BXDACŢItKJEA ŞI ADJDJrWTBAŢICSKA t
ERAŞOYfJ, piaţa mare Nr, 22.
.GAZSTA" IESE ÎN FIECARE Di.
Pe anii ani) 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komisia şi str&in&tate:
Pe anfi 40 fr., pe 5&se luai 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
se PRENUMERA:
ia poşte, Ia librării şi pe la dd. corespondenţi. HVlimtllE:
0 serii gannond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
nefrsnnatt hm «s o^,'rfl*oS — °,anu»or(ţ*p nu *e ratrAmltS.
Ni 255
Joi, 19 Noemvre (1 Decemvre).
1887.
Braşovu, 18 Noemvre 1887.
Abia au rSsunatu cuvintele ce le-a pronunţaţii ministrulu de esterne contele Kalnoky în delegaţiun! asigurându că situaţiunea generală europănă este aijl mai favorabilă păcii ca ori şi când în anii din urmă; abia s’a uscatu negr^la cu care au fostă scrişi articolii foiloru din Viena şi din Pesta spre mărirea şi înălţarea politicei de pace a contelui Kalnoky: şi 6tă că se şi schimbă sceneria şi în fondu îşi arată din nou dinţii figura înspâimentătdre a răsboiului.
Precum amă arătată şi în numărulă dela 17 (29) Noemvre alu „Gazetei44, discursulă tronului, prin care s’a deschisă parlamentulă germană, a făcută sS se sgudue cumplită. încrederea într’unu resultatu favorabilă ală stăruinţeloră pentru susţinerea păcii. Pasagiulu din mesagiu privitoră la politica esteridră accentuezâ pericu-lulă ce vine din partea aceloră popdre, c^re au „înclinaţiunea necreştindscă“ de a năvăli asupra veciniloru.
Nu este greu de gâcită, care potă fi aceste popdre cu „înclinări necreştmesci44, când în acelaşi mesagiu se vorbesce de silinţele ce şi le dă guvernulă împăratului germană ca să delâture pericululă unui răsboiu prin „tractate44 şi prin „alianţe44; este înţelăsă aci alianţa cu Austro-Un-garia şi cu Italia, ăr sub cei cu înclinările răs-boinice nu suntă alţii înţeleşi decâtă Francezii şi Ruşii.
împrejurarea, că mesagiulă tronului germană a fostă cetită câteva 4^e după visita Ţarului în Berlină şi că cu tdte acestea nu se face nici o amintire într’însulă despre acăstă visitâ, a deşteptată îngrijirile cele mai mari, şi temerile de ună apropiată răsboiu s’au esprirnată de unele foi oficiose germane, ca „Post44, „National-Zei-tung“ şi altele. Nu puţină a contribuită la deşteptarea temeriloră de răsboiu şi vestea despre numirea generalului Gurco ca comandantă supremă ală armatei rusesc!, precum şi răsboini culă său toastă ţinută în săptămâna trecută în Varşovia.
După scirile sosite din Petersburg, nici în cercurile politice de acolo n’a produsă o impre-siune favorabilă faptulu ignorării totale a visitei Ţarului în mesagiulă împăratului Wilhelm. Cele mai multe foi contestă mesagiului germană drecuin caraeterulă pacinică şi deducă, că acăsta dovedesce, cum că Germania nu mai pdte spera din partea Rusiei nici o concesiune. Peste totă, tonulă foi-loră rusesci este neamicalu, dăr moderată în urma instrucţiuniloră ce le-au primită, de a nu se folosi de ună limbagiu violentă, ba chiar de a tălmăci în sensu pacinică discursulă tronului, pre cum şi facă 4*arele cele mai apr6pe de guvernulu rusescă.
Principele Bismark pbte să ss cră(}a ameninţată de vecinii în alu căroră „simţă creştinescul dubităză, dăr ni se pare că în casulu de faţă a voită mai multă să ţină în încordare lumea politică şi să strice buna disposiţiă a ade-renţiloră politicei contelui Kalnoky, zugrăvindu pe părete pericululă răsboiului
Desamăgirea ce a produs’o în Viena prin acăsta este cu atâtu mai mare, cu câtă în acelaşi mesagiu se atingă raporturile comerciale dintre Germania şi Austro-Ungaria, fără a se da> vre-o speranţă pentru o favorabilă soluţiune <% loră.	j
In ce privesce destăinuirile publicate de „Kolbische Zeitung“ asupra convorbirei dintre ţărulă şi Bismark, f6ia rusă „ Grajd anin 44 din Petersburg declară totă lucrulă de o amăgire şi dfe1 unu visă germană, şi susţine că nu este cu nitttică dovedită, că Bismark a luminată pe Ţa raftP asupra intrigei ce s’ar fi ţăsută contra lui şi Că l’ar fi şi convinsă despre acăsta. Foile or-
leanlste încă declară destăinuirile foiloru germane de curate născociri.
Ună limbagiu muîtă mai reservată observă (jiarulă „Nord44 din Bruxela, care e organulă ministrului rusescă de aşterne. Cu t6te astea, ori câtă silinţă s’ar pune d’a se tălmăci lucrurile mai favorabilă păcii, nu se pdte nega că în politica cea mare domnesce a(Ji nesiguranţă. Nu mai scie nimeni, de ce să se ţină, nu scie sigură care este amiculu şi care este contrarulă, nu pdte prevedd ce va mai aduce cjiua mâne.
Cronica politică.
Foile autorisate ale guvernului rusescă, ca „Journal de St. Petersburg44 şi „Nord44 din Bruxela, judecând mai moderată discursulă tronului germană, 4^ ca e posibilă să se resta-bildscă vechiulu raporta între Rusia şi Germania. E întrebarea însă, că ce preţu ceru cei din Petersburg pentru acăstă apropiare? Foile ungu-resci se temu să nu fiă acesta preţu înstreinarea Germaniei de cătră Austro-Ungaria, ori vr’o concesiune care să lovdscă în interesele vre-unuia dintre aliaţi. Unele foi vădu deja obiectulă corn-pensaţiunei în Bulgaria, prin care s’ar restabili pactulă dintre Germania şi Rusia. „Times44 e informată, că principele Bismark va propune pu-teriloru să adreseze o notă colectivă prinţului Frrdinand ală Bulgariei provocându-lu să ab4ică la tronu. „Pester Lloyd44 4^ce Ga dăcă acăsta va fi adevărată, Austro-Ungaria nu s’ar pută a-lâtura la o asemenea acţiune. Acdsta s’a putută vedd din desbaterile delegaţiuniloră şi din decla-raţiuuile ministrului de externe Kalnoky.
ImpSratulit Germaniei, primindu în audienţă presidiulu Reichstagului, îşi esprimâ cătră elu părerea sa de rău, că n’a putută deschide în per-s6nâ Reichstagulu şi să cităscă discursulă tronului , mai alesă pentru pasagiulu din urmă ală acestuia, ca să spună lumii, că elă voesce pacea, der că Germania e deplină înarmată, ca sâ întâmpine eventualele atacuri. Impăratulu vorbindu despre situaţiunea politică generală, îşi esprimâ părerea de rău asupra retragerii lui Grăvy.
