră esprimate de dânsulu în a doua scrisdre adresată preşedintelui camerei deputaţi-loră din Pesta. Scimă că în aedstă scrisdre generalulă Doda a criticată aspru procederea nelegală a preşedintelui dietei, care fără a presenta mai ântâiu, precum era datoră, scrisdrea primă a densului camerei deputaţiloră spre deliberare, l’a provocată simplu ca să-şi presenteze mandatulă, pe când după lege numai comisiunea de incompatibilitate era îndreptăţită a se pronunţa în cestiunea eventualei perderl a mandatului său. Totodată i-a documentată, că deşi nu şl-a presentată manda-jtulă, posede pe deplină după lege calitatea de deputată, care nu i se pdte lua printr’o simplă enunciaţiune presidială. A mai susţinută genialulă Doda în scrisdrea a doua că în seUsufa* iegîî comisiunea de incompatibilitate e datdre, înainte de a pronunţa perderea mandatului, să cerceteze, că dre justificata densulă de ajunsă representarea mandatului său. Comisiunea de incompatibilitate a dietei unguresc! — căreia i s’au predată actele privitdre la mandatulă generalului Doda — s’a vă^utu silită a procede în sensulă acesta şi a hotârîtă, spre a cerceta ddcă este justificată nepresentarea mandatului din partea generalului, cjiua de 14 Decemvre st. n. 1887. Totodată a decisă a se provoca generalulă Doda pe cale administrativă să’şl facă declaraţiunile sale pănă în (Jiua aceea. Generalulă la rândulu său îşi va face datoria şi va arăta din nou şi mai cu deamărun-tulu căuşele cari justifică procederea sa. Sun-t.emu curioşi însă să vedemu, cum va judeca comisiunea asupra motiveloru grave ce le-a adusă şi le va mai aduce generalulă Doda, deşi după starea lucruriloră de aaro bisericescă, scolastică şi literară. Anulă XIII. Apare în Gherla sub redacţiunea d-lui N. F. Negruţu, Fascioululă 11 de pe luna lui Noemvre conţine: Dumnecjeâsca liturgiâ a S lui Ioană Chri- FOIL.ETONO. Câteva noţiuni despre industria şi despre însemnâtatea ei. Discursă ţinută de prof. Ars. Vlaicu, cu ocasiunea sâr-bărei sf. Sofii, în sala gimnasiului rom. din Braşovu. (Urmare.) Ea se manifestă încă prin faptulă, nu mai puţină semnificativă, că popOrele cele mai diferite, nu numai că se învoescă şi se Inţelegă pentru a’şi soh:mba între ele productele loră, ci se şi schimbă orecum pentru a ese-euta pe rând preparaţiunile succesive recerute de unele producte şi a le duce, printr’o seriă neîntreruptă de lucruri, Ia terminarea loră finală. Aşa d. e. (colonadele) mărfurile de bumbacă ce le purtămă noi suntă fructulă combinata ală muncei Americaniloră N. şi ală Europe-niloră, fără a ţină contă că mai multe alte popăre au conlucrată la conlecţionarea loră, unele dândă materiile tinCtoriale, altele oferindă instrumentele întrebuinţate la confecţionare. Lâna turmeloră nutrite de Australieni este adusă în Europa de navigatori englesi; ea este împrăştiată pe continentulă europeană prin neguţătorii englesi; aci convertită în torturi şi lânării prin lucrători nemţi, belgieni sâu francesl, văpsită cu ajutorulă materiiloră date sostomă (urmare), de I. Boroşă; Din istoria despărţirei bisericei orientale de cea apusanâ; Amintirea lui Iacobă Mureşianu; Predică pe sărbătOrea ss. Arhangell Michailă şi Gavrilă, de I. Boroşă; Cuvântare funebră, de I, I. Ardeleană; Despre micşorarea numărului serbăloriloră; Varietăţi. „Ţera nouă", revistă scienţifică, politică, economică şi literară; apare odată pe lună în BucurescI, sub redacţiunea d-lui Ioană Neniţescu. Nr. 7 de pe Octomvre are următorulă sumară: Discursuri pedagogice ale d-lui D. A. Sturdza (urmare); Câteva din obiceiurile şi credinţele poporului nostru, culese de Pr. S*. Stoiceseu; Documente de limba şi literatura