TOACŢIUMIIA ŞI ADMIOTSTBAŞTCOTCA t BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
,GAZKTA" IESE ÎN FIECARE ipi. e© u n fi a n fi 12 fior., pe ţ k s e luai 6 fior,, pe t r e i î a a 1 3 fior,
ţi sVrăiBăt&îf i
Pe an fi 40 fr., ţ>!» Insul 20 fr., pe t re i hi'il 10 fr^ncî.
S£ PRENUMERĂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.
AMUirnUaiLK:
0 serii garmond o cr. şi timbra de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
?fts*f«erT noC-utml* os» a* ppi!n#*ci — ^tantraortcto nu »a retrimită.
Vineri, 20 Noemvre (2 Decemvre).
1887.
Braşovu, 19 Noemvre 1887.
Raportulti ce s’a presentatfi în sesiunea din tâmna acesta a universităţii săsesci despre frecventarea celorîi nouă scdle industriale din Ardei ă subvenţionate de ea în anulă şcolară 1886/87, este fdrte instructivă pentru noi cei chemaţi a lupta din răsputeri ca să umplemă golulă din sînulu poporului nosru prin formarea classei celei mai independente, a clasei meseriaşiloră şi industriaşilor ă.
Vomă arăta număruhl şcolariloră după naţionalitate, şi anume vomă face comparaţiunea numai între cele trei naţionalităţi care eonsti-tuescu poporaţiunea Ardealului: între cea ro mână, germană (săsâscă) şi ungurâscă — căci numferulă eleviloră de alte naţionalităţi dispare de mică ce este — şi apoi vomă trage conclu-siunile necesare, fiindu-ne dată starea şi mişcarea ndstră pe tărâmulti meseriiloră şi industriei.
Raportulă din vorbă cuprinde următdrele date statistice :
Sc61a industrială din BrafovU a fostă cercetată de: 149 Români, 228 Germani şi 140 Un guri, ade^ă cu 79 mai puţini Români decâtă Germani, dâr eu 9 mai mulţi decâtă Unguri.
Sc61a industrială din Sibiiu a fostă cercetată de: 24 Români, 292 Germani şi 77 Unguri, a-decă cu 268 mai puţini Români decâtă Germani şi cu 53 mai puţini decâtă Unguri.
Scdla industrială din Sighifora a fostă cercetată de: 1 Română, 160 Germani şi 32 Ungur!, adecă cu 159 mal puţini Români decâtă Germani şi cu 31 mai puţini decâtă Unguri.
Scdla industrială din Media.fi a fostă cercetată de: 1 Română, 155 Germani şi 8 Unguri, adecă cu 134 mai puţini Români Germani şi cu 7 mai puţini decâtă Unguri.
Scdla industrială din Orâftiă a fostă cercetată de: 33 Români, 37 Germani şi 41 Unguri, adecă cu 6 mai puţini Români decâtă Germani şi cu 8 mai puţini decâtă Unguri.
Scdla industrială din Sebefiu a fostă cercetată de: 9 Români, 70 Germani şi 11 Unguri, adecă cu 61 mai puţini Români decâtă Germani şi cu 2 mai puţini decâtă Unguri.
Scdla industrială din Cohalmtt a fostă cercetată de: 2 Români, 52 Germani şi 2 Unguri, adecă cu 50 mai puţini Români decâtă German! şi în numără egală cu Ungurii.
Scdla industrială din Agnita a fostă cercetată de: 2 Români, 111 Germani şi 3 Unguri, adecă cu 109 mai puţini Români decâtă Germani şi cu 1 mai puţini decâtă Unguri.
In fine scdla industrială din Bistriţa a fostă cercetată de: 17 Români, 85 Germani şi 33 Unguri, adecă cu 68 mai puţini Români decâtă Germani şi cu 16 mai puţini decâtă Unguri.
In sumă totală, cele nouă şcdle industriale au fostă cercetate de: 238 Români, 1172 Germani şi 347 Unguri, adecă cu 554 mai puţini Români decâtit Germani fi cu 109 mai puţini de-(âtu Unguri.
Ddcă ne gândimă la importanţa numerică a poporului română ardeldnă în comparaţiă cu celelalte două naţionalităţi, datele statistice de mai susă trebue să ne mâhndscă cu atâtu mai multă, cu câtă, afară de Braşovă şi de Cohalmă, în tdte celelalte localităţi amintite numărulu şcolariloră români dela şcdlele industriale e multă inferioră numărului şcolariloră atâtu germani câtă şi unguri, ba la şcdlele industrisle din Si-ghişdra şi Mediaşi e inferioră chiar numărului şco -lariloră de naţionalitate importată aci în tim-pulă din urmă.
Ar mai fi să amintimă, că mai cercetăză Români şi şcdlele industriale ungurescl; numă-rulă acestora însă e atâtă de neînsemnată, în câtă dispare cu totulă pe lângă numărulă şcola-ţiloră unguri.
Aceste date statistice ne arată fdrte lămurită cum stăm noi Românii cu meseriile şi eu industria , şi trebue să mărturisimă că stftmă rău de tetă, nu se pdte mai rău.
S’a înrădăcinată în poporulă- aostru neao-rocita pornire d’a nu-şî face copii decâtă ori plugari ori „domni,u fără să se gânddscă, că odată se va sfârşi şî cu împărţirea bucăţiloră de pământă ce le mai are şi’i mai scapă nevândute pentru dare, şi că cu „domnia" o ducemă rău de totă de când Ungurii dela putere au făcută şi din cele mai mici slujbuliţe mijIdee de căpătuire pentru ai loră şi pentru jidovi, âr pentru ai noştri mijldce de dssnaţionalisare, deşi fără succesă.
E timpulă supremă să lucrămă din răsputeri îutr’acolo ca să facemă să înţeldgâ pretu-tindenea poporulu nostru, că a<Şl numai meseriile îlă mai scapă de miseria în care l’au adu-vremurile grele şi stăpânirea ungurdscă; să po-văţuâscâ pieoţii şi dăscălii noştri poporulu câtă de desu, în scdla, în biserieă şi în adunări ca să-şi dea câtă mai mulţi copii la meserii, căci meseria e plugu de aură.
Destui tineri români iau lumea’n capă după ce au isprăvită cu învăţătura, fiindu că sfcăpâ nirea ungurdscă nu le mai dă slujbe, decă nu voescă să se lapede de legea şi de neamulă loru, adecă să şl necinstdscă numele de Română. A sosită timpulă să ni’i ţinernă aci, şi ca să ni-’i ţineaiu, trebue se le dămă mijldcele de esistenţă, învăţându’i meserii.
Când poporulă nostru va avd în sînulu său o puternică clasă de meseriaşi şi industriaşi, bunăstarea lui se va ridica, cu ea se va îmbunătăţi şi traiulă lui şi împreună cu traiulă lui, se va îmbunătăţi şi traiulă dascălului şi preotului, scdla şi biserica voră progresa, dr cei cari a^i îlă schin-giuescă pe elă, pe poporulă, îlă voră respecta şi se voră pleca înaintea lui.