„Pol. Kor.44 e informată din Petersburg că în Berlină riu s’a stabilită ună programă politică între Germania şi Rusia, dăr păte că s’au dată reciprocă sfaturi asupra celoră mai potrivite mij-16ce, cum să întreţină pe viitoră bune raporturi cele două imperii, după reapropiarea loră îmbu-curatdre în urma întelnirei din Berlină.
„Kreuzzeitung44 din Berlină desrainte cu hotărîre scirea, că Germania ar fi intrată în tratări secrete cu Belgia şi cu Olanda pentru ca să facă şi pe aceste state a se alătura la alianţa triplă.
După cum comunică o telegramă din Varşovia, în curăndu se voră ţină conferinţe pansla-viste în Petersburg şi în Chiev. Unu programă pentru aceste conferinţe nu s’a stabilita, dăr îlă va forma terenulu linguisticu.
Plauulu se pare a fi, desvoltarea idiomului şi literaturei acelora dintre popărele slave care au rămasă îndărătu în privinţa culturală şi a le assiinila în grupe spre a le câştiga apoi pentru limba rusă. Spre acestă scopă se recomandă absorbirea Slovaciloru prin elementulu croată şi a Sloveniloră prin elementulă serbo-croatu. Limba polonă şi cehă se consideră ca fărte desvoltate şi trainice. Credinţa generală e% că trebue să se facă unitatea linguistică a poporelorii slave şi să se recunăscă caraeterulă slavă universală alu limbei ruse. La acăstă lucrare va contribui la timpulu potrivită şi puterea de atracţiune şi de assimilare a ortodoxismului.
Unii actîi de trădare.
0 telegramă din Parisă comunică, că doi martori au făcută, înaintea comisiunei de anchetă în scandalăsa âifacere Caffarel-d’Andlau-Limouzin-Wilson, în importanta declaraţiune, că prin mijlocirea unui ofiţerii superiorii, pe care l’a plătită ea pentru acăstă, d-na Limouzin a fostă faţă la esperienţele de dare la semnă făcute cu puşca francesă de repetiţia Lebel, care e celă mai bună sistemă, şi şi-a procurată o ţăvă şi cartuşe din acăstă armă, pe cari le-a trimisă la Berlină, prin Austria, Cu ună conductoră dela trenulă Express-Orient. Asemenea, totă prin mijlocirea domnei Limouziu, ună desenatoră ală casei Krupp a căpătată o funcţiă într’o fabrică a Statului in Franţa, de unde a fostă apoi expulzată pe temeiulă legei contra spionagiului.
SOIRILE PILEI.
»Ellenzek“ aduce intesante date cu privire la săvârşirea alegerei de deputată din cerculă electorală ală Iclandului din Secuime. Candidaţi erau: Bartha Miklos dm oposiţiă şi dr. Heltai Ferencz ca guvernamentală. Bartha a umblată din sată în sată, a ţinută vorbiri şi se credea în dreplă a conta la reuşită şi prin împrejurarea, că e născută în părţile acelea, unde are numeroşi amici, consângeni şi binevoitori; Heltai din contră: nici o vorbire nimănuia n’a ţinută, nimenea nu l’a cunoscută, n’a sciută cine e şi de unde a venită. Ba elă nici candidată n’a fostă, preşedintele comitetului centrală esecu-tivă ală partidei liberale a declarată espresO, că Heltai nu e candidatulă ei, totă aşa a făcută şi preşedintele partidei liberale a comitatului Oderheiu. Cu tote acestea la alegere elă a obţinută mai bine de 600 voturi. A plecată in cailele din urmă cu lăutarii din 3 sate pro-miţându-le căte 50 fl. de (ji, a mersă cu ei din sată In sată, a adunată poporulă pe la cârcîme, mâncare şi beu-tură din grosă, a promisă la mai multe comune anumite sume de ban! pentru biserici şi scdle, fără ca să dea însă nimica; în o comună s’au împărţită 800 fl., cumpărân-du-se votulă cu 10 fl., în alte 3 comune câte 400 fl., în altă comună 780 fl. Pentru Homorodă a înţelesă *E1-lenz6ka că s’au împărţită 6000 fl. A mai fostă sprijinită Heltai de Episcopulă Domokos şi de consilierulă ministerială Bedo, care In o scrisdre a s’a adresată preoţiloftf unitari minţise — după cum se esprimă „Ellenzăk* — când a 4‘să că Heltai ar fl membru ală academiei de sciinţe unguresc!. Astfeliu s’a sâvîrşită alegerea lui Heltai.
Cetimă în .,Familia“: Ilustritatea Sa Michailu Ptt-velu, episcopulă diecesei aradane, erăş! a dăruită pentru fondulă de vestminte ală internatului de băeţ! români din Oradea mare 20 de bufi de vină holodană. Demnulă pre lată mai dăruise pentru acestă fondă 200 de buţî de vină.
—x—
D-lă Petru Şpanu, Moţă din Lupşa, trecu în 14 (26) Noemvre Ia facultatea filosofică a universităţii din lena doctoratulu, obţinendă nota cum laude. Tesa scrip-turistică, pe basa căreia fu admisă la esamenulă orală, este din tăremulă pedagogică şi portă titlulă: Die Fort-bildung derjPădagogik Herbarts durch Ziller. Adresămtt căldurose felicitări tînărului doctoră.
—x—
Marţi in 6 Decemvre nou va concerta în sala dela Nr. 1 renumita violonistă Arma Sennkrah cu concursulă pianistei Emma Grosskurth. Arma Sennkrah este artistă a curţii regale din Sacsonia şi după cum suntemă informaţi, una dintre cele dintâiu virtuâse pe viofină. Atra-gemă atenţiunea iubitoriloră de adevărată artă asupra acestui interesantă concertă.
—x—
In Beiuşu era s6 fiă îngropată de viiă o bătrână de 72 de ani. Femeia era deja aşe4ală în cosciugă şi familia se gătea s’o îngrOpe. Mediculă de cercă însă nu permise s’o îngrope, deorece i se păru că are de a face cu ună casă de morte aparentă. După t6te silinţele ce şi le-a dată a isbutită d’a o readuce la viăţă. Dăr dă*ă mediculă ar fi fostă mai puţină conscienţioăă ? Sermana femeiă ar fi murită de cea mai grozavă mdrte!
Nr. 255.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887
Sinodalii tractului protopopescti gr. cat. altl Cluşiului.
Cluşiu} 27 Noemvre 1887.
Domnule Redactorii! Sinodulâ protopopescti gr. cat. ală Cluşiului, ţinută în 16 Noemvre 1887, a desbătutG mai multe obiecte de interestl publici!. Intre acestea an fosta desbaterea mijloceloră pentru stârpirea concubina-teloră. Este cunoscuta că sub regimulQ actuala acesta rău socială, care rode la rădăcina materială şi mora ă a poporului, s’au înmulţită ca nici când sub alte regime. Sinoduia a decisa că preoţii în t6te Duminecile şi sărbătorile să catichiseze poporulâ în biserică şi cu totă o-casiunea arătândQ multele rele ce-i vina din aceste însoţiri ruşintise pentru omenirne. Nefoloundă actista s6 se scrie şi arete cu nunv-le concubinii oficieloră civile prin protopopula tractului.
Alta obiecta a fost0 că s’au alesă asesori la forulO protopopescQ disciplinara şi criminalo, apoi la forulă matrimoniala de I-a Instanţă. Aceştia toţi se vora propune Prea Veneratului OrdinariatQ Metropolitană spre întărire.