macedo română, de C. T. Belimace (Molovişteanu); Anecdote şi păcălituri, adunate din po-poră de Păună I. Gilorleanu ; Repausulă Duminicală, de Const. C. Popovioio; Pe cărările grădinei (poesiă), de Răş-canu; Balada Peleşului (poesiă), de V. Alexandri; Co respondenţă. Cronica politică. Resolvarea crisei ministeriale şi presidenţiale în Franda întâmpină nespusă de mari greutăţi, din causă că republicanii sunt divisaţl şi pretendenţii la presidenţiă numeroşi, pe când de altă parte nimenea nu voesce să se însărcineze cu formarea cabinetului, din causa nestabilităţii ministeriale. Partida radicală lucrâză din răsputeri, ca să rămână Grăvy la preşidenţiă şi numerdse personalităţi de frunte stăruescă pe lângă Grăvy să nu’şl dea demisiunea. Causa că Radicalii nu mai atacă pe Grăvy, ci din contră acum îlă susţină, e temerea să nu vină în loeu’i Ferry, din causa căruia, 4’are^e radicale, s’ar pută nasce răsboiu civilă, şi numai pătată de sânge ar pute intra Ferry în Elyseu. Totodată radicalii au şi intenţiunea d’a aduce pe Boulanger ârăşl în ministeru. Drăpta e hotărîtă să candideze la presidenţa republicei pe admiralulă Dompiărre, dâcă Grăvy va demisiona în cele din urmă. In şedinţa dela 29 Noemvvre a Reichstagului germană, deputatulă Bebel, care în sesiunea trecută nu putuse lua parte la lucrările din Reichstag fiindă închisă, a criticată sarcinele militare ce mereu sporescă şi răsboiulă civilă dintre Nemţi în 1866 îlă numi, folosindă cuvintele din discursulă tronului,.o năvală necreştinCscă din partea Prusiei asupra Austriei. Ba încă pe Unguri i-a provocată se se revolte! Cu t6t,e astea naţiunea germană e înfăţişată ca cea mai pacî-nică din lume! Astfelă de făţărnicia trebue demascată odată. (Mare nelinişte. Preşedintele îlă chiamă la ordine.) Anexarea Alsaţiei-Lotaringiei a fostă o grea erore politică, causa principală a crisei de aijî. (Murmure în drepta.) Înarmările contiuue mai curândă voră aduce răsboiulă, decâtă să’lă înlăture, Dăr de acestă îngrozitoră răsboiu viitoră să se înfidre guvernulO, căci suntă massele, care plătescă tributulă de sânge şi de avere. Contra socialismului, încheiâ Bebel, să ţină chiar con-venticulî de prâînalte şi înalte persdne. (Mare mişcare). Cugetaţi pdte că: apr'es nous le deluge (după noi va veni potopulă.) Dâr pote că va veni altfelă: avant nous le deluge (înainte de noi potopulă.) de Americanii din centru, ea este transportată de nou, în formă de postavă de navigatori din t6te ţările şi în t6te părţile lumii împreună cu cea origina'ă. Fără a mai enumăra t6te avantagele, mai este 6re cu putinţă să ne îndoimă despre solidaritatea strînsă, care se stabilesce între locuitorii ţâriloră ce loră mai diferite şi despre esis-tinţa unei legături sociale, care cuprinde lumea întrâgâ? Nu, fără îndoelă şi acestea suntă în prima liniă condi-ţiunile principale pentru esistinţa, bunăstarea şi prospe-rarea orî-cărui poporă şi prin acestea ale întregii societăţi. Solidaritatea şi legătura socia.ă formezi canalulă prin care civilisaţiunea se împrăştie în societate şi se es-tinde spre a ajunge marginile necunoscute!, canală săpată prin munca industrială a indivitjilorâ. 0 urmare naturală a acestei legături sociale este dorinţa de a cresce neîntreruptă bunăstarea materială şi morală, de a mări dorinţa de emulaţiune şi de a gene-ralisa idea de libertate, pre când o ţâră fără industrie, înapoiată, are să lupte cu lenea spiriţului, trândăvia corpului, sâ fiâ supusă înclinării cătră idei şi obiceiuri învechite, eă;ră deprinderi neconvenabile, are să în'âlnescă la fie-care pasă lipsa de educaţiune, de bunăstare şi de libertate, inconveniente provocate de lipsa de contactă, de înţelegere reciprocă. Precând în ţările lipsite de industrie poporaţiunea este avisală mai cu deosebire la voia întâmplării, ţinu- Şctila poporală gr. cat. din Sibiin şi Universitatea săs6scâ. Sibiiu, 30 Noemvre 1887. Art. de lege XII. din 1876 dispune, că averea universităţii săsesc! este de a se folosi spre scopurile culturale ale tuturorâ locuitoriloră de pe foslulă teritoriu ală fundului regescă fără deosebire de religiune şi limbă. Va să (Jică: toţi locuitorii de pe fostulă teritoriu ală fundului regescu în puterea acestui art. de lege au drepţi) de comproprietate la averea universităţii săsesc;!. Pe te-moiulă acestei legi şi dela intrarea ei în vigOre repre-sentanţa scolastică paroehială din Sibiiu mai în fiâeare ană a petiţionată la adunările generale ale universităţei cu scopă de a se vota şi pentru schia poporală *gr. cat. din Sibiiu o modestă dotaţiune anuală, dâr de câte-orl a petiţionată, de atâtea ori i-a fostă respinsă cererea în celă mai consecventă modă sub cuvântă, că starea financiară a universităţii nu permite crearea de nouă do-taţiunl fără de periclitarea dotaţiuniloră deja esistente; în realitate însă a fostă respinsă cu atâta consecvenţă pentru aceea, că universitatea săsescă nu vrea să aibă bani de dată şi pentru scola poporală gr. cat. din Sibiiu, deşi confesiunea gr. cat. are dreptă de comproprietate basală pe lege Ia averea universităţii săsesc!. După cele petrecute pănă acum se pote afirma a-cesta cu conscienţa liniştită. Ei bine, acâstă procedură nu-mi vine nici deeum să-o cualifică de drepta şi ecvi-tabilă, după ce se p6te dovedi cu date statisce, că pe fostulă teritoriu ală fundului regescă locuiescă aprOpe 50,000 greco-catolicl fără de a se spesa spre scopurile loră culturale nici, bareml, o para din averea Universită-ţei săsesc!, care avere este şi a confesiunei gr. cat. Bine este de a se nota, că nici baretnl o para nu s’a spesată şi nu se speseză, după cum se pOte convinge ori şi cine din preliminările de bugetă votate de adunările generali. Voră fi avendu şi seolele gr. cat. lipse şi neajun.se, er câtă pentru scOla gr. cat. din Sibiiu în specială, care pănă în presinte nu are nici edificiu şcolară, nu mai e lipsă de nici o dovadă. E peste putinţă să nu te cuprindă o legitimă mirare, când vetjf că spre scopuri culturali 'de ale confesiunei evang. augustane se spesâză la ană 80—85 mii de florini, confesiunea gr. or. încă îşi are părticica sa — deşi modestă — de 70 0 fl. la ană, cea reformată se bucură de ună ajutoră la 4000 fl.; apoi cea romano-caf. încă nu este eschisă; — numai confesiunea gr. cat. a fostă şi este eschisă şi acum dela beneficiile universită-ţei săsesc!, deşi numără atâtea mii de capete! Vorba aceea: cine împarte... In procedura acâsta de facto consecventă a maiorităţiloră adunărilorO generali din anii trecuţi şi din anulă acesta faţă cu prânoo desta cerere a representanţei scolastice parochialî gr. cat. din Sibiiu se vede o desconsiderare şi chiar o completă ignorare a confesiunei gr. cat. pe lângă fotă dreptulă ei de comproprietate, ce-lă are la averea universirăţei săsesc! în puterea arf. de lege XII din 1876. Când e vorba de a se ajutora din venitele universităţii şi o săracă scOlă gr. cat., numai decâtă răsară lamentările din tOte părţile, că universitatea are deficite, că crescerea ve-uiteloră stagneză, că realităţile nu aducă percentele ce se astâptă şi tecă—pungă. Nu se ivescă însă tbte a- cestea, când e vorba de alte scopuri. Nu pretinde confesiunea gr. cat. să fiă împărtăşită din venitele universităţii săsesc! în aceeaşi măsură, ca confesiunea evang.