i
BKDACŢIVHEA şi ADMINISTRAŢIÎ7NKA t
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unâ ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. România şi gtr&in&tate:
Pe antt 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei hinî 10 franci.
S£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. •
*	W	__________	•	• f
ANULU L.	AHUH^ItTRILE:	i:
O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare .publicare
Scrisuri ^francat-» nu ap erfma^oă. — *Saenitiirlpts nu ss ratrffmltfi.
Mercurî, 18 (30) Noemvre.
1887.
Braşovti, 17 Noemvre 1887.
Corespondenţa dela 10 (22) Noemvre a. c. ce ni s’a trimisă din Viena la încheiarea dele-gaţiuniloril şi pe care amil publicat’o în nuni6-rulu dela 13 (25) Noemvre alţi „Gazetei", n’a plăcuţii fdiei guvernamentale din Cluşiu.
Şi nici nu se putea sS’i placă, ci din contră vrândă nevrându trebuia s6’i facă puţintelu sânge rău, pentru că în corespondenţă se spuneau nisce adevăruri fdrte [supărâtdre pentru Ungurii dela putere, cari nu usăză decâtă de minciună şi de mistificări spre a’şl ascunde dinaintea lumei faptele loră anticonstituţionale şi ilegale ce le săver-şescă faţă cu naţionalităţile nemaghiare.
Se c)icea adecă în corespondenţa amintită, că delegaţii unguri prin purtarea lorii demonstrativă şi estravagantă, provocătdre chiar, în favdrea „ideiloră maghiare" şi prin tăcerea loră asupra naţionalităţiloru nemaghiare au dovedită că politica ungurăscă e în contra chemârei monarchiei austro-ungare, care e d’a îndreptăţi deopotrivă t6te popdrele ei, atâtă în privinţa culturală-na-ţională, câtă şi în cea politică, că basată e ne-mulţămirea popdreloră nemaghiare şi că Ungurii dela putere se voră tretji în curendă în adevărata realitate din visulă loră d’a alcătui ună „mare stată maghiară", anihilându vieţa cultu-rală-naţionalâ şi politică a popdreloră nemaghiare ; se mai (Jicea în fine, c& delegaţiunei pretinse ungare, dăr în realitate esclusivă maghiare, trebue să i se denege orl-ce legalitate din punctă de vedere ală dreptului publică, dedrece prin ea a vorbită numai naţiunea maghiară, ăr nu şi naţiunea română şi cea slavă, care compună ma-ioritatea, poporaţiunei din jumătatea ostică a monarchiei, dăr care cu tăte astea n’au fostă repre-sentate în delegaţiune.
Făia guvernamentală, în neputinţă fiindă d’a apăra pe Ungurii dela putere contra acusa-ţiuniloră ce li se aducă în amintita corespon denţă, se vede nevoită a răspunde în cunoscu-tulă modă iesuitică şi fariseică, propriu foiloră ungurescl, că adecă Dămne feresce! nu ei suntă vinovaţi de cele ce ni se întâmplă, ci noi înşine, noi hoţii de păgubaşi, cari nu vremă să ne folosinţă de drepturile ce cu furca de fenă ni le a-runcă „darnicau şi „liberala" stăpânire ungurăscă. Ea 4i°e :
Dăcă amă pută presupune, că făuritorii „Gazetei'1 nu cunoscO organisarea delegaţiunei; dăcă anâO pută presupune, că nu sciu că în delega)iune n’a putută pătrunde
nici ună Română, de vreme ce chiar uniculu deputată română, d nulă generală Traiană Doda, a abtjisă de bună voiă de mandatulă său: nu ne-amă mira de acea naivă plângere. Dăr după ce se scie, că pe Români nimică nu-i împedecă de a avă raaioritate în dietă şi prin urmare şi în delegaţiunl; după ce se scie, că Românii pe lângă legile esistente şi în contra obligăminteloră morale cetăţeneşti nu vrău să trăiască cu drepturile loră, şi după tăte acestea mai cutăză a vorbi despre nelegali-tatea unei ins ituţiunî de stată, sancţionate de Maiestatea Sa: acăsta e o uşurătate care răstornă logica, normele morale de tăte filele, procedura omului cu minte: răstornă totulă.u
Ei bine, delegaţiunea a fostă organisată nu pentru naţiunea maghiară esclusivu, ci deopotrivă pentru naţiunea română, slavă, germană ş. a., şi pe temeiulă acestei organisaţiuni a fostă sancţionată. A(jl însă, când delegaţiunea, prin manoperele neconstituţionale şi ilegale ale Un-guriloră dela putere, a devenită delegaţiune esclusivă a naţiunei mrghiare, ea nu mai este legală, nu mai are dreptulu a pretinde să i se recundscă legalitatea.