Obiecta momentosă a fos ă şi desbaterea cumpărăm unui regală pre sema londului culturala aia tractului.
Este sciuta. că tractulă acesta are realităţi în preţă de peste 3500 fl. v. a., din cari sg dau ajutare însemnate la mai multe scOle române din tracta. Multe din aceste sc6lî singura acestui fonda au de 'a-şi mulţămi existenţa lora.
Fiinda că acum esistă şi la noi Românii cărţi populare, Prea Onor. DomnQ protopopă tractualu a recomandata cu totă căldura preoţiloră ^tractuali înfiinţarea de societăţi de lectură populare, ca poporulă în serile cele lungi de grnă să nu-şi petre că jjtimpulă cu alte lu crurl netrebnice.
Cela mai momentuosă obiectă însă a fostă : Gestiunea adreseloră epistolelor u oficiose La desbaterea acesta au luata parte mai mulţi preoţi. De pe feţele fiecăruia se putg ceti amărăciunea cauzată prin o astfelă de ordina-ţiune a Înaltului Ministeriu r. ung. de eomenicaţiune; a* 6stâ amărăciune s’a dovedită prin declaraţiunea solemnă că mai bine voescu a plăti din pungile loră cele misere portulu 'poştală, decâtă se scrie acum la betrâneţe în limba maghiară, pre care o cunoscă numai din aurite. Căci este sciuta, câ o mulţime de preoţi români şi-au făcuta studiele pre acele timpuri fericite, când ţera acesta sta şi înflorea fără limba oficitisă maghiară.
Conclusula adusa în respectul0 acesta vi-la comunici mai la vale. Aci amintescQ, câ sinoduia a decisă ca oficiula protopopesca sg plâiescă portulă poş'ală din repartiţiune pe tractă. Oficieie parochiali între sine şi faţă cu oficiula protopopesca sg se iolosescâ de expreşi (curieri) şi numai în caşuri urgente de poştă, când portula se va plăti sgu din partea privaţiiorfl, decă epis-tolele-i privesca pe ei, seu din cassele bisericilora, decă afacerile sunta pura bisericesc! ori scolastic?. Epistolele însă totdeuna sg aibă caraderă ofi iosu.
Unu membru alu sinodului.
£tă conclusula sinodului in cestiunea ilegalei ordi-naţiunl privittire la scrisorile oficiose ale autorităţilora ntistre bisericescl şi şcolare:
Sinoduia tractului proton opesea gr, cat. ala Cluşiului ţinuiă în 16 Noemvre 1887 in Cluşiu cu respecta la ordinaţiunea Înaltului Ministere r. ung. de comunica-ţiune comunicată numai cu oficieie poştali şi privittire la scrierea adreseioră epistolelor Q oficiâse în limba maghiară :
Considerânda că dreptulă, de a se folosi bisericile române de limba lorD biseriegscâ română atâta în vieţa
lora internă biseriogseă, câta şi în cea externă administrativă faţă cu oficieie civile ale statului l’a avută tot d’auna nevătămată ş' atunci, când limba oficitisă a sta tului era limba latină, cunoscută mai multă numai de oficiali, ba şi sub celă mai greu absolutismă, când era introdusă în t6te oficieie statului limba germană, ba şi atunci, când naţiunea română şi biserica ei în provin-ciele de sub corona st. Ştefană şi în specie în Transilvania erau numai tolerate „usque ad bene pl aci turn prin-cipum.“
Considerândă că biserica nostră cu ocasiunea Uni rei cu biserica Romei în 1700 a pusă eondiţiune »sine qua non“ păstrarea ritului, disciplinei şi a tuturoră usu anţeloră bisericei răsăritului neeontrare credinţei catolice şi că pe basa aetista aprob tâ de împăraţii şi domnitorii de atunci s’a primită unirea;
Considerândă ca reînfiinţându-se în 1853 Metro polia română gr. cat. de Aiba-Iulia şi Fâgăraşă. pre a-eg-ta buia Papei „Esclesiam Christi* de dtto VI Kalen-das Decembris 1853, emanată cu învoirea Coronei, o nu-mesce espresă „Provincia metropolitana graeco-catfiolica romaenicae nationis et linquae\«
ConsiderândQ că îndată după Unirea Transilvaniei cu Ungaria, deptuitâ contra consensului Româniloră, cari compună majoritatea acestei ţări, in 1868 dieta Ungariei prin articolulă de lege XLIV a asigurată şi corOna a sancţionată drepturile dive,rseloră naţionalităţi, ce cons-tituescă acestă stată; considerânda, că acestă lege asi-gureză bisericiloră drepturile limbei, er legile posteriore autonomia bisericiloră din ţeră, — decă odată bisericile nost re române sunta autonome şi decă atâtea cantine şi legi sancţionate şi neabrogate asigureză dreptulă limbei române ca limbă rituală in viaţa internă şi administrativă externă bisericescâ, ordinaţiunea din cestiune a înaltului Ministeriu r. ung. de comunicaţiune, cu atâtă mai vertosă apare anticanonieă şi ilegală;
Considerânda câ însăşi motivarea întroducerei limbei maghiare pe adresele epistoleloră oficitise, ce o face înaltulă miuistru r. ung. de comunicaţiune, (JUAndă „'-â pentru aceea e de lipsă sg se scrie adresele pe epistolele oficiose in limba maghiară, ca să se ptită controla, decă epistola conţine afaceri oficitise ori ba, este ridiculâ de nu cumva pe basa acestei motivări îşi va lua cutezanţa a şi deschide epistolele oficiose, pentru câ din adresă ori în ce limbă va fi nu po'e mirosi conţinutulă dinăuntruiă epistoleoră ; eră de cumva acela este motivulă, că amploiaţii de postă nu cunoscă limba română, acesta e ună nou gravamenă pentru noi că dintre atâţia tineri cualifî câţi români, fii ai unei poporaţiunî de 3.000,000, nu sună primiţi în oii-iele poştale aici câţi se ce.ră pentru a pute cuntizce adresele epistoleloră oficiose, ci aceia surită siliţi a emigra în ţgrî străine, er aci umplându se oficieie statului şi asa şi cale poştali cu amploiaţi, cari nu ou-noscă limba majorităţii locuitoriloră patriei, în contra le-gei esprese de naţionalitate.
Din fote aceste consid raţiuni, precum şi pe basa dreptăţii, egalităţii şi frăţietăţii adevărate bucinate atâtă de înaltulă regi mă reg. ung., care neîncetata strigă în lumea mare că principiele dreptăţii, egalităţii şi frăţietăţii nu suntă nicăirl în lume ca în Ungaria de respectate, — cu unanimitate a adusă urrnătorulă
Condusă.
I.	Sinodală protopopescă gr. cat. alu tractului Cluşu protesteză serbătoresce contra cestionatei ordinaţiuni nele gale a înaltului Ministeriu r. ung. de comunicaţiune şi decide a remâne firmă pe lângă usulă seu de pănă acum recunoscuta prin baie papali şi legi dietali, aprobate şi sancţionate de Cortină.
II.	Decide se rage pe Escelenţa Sa Prea Sânţitulă IJomnă Metropolitu ca se binevoâscă a convoca în afacerea acesta ună sinodă archidiecesană, din sînulă căruia sg se facă paşi la dieta Ungariei şi în casă de lipsă şi la Coronă, pentru ca înaltulă ministeriu r. ung. de comunicaţiune se ’şî revoce ordinaţiunea nelegală şi Corâna se ne apere drepturile sancţionate de densa.
III.	Decide < a acestă condusă sg se publice in tote foile române pentru ca celelalte protopopiate ale ngstre încă se facă eventuală asemenea paşi de legală aperare a limbei şi celorlalte usuanţe străvechi şi legiuite ale bisericei nostre române gr. cat.
„Valahi vărsători de sânge“.
Subfitlulă acesta revine «Elienzek* asupra caşului întâmplată nrU astă-veră între nisce locuitori unguri şi români din comuna Folia, de lângă Timiştiră, despre care (a timpulă sgu şi noi făcurămă amintire. Este de ajunsa sg spunemu, că Românii, precum au comunicată chiar fiarele ungnres î, au fostă provocaţi şi atacaţi. Este neruşinată în sg modulă în care este scrisă raportuiă ce-iO publică „Ellenzwk* despre pertractarea caşului, din care raportă estragemă si noi următtirele:
„Trib’.inalulă reg din Timiştiră a începută în 24 Noemvre pertractarea contra făptuitorilor ă vgrsărei valahe de sânge în Folia; 26 de acuzaţi stau înaintea tribunalului, între ei se aflâ şi fostulă primara comunalii din Folia, cari la 28 Augustă a. <*., din incidentală unei petreceri în cârciumă, au sărita asupra Unguriloră ce se aflau acolo, pe unulă din ei Tau bătută de mtirfe cu o sgibâtăciă dobitoceseă, pe alţi doi i-au rănită de morte. Ală patrulea, Nyerges Sandor. care de asemenea petrecea în cârciumă, a luat’o la săngttisa pentru ca sg se ascundă în sată, der furioşii Valachi. seioşi de sânge, ca şi nisce animale sălbatice s’au luată după elO.«
„Valahii au bătută dopotuiă într’o usnă (intr’o u-reche), au adunată întregă poporulă din sată, şi înarmaţi cu pusei, cu furci de fieră şi cu bâte, au asaltată casa, în ală căreia podă se refugiase persecutatulâ de furia neînfrânalâ a persecutoriloră săi. Elă ţinu aprtipa 2 tire lupta contra canibaiiloră însetaţi de sânge, cari năvăliră in casă, şi pe unulă din turbaţii săi duşmani, care voi sg se sue in podă, îlă împuşcă*.
»La vederea sângelui furia neomentisă a Valahilor!! se potenţa încă, aprinseră casa, traserâ josă coperişulQ de pe ea, aduseră paie împrejurulă casei pentru ca pe victimă s’o consume prin infricoşată morte în flăcări. Ne-fericitulă omă, torturată pănă la morte, cu părulă şi cu hainelş pârjolite, săii între dobitticele sălbatice, der abia apucă la aera liberă şi deodată 4—5 arme se sloboziră asupra lui şi Nyerges Sandor a căzută la pâmentă cu patru răni de rntirte.
«Spintecaţi cânele, daţi focă Unguriloră, sfgrîmaţi-ltt în bucăţi!* cu asTelQ de ţipete năvăliră turbaţii asupra muribundei victime, l’au străpunsă cu cuţite şi cu furci de fieră, l’au bătută cu ciomage şi cu patulâ puscei, şi în fine i-au pusă focă sub talpa picioreioră.*
«Pentru neîndurarea loră dobitocgscă au stată acjl înaintea tribunalului cei 26 Valahi. Suntă în etate de 18—40 ani, totă atâtea feţe înspăimânfăltire, de o statură sălbatică. La doi-trei dintre cei mai tineri ochi li suntă lâcrămâtorî şi înăduşiţi de plânsă stau înaintea judecătoriloră, dtir mai multă se uitau asupra consoţilorQ loră aeusaţî şi, precum se vedea din privirea loră timidă, mai multă se temeau de aceştia, decâiă de judecători. Cei mai mulţi aeusaţî stau înaintea tribunalului nepăsători ş! ore cum mormăitori; de locă nu le pare rău pentru comiterea crimei loră dobitocescî, se vede de pe feţele lorO, că decă ară pută, încă odată ară ucide, ară sfâşia cu dmţii pe ,cânele* de Maghiară".
;;ln fassionările loră acusaţii unulă ca umilă negă totulă. Au fostă ce-i dreptă eu toţ/i la bâtaiă, au a* vutQ în mâni şi bâte oii pusei, însă pentru aceea n’au auditQ ni mică, şi pentru lumea asta n’ară fi făcută ei cuiva ceva r6u. Unulă până în doi aeusaţî, pe cari cu mare greutate i-au putută face sg mărturises c, recunoscft ce i dreptă, câ au vgijută una şi aha, s'a şi întgmplaiă ucidere, der ei suntă nevinovaţi, nkî odată In vigţa loră n’au făcută cuiva ceva rgu. Retractarea cotitinuă*.
Amă reprodusă raportuiă aşa precum l’amă aflată
FOILETON U.
Câteva noţiuni despre industria şi despre însemnătatea ei*).
Discursă ţinută de prof. Ars. Vlaicu, cu ocasiunea săr-bărei sf. Sofii, în sala gimnaziului rom. din Braşovu.
Dtimneloră şi Dornniloră !
Una dintre cesliunile, cari au preocupată, preocupă şi voră preocupa spiritele bârbaţiloră m sri de stată ai celoră mai diferite naţiuni şi în deosebi spiritele acelora, cari au la inimă progresulă morală şi materială ală na-ţiunei loră, cu ună cuventă fericirea ei, a fostă şi tre-bue sg fiă industria! Acestă cestiune s’a impusă tuturora ca o necesitate dintre cele mai imperiose, îndată ce societatea omengscâ a e.şită din haina de barbariă şi a intrata în calea paclnicâ a civiiisaţiunii şi progresului, îndată ce din vieţa nomadă împreunată neapărată cu dorinţa de jăfuire, de dominare şi de sclăviâ, a devenită stabilă cu principii de sociabilitate, de egală îndreptăţire şi libertate, în scurtă îndată ce omulă a devenită consciu de chemarea sa ca fiinţa cea mai perfectă. Pănă arji însă vedemă că numai puţine naţiuni au sciută
*) Din diferite consideraţiuni prescurtate în mai multe locuri.
s’o resolve în modă mai multă sgu mai puţină eficace; der totodată ceea ce trebue sg ne uimgseă este, că ori unde rezolvarea ei a reuşită în parte, aflămu naţiuni şi state ajunse la bunăstare şi înflorire pe ttite terenele, ba ce este mai multă, aflâ mu naţiuni şi popore, care au de veniiQ stăpânitorii celorlalte rămase încă îndgretă, fiă din vina propriă, fiă prin pedeeî naturale.
Nu trebue se căutămă multă pentru ca se aflămă nisce fapte, care intr’adevgră sg ne demonstreze în modulă celă mai palpabilă adevgrulă acestei aserţiuni. O singură privire în vieţa economică a stateloră lumii vechi ne înfăţişăză icona cea mai v'ă şi mai impozantă de progresă, civilisaţiune şi bunăstare câştigate prin si.nplulă actă ală industriei. Popore întregi, cari încă şi după era creştină lânce4eau în barbariă şi-şi mulţâmiau trebuinţele loră de totă neînsemnate numai şi numai din productele naturale, — căci ne.zciinţa şi trândăvia nu le permiteau a face altfelă — le vedemă ac^i ajun-e la bună stare şi înflorire in decursă de câţiva secoli; ba ce e mai multă, le vedemă conducgndă cu o mână puternică şi dibace, dtir totodată egoistă şi zgârcită de cele mai multe ori, le vedemă conducgndă, (JL’emă, destinele îniregei o-me'nirî. Interesele cele mai depărtate suntă considerate aprope totdeuna cu in'erese ale loră proprii şi n'rnică nu se pote face lâră de ele. Ori-ce mişcare, orî-ce acţiune trebue sg se facă prin ele şi pentru ele, cu nnă cuvântă,
le vedemă secerândă de unde n'au sgmgnaiă, şi acâsta sub cuventă, că în societate interesele individuale suntd strînsă legate de interesele generale şi îa acgstâ condi-ţiune cea mai mare responsabilitate cade asupra celord mai înaintaţi în cultură şi civilisaţiune, ceea ce în realitate aşa şi este, atâtă după legile naturale, câtă şi după cele positive, cari suntă de acordă asupra prineipiu'ui, că datoria celui luminată este de a setite din rătăcire pe celă greşită şi a conduce pe celă neseiutoră.
Putemă fără indoelă trece în tăcere preste popd-rele antice şi chiar medievale, cari s’au revărsată şi au locuită bătrâna Europă, dgr ue este imposibilă de a nu aminti pe locuitorii moderni ai acestei părţi de pâmentă, cari în parte trecendă prin tote vicisitudinile, conduşi fie de vre ună impulsă propriu, der mai multă împinşi de necesitate, prin industria loră au ajunsă Ia celă mai înaltă gradă ce civilisaţiune. Aruncândă o privire în revista economică a stateloră europene, e cu neputinţă să-nu venimâ la idea de a cerceta, care este oausa, că pre când o parte din ele se bucură de cele mai mari binefaceri ale secolului şi civiiisaţiunii actuale, altele zacă şi lâncetjescă încă în lanţurile şi intuiiereculă barbariei. Imposibilă sg nu observâmă, că esistă ca ună felă de liniă de demarcaţiune in! re O.ientulă înapoiată şi 0 ci-dentulă doiată cu cele mai bogate dăruiI ale progresului modernă. Dovecjde cele mai palpabile ni le oferă: An•
Nr. 255.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
în fiarele unguresc!, nu pentru că n’amă cunâsce pe deplină fantasia născocitdre a «patrioţiloră* rornânptagî, ci pentru ca să se vâdă spiritnlă de oare suntă cuprinşi nădrăgarii acelui poporă, din ală căruia şină se tragă esclusivă judecătorii ţăraniloră noştri din vorbă.
In realitate, după cum spune „Gazeta Poporului», lucrulă stă astfelă :
In 28 Augustă n. c. Românii din Folia petreceau la ună birtă jucândă. Deodată s’a lăţită faima între jucăuşi, că nisce servitori (birişî) de Unguru vină în sată, înarmaţi cu furci, bâte şi pusei, ca să bată pe Români. Românii se resfiră, fugă cătră casă, dâr în câteva momente ăr se adunâ înarmaţi cu pusei, pistâle şi turci de fieră. Clopotnlă se bate în o dungă, Românii se îneaeră la luptă cu Ungurii, cari în adevără veniseră asupra Ro-mâniloră. Unulă din Unguri a rămasă mortă, altuia greu rănită, ală treilea uşoră rănită. Ceilalţi Unguri au luat’o la săoăiâsa, Românii i-au urmărită. A urmată apoi găsirea Ungurului Nyerges, aprinderea casei, împuşcarea Românului din partea lui Nyerges şi în fine omorîrea acestuia, căruia i-au trasă o eismă din picioră, der cărbuni arşi nu i-au pusă pe talpe
In urma acestui casă au fostă aruncaţi în arestă preventivă 37 de Români, dintre cari în decursulă cer-cetârei 11 s’au aflată nevinovaţi şi s’au eliberată, rămâ-nândă 26. Intre acaştia se află şî judele comunală Ioană Jumanca, precum şi ună Evreu, arendaşuîă. Aeusaţii — spune „Gaz. Pop.“ — suntă mai vîrtosă fecioraşi de 20— 35 ani, toţi âmenî frumoşi, curăţ', din a cărora faţă nu se vede nici o răutate, âr esteriorulă, precum şi răspunsurile precise ce le dau la întrebările puse, dovedescă o inteligenţă rară.
In auditoră publică numerosă, partea cea mai mare ţărani din Folia şi Jidovi.
Şi pe aceşti ţărani cari, fiindă atacaţi, s’au pusă în legitimă apărare, au să’i judece, cum amă disă, âmenî din sînulă coloră cari îşi nutrescă spiritulă cu veninulă şi otrava foiloră ca „Ellenzek»!
Scirî poliţienesc!. AlaltaerT sera, şelarului şi prăvăliaşului Kortvelyesi din Blumăna i s’a spartă ună ochiu dela terestra dela stradă, în care se află espuşî diferiţi articuli de prăvăliă, de cătră ună tânără bârbată, cum se vede cu intenţiunea d’a fura obiectele espuse. Cercetarea urmâzâ.
Ultime scirî.
Londra, 28 Noemvre. — Principele de Reuss a sosită aici. Se crede că ar fi venită se negocieze intrarea Angliei în întreita alianţă.
Londra, 29 Noemvre, — „ Times “ crede că vestitele acte falsificate, despre care a vorbită „Gazeta din Colonia44, suntă nisce simple note neiscălite, emanândă dela prinţulă de Reuss, am-basadorulă Germaniei la Viena, şi care au de obiectă d’a recomanda candidatura prinţului de Coburg la tronulă Bulgariei.
Borna, 28 Noemvre. — Misiunea englesă n’a reuşită să înmâneze lui Negus scrisârea Reginei Victoria.
• Transilvania", fâsa Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, redactată de d lă G. Bar iţii, cuprinde în Nr. 21—22 dela 1—15 Noemvre: Exposiţiuma istorică dela Budapesta din a. 1886 (Raportă presentată Academiei române din Bucuresel) de Georgiu Bariţă — Cultura naţională a poporului română în comparaţiune cu starea lui materială,
de A'igustină M. Vicaşă. — Scâlele civile do fete, de G. B. — Procesă verbală ală comitetului Associaţiunei, luată in şedinţa dela 31 O domvre 1887. — Proiectulă ds regulatnentă pentru cursulă complementară, împreunată cu scola civilă de fete, susţinută de Associaţiunea transilvană. — Procesă verbală ală comitetului Associaţiunei luată în şedinţa dela 8 Noemvre 1887. — Bi-bliografiă.
♦Amiculu Familiei", 4!âfd beletristică şi enciclopedică literară, cu ilustraţiuni, redactată în Gherla de d-lă N. F. Negruţu, cuprinde în Nr. 23 dela 1 Decemvre : Literatura provegale (coutinuare), de Dr. Gregoriu Silaşi.
—	Intru amintirea răposatului fiiu Cipriană (poesiă) de C. Morariu. — Tâmna (schiţă), de Emilia Lungu Puhallo.
—	Statornicie (poesiă), de Traianu H. Popă. — Strada Carmen Sylva (romană), de Th. Alexi. — Nâptea (poesiă), de V. B. Muntenescu. — Meşteşugulă de a face bani, de Petra Petrescu. — A fi poetă, de Tr. H. Popă; Unei Domne, de G. Simu; Primăvâra mea, de Antoniu Bălibană (poesii). — Călătoria împrejurulă pămăntului în 80 de 4’le de A. d’Eunery şi Iules Verne (urmare).
—	Tâmna (poesie) de I I. Ardeleană. — Diverse. — In Oratoriulă Claustrului (ilustraţiune).
Mulţămită publică*) Subscrisulă mă vădă îndemnată înainte de plecarea mea din Braşovă a aduce sit;-cerile mele mulţămite publicului română din Braşovă, în mijloculă căruia am petrecută vre-o câte-va 4>le.
Mă depărteză din Braşovă ducănda cu mine cele mai plăcute suveniri. Mi-e inima încânîată, vă^ăndă câtă de tare suntă înaintaţi fraţii mei Români din Braşovă în cultură.
Am participată la producţiunea de cântări a reu-niunei române de cântări, unde am admirată frumseţea cânteceloră şi esecutarea escelentă a lorii mi-a încălzită inima.
Mi a impusă şi ru’a înveselită buna armoniă, ce esistă în publiculă română din Braşovă.
Unde suntă atâtea lucruri bune, de sigură, câ es-celenta însuşire a Românului, ospitalitatea, încă nu liosesce.
Amă fostă primită cu multă bunăvoinţă din partea Româniloră din Braşovă şi am fostă sprijinită cu multă mărinimie în scopulă întreprinderei me!e.| Le mulţămescă tuturora binevoitoriloru Români braşoveni pentru sneur-sulă, ce mi l’au dată şi’i asigură de recunoscinţa mea. In specială mulţămescă părintelui pvotoiereu Ioană Pe-trică şi parochului Vasile Voina dela biserica Sf. Neculae pentru binevoitorulă loră concursă.
Archimandrită Veniaminu Popescu, Machedonână- Română.
DIVERSE,
Fenomene curiose. — Ună fenomenă curiosă s’a întâmplată în Alpi. In nâptea de 4 Septemvre, apele lacului Mergelen au dispărută. Acestă Iacă alpestru este situata de desuptulă vârfului Eggishorn, pe versantulă Jungfrau. Anulă trecută era vorba a-lă seca, der elă s’a secată singură într’o n6pte. Se crede că ună cutremură de pămentă care s’a simţită în apropiere, în noptea de 4 Septemvre, ar fi pricinuită brusca scurgere a apeloră. Ună altă fenomenă se mai semnalezâ a se fi întâmplată în portulă Barcelona: marea s’a scoborâtă într’ună modă subită de o juraâtate de metru. S’a observată însâ, că acâstă scădere a nivelului mărei a co-incidată cu ună cutremură de pămânU care s’a întâmplată în Grecia. „Rev. Pâd."
*) Părintele Arehimandrită Veniamină Popescu rie împărfăşesce, că eheltuelile pentru călătoria sa prin mo narchia nâstră ’i le-a dată Archiducele Rudolf, pe lângă aceea că i-a înlesnită şi biletă de liberă percursă pe căile ferate. Câtă a stată in Viena, a convenită cu mai multe persâne înalte şi distinse, ca Archiducii Rudolf şi Albrecht, nunţiulQ papală Galimberti, cu Dumba etc. — Red.
Arderea menageriei Barnum. — 0 telegramă din New-York, cu data de 21 Noemvre, anunţă că vestita me-nageriâ Barnum a fostă Dumineca trecută, la Bridgeport, distrusă de ună teribilă incendiu. Scene înfiorătâre s’au produsă. Era ceva înspăimentătoră de a au(|i mugetele fiareioră sălbatice cari ardeau. Nenorocitele animale orbite de fumă alergafu prin mijloculă flacărilorîi scoţândă nisce răcnete înfiorătâre. Sute de elefanţi, lei, tigri, hiene au perit.0, treizeci elefanţi au scăpată şi rătăcescă prin câmpii. Ună leu de asemenea a scăpată şi a răspândita o spaimă târle mare printre populaţiă. Ună altă leu care a fugită a fostă urmărită. Şă3e focuri s’au trasă asupra-i şi nu au putută să-lă omâre. Mai târziu, ună agentă de poliţiă l’a găsită într’ună grajdă mâncândă o vacă. Corespondentulă 4arillui ,,1’Indâpendance belge,*, dela care împrumutăm!) acâstă scire, adauge că distrugerea represintă o perdere de 600,000 dolari, adică trei miliâne lei.
Extracţiunea fibreloru din teiu pentru fabricaţia -nea funiiloru. — In Rusia scârţa de teiu este utilisată fârte multă ca materiă textilă. In centrulă Franţei şi mai cu sâmă în Champagne, acestă industriă de asemenea este multa practicată. Se scie că teiulă când este exploatată în vederea acestei producţiuni, e tratată în crăngă simplu cu o revolăţiune coprinsă între 15—25 ani. Scârţa estrasă în timpulă sevei, este reunită în legături şi înmuiată în apă in limpă de câte-va luni. Acâstă operaţiune are de seopă de a separa liberulă cu înlesnire de-taşându-se astfelă cu o lamă ascuţită în foi sâu panglice. Filamentele obţinute torcându-se suntă împletite în funii de diferite grosimi. După cercetările făcute de d. Rivet, spune „Revista păduriloră,14 subinspectoră de păduri în Franţa, care a presentată o notiţă In acâstă privinţă la exposi-ţiunea din 1878, s’a constatată că o legătură de scârţă de 1 metru lungime şi de 1 metru lărgime, p6te da 9 funii; trebue der în termenâ mediu 31 steri de lemne provenite din ună crângă de 25 ani, pentru a, da 100 legături de scârţă. Numai în departamentulă Aube se utilisâză anualmente mai multă de 230,000 kilogr. de scârţă de teiu. Acâstă industriă localisatâ mai înainte în câte-va puncte de pe teritoriulă francesă începe a lua o mare estensiune.
Unu drumu de feru străbătendd Rusia. — fiarele din Petersburgă anunţă că guvernulă rusă are de gând să construiască o importantă linie ferată, care să lege directă Petersburgulă cu Vladivostok, în Siberia. Linia proiectată ar avea o lungime de 6000 verste, adecă a-prâpe 6400 chiîometri; ea ar necesita o cheltuială de 380 miliâne de ruble echivalândă cu 1 miliardă 606, miliâne 200,000 lei, adecă 251,000 pe kilometru. Se crede că linia va putea fi construită într’ună termentt de 5 ani; lucrarea se va începe d’odată în 5 puncte diferite, şi Ia o egală depărtare unulă de altulă, adecă la Slabaust, Oruşk Krasnogorak, la laculă Baikal şi la rîulă Seej'a.
Necrologu. — Teologii dela Blaşiu anunţă cu a-dâncă durere încetarea din viâţă a iubitului loră confrate, respective colegă, Vasilie Sârba, teologă absoluţii, întâmplată Luni, in 28 Noemvre a. c. Pe defunctulă îlă deplângă cu lacrămî amare: părintele, rudeniile şi toţi amicii şi cunoscuţii săi.