De aceea preoţii şi dăscălii noştri îşi voru împlini o sfântă datoriă, povăţuindă şi îndem-nândă poporulă să îmbrăţişeze meseriile, căci încă odată	•' meseria e plugu de aură.
In memoria lui Iacobft Mureşianu.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei» a mai primit următOrea scrisăre de oondolenţă:
Adâncit întristatei familii a nemuritoriului Ia-coba Mureşianu.
In agrulă naţiunei Iacobă Mureşianu a lucrată în timpii cei mai grei şi şi Ini avemă să mulţămimă desţelinarea câmpului literară ală nd-mului nostru.
Crudă loviţiloră de sdrte! Păstraţi recunos* cinţa naţiunei ca cea mai preţidsă moştenire, precum păstrămu noi pană la ultima răsuflare numelui Iacobă Mureşianu memoria şi veneraţiune, binecuventându-lă cu pietate.
LugoşU, în 21 Noemvre 1887.
Coriolană Brediceanu, advocată; Dr. G. Popoviciu, protopopă; Nieolae Bireescu, paroehă îa Lugoşă ; Mihaiu Pocreanu, preoţii şi ases. consisf.; Rădulescu. advocată; Parteniu Pesteanu, diaconă gr. or. română in Lugoşă ; Constantină Dobrinu, economă; Constantină Jucu, ca măsariu măiestru; Vasilie Alesandru măcelară; Nieolae Sintescu, economă; Ionă Vişianu, economă; Buciu Nico-laie, ca economă: Bellu Sandu, măiestru; Ioană Paşcanii, preotă; Georgiu Gasparu, preotă gr. or. din Cri-ciova; Nicolau Porlovanu, preotă în Şdiăra; D’mUriu Gasparu, preotă gr. or. în Hederişă; Traiană Dragoescu, măiestru; Isaia Popoviciu, parochă gr. or. în Sz’Ua; fu liană Ianculescu, V. Nicolescu, Iosifă Moldovamî, înv§-ţătoră; Titu Radu, invăţătoră ; Ştefană Lipovanu, invă-ţătoră gr. or.; Ioană Glavanu.
Din Caransebeş^.
Pe acjî, Joi 19 Noemvre (l Decemvre), au fosta convocaţi alegătorii cercului electorală ală Caransebe-
şului la o conferinţă^ în care să se stabilăseă răpunsulă ce alegătorii români au să’lă dea generalului Traiană Doda pentru românăsca sa purtare.
fîtă proiectulă de adresă care s’a propusă conferinţei :
llustrissime D-le Generalii şi deputata alesă ală cercului electorală ală Caransebeşului!
Alegătorii partidului naţională română din cerculă electorală ală Caransebeşului, întruniţi în conferinţa de astătji în oraşulă Caransebeş^, vedemu în enunciaţiunile Uustrităţii Tale, cuprinse în literiîe din 10 Oetomvre a. c., adresate preşedintelui casei deputaţilorfl, espresiunea cea mai adevărată a intimeloră ndsfcre convingeri politice.
Pe când luămu Ia cunoscinţă cu mulţumire, cu mândriă şi cu via recunoscinţă declaraţiunea bărbătdscă insuflată de înaltulă patriotismă ală Uustrităţii Tale, prin care ai anunţată lumei şi ţării, că poporulu română din ţările cordnei Ungariei, care de nenumărate ori a sângerată, s’a sacrificată şi se sacrifică pentru apărarea patriei sale, a ajunsă, prin sistema pseudoeonstituţiona-lismului actuală, a fi pusă afară de scutulă le-giloru aceleiaşi patrii; totdeodată Te rugămă să binevoiesci a primi încredinţarea nestrămutatei şi nesfârşitei ndstre încrederi.
Ori şi care ar fi sdrtea ce i se impune în viitorii multă cercatului nostru cercă electorală prin disposiţiunile egemoniei de astăzi, Te ru-gâmă Domnule Generală şi iubitulă nostru deputată, să primesci declaraţiunea neînfrântei nds-tre hotărîri, că vomă păstra eu sânţeniă ondrea naţională şi tradiţiunile adevărată patriotice ale poporului română din cerculă nostru electorală, că vomă sta neclintiţi pe lângă principiulă unei faptice egale îndreptăţiri înaintea legii, şi că sub acestă steagă, desfăşurată de Uustritatea Ta, vredniculu nostru deputată, vomă sci, ca şi în treeutu, să ne facemă datorinţa, să trăimă şi se murimu ca cetăţeni şi ca Români conscii de drepturile şi datorinţele ndstre faţă de binele patriei şi ală naţiunei ndstre greu ameninţate.
Alegătorii cercului electorală ală Caransebeşului, grupaţi în giurulă Uustrităţii Tale îţi strigă:
Domnule Generala, mare Patriota, mândria nostră naţională> sâ trăeştl la mulţi fi fericiţi ani!
Din conferinţa alcgătoriloră partidului naţională din cerculă electorală ală Caransebeşului ţinută în Caransebeşă la 1 Decemvre (19 Noemvre) 1887.	___________
Viena, 15 (27) Noemvre 1887.
(Coresp. part. a »Gaz. Trans.«)
pilele trecute sein senzaţionale, ca crisa din Franeia, după acesta băla principelui de corănă germană şi în tine intrevenirea celoră doi monarchî la Berlină, mai multă seu mai puţină au preocupată opiniunea publică. Convenirea şi convorbirea principelui Bismarck eu Ţarulă Alexandru ală III au atrasă însă în modă remarcabilă atenţiunea diplomaţiloră. Acâstă convorbire a fostă şi va fi încă obieefulă principală ală discusiunei îri sînulă dme-niloră politici.
Ce ne pune în mirare e, ca organulă autorisată ală cancelarului germană »Norddeufsehe-Allgemeine Zeitung* ob-servă o adâncă tăcere despre acestă importantă eve-nimentă politică, mârginindu-se numai pe lângă comentarea păreriloră celorlalte (Jiare germane. Deşi s’a răspândită în lume, că prin convorbirea principelui Bismarck cu Ţarulă Rusiei, multă discutatulă [râsboiu între Austria şi Rusia, şi-ar fi perdută caracterulă său acută, totuşi nu ne putemă liniseiţl simţi, căci âtă ce (Ţce „Kolnische Zeitung*, care se pare a fi celă mai bine informată (fiară germană, despre diseusiunea din cestiune; ,Trebue să aşteptâmă reaginţa evenimenteloră mai nouă, multă însă nu ne putemă promite, fiindcă în cercurile dătătore de tonă rusesc! s’a înrădăcinată o amărăciune pasionată
Nr. 255.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1881
contra Austriei, care le împinge totă mai multă la ma-nifestaţiunl ofensive".
De unde se datâză acâstă amărăciune şi pe ce se basâză? E lucru firescă, că cei din Petersburg n’ar fi aşa de indiferenţi, ca să nu reageze la atacurile pornite din partea politicilor^ austro ungari cu idea de marele stată maghiară. Dreptulă 6re-cărei influinte a marelui imperiu rusescG asupra poporeloră balcanice e firescă, ş> din nici o parte nu i-se pote nega; acum vină nisce 6meni cu ideile marelui globă maghiară şi facă preten-siunea a conduce esclusivă cestiunile poporeloră balcanice.