-augustană, care însă dreptă baâată în lege şi trebue să pretindă, ca să fiă considerată acestă turile industriale ducă o viâţă aprOpe asigurată, căci în urma ocupaţiunii loră ei nu trăescă şi nici că potă să trăescă, decâtă numai in societate şi prin societate, dela care îşi câştigă comorile nesecate ale spiritului. Acestă contactă continuu desvbltă talentele şi pune în mişcare facultăţile cele mai variate şi superiore tuturora celorlalte ocupaţiunî omenescl şi nu trebue să uitămă că industria cum o avemă astăzi este fiica sciinţeloră şi arteloră fru-mbse, cari o întreţină şi o hrăneseă. Numai uniunea sciinţeloră cu artele industriale a putută crea forţa fisică, ale cărei efecte le admirâmO de atâtea ori, forţa maşiniloră celoră mai ingeniose, cari suntă chemate să eserciteze o influinţă atâtă de adâncă asupra civiiisaţiunii generale. Ele lucră alăturea cu spi-ritulă omenescă la acestă operă mărâţă, deşi fbrte adeseori influinţă loră binefăcâtbre este necunoscută. Fbrte adeseori amjimă blăstămându-se trenurile d. e., dâr de sigură că numai de aceia, cari nu suntă în stare a-i cu-nbsce avantagele lui enorme pentru societate ! Totă asemenea d. e. maşinile de abură, cele de cusută, de ţesută, etc. suntă de cele mai multe ori espuse urgiei generale, ca nisoe maşini infernale cu menirea de a nimici omenirea. Şi ce de avantage nu oferă ele omenirii, câtă de mărâţă nu este chemarea şi rolulă loră în opera civiiisaţiunii ! Forte bine se simte superioritatea industriei faţă de Nr. 257. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. drepţii în proporţiune justă cu numârulă sufleteloră ce’i aparţină. In 1885 a cerută representanţa şcolastică parohială gr. cat. din Sibiiu pentru şcâla sa o modestă sub-venţiune anuală de 600 fi. Cererea i-a fostă reieptată. In 1886 a cerută aceeaşi representanţă pentru scola sa o subvenţiune anuală de 800 fl. din venitele Universităţii Cererea i-a fostă respinsă şi atunci totă numai sub cuvânta, că starea economică financiară a Universităţii e precară şi nu permite crearea de nouă dotaţiunl fără periclitarea celoră deja esistente, deşi adunarea generală din acelă ană a aflată modă de a pută vota ună ajutoră de 1000 fl. pentru gimnasiulă reformată din 0-râştiă. Faţă cu atâta desconsiderare, convingându-se re-presentanţa scolastică parochială, că numai bunăvoinţă nu pâte afla în adunările generali ale Universităţii să-sescl, s’a văzută necesitatea a face în vâra acestui ană recursă la Inaltulă Ministeriu de culte şi instrucţiune publică, cerendă să intrevină cu autoritatea sa pentru respectarea dreptului ei de comproprietate basată pe lege sancţionată şi tandem aliquando *ă se facă destulă şi justei sale cereri. Inaltulă Ministeriu, după ce-şl va fi trasă prin organele sale informaţiunile de lipsă, pe calea Veneratului Ordinariată Metropolitană gr. cat. a înapoiată recursulă acesta cu acea îndrumare, ca representanţa scolastică să petiţioneze de nou la adunarea generală din acestă ană a Universităţii, ceea ce s’a şi făcută. A cerută dâră de nou representanţa scolastică pentru scâla sa o modestă dotaţiuDe anuală de 800 fl. din venitele Universităţii şi... maioritatea adunârei generale cu o consecvenţă dămnă de o causă mai bună i-a respinsă şi de astâdată cererea tolă după vechia melodiă, că nu sumă bani, — recte nu suntă bani pentru scâla poporală gr. cat. din Sibiiu. Apoi mai cjică cineva, că Universitatea săsâscă nu scie să fiâ liberală/ Da, târle liberală, când e vorba de interese particularesăsescl!... Pentru subvenţionarea scâlei gr. cat. din Sibiiu bugetulă Universităţii e lipsită de orice elasticitate, e destulă de elastică însă pentru a se pute vota remuneraţiunl, ca şi in anulă acesta! In adunarea generală din acestă ană s’au putută au dâr de unde să le trimitemft dâcă nu mai avemă nici cărţi nici bani cu ce să putemă procura? Miserii elevi ai scâ-leloră rurale, cu deosebire dela scâîele de pe lostulă pă-mântă ală nobililoră, ţipă după cărţi ca să înveţe, dâr cine să le dea şi de unde? Ne îndreptămQ deci ărăş! rugarea cătră marinimoşii binefăcători ai neamului nostru, trimită-ne cu grăbire care câtă potă si câtu-i frage inima, fiă bani, fiă hârtii ori cărţi de valâre, ca să avem pe ce cumpăra cărţi pentru miserii şi nevinovaţii elevi ai seâieloră române rurale. Nu întăreaţi, vă rugămă fierbinte, căci tâtă întânjiarea este în detrimenlulă neamului nostru. Totă ce se ţine de acâstă afacere binevoiţi a a-dresa I secretară ală acestui comitetă în Rocna vechiă, (0 Radna) Porciusu I. Popii Reteganulu preşedinte. secret. 1. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PARIS, 2 Decemvre. — La deschiderea Camerei, răspunse Rouvier, că preşedintele Grevy a renunţată la intenţiunea d’a adresa camerei unii mesagiu. De aceea ministeriulti a demisionaţi! din nou. Aceeaşi comunicare s’a făcuţii ai Senatului. Camerile s’au suspendată pănă la 4 âre. Rouvier s’a dusă la Grâvy ca să’i comunice acâsta. La 4 âre Camera şi Senatulă ’şl-au reluată şedinţa, apoi s’au amânată aşteptândă comunicarea promisă pe sâra. înaintea Camerei s’a adunată 5000 de per-sâne. Deroulâde le-a ţinută o vorbire strigând ă cu mulţimea: „Să trăiască Grâvy! Se trăiască Boulanger!“ Alţii au strigată : „Josă Grâvy! Josă Ferry!l‘ Garda de siguranţă curăţ! loculă şi mergerea la palatulu Burboniloră s’a interzisă publicului. La reluarea şedinţei Camereloră, Rouvier comunică, că Grâvy va împărtăşi hotărîrea sa mâne printr’ună mesagiu şi că a refusată a primi demisiunea cabinetului. Camerile s’au amânată pe mâne la 2 âre după amâtji. Deroulâde a fostă arestată pentru tumultele de pe stradă, dâr mai târziu a fostă liberată. Necrologti. — Maria Hosszu născ. Mihalyi ca con* sârtă, Etelka, Margareta, Elisabeta şi Catarina ca fiice cu inima frântă de durere anunţă că scumpulă soţii şi tată Alexiu Hosszn de Kis Nyires, subjude cercuală re-gescă, după ună morbă gravii, în anulă 51 a vieţei sale laboriâse, la 29 Noemvre n. 1887, sâra, a încetată din viâţă. Râmăşiţele’i pământescl se voră aşetja în cimi-terulă • Rozsahegy® din locă la 1 Decemvre după amâcjî la 2 âre. Dees, la 30 Noemvre 1887. Fiă-i ţSrîna uşâră! (Apropierea Crăciunului) aduce cu sine ca sâ se dea atenţiune întrebărei: „Unde şi ce se pâte cumpăra, ca sâ fie ună lucru practică şi frumosă (dâr totodată şi eftină). Deslegarea acesiei întrebări se pâte afla in a-nunoiulă de pe pag. IV. ală cunoscutei case de mărfuri Brttder Hirsch (Wien, IV, Wiedener Hauptstrasse 38); desfacerea de Oăciună arangeată de acâstă firmă în localităţile sale, ce le a înmărită prin construirea unei nouă zidiri, oferă cea mai bogată alegere pentru fiecare. Astfelă dâr acâstă firmă recemandă a se face întrebuinţare de acâstă ocasiune favorabilă. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu. agricultură şi cu deosebire de popârele, a cărpră des-voltare este în nascere. j’ Pentru a ne convinge de acâsta n’avemă decâtă să aruncămă o privire asupra vieţii poporului nostru. Necesitato de o mulţime de împrejurări vitrege, după ce a trecută prin dura probă a iobăgiei în care orî-ce propăşire, ori ce ocupaţiune cu alte lucrări, afară de munca brută şi ingrată a pământului, îi erau interzise, îlă ve-demă încă pănă în (Jiua de a<|I luptându se cu cele mai mari greutăţi ale esistenţei sale, îlă vedemă muncindă din nâpte pănă în nâpte totă timpulă câtă lucrările