F’iâ-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată!
tUF'* Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GBOSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.	•
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel MuradanD.
glia, care în decursă de secol! a fostă stăpânitârea unei lumi întregi şi care chiară după prevederea ei a4î se bucură de înalta distincţiune de a fi în fruntea Juturoră stateloră prin bogăţiile ei cele mari şi prin gradulă de bunăstare la care a ajunsă poporaţiunea. Franţa, care în urma averiloră mari concentrate acolo, şl-a menţinută şi’şî menţine pănă în 4‘ua de a4b Pre langă tâte perde-rile suferite din ambiţiunea neealificabilă a regenţiloră, reputaţiunea de naţiune bogată; Belgia şi Olanda, care râsărindă din nisce mocirle şi locuri năsipâse au 'devenită lucâlârii luminii occidentale ş. a.; pre când în Orientă întâlnimă la fie-care pasă urmele barbariei. în care au începută a se lupta micile popâre orientale de eurândă abia deşteptate din letargia, în care au fostă împinse de urgia barbarismului, de eurândă liberate din lanţurile grele ale întunerecului. Şi dâcă ne întrebămă de causa acestei diferinţe atâtă de favorabilă pentru Occidentă şi atâta de funestă pentru Orientă, trebue sâ eonstatâmă* că pe când Occidentală mai puţin atinsă de ârdele barbare, din causa depărtării, putea sâ’şi continue în pace opera de cultură şi civilisaţiune, pe atunci Orientală cu-treerată de 4©ci de popâre îşi vedea distrusă printr’o trăsură singură de condeiu edificiulă, la care a lucrată 4eci de ani, munca adunată cu sudârea în decenii întregi şi-o vedea răpită într’ună singură momentă şi nimicită, La acâsta a mai venită şi împrejurarea, că, pe
când în Orientă, dotată din destulă cu daruri naturale, lumea se deda la trândăvia; Occidentală lipsi! Q de tâte acestea prin clima, de cele mai multe ori nefavorabilă, era avisată să’.-.i caute averea, mijlâcele de esistinţâ, în-traltâ ocupaţiune! Şi acesta se găsi într’adeverii în industrie fi prin trinsa în comerciu.
Să vedemă ce este industria şi care este însemnătatea ei?
însemnarea cuvântului industriă, la începută destulă du răstrînsă, s’a lăţiţă din ce în ce, cu câtă lumea a înţelesă mai bine importanţa fenomeneloră amintite de acestă cuvântă şi legătura diferiteloră lucruri ale âme-niloră. In sensulă vulgară cuvenfulă industriă are de cele mai multe ori trei accepţiuni diferite şi anume: ac fivitatea aceea, care are de obiectă de a transforma productele brute date de agricultură sâu de esploataţiunea de mine, numită şi industriă manufacturieră. Altădată se 4ice de regulă comerciulă şi industria, când voiesce cineva să pună faţă în faţă bolfiţa cu atelierulă, maga-zinulă cu fabrica. De asemenea mai au4imă fârte desă agricultura şi industria, când voimă să punem în comparaţia esploatările rurale cu cele d* oraşă. Câteodată însă audimă chiar în limbajulă de tâte filele dându i-se cutăntului industrie o accepţiune mai estinsă. Eiă se întrebuinţâză pentru a designa în genere tâte lucrările materiale şi nemateriale, atâtă agricole câtă şi manu-
facturiere şi comerciale, în oposiţiune cu acelea care au sâu cari se pară a avâ ună caracteră mai înaltă, precum suntă lucrările învăţaţiloră, artiştilorO, funcţionari-loră publici etc. In acestă casă industria formâzâ în câtva o antitesă cu totă ce se înţelege sub numirea de profesiuni liberale. Se 4‘ce; d. e. că cineva întră în industrie când se face cultivătoră, manufacturieră sâu con ercirantă şi că ese din industriă când devine artistă, advocată, medică, profesorii, funcţionară publică etc. Per nici una nici alta din aceste definiţiunî nu pâte pe deplină satisface pentru a desemna întregrulă de operaţiuni, care formezâ industria. Distincţiunea stabilită de atâtea ori între artele industriale şi profesiunile aşa numite libere s’a părută de cele mai multe ori zadarnică dâcă nu chiară falsă luată fiindă în modă absolută. Lumea şi cu deosebire cea cultă a înţelesă, că aceste lucrări ori câtă de diferite ar fi în procesele loră, şi refe-ritoră la obiectulă loră imediată, se lâgă, se înlănţuescă, îşi dau ună ajutoră reciprocă; că ele suntă guvernate de aceleaşi legi şi în fondă au aceeaşi ţintă şi prin urmare trebue să le cuprindemă pe tâte sub o denumire comună. Astfelă încetulă cu încetulă sub numele generală de industriă s’au desemnată tâte lucrările de orî-ce natură ar fi ele, cari contribuescu directă sfu indirectă la satisfacerea trebuinţeloră omenescî,
(Va urma)
JŞTt. 255.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1 «87.
CPcrsalv la bursa de Vl&aa
din 29 Noemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 99 — ■Rentă de hârtiă 5°/0 . . 98.60 Imprumutulă căiloră ferate
ungare................149.25
Amortisarea datoriei câi-lorfi ferate de ostă uag.
(1-ma emisiune) ... 95 70 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(8-a emisiune) . . . . 125 60 cAroortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) . . . .112 — iJoniţrl rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-
*mşă.................. 104 20
Bppurl cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.—
împrumutulă cu premiu
ung.................... 123 90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de h&rtiă austriacă 8115 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aură austr. . . 111 90 Losurile din 1860	. . . 135 —
Acţiunile băncel austro-
ungare.................887 —
Act. băncel de credită ung. 283.50 Act. băncel de credită austr.276.70 Ârgintulă —. — Galbicl
împărătesei .............5.9.?
Napole^n-d’orl ....	9.95
i Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 • Londra 10 Livres sterlinge 125.75
Cursulu pieţei Braşovu
din 30 Noemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! . Argint românesc . . . Napoleon-d’orl . . „ . Lire turcescl . . , . ,
Imperiali..............
Galbeni................
. Gump. 8.56 Vând .	»	8.52	.
.	>	9.93	*
.	*	11.22	.
.	»	10.22	.
5 87	*
Scrisurile fonc. «Albina» 6°/0 .	»	101.—
,	»	.	5°/0. .	98.-
Ruble Rusesc!.................»	110—	»
Discontulă ...	»	7—10°/fl pe ană.
. 8.59 8.55 9 95
11.25
10.26 5.90
102.-99.-111.V3
a
0
se
s
se
o
Nr. 12676—1887.
Pnblicaţiane.
Conformii planului economicii provisorică pentru anii 1887 şi 1888, aprobaţii de înaltuhi locti, intenţioneză comuna orăşenâacă Braşovu, că soiurile de lemne, cari au să se taie în amintiţii ani în revierulă Apacz* şi Vlădenî aparţinătorii comunei orăşenesc! Braşovil şi anume în revierulă Apaeza aproximativă: 8994 metri cubici lemne de fagu şi 1474 merti cubici de lemne de stejară şi alte lemne cu frunză, pe când în acela din Vlădenî aproximativă: 2407 metri cubici lemne de fagu şi alte lemne cu frunză, — să se vândă pe cale de oferte pentru fiă-care revieru separată seu la olaltă, şi anume cu preţuri singuratice sân cu preţuri de pauşală. Spre acestă scopă se va ţinâ în 19 Decernvre a. c. înainte de prântju la 11 <5re, în oficiulă forestierală orăşenesc^ din loeă o peitractare de oferte. Până în acestă (}i se p°tâ examina de fiă-cine condiţiunile de oferte şi contractuale atâtu în amintitulâ oficiu, câtă şi in biuroulfi forestierală alu levierului Crizbavu, unde se pâte totdeodată cere arătarea locuriloră de pădure de unde au ca sâ se procure amintitele cantităţi de lemne.
Să invită deci toţi cumpărătorii, ca pănă în susnumita di să şi aş-târnă la oficiolatulă forestierală orăsenescă din locă ofertele sigilate, în scrisă şi prevăzute cu ună timbru de 50 cr., în cari oferte are se se amintâscă atâtă în cifre câtă şi în Ptere preţurile singuratice sâu preţurile de pauşală ce se oferă. Ofertulă are să conţină mai departe 10°/o din suma totală, ce se oferă; aceste 10 Io potă ca să fiă în bani gata
sâu în hârtii de valâre admisibile pentru cauţiune. Totă în ofertă are să se amintâscă, cum că oferentului îi suntă cunoscute atâtu condiţiunile de oferte, câtă şi acele contractuale, şi că se supune loră pe deplină. In fine are să se anfntâscă cu precisiune numele şi locuinţa oferentului. Braşovă, 17 Noemvre 1887.
i—2	Magistratul!! orăşenesc!!.
Convocatorii!.
Fundatorii înfiinţândei societăţi acţionare „B i s t r i ţ i a ti a insti-tută de credită şi economii cu reşedinţa în Bistriţa, îşi iau prin acâsta voiă a învita pe toţi acei Domni, cari an binevoită a semna acţii, la adunarea generală constituantă, ce se va ţinâ în Bistriţa în 20 Decemvre 1887 la 2 6re d. a. în cancelaria subscrisului.
Obiectele pert.ractânde conf. §. 154 a legei corn. voră fi:
a)	Raportulă fundatoriloră în privinţa activitâţei loră referitâre la semnarea acţieloru, precum şi deciderea ampra înfiinţărei societăţei;
b)	desbaterea şi primirea statuteloră;
c)	alegerea direcţiunei;
d)	alegerea comitetului de revisiune ;
e)	aprobarea raţiuniloră de pănă acum precum şi darea de absolutoriu fi ndatoriloru.
Bistriţa, în 25 Noemvre 1887.
Din însărcinarea fundatoriloră:	Gavrilâ Mânu, adv.
ca direct, esecut. prov.
Mersulu trenurilorti
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe. linia Predeaîti-JBm?»peata şi pe linia Teiuşft-Airadtt-iHadapefeita a calei ferate orientale de stată reg. ung.

BucurescI
Prodealu
Timişă
Braşov&
îfeldiăra
Apatia
Augustină
Homorodă
Haşfaleu
Trenii | Tren accelerat
persone
Trenă
omnibu.
Şi^iţOra Rlisabetopole Mediaşă Copsa Mică MicAsasa Blaşlu Crăci unei fi Teiutjft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cueerdea tfhirlsft Apahida
Clnţiu
Nedeşdu Qhirbfiu Aghirişă Stana Huiedină Ciuda Buda Bratca Vadă
Mezfi-Telegd Fugyi-Yâsârhelv
Yeneţia-Oră^ii
Oradia-tnare
P. Ii&dâny
Srolnok
Buda-peata
Viena ^ Nota:
4.30
7 20
7	57
8	24 8.47
9	29 9 37
10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1 23 2.06 2.27 2.49 2.56 3.12 3.46 5.01 5.21
9.12
9.35
10.12
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
Tren&
de
persone
10.50
1.33
4.24
10.05
Trouă
omeibujj
7.30
1.14
1.45
4.01	2.32
4.47	—
528	—
5.59	——
6 49	—
8.36	—
9 02 1 o	'
J, 1<5 9 56	—
10.37	—
10.59	—
11.16	
11.37 12.16	—.
12.33	—
1.51	—
2. 8	—
2.48	—
2 56	—
3 64	—
4,51	—
5.28	Trenu de
5 56	persone
—	6 37
—	6.58;
—	7.14
—	7.29
—	7.56
—	8.18
—	8 58
—	9.15
—	9.34
—	9 53
Budapesta—Predeal®
10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16 3.29 6.33
Viena
Badaposta
Szolnok P. Ladauy Oradea mare
Venţia-Orătpi
Fudi-Oşorheiu
Teleagii
Vadă
Bratca
Buda
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
GLârbSu
Nedişu
Cluşiu
Apahida
Ghiriş
Cueerdea
Uiora
Vinţulă de sustt
ii udă M uşă
«>ăciuneîă Blaşă 4icăsasa Oepşa mifcv Mediaşă i>Iisabetopole digişdra iaş fălea Homorod Augustină Apatia Feldidra
Braşovk Timişă
Predeală
BucurescI
" I 2.15 — | 8.00| -Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grdse.
TifcOfcra#* ALJEXJ Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zemesd
Teiuşă» i radă>Budaf«sfa				Budapesta- Aradft-Tefuş A.			
	Trenă	Tre: îă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	de pers.	persdne		peraăne	de peraăne	omnibo
TelnşA				Viena	11.10	12.10	
	11.24	—	3.00				—
Alba-lulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22	Siduok	11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51		11.35	5.45	—
Orăştia	1.32	—	5.38	Ai-a lâ	4.30	6.—	—
Simcria (Piski)	2.32	—	615	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Branicîca	3.23	—	7.02	Pauliş i\	5.19	6.51	—
Iîia	3.55	—	7.28	Radna-I ipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Gonopă	6 09	7.37	—
Zam	4.26	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7.25	8.42	—
Bărzova	~6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Gonopă	6.47	—	9.53	Gurasada '	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10.27	Ilia	8 55	9/8	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok Giogovaţti	7.59	—	10.58	Deva	951	10.42	
	8.28	—	11 25	Simeria (Piski	10.35	11..Q7	—
Aradâ	8.42	9.17	12.31	Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă	11.11 11.43 1218	11.37 12.— 12.29	—
Szolnok	—	2 32	4,liQ 5.12				—
	—	— |					—
Budapesta	_	- |	8.Î0”	Alba-lulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	Teiuifă	. 1.29	1.41	—
Araâă-TliaaSşdSra				Slonerla (Piski) Petroşenl			
	Tr*nă	Trană	Tremi		Trenă de	Trenă	Trenă
	onnibua	peradns	mixt		pereăne	onxnibns	mixt
	5.48		6.05	;Mm0rfa				2.42
Aradulă ncu	6.i9	—	6.33	Strein	—	—	3.25
Măraeth-Sâgh	6.44	—	6,58	Haţegă	—	—	4.16
Vânga	746	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
	9.02	—	9.08	PetroşenI	—	—	7.12
				Feta*«şenl—Siînerla (Piski)			
	Trtină de	Trasă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	| peradnH	persdno	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Timlşdra Merczifalva	6.25	—	5.00	Petroşenl Baniţa	—	—	6.10 6.53 7 37
Orczifalva	7.48	—	6.32	Crivadia	—	—	
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Kaţegă	—	—	9.01
. Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—		9.52
	9.27	—	8.17	fltpwrlj*.	—	“