Pornirile şoviniştiloră maghiari suntă periculdse. Co-piiloră nu le e permisă a se juca cu foculă, fiindă că nu cunoscă forţa periculdsă a elementului. — Deci sunlemă de credinţă, că locurile competente n’au negligeată de a pune pe cumpăna criticei severe manifestaţiunile şoviniste maghiare. Inceputulă s’a si făcută în acâstă privinţă, punăndu-se, precum se asigură din cercurile diplomatice berlinese, Maghiariloră întrebarea, că cum stau ei in privinţa cestiuniloră interne şi potă ei cu siguranţă conta la pacea şi liniştea elementeloră nemaghiare din stată? Delicată întrebare este acesta, şi suntemă mai multă ca siguri, deşi Maghiarii au avută curagiulă de a da ună răspunsă favorabilă, că acestă întrebare nu i-a atinsă nicidecum într’ună modă prea plăcută. Nu-i vorbă, Maghiarii îşî dau t6tă silinţa de a se presenta în străinătate ca ună poporă cultă şi cavalerescă, însă când se amintescă cestiunile interne ale statului ungară nu le prea place, căeî ei înşişi „nolens volens" recunoscă, că procederea loră nu e cuviincios şi prin urmare nu va afla consimţirea popăreloră culte. Der Românii şi SIivii, car! formeză maioritatea absolută a poporaţiunei statului, suntă chemaţi de-a desminţi scirile fal ;e, ce le împrăştie şoviniştii maghiari în străinătate, de-a da vii dovecjt de esistenţa loră naţională, şi de-a se opune cu totă energia calumniiloră maghiare, cari prin răutatea loră ar fi capabile de a-i înmormânta de vii.
Dăcă voimă a încungiura ună răsboiu înfricoşată unui răsboiu sângerosă, a cărui triste urmări în t<5te părţile monarchiei voră fi aceleaşi, atunci trnbue să le dămă politiciloră maghiari sfatulă de a-şî pune frău aspiraţiu-niloră nerealisabile, şi ce e mai rău, provocâtăre, căci numai cu acăstă condiţiune vomă pute susţine pacea de care averaă aşa mare lipsă.
După cum ne spună chiar oficioşii de aici, Ţarulă s’ar fi esprimată, că decă Austria se va reţină dela ori şi ce provocare, elă personală nu inieuţionăză ună răsboiu cu Austria. Ce va urma, nu putemă sci, der decă Maghiarii suntă iubitori de pace atunci trebue să renunţe la visurile loră utopice. Decă n’ar fi aplecaţi a respecta opinia publică a marelui imperiu rusescă, atunci numai ei voră fi responsabili de viforulă ce se va descarcă a-supra monarchiei ndsîre.	X.
SOIRILE PILEI.
Sub titlulă „Nichts ungarisch/“ scrie , Ellenzâk*, că direcţiunea financiară din Cluşiu a adresată ostaşului I6nă Paşcu din regimentulă 50 de infanteriâ a provocare în limba maghiară în causa unora competinţe de timbru, înainte de a ajunge însă provocarea la mâna adresatului, regimentulă numită fu transferată In Viena. Provocarea încă se trimise acolo, der dela ofieiulă poştală fu trimisă îndărătă, scriindu se pe dosulă plicului „Nichts ungarisch*. „Ellenzek* este informată că respectiva direcţiune s’a a-dresată în causa acesta câtră ministeriu, pentru ca acesta
să-i dedea pe respectivii funcţionari de postă ca să se îndure a primi şi scrisorile adresate unguresce, ,Dela cumetri din Viena, (Jice „Ellenzăk*, uşoră s’ar pute întâmpla, ca să înapoieze şi adresa cătră ministeriu, de cumva acesta este făcută în limba maghiară, după cum se speră că s’a făcută*. — De, jupâne »E!lenzek"ţ nici o faptă fără plată! Decă vreţi să vi se respecte limba, respectaţi mai ânteiu voi pe a altora.
—x—
Suntemă informaţi că grupulă tineriloră comercianţi români din Braşovu va arangia in deeursulă acestei ierni vr’o câteva representaţium teatrale. Prima s’a fie-sată pe Duminecă în 29 Noemvre (11 Decemvre) şi va avea locă în sala redutei. Se va da „Tutorulu," comedia în 2 acte şi 1 tablou, de Matilda Poni. Venitulă curată este destinată pentru ună scopă filantropică. Doritorii de a-şî asigura vr’uuă locă mai bună suntă avi-saţ! că se potă prenota la librăria Domnului Nicolae f. Giurcu din locă.
—x—
Industria de bere e pe cale dla se nimici la noi, din causa spoririloră dării de consumă pe bere. In 1881, înainte de introducerea dării de consum pe bere, erau 200 fabrici de bere. In 1886 mai erau numai 139, dintre care numai 97 în lucru. Cu timpulă, în urma nouăi sporiri de dare, se voră mai închide şi din acestea câteva. Asta însemaeză pentru guvernulă ungurescă: isvoră de venituri spre a’şi acoperi din deficite!
—x—
Obiectele din industria de casă, espuse de învăţătorii George Moiană şi Candidă Muslea la espoşiţia din Graiova, în urma cărora au dobândită, precum anunţa-rămă deja în numărulâ de Marţi ală 16iei nostre, cea mai înaltă distincţiune, medalia de aură, suntă de ur-mătorele «pecii: din paie: pălării şi coşuleţe colorate şi necolorate; din papură: coşuri (corfe) de diferite forme şi pentru diferite scopuri, sticle pentru călătoria îmbrăcate; din nuele: ună căruţă pentru purtată copii, colorată şi aurita, şi alte diferiie coşuleţe parte colorate şi lăcuite, parte aurite; din pără: lanţuri pentru ceasornice de buz inaru, inele, cercei diferiţi; din lemnă : rame aurite; atâta cu lustru câtă şi fără lustru, şi ună stupă de observaţie.
—x —
In bugetulu ministerului de interne ungurescă s’au preliminată pentru opera şi teatrul ungurescă din Peşta
300.000	fl subvenţiune, bani de-ai contribuabililoră ne-ungurî. Der pe lângă aceştia se vor mai cheltui pe a-tâta oi şi in alţi aci Guvernulă are de gândă să dea în arendă opera şi teairulă, pote că în anulă viitoră chiară.
—x—
„ Associaţiunea ungurescă de credită şi de economii8 din Pesta a fostă închisă, er directorii ei Dr. lulius Gyurgyik şi N. Gelb, precum şi agenţii ei Max Weltner, losefâ Fodor şi Martin Fuchs fură arestaţi, pentru înşelătorii. Luau taxe de înscriere dela bieţii 6meni sub pretext ca să le dea împrumuturi, er în realitate 6me-nii rămâneau înşelaţi.
—x—
Din vechile note de stată seu bani de hârtiâ nu s’au preschimbată ună numără de note în sumă de
923.000	fl. Tenninulâ de schimbare fiindă espiratO, mi-nistrulă de finanţe ungurescă nu va sci ce să facă de bucuriă. Numai de nu i s’ai face rău!
—x —
Cbemiculă oraşului Seghedină a atrasă atenţiunea căpitanului orăşenescă din Seghedină asupia penelului
seriosă ce-i ameninţă pe consumătorî din causa falsiji-cărei papricei. In piaţa Seghedinului, care era vestită pentru paprica sa, acum mai nu mai afli paprică (ardei pisată) nefalsificatâ, fiindă pe lângă acesta şi fărte s?umpă.
—x—
Guvernulă Serbiei a lucrată ună proiectă de lege pentru a supune la dare pe feciorii burlaci (nensuraţi şi bătrâni. După cum spune »Videlo‘, paragrafulă de lege referitoră la acesta sună astfelă: ,Bârbaţ'i necăsătoriţi şi văduvi fără copii din oraşe şi opide, dela 30 ani de etate până la 6r>, au să plâtescă de 3 ori mai mare dare de capă, decâtă bărbaţii căsătoriţi de asemenea etate. Escepţiune tacă numai cei bolnavi de spirită, precum şi aceia, cari din ore-care defectă corporală suntă nedes-toiuici de a se însura, avendă a-o proba acâsta prin atestată medicală*. „Videlo* observă, că Sârbii au mare aplicare spre căsătoria, abia se voră afla în întregă re-gatulă vre-o 2000 de bărbaţi obligaţi la plătirea acestui felă de dări, âr între aceştia primulu loca îlă ocupă tocmai ministrulu de finanţe. Proieetulă de altmintrelea e fârte salutară şi echitabilă.
—x—
Flotila română a primită trei vapdre nouă comandate în atelierele din Ostanda.
O nenorocire s’a întâmplată pe Marea Neagră. Două vapâre ale societăţii de navigaţiune rusă s’au ciocnită, şi unulă din vapore, anume „Sinop", s’a cufundată. Au perită 172 Omeni atâtă din echipagiu câtă şi din câiâtori.
Din Marmaţia ni se comunică, că în locală răposatului Miehadă Kokenyesdy e denumită vicară ală Mar-maţiei protopopulu Titu Budu, cunoscută publicului română din lucrările sale literare.
Privitoră la scirea (Jilei publicată in Nr. 250 ală .Gazetei*, că notarulă Puza din Vişeu a fostă din erâre împuşcată la vânătore de preotulă Petrovicî din Surducă ni se scrie din Strimtura, în Marmaţia, că lucrulă stă astfelă: Notarulă Puza din Petrova a fostă din erâre împuşcata la vânătore de preotulă Basiliu Petrovicî din Ruscova, parochiâ aparţinătore diecesei Muncaciului. Notarulă a murită, neputându-i se scâte glonţulă.
—x—
Unu casă înfiorătorii s’a întâmplată în cailele acestea în Kocs, comitatulă Eisenburg. 0 tânără şi frumOsă femelă, văduvă după Franz Loipersbeck, ca să scape de persecuţiunile sOcrei sale, s’a pusă cu cei cinci copii mici ai ei pe şinele căii ferate tocmai când trenulă venea. Toţi cinci sărmanii au fostă sdrobiţî.
—x—
D.	locotenentă de călăraşi în armata română fi, Kopeţchi a inventată şi făcută ună nou sistemă de lampe care suntă inexplosibile, căci la cea mai mică schimbare a Iampei din linia verticală se stinge. Lampa de luxă cu fitiluîă rotundă — scrie „România" putându-i-se mări lumina dela 20—80 lumânări — pierejându-şî linia verticală, fitiluîă cade în josă, aerulă este astupată în tubulă di năuntru pe de desubtă precum şi pe d’asupra, ea se p6te întOrce în ori ce felă: gazulă seu oleulă na are pe unde curge. Lampa cu fitiluîă dreptă avândQ lumina dela 5—20 luminări se stinge totă singură oănd părăsesce linia verticală, adecă când va fi câtă de puţind mişcată în orice parte, căci fitiluîă cu flacăra este prins de o pensetă, astfelă că îlă stringe şi nu mai p6te arde.
FOILETOND.
Câteva noţiuni despre industria şi despre însemnătatea ei.
Discursă ţinută de prof. Ars. Vlaicu, cu ocasiunea sâr-bărei sf. Sofii, în sala gimnasiului rom. din Braşovu.
(Urmare.)
Din cele (Jise se vede, că în lirnbagiulă curată economică sub industria se înţelege lucrulă omeneseti fără distincţiune de specie, munca considerată în varietatea infinită a aplicaţiuniloră sale şi in modulă acesta cuvântulă industria ar fi cu lotulă sinonimă cu cuvân* tulă muncă, decă n’ar trebui în unele privinţe să recu-nOscemă într’ânsulă o semnificaţiune mai înaltă. Insă pre când sub cuvântulă muncă nu se p6te nicidecum înţelege altceva decâtă eserciţiulă pură şi simplu ală for-ţeloră fisice sâu ală facullăţiloră intelectuale ale omului, pre atunci trabue să înţelegemă sub cuvântulă industriă punerea în lucrare a aceloraşi forţe, a aceloraşi facultăţi cu tote combinaţiunile sociale, cari îi mărescă forţa şi împreună cu concursulă tuturoră agenţilor ii fisici, cari le favoriseză acţiunea. Cu ună cuvântii: ea este munca, însă munca ridicată la o putere mai înaltă, atâtă prin acţiunea şi combinaţiunea forţelor u individuale, câtă şi prin concursulă agenţiloră auxiliari, ce omulu a sciută
se-şî adune împrejurulu seu. Aşa deră industria in sen-sulă economiei politice, nu este ună fenomenă secundară, ci ea este viâţa activă a omului, este aşa (Jicendă omulă însuşi întregă.
Der să lăsămă deocamdată la o parte semnifica ţiunea acesta vastă a cuvântului industriă şi se ne măr-ginimă pe lângă ceea ce înţelege lumea în sensă mai restrînsă sub acestă cuvântă, arătendă cu deosebire e-feetele şi avantagîele lui.
Cum amă amintită mai susă, în lirnbagiulă de t6te (Jilele să înţelegă cu deosebire acele operaţiuni esecutate fie de Omeni, fie de maşini, cari au dreptă resultată de a schimba forma materiei, de a transforma productele brute in articole acomodate trebuinţeloră, cu unu cuvântă munca care transformă materiile brute în producte consumptibile. Bine înţelesă, sub acestă denominaţiune lumea designeză în prima liniă şi câte odată chiar esclusivă industria manufacturieră, care produce articolele gata spre a fi aplicate la satisfacerea trebuinţe oră, şi eu dreptă cuvântă, căci acâsta este cea mai aprOpe de dânsa, ea este în prima liniă la care trebue să ne adre-sămă când vre-o necesitate ne constrînge; ca este în fine aceea care prin rece inţele consumaţiunei pune ne mijlocită în mişcare întregă aparatulă industriei economice, care agiteză lumea şi o îndemnă la muncă parte prin interese individuale şi trebuinţe, parte chiar prin
presiunea esercitată de activitatea generală asupra lamei, care ar prefera starea plăcută de trândăvia. Şl într’adev'ără nici că se pote ceva mai uşoră demonstra decâtu acestă faptă. Să ne închipuimă pentru ună mo mentă ună Robinsouă Ccetită de fiecare), aruncată pe o insulă deşertă, inabordabilă de suflare omenescă.
De sigură duce o viâţă miserabilă (Căuşele: nutri-mânfă... haine... locuinţă şi pentru t6te acestea uneltele?...) Vine însă o corabie naufragiată la ţărmă şi în scânduri etc. găsesce unelte! De sigură elă trebue sfi strige de bucuriă că a scăpată dela peire! Prin cine însă a scăpată? Prin nimeni altuia decâtă prin prove-dinţă, care a avută îndurarea, aruncândă în mijloculO valuriloră pe marinari, de a-i trimite cele de lipsă. d6r şi aci totă numai prin faptulă că o altă lume depărtată, de care elă nu scia nimică, esista şi trăia cu multă mai mulţămită decâtă dânsulă. Să ne representâmă însă ună individă din societatea nOstră cum s’a organisată în de-cursulă timpului dela esistinţă. Avendă elă trebuinţă de o haină d e. se adreseză la primulă croitoră, a cărui firmă ii atrage atenţiunea în preumblarea lui. Intră? în-năunlru, vede mostra, alege şi face comanda... fabrican-tulă e in Viena .. lâna e t6rsă şi prelucrată în Anglia... importată din America sudică pe o corabia belgiană... oile’să ţinute de ună portugeză etc. Pentru cine ar lucru ei in casulă contrară?
Nr. 256.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Acăsfă lampă este făcută de tablă şi materialulă nu costă de câtă celă muliă 1 leu 50 banî ; prin urmare va putea ti cumpărată de celă din urmă săracă, scăpând de periculele ce adeseori se întâmplă arrfândă din causa lampelorO existente pănă astăifl. D. Kopeţchi a cerută deja brevetele dela tote statele din Europa, precum şi din România, însă acesta nu i l’a dată din causă că legea breveteloră de invenţiune se află de mai mulţi ani trecută prin Cameră şi rămasă la senată.
—x—
Pentru supraveghiarea construcţiei încrucişetorului comandată la stabilimentele lui ,Sir W. Armstrong Mit-chel et C-nia limited din New-Castel upon Tvne“ şi a torpileloră comandate la „Soeiâtâ anonyme des Forges et. Chantiers dela Medi»erranăe“ din Hâvre, pentru flotila română se va trimite locotenentulă Bălescu Constantină cu 16 grade inferiOre din flotilă.
—x—
In Belinu, în Săcuime, au arsă în nOptea de 24 spre 25 Noemvre trei edificii economice cu provisiunile de cereale, o vacă şi o şură cu 20 cară de f'enă; în Rozepaita, fotă în Săcuime, a arsă o şură plină.
—x —
Convenirea reuniunei române. Vineri săra tn săptămâna trecută, s’a dată convenirea colegială de tdmnă a reuninnei române de gimnastică şi de cântări din locO. Donvenirea a începută cu concertă, cordusu fiindă co-rulă reuniunei de d-lQ N. Popovici, profesoră de cântă la gimnasiulă română de aci, Programulă concertului a constată din următorele 7 puncte: 1) «Cântece tosca-nice“, pentru solo, coră şi piano, de R. Weinwurm; 2) «Două suflete", coră mixtă, de Huber ; 3) ,Frun<}u-liţă*, cântecă poporală, întocmită pentru coră mixtă, de N. Popovici; 4) „Deelamaţiunî“; 5) „Eroa", coră mixtă, de F. Mcndelssohn B.; 6) .Vino’n codru», coră mixtă, de Huber; 7) „Două inimi,“ horă, compusă pentru coră mixtă şi piano, de G. Diraa. Esecuţiunea bucăţiloră de cântă a fostă escelentă, dovadă că corulă reuniunei are în persOna d-lui prof. Popovici ună conducătorii destoinică; ună întregă de o completă armoniă forma corulă, care a fostă admirată şi de 6-speţu streini. Numârulă 3 a fostă aplaudată şi repetată, de asemenea numărulă 7 a trebuită să fiâ repetată. f)-Iă Popovici a fostă viu aplaudată şi felicitată de succesulă strălucită ce Fa a vută. Declamaţiunea s’a esecutată de d-Iă prof. Ars. Vlaicu, care a şi meritată aplausele publicului pentru corecta declamare. A urmată apoi danţulă, care a durată pănă dimineţa in cea mai bună disposiţiune.
„Romănische Revue,“ revistă lunară, politică literară, redactată în Reşiţa de d-lă Dr. Cornelius Diaco-novich; fascicululă X—XI de pe Octornvre-Noemvre conţine: Kultur oder Magyarisirung, von einem săchsischen Abgeordneten; Die Romănen und der ung. Reichstag; Der Konig in Siebenburgen; Rundschau; Die Chronik des Huru und die grosse militărische Expedition in die Mol-dau des Ungarischen Konigs Ladislaus Cumanus ad re-ducendos Cumanos fug-.tivos, von S m. Mangiuca; Empi-rische Psychologie, von I. Popescu; Der Flattergeist, iiber setzt von Lucreţia Frenţiu; S^-hones Kind, iibersetzt von Eugen Miiller; bas Geheimniss, von Matilda Poni; Mo-gârzea und sein Sohn, deutsch von Peter Broşteanu; lacobă Mureşianu (Neerologă); Literatur und Kunst; Inserate.
George Lazar, revistă lunară pentru educaţiune şi instrucţiune, apare in Bârladă sub conducerea unu' co-miletă presidată de d-lă primă-redactoră S. M. Haliţa. Nr. 8 Dela 15 Noemvre conţine: Scola privată prin prisma socială, de Gh. Ghibănescu. — O pagină din istoria învăţământului şi Scola repeţitoriă de Dumineci şi sărbători la Românii din Austro-Ungaria, de Ioană Popă Re-
teganulă. — Cbigenulă este corpă simplu său compusă, de Gavrilă Onişoră. — Cântece poporane, de C. H. Ha-mangiu- — Apelulă comitetului de ajutorarea eopiiloră români ardeleni ca cărţi de scolă. — Buletină pedagogică. — Bibliografia.
Furnisărî pentru armata bulgară. După cum comunică consulafulă generală c. r. din Sofia camerei comerciale şi industriale din Braşovă, la 13, 14 şi 15 De-cemvre n. c. se voră ţine tractări cu oferte pentru fur nisare de postavă, pânză şi încălţăminte. Supralicitările voră fi la 20, 21 şi 22 Decemvre n. c. şi terminulă finală pentru predarea articuleloră furnisate e 13 Noemvre n. 1888.
FurnisărI pentru calea ferată ungară -galiţiană.
După o comunicare a direcţiune! din Viena a acestei căi cătră camera de comerţă şi de industriă din locă, avăndă direcţiunea trebuinţă de 16,000 chlgr., uleia de rapiţâ pentru ardere, 25,000 chlgr. uleiu de rapiţă pentru unsă, 3000 chlgr. uleiu de ină şi 1000 chlgr. uleiu de terpentină pe anulă 1888, se voră ţină tractări cu oferte Acestea se îmaneză pănă la 22 Decemvre 1887. Amă runte la camera de comerţă şi industriă din Braşovă.
Dare de semă publică.
In urma regretabilelui incidenţă prin care a ajunsă Reuniunea temeiloră române din Aradă şi provinciă în-tr’ună stadiu abnormală, după ce nici la solicitarea^mea încă din luna Decemvre 1886 adresată cătră presidiu nu s’a convocata pănă aci comitetulă Reuniunei pentru darea mea de sămă şi pentru revisiunea socoteleloră şi după esperienţele mai recente nici că este speranţă de a-o pută face acesta pe calea sa în modă accesibilă pentru mine: pentru dumerirea onoratului publică contiibuitoiă, dăr mai alesă pentru prevenirea şi încetarea însinuăriloră oculte, mă semtă îndemnată a veni pe acestă cale neo-bicînuită cu darea de sămă despre averea Reuniunei în următorele:
1.	Conformă cărţii principale la sfârşi tul 0 anului 1886 averea Reuniunei este:
2.	Percente de depunere după acestă
capitală pe semestru I 1887 .................
3.	In 16 Maiu 1887 am primită dela
preşedintele «balului română* ca venită ală balului aranjată în fevOrea Reuniunei în Februarie 1887 ..............................
4	Percente de depunere după acestă sumă din 16 Mai pănă în 28 Nov. 1887
5.	In 12 O tomvre a. c. dela Ilus -
trulă d-nă Zeno Mocsonyi a intrată eontri-buire........................................
6.	In luna curentă ca tacse incurse
dela membrii ordinari şi ajutători. .	.	.
Suma totală
Aceşti banî sunlă elocaţî:
I.	La cassa de păstrare comitatensă
aradană în libelulă No. 7343 ................
II.	La institutulă de credită şi economii
„Victoria* în Arădă in libelulă No. 21.	.
Suma totală
2173	fl.	85
43	fl.	40
449	fl.	28
8	fl.	80
30	fl.	18
41	fl.	—
2746	fl.	51
2247	fl.	43
499	fl.	8
2746	fl.	51
Libelele împreună cu t6te documentele se potă vede ori şi când la subscrisa în Aradă, strada Petofi Nr. J.
In sfârşită ’ml ţină de datorinţâ a declara câ voiu îngriji aeâstâ avere până când Reuniunea temeiloră române din Aradă şi provinciă se va constitui definitivă şi legalii pe basa statutelorii aprobate de înaltulu minister u Aradă, 29 Noemvre 1887.
Letiţia Oncu, cassierâ.
ScirI poliţienesc!. Servitorea Ionas Mari a (urată alaltaerl stăpânului ei dintr’ună dulapă închisă untură şi slănină, precum şi 1 fl. 40 cr. ServitOrea, mărturisindă faptulă, a fostă predată judeoătoriei penale.
Erî nopte i s’a furată Drului Poka Dezso, pe drumă
cătră Braşovă, probabilă în birtulă din Uzunfl, ună re-voîveră cu şese focuri ce-lă avea în trăsură. Făptuito-rulă, ună locuitoră din St. Catelina (Szt. Katolna), care în acelaşi timpă fusese în acelă birîă şi avea de gândă a călători totă la Braşovă, fu găsită erî la gara Braşovului cu revolverulă furată. Hoţulă tu predată judecătoriei penale.
Ultime sciri.
Petersburgti, 30 Noemvre. — „ Herald “ din Petersbargu, (Jice că Rusia va regula socotelile cu Austro-Ungaria când se va sfîrşi alianţa aus-i;ro-germană.
Parisu, 29 Noemvre. — In şedinţa sa de erî, consiliul u generalii alu Senei (Parisfl) a e-misu părerea că, înainte d’a se convoca congre-sulu, Parlamentulu trebue să revisuiăscă constituţia într’unu sensu republicanii, adecă desfiin-ţându Senatulă şi funcţiunea de preşedinte alţi Republicei.“
ţ)iarulu „Le Gaulois“ primesce dela cores-dentulu său specială din San-Remo, sciri rele despre sănătatea principelui imperială.
Marsilia, 29 Noemvre. — Intr’ună mee-tingă la care au luată parte 2000 persdne s’a alesă unu comitetă de upărare care să fia gata în casulă când s’ar întreprinde ceva contra Re-publicei. Alte comitete se constitue şi pretutindeni se observă o ostilităte în contra d-lui Jules Ferry
Parisil, 29 Noemvre. — O depeşă din Berlină, adresată (Jiarului 51Dăbatsw spune, că negocierile începute între Englitera şi întreita alianţă suută aprbpe d’a isbuti. înţelegerea ar fi avăndă de obiectă să fixeze participarea eventuală a flotei engleze pentru apărarea echilibrului în Medite-rana. Ea ar fi visândă mai cu sămă casulă îu care integritatea imperiului otomană ar fi ameninţată.
Telegramă part. a „Gaz. Trans.“ CARANSEBEŞtX 1 Decemvre, 5*30 6re săra. — Conferinţa a fostă cercetată de şăse sute delegaţi din tăte comunele Caraşu-Severinu-lui. Cu mare entusiasmă au votatu adresa de aderinţă cătră deputatulă Traiană Doda. La primirea adresei, generalulă a răspunsă emoţionată, şi cu cuvinte convingătăre a dată direcţiune pentru viitărea ţinută. Alegătorii au luată cu rară însufleţire angagiamentulă de a păstra şi în viitoră nepătată onărea cercului nostru electorală.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
PESTA, 1 Decemvre. — Carol Pulszky declară, că orl-cine se păte convinge din catalăge despre netemeinicia acusaţiuniloră că ar lipsi o-biecte de artă din mu seu.
PARISU, 1 Decemvre. — Drăpta a hotă-rîtă să voteze unanimă, la tăte actele alegerei, pentru admirai ulu Dompiărre. In casă când republicanii voră rămână desbinaţi între Freycinet şi Ferry, voră fi necesare numărăse acte de alegere.
In Oran şi în Mascara (Algeria) a fostă erî ună mare cutremură.
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
VedemO deci că aprOpe întrâga societate e pusă în mişcare prin simpla comandă a unui individa de nici o însemnătate pote. Fără a lua în consideraţiune celelalte trebuinţe ale lui şi în modulă cum şi le satisface, credă că numai faptulă menţionată este destulă dovadă despre cele afirmate ceva mai susă, cu deosebire despre împre jurarea, cu câtă este mai superiOră şi mai comodă vieţa unui individă în organisaţiunea actuală, esistenţei mise-rabile a unui Robinson avisată numai la sine şi la produc-tulă facultăţiîoră sale fisice intelectuale şi morale!
Şi într’adevâră ce vedemO în organisaţiunea actuală? O conlucrare continuă a întregei societăţi, o activitate neobosită, din causa trebuinţeloră individuale a tuturoră Omeniloră la marea operă a civilisaţiunii, scurtă o industrie generală, căci fiecare individă transformă numai materia neputându-o nici produce nici distruge. Nici unulă nu se pote sustrage trebuinţeloră şi prin urmare totă omulă trebue să lucre şi cu câtă societatea înainteză se mărescă trebuinţele, cari neapărată receră şi opintiri mai mari dela fiecare individă; deci etă o presiune esercilată de activitatea generală a societăţii.
Din cele espuse resultă însă în modă evidentă imposibilitatea preste care dămă, când amă voi să tragemă o liniă de demarcaţiune între industriă în sensO economică şi Intre însemnătatea ce i se dă acestui cuvântă (lin partea celei mai mari părţi a societăţii. Ori cum ar
fi însă, este imposibilă a vorbi de industriă în sensă vulgară, fără a subînţelege industria generală, nu se p6te de locă vorbi de efectele şi avantagele celei dintâiu ca o mică parte a celei din urmă, fără a [considera între-gulâ, şi numai în acestă sensă voiu analisa încâtva însemnătatea şi avantagele sociale ale industriei.
Industria, ală cărei mobilă este interesulă personală, odată introdusă în societate în sensulă de mai susă, că fiecare lucră pentru altulă căpătândă în schimbă echi valentulă muncei sale, are in prima liniă uimitorulă re-sultată de a face să înceteze starea de asediu între diferitele grupe ale societăţii, grupe isolate unele de altele, de a ridica şi nimici comunităţile restrînse, de regulă puţină dispuse a se apropia unele de altele şi intre cari starea de răsboiu pune adeseori ună abisă. Tole aceste grupe, isolate prin înmulţirea schimburiloră, prin introducerea divisiunii muncei, se disOlvâ, se contopescă unele într’alte şi termină prin a constitui împreună o societate mare, imposantă şi durabilă, a cărei tendinţă constantă este de a deveni universală. Şi cari suntă legăturile acestei societăţi? Tocmai cele enumărate mai susă şi anume : schimbulă, divisiunea muncei,| subordinaţiunea lucrăriloră şi banii.
Prin schimbă Omenii îşi comunică fructele muncei loră, producte pentru producte, servicii pentru servicii. Prin divisiunea muncei se împartă diferitele operaţiuni la
unulă şi acelaşi productă spre unulă şi acelaşă scopă comună. Acestea suntă deja de ajunsă pentru a crea între ei o legătură socială destulă de strînsă, încâtă nici o putere omenescă să n’o p6:ă rupe şi dela care nici ună individă să nu se pOtă sustrage. Subordinaţiunea lucră-riloră termină prin a strînge şi mai tare acăstă legătură, pe care întrebuinţarea monedeloră o cimenteză generali-sând’o. Deşi acăsiă societate n’a ajunsă încă terminulă ultimă, gradulă supremă ală desvoltării sale, ea există, îşi întinde şi înmulţesee în fie-caie 4‘ legăturile ei. Esis* tenţa ei se manifestă destulă de chiar prin solidaritatea strînsă şi totă mai vizibilă, care se stabilesce între tOte părţile universului locuita şi cu deosebire ale lumii civi-Iisate şi care le face pe tote să emită aceleaşi accidente, aceleaşi catastrofe. Ea se manifestă, cum amă văzută, ca ună simplu individă ore-care, perdută într’ună colţii ală lumii eivilisate, pOte litera produsele muncii sale ve-ciniloră săi. şi îndată ce aceştia le voră fi primită, să i se resîitue eehivalentulă prin cutare seu cutare parte a lumei locuibile. Eîă a lucrată pentru Francesî, Nemţi seu Ruşi; şi pote să facă să i se plătăscă preţuia muncei sale prin Americani, Indieni seu Chinesi.
(Va urma.)
JSfr. 256.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
CMaxauIft U ivirea do Visrna
dir: 29 Noemvre st. n. 1887.
Rentă de aurii 5°/0 ... 99 — Rentă de hârtiă 5°/0 . . 98.60 Imprumutulâ căilorâ ferate
ungare...............149.25
Amortizarea datoriei căilorâ ferate de ostâ ung.
(1-ma em isiune) . . . 95 70 Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) .... 12560 Amortisarea datoriei câi-lorâ ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) .... 112 — Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă................. 104 20
Bonuri cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vinâ ung.................99.—
Imprumutulâ ca premiu
ung................... 123 90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 8115 Renta de arg. austr. . . 82.40 Renta de aură austr. . . 11190 Losurile din 1860	. . . 135.—
Acţiunile băncel austro-
ungare..................887.—
Act. băncel de credită ung. 283.50 Act. băncel de credită austr.276.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.93
Napoleon-d’orI ....	9.95
! Mărci 100 îrnp. germ. . . 61.70 j Londra 10 Livres sterlinge 125.75
Bursa de Bueuresci.	Cursuhi pieţei Braşovfi
Cota oficială dela 16 Noemvre st. v.		1887.	dijî 30 Noemvre st. n. 18P7.				
	Gump.	vând.	Bancnote românesc! . .	. .	Gump. 8.56	Vând	8.59,
Renta română (5°„). .	93 V2	9i%	Argint românesc , . .		. » 8.52	9	8.55
Renta rom. amort. (5%) •	96—	97—					
» convert. (6%) . .	91—	92—	Napoieon-d’ort ....		. » 9.93	>	9.95
împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) . .	34— 105—	36 — 106—	Lire turcescî .....		. * 11.22	»	11.25
* »J (b°/o) •	91%	92b,	Imperiali ......		. * 10.22	»	10.26
» » urban (7%) . .	103—	104—					
’ * , (6%) .	96—	97—	Galbeni			. » 5.87	»	5.90
* . * (5%) . . 87V, Banca naţională a României 600 Lei			88 V.	Scrisurile fonc. »Albina*	6%	. » 101.—	»	102.--
Ac. de asig. Dacia-Rom.		—		5%	. „ 98.—	-	99.—
« » » Naţională Aură contra bilete de bancă .	. 14.%	15.—	Ruble RusescI ....		. * 110.—	»	111.%
Bancnote austriace contra aură.	2.03	2.04	Discontulft , . .	»	7—10% pe	ană.	
Nr. 12676—1887.
Pnblicatinne.
I
Conformii planului economicii provisoricu pentru anii 1887 şi 1888, aprobată de înaltulă locu, intenţionezi comuna orăşen^scă Braşovă, ca soiurile de lemne, cari au s6 se taie în amintiţii ani în revierulu Apacza şi Vlădeni aparţinătorii comunei orăşenescl Braşovă şi anume în revierulti Apacza aproximativii: 3994 metri cubici lemne de fagu şi 1474 merti cubici de lemne de stejarii şi alte lemne cu frunză, pe când în acela din Vlădeni aproximativii: 2407 metri cubici lemne de fagii şi alte lemne cu frunză, — s6 «e vândă pe cale de oferte pentru fiă-care revierfi separaţii său la olaltă, şi anume cu preţuri singuratice seu cu preţuri de pauşalfi. Spre acestu seopă se va ţinâ în 19 Decemvre a. c. înainte de prâncjfi la 11 bre, în oficiulfi forestieralu orăşenescă din locă o peitraotare de oferte. Până în acâstă (Ji se potfi examina de fiă-cine condiţiunile de oferte şi contractuale atâtil în amintitulă oficiu, câtă şi in biuroulă forestieralu ală revierului Crizbavă, unde se p6te totdeodată cere arătarea locurilorii de pădure de unde au ca se se procure amintitele cantităţi de lemne.
Să învită deci toţi cumpărătorii, ca pană în susnumita (Jd să-şî aş-ternă la oficiolatulu forestieralu orâşenescii din locii ofertele sigilate, în scrisă şi prevăzute cu unu timbru de 50 cr., în cari oferte are s& se amint&tcă atâtu în cifre câtă şi în litere preţurile singuratice sâu preţurile de pauşalu ce se oferă. Ofertulu are să conţină mai departe 10% din suma totală, ce se oferă ; aceste 10 Io potii ca să fia în bani gata
său în hârtii de val6re admisibile pentru cauţiune. Totă în ofertă are să se amintbscâ, cum că oferentului îi suntă cunoscute atâtă condiţiunile de oferte, câtă şi acele contractuale., şi că se supune lorii pe deplinii. In fine are să se amintâscă cu preeisiune numele şi locuinţa oferentului. Braşovă, 17 Noemvre 1887.
2—2	Magistratului orăşenesc!!.
„EQUITABLE,“
Societate de asigurare pe vieţă in New-York (fondată în 1859).
Capitală de asigurare la 31 Decemvre 1886 = 2,100 mi-libne franci. Statulă averei la 31 Decemvre 1886 ==■ 400 milibne franci. Percepţiuni de premii şi dobentjl în anulă 1886 = 100 mi-libne franci.
Subdirecţiunea pentru Ungaria: BUDAPEST, ANDRASSY-STRASSE Nr. 1.
Ag’entalu g’eneralu în Cluşiu:
LEOPOLD HUNWALD.	2-6


Pnblicaţinnile „CANCELARIEI NERRDŢIU"
GHERLA — SZ.UJVAR.
AMICULU FAMILIEI. DiarQ beWtristică şi enciclo-pedică-literară cu iluslraţiuni, Cursuiă XI. — Apare In 1 şi 15 (fi a Urnei în numeri de câte l1/a—2Va cole eu ilustraţiuni frumdse; şi publică arliclii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenirî de călătoria ş. a. — Mai departe traci ăză cest iun! literare şi scientifice, cu teflesiune le cerinţe’e vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viăţa socvJă a RcmânilorQ de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiun! din patriă şi străinătate; şi prin umorii dulce şi satiră alăsă nisuesce a face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijele ▼ieţei; şi peste iotă nisuesce a întinde tuturoră indi-vi^iloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	PreţulQ de prenumeraţiune pe anulă întregQ e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibilî şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieescă, scolastică şi literară. Cursuiă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 2%—3% c6le; şi publică arliclii din sfera tuturora sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarl. — PretulQ de abonamentu pe anulă întregQ e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plătibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa ia „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vâiujare şi ur-mâtărele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. PretulQ 20 cr.
Idealulă pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z. RovinarO. Preţuia 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută* — de Paulina C. Z. RovinarO. PreţuîQ 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 er.
Codrenu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui DragoşQ. Nuvelă istorică naţională. PretulQ 20 cr. 9 Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioanfl Tanco. Preţuia. 30 cr.
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 §■ 9
t
9 9 9 9 9 •
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei. 9 In 1 şi 15 (fi a Urnei în numeri de câte D/a—21/a cole francese. PreţulQ 10 cr.
9 cu ilustraţiuni frumdse; şi publică arliclii sociali, poe- Barbu CObzarulu. Nuvelă originală de Emilia
Lungu, PreţulQ 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Conslantin Morariu. PreţulQ 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulQ 30 cr.
Petulantuiă. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de loanQ St. ŞuIuţQ. PreţulQ 30 cr.
Svieţei; şi peste totQ nisuesce a întinde tuturora indi- Carmen Sylva. Prelegere publică (inută în şalele vi^iloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă, gimnasiului dm Fiume prin Vinceţiu Nicopă prof. gim-
nas. Cu porlrctulQ M. S. Regina României. PreţulQ 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumQ de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de $ turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de IoanQ Popă ReteganulQ. UnQ volumQ din 14 cole. 9 predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunî, — Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologicQ de D. O. Olinesdu. PreţulQ 20 cr.
ftibill şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.	Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare
A se adresa ia „Cancelaria Negruţiu în Gherla privităre la Romani, invederite şi rectificate de Dr. — Szamosujvâr, unde se mai află de veiujare şi ur- Gregoviu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre 9 mâtărele cărţi:	Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr.
9 Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro- Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere 9 vinară. PreţulQ 20 cr.	invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă
9	Idealulă	pierdută. Nuvelă	originală de	Paulina	completă) Broşura I.	II. şi	III.	PreţulQ	broş.	I.	II.
9 C. Z. RovinarO. PreţulQ 15 cr.	câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună
9	Opera unui omă	de bine.	Nuvelă	originală. —	costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română. Cartea I. 11. III. IV. cuprinijândO materii forte interesante şi amusante. 9	Fontâna	dorului.	Nuvelă	poporală	de	Georgiu	PreţulQ la t6te patru l	fl., câte	una deosebită	30	cr.
9 Simu. PreţulQ 10 cr.	Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii
9	Codrenu	craiulă	codrului.	Baladă	de	Georgiu	forte interesante şi amusante.	PreţulQ 30	cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co»
fElă trebue să se însore. Nuvelă de Maiia Schwartz merciu şi ehemiă, pentru economi, industriaşi şi co-traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.	mercianţi. PreţulQ 50 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea Economia pentru scălele popor, de T. Roşiu. Ed.
II. PreţulQ 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învâţă-mentulă intuitivă în folosulO elevilorO normali (pre-
Tipografia ALEXI, Braşovfi.
parandiali), a învăţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolâ, de V. Gr. BorgovanQ, profesorQ preparandiaiQ. Preţuia unui esemplarO cu porto francatO 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămQ vre-unQ opă, întocmitQ după lipsele scălelorO năstre în mâsura în care esle acesta! pentru aceea îlQ şi recomandămO mai alesă DirectorilorQ şi invâţătorilorQ ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. BorgovanQ. PreţulQ 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române Dentru scalele poporali In 3 cursuri de MaximQ Popă profesorii la gimnasiulă din NăsâudQ. — ManualulQ acesta este aprobată prin InaltulQ MinisterQ de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulQ 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan^. Broş. I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandiaiQ. PreţulQ 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş» cântări bisericeşti fărte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr.
1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculă mărgăritară sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosQ ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară broşatQ 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de arabe secsele. Cu mai multe icăne fru-m6se. PreţulQ unui esemplară trimisQ franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 eserapl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţJeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu mai multe ic<5ne frumâse Preţulă unui esemplarO espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosfl. PreţulQ unui
esemplarO legato e 15 cr.
»
S
:
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9