câm pului îi permită, pentru a putâ trăi în miseriă de acjî pe mâne. Nici trebuinţele cele mai primitive nu ii suntă satisfăcute, căci munca de preste vâră şi tâmnă, abia a treia carte a anului, nu e în stare să producă atâta, câtă receră trebuinţele sale în decursulă anului întregă. La acestea mai vine şi mulţimea de sărbători şi (}ile de odihnă, cu cari din nenorocire prejudiţiile, datinele şi obiceiurile au provă^ută din destulă pe poporulă nostru! Nu mai puţină contribue Ia mărirea acestui traiu în mi-serie împrejurarea, că poporulă nostru, chiar presupu-nândă că ar putâ şi ară voi să lucre, nu posede tere-1 nulă necesară pentru exercitarea muncii sale destulă de 1 modeste din lipsa de cunoscinţe, căci pre când belgia-i nulă şi englesulă d. e. din unulă şi acelaşi petecă de I pftmântă prin o cultură raţională estrage producte în- treite şi împătrite, ţăranulă nostru abia pâte recolta ceva şi şi aceea de o calitate miserabfiă. Cu câtă greutate trăesce Românulă plugară şi câte lipse nu are să îndure elă în timpuri, când recolta este nefavorabilă, numai Dumnetjeu o scie! . „...... Cu totulă aitfelă stă lucrulă, dâcă privimă în casa unui industriaşă In ţinuturile unde industria se eserci-teză pe o scară mai întinsă în fabrici mari milione de âmenl câştigă pânea de tâte qfdele ocupându-se cu lucrări, ale căroră producte guntă departe de a le consuma ei îDşişî. In locă ca sâ’şî producă ei înşişi tâte cele de lipsă prin sine şi pentru sine şi să se mulţămâscă siliţi cu ele, bune sâu rele, cum se întâmplă la popârele agricole, elă schimbă cu înlesnire fructulă muncii sale cu cele tvebuinciâse şi asttelă îşi procură aceea, ce’i lipsesce. Mai bine situaţi suntă industriaşii mici din ţinuturile mai puţină înaintate. Ce diferinţă enormă esistă între casa unui industriaşă de-ai noştri şi între a unui plugară, bine înţelesă sub aceleaşi condiţiunl?! Curăţenia, bunulă gustă şi ordinea esistă in a celui d*ntâiu, pre când ne* grigea şi disordinea ne frapâză intrândă la celă din urmă! Şi nici nu s’ară putâ aitfelă, căci pre când celă dintâiu este în contactă continuu cu lumea de totă fe-Iulă chiară din însăşi causa lucrâriloră sale, celă de ală doilea, silită să âsă în contunuu la câmpă afară, trebue să'şl neglige afacerile sale casnice, âr neconvenindă de-câtă cu âmenl de acelaşi stadiu ca dânsulă, orî-ce îmbunătăţire în acâstă privinţă este imposibilă. Pre când copii meseriaşului bine îngrijiţi din causă eserciţiului meseriei în casă, se bucură şi de o educaţiune superiâră sub ochii părinţiloră loră, copii plugariloră suntă năpustiţi de cele mai multe orî (Jile întregi acasă, lăsaţi în voia sorţii, că î părinţii loră nu numai că nu le potă da nici o e-ducaţiune din lipsa de aceea la ei înşişi, dâr nici n’au timpulă, lipsindă de acasă. 0 dilerinţă nu mai putină marcantă se observă şi în nutrimentulă unuia şi ală celuilaltă, ceea ce este o urmare naturală a condiţiuniloră loră de bunăstare. Pre când plugarulă la munca sa espusă şi dependentă de tâte capriciile naturii, industriaşulă îşi esercitâză meseria sa acasă adăpostită de tâte intemperantele. De asemenea capriciului naturii este încredinţată şi resultatulă muncii obositâre, fructulă osteneleloră de luni întregi şi mijlâcele de esistinţă ale plugarului, pe cari p vijelie, o furtuna i le pâte nimici la momentă, pre când nimică nu pâte jigni, nimică nu pâte deteriora produc-tulă muncii oneste a'meseriaşului, dâcă nu cumva credinţa Iui rea, ună serviţiu nepromptă şi neconscienţiosă alo clienţiloră sâi. (Va urma). Nr. 257. gazetă Transilvaniei. 1887. Curiulâ la bnri& d« Vî«na din 1 Decemvre st. n. 1387. Reftt& de aură 5°/0 ... 99 — Rentă de hârtiă 5°/0 . . 98.60 împrumutul ti căilorft ferate angare................149.25 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de osttl ung. (1-ma emisiune) ... 9570 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostti ung. (2-a emisiune) .... 12560 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 112 — Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti- miştt................. 104 20 Bonuri cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 60 Bonuri croato-slavone . . 10425 despăgubire p. dijrna de vină ung..............99.— Împrumutul ii eu premiu ung.................... 123 90 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 8115 Renta de arg. austr. . . 82.40 Renta de aură austr. . . 111 90 Losurile din 1860 . . . 135.— Acţiunile băncel austro- ungare................. 887.— Act. băncel de credită ung. 283.50 Act. băncel de credită austr.276.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! .............5.93 Napoleou-d’oiI .... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livres sterlinge 125.75 Bursa de BucurcscJ. Got a oficială dela 19 Noemvre st. v. Cump. Renta română (5%). . 937a Renta rom. amort. (5%) . . 96— » convert. (6°/o) • 91— împr. oraş. Buc. (20 fr.) . 34— Credit fonc. rural (7%) . . 105— * n >) (5°/0) * 918/4 » » urban (7°/o) - • 103— * * » (6%) . . 96— » (5°/o) • • 877a Banca naţională a României 500 Lei------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- < » » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14.7* Bancnote austriace contra aură. . 2.03 Cursulu pieţei Braşovu 887. 1 din 2 Decemvre st. n. 1887. vând. Bancnote românesc! .... Cump. 8.53 Vând . 8.55 9! 7a Argint românesc . » 8.50 • 8.52 97— 92— Napoleon-d’orl . » 9.93 % 9.95 36— 106— Lire turcesc! * 11.22 » 11.25 927* Imperial! » 10.22 • 10.26 104— 97— Galbeni » 5.87 » 5.90 887a Scrisurile fonc. »Albina* 6% * 101.— » 102.- - — n * r> b°/o n 98.- - 99.- 15.— Ruble Rusesc! » 110.— » Ill-Vi 2.04 Discontulă ... » 7—10°/9 pe ană. Magazină de mărfuri BBtTDEB HIBSGB WIEN, IV., Wiedener, Hauptstrasse 38, intocme-ice. ca în fiă-care ană, aşa şi acum pentru Crăciund o mare desfacere de mărfuri, şi este în posiţiunea avantagiosă a oferă p. t. muşterii din afară următorele art. potrivite ca Cadouri practice îfîz: cil preţuri ne mai pomenita de eftine. s : CachemLr indiană, lâna curată, (negru) îndoită de lată, în locu fl. 1.5u, acum numai 75 cr. metru. Cheviot engl., sadea seu caro, lăţimea îndoită, în locă de 52 cr., acum numai 38 cr. metru. Stofe de Loden, (60 centim. late) în locu 85 cr.; acum numai 23 cr. metru. Stofe de spălată franţ. (80 ctm. late) colorile garantate, desemnurile cele mai nuoi, în locă 45 cr., acnmnnmai 25 cr. metru. Rips Velonr (60 ctm. lată) în tote colonie în locă 45 cr., acum numai 28 cr. metru. Stofe de modă, ţesute cu mătase cu carouri fine, lăţimea îndoită, înainte fl. 1.30, acum numai 75 cr. metru. Flanelă, lână curată, lăţime îndoită, colori sadea şi desemnurile cele mai moderne, înainte fl. 1.—, acum numai 65 er mehu. Talii-Tricot împletite de lână de Berlină în tote colorile, în locă fl. 3.50, acum numai fl. 2.— Talii-Jersei, calitate bună de ernă în tote colorile, în locă fl. 4. — acum numai ff. 3. Totă acele bogată soutacbate, elegante, înainte fl. 5.— acum nnmai fl. 3.50. Portiere-Tunis, celă mai nou pentru perdele, vărgată în colori, 4 metri lungî, înainte fl. 3.—, acnm nnmai fl. 1.90 pentru fiă-care parte, (bucată). Cassete de înănnsl, elegantă din peluşe de mătase, cu capacă de sticlă şiifuită, înainte fl. 5.—, acum nnmai fl. 2.90. Măsuţă cu necesair, I. mărime, completă garnisită, în locă de fl. 2. acum nnmai 90 cr. Totă asemenea, II. mărime, în locă fl. 3.—, ■ acnm nnmai fl. 1.90. Totă asemenea, III. mărime, îii locu .fl 5.— acnm nnmai fl. 2.90. Umbrelă de mătase, cu bastonu modernă, în locă fl. 5.—, acum numai fl. 3.50. 6 par. ciorapi de dame împletiţi verga ţi, în locă fl. 2.50, acnm numai fl 1.50. Sorţii de dame parisienă. din batistă fină, cu bordure colorate, şi cu batistă potrivită fl. 1. 6 păr. ciorapi bărbătesc! împletiţi, vSrgaţî în locă fl. 2.50, acnm numai fl. 1.50. Trimiterile cu ra,m’bia.rs& 6 basmale albe de olandă, în locu fl. 3.— acum nnmai fl. 1.00. »Sport,« cea mai nouă pălăriă de pîslă pentru dame, gătită cu stofa de modă franţ. în tote colorile, înainte fl. 4.50, acnm nnmai fl. 2.—. Făste de pîslă, arangiate cu gustă, înainte fl. 3.50, acnm nnma fl. 2. Manşon, piele de iepure rusescă, fl. 1.50. Guleră potrivită la elă fl. 1.20 Manşonă de maimuţă, cu pără lungă, înainte fl. 6.—, acum nnmai fl. 3.50. Manşonă-Bizamă, înainte fl. 5.—, acum numai fl, 3 50. Mansonc de Crimea 11. 1.—, căptuşite cu atlasă fl. 1.50. Căciuliţă modernă potrivită fl.* 1.50 şi fl. 2. (lorsete-Panzer, cu balenă, înainte fl. 4.- , acum nnmai fl. 2. i'lapume de flanelă cafenii cu bordure colorate, 2 metri lungi, înainte fl. 2.50, acnm numai fl. 1.20. Invălitorl de masă de salonă, din jeniliă. de-semnurl persiane, în locu de fl. 4.50, a-cum numai fl. 2.50. 6 basmale de olandă, cu bordure elegantă colorate, în locu de fl. 2.—. acnm mimai I fl. 1.20. ! Una faţă de masă cu 6 şerveţele pentru deşertă, în tote colorile, ’înainte fl. 3.50, acum numai ti. 2.50. Pândă-King, bucata (30 coţi) forte durabilă, j pentru rufăriă fl. 7.50. Pândă pentru cerşetori, fără cusătură s/4 lată, 70 cr. metru. Cllifonă, o bucată, cea mai bună calitate, 84 ctm. lată (30 coţi) fl. 6.—. Patent-Grandl albă, vărgate seu damastă, calitatea cea mai bună, 35 cr. metru. Barchent pique seu cu suuru, calitate forte durabilă 35 cr. metru. 6 ştergare de damastă, ină curată, fl. 2.40. Pândfiturî de damastă cu şervete pentru 6 persone fl. 3.50. Saluri de velour, (double) I0/4 mari, înainte fl. 5.50, acum numai 11. 3.75. €eea ce uu conţine se primesce fără obstacol» tnapoi. Comande dela 10 fl. in susti franco şi fără spese. Colecţiunl de mostre din stofe de dame gratis. BRUDER HIRSGB, Wien. IV., Wiedener Hauptstrasse 38. 1—3 # £ m # # iu 5 fl. 20 cr. o uşii da m J Trebue a se vinde în celă mai scurtă timpii 7800 bucăţi maşini de cusută, d’aceea mi-s’a dată ordină a-le desface câte una, sbu în pârtii mai mari, dau dbr la ori-cine, fără escepţiune o Maşină de cusutu (Sistem Phonix) care se întorce cu mâna, nouă nouţă, bună şi frumosă pentru numai 5 fl. 20 cr. Mai departe declară că la casă, când maşina nu ar funcţiona bine, înapoieză fiă cărui suma baniloră ce mi a plătită. De brece vândă fbrte multe din aceste maşini, care în adcvăru suntu bune, să nu întrelase nici unu tată de familiă, nici o menageră comanda câtă mai grabnică, cu atâtu mai multă, ca aceste suntu ca darii de Crâciuml fbrte potrivite. — Trimiterea se face numai cu ram bursă, seu trimiterea banilor anti cipativă singurii numai prin ZExporth-au-S IMI. _A.pfel, Wien, I., Wollzeile Nr. 29/K. 1—3 Hoc de ernă de Loden, I. cualitate numai II. cualitate fl. 6.50. Celă mai bună, celă mai eftină si celă mai durabilă Rocă de ernă de Loden bună din Stiria, în colorile sură şi cafeniu şi în tote mări mele. — Ca măsură, grosimea la peptă. Jachete de dame, elegante si căldurose, în tote colorile dorite, împletite, portă forte fl -| Q/l _______ plăcutu, numai rnctllllin TkAl'Hîii’ItCCl pantaloni, rocă şi giletcâ lucrate din stofe bune şi Numai - - - I IIIIIV f,nl