Dăr însăşi foia guvernamentală, fără voia ei — căci acăsta e sdrtea păcătosului — blamâză practica constituţionalismului ungurescu, când cjice că imiculă deputată română în dietă s’a retrasă.
Dâcă i s’ar pune f6iei guvernamentale întrebarea: cum de ună poporă atâtă de nume-rosă ca celă română a avută unu singură deputată în dietă? 6re ar avă altceva să răspundă decâtă: causa e că Românii suntă scoşi din ca • drulu constituţiunei şi ală legiloră? Căci d6râ nu va nega că o parte din Românii ungureni şi bănăţeni au fostă atâtă de naivi d’a crede că potă usa şi ei de drepturi constituţionale, dăr că violinţele, corupţiunile, persecuţiunile şi întemniţările dela Baia de Crişiu şi Şasea le a dovedită că n’au dreptulă a pretinde pentru ei res-pectulu legiloră şi constituţiunei din partea stă-pânirei ungurescl şi a organeloră ei!?
Şi ârăşl, dăcă fdiei guvernamentale i s’ar pune întrebarea: cum de şi acelu unicii depi tată s’a retrasă din dietă? 6re putâre-ar altceva răspunde decâtă: causa e că vocea lui e înăbuşită de maghiarismul u violentă, care nu mai cundsce nici constituţiune, nici lege, când cutâza d’aşl ri dica prin deputatulă său în dietă vocea vre-o naţionalitate nemaghiară, spre a se plânge contra nedreptâţiriloră, ilegalităţiioră şi persecuţiuniloră stăpânirei unguresc! ăr a organeloră ei?
Asta va să «Jicâ că pe Românulă ungur&iă şi bănătână nimică nu-lă împedecă de a avă în dietă ună numără de deputaţi corăspuntjătoră qu importanţa şi cu numărulă elementului româfiescă din acele părţi ?
Câtă pentru Românii ardeleni, aceştia au recunoscută deja de ani de câ suntă aduşi prin legi escepţionale în absoluta neputinţă de a usa de vre-ună dreptă cetăţenescă constituţională , au recunoscută că de multă suntă scoşf din cadrulă constituţiunei şi ală legiloră.
E prâ multă fariseismă şi iesuitismă,, pre mare neruşinare din partea fdiei guvernamentale, care le scie t6te acestea, a veni şi a vorbi, de legile esistente care — ca să ne servim de espreşiiir nile ei — în contra obligăminteloră morale cetăţenesc!, în contra dreptului publică, suntă menite a ridica elementulu maghiară în contulă elementului nemaghiară din patriâ, care e despoiat^ aprdpe şi de ultimele rămăşiţe de dreptul# ee i se cuvină, necum unei naţiuni de o importaaţă numerică ca cea română, dăr şi celui din urmă cetătenă.	,	/
Mai p6te fi vorca a mai avă representţmţj în delegaţiune naţiunea română şi slavă,. într’o asemea stare de dominaţiune a ilegalităţii, a dşsr potismului şi a forţei brutale?	}	r.;
De aceea delegaţiunei ungare, în realitate însă maghiare, îi contestămă orl-ce legalitate. I-o contestămu cu atâtă mai multă, cu câtă Românii ungureni şi bănăţeni voescu să fiă şi luptă pentru a fi egală îndreptăţiţi în tote cu Ungurii, în sarcini ca şi în foldse, pe tărâmulă culturală-naţională şi politică; ăr noi Românii ardeleni pentru că, pe lângă acelea, mai avemă în pro-* gramulă nostru încă ună punctă: autonomi® Ark dealului, şi delegaţiunea ungară nu represintăidea realisării acestei autonomii, ci idea maghiarisări* cuprinsă în „idea de stată maghiară," care e duşmană desvoltărei culturale-naţionale şi. politice a naţiuniloră nemaghiare din patriă.
Scrisori de aderinţă adresate generalului Trai and Doda.
Scumpe Generale!
Acum, în timpulă de grele încercări pentru scumpa ndstră naţiune, când însuşitorii supremaţiei (egemoniei) ne-au interzisă eserciţiulă liberă ală limbei materne şi ne-au impusă pe ală loră. în afacerile bisericesc!, scolastice şi judiciare (cu
f20-)	FOILETONUL
ZiOGOIFSTTTZiTJ MATJDITJ
NOVELĂ
Mateiă n’a mai vorbită cu Rada nici unii cuvântă, eşi pe portiţă şi încăleca pe negrulă său.
Mateiu era călare, îşî mai aruncă câte o privire în drâpta şi în stânga. I se părea locuiţi mai pustiu.
Dădu pinteni calului şi totă elă îlă şi opri.
Nu scia unde să mergă.
Se simţia însă amărîtă şi cuprinsă de o sfârşelă.
Pe locu nu putea să stea. Trebuia să apuce în-cătrău-va.
Se uită la ceră şi vă<jlu stelele lumindse şi parcă îlu supărau. O luă cu calulă de-a fuga şi nici nu s’a mai uitată înapoi.
Calulă fugia şi vântulă ce’lă isbea în faţă îi făcea bine logofătului.
Elă merse, merse, şi cu calulă albii de spume ajunse la malulă Ialomiţei.
Când se vă<Jă logofătulă lângă gârlă, ună fioră îi trecu prin totă corpulă şi Unde vedea în apă umbra
L
sălciiloră de pe mală, îlă cuprinse o frică, care nu ’şi-o putea esplica.
„La ce-am venită aici?“ îi trecu prin minte, şi după ce stătu o bucată de vreme buimăcită, întorse calulă şi apucă drumulă înapoi, şi mergendă, mergendu se pomeni la otacă, descăleca şi obosită de sbuciumâ-rile lui sufletesc!, se trânti pe o căpiţă de pae.
Se năcăjea cu somnulu, der nu putea adormi.
«Dumnezeule!" <h8e elă, „decă am greşită ceva.,. ertă’mî“.
XIX.
A doua Zi totă sătulă nu vorbia de altceva decâtă despre Mateiă, că nu se însdră.
Aşa vorbea lumea, şi când vorbea astfelu nu era lucru puţină, dedrece scutarulu Dumitru se întorsese de acasă cu fata, pregătită din creştetă până în tălpi pentru măritată, şi hotărîrea din urmă a logofătului era pentru elu o mare necinste.
„Orî-cine vedea, că n’are să fiă nimică din tote vorbele cu fata scutarului“, Zi°ea umilă şi era plină de bucurie că nenea Dumitru şî-a batjocurită cinstea casei. — «Căci bine că destulă ruşine a fostă că scu-tarulă şî-a adusă fata, der încă să’ş! aducă fata la ginere şi elă să o lase încurcată!“ Z^ea altulă. — „Asta totă este prea multă! De una însă... aşa’i trebui scu-
taruZui. Ce a avută elu să se amestece în dragostea lui Mateiu şi a Măruţei şi să’lă încurce pe bietulă omă aşa cu nimica totă?;‘.
Aşa Ziceau unii, er alţii Ziceau altfelă şi vorba era în totă satulu şi fiecare vorbia cum îlă tăia capulă.
Erau şi omeni, car! îlă ţineau de rău pe Mateiă că a făcută pe scutarulă Dumitru .să’ş! aducă fata şi apoi să rîZă de ea. Tote acestea însă nu puteau-ajuta întru nimică nici scutarului nicî fie-si, căcî logofătulă nu vrea să’i ia fata şi cu deasila nu i-o putea da,
Mateiă, după cele întâmplate, nu prea venip, prin sată; elă însă auZia de tote câte se vorbiau despre elă, auZia şi bune şi rele, der nu-i păsa nimică.
„Treba lui Ienache“, Zicea elh în sine> să desfacă aceea ce a făcută!“
Mateiă era tăcută şi’şî făcea vorbă mai numai cu bucătarulă George, căcî singură acestă omă nu’i vorbia cu vre-ună gândă ascunsă. De ceilalţi se ferea, îi ocolia cale de-o poşte; cu deosebire însă nu’i plăcea să se în-telnâscă cu Ienache, îi plăcea să fie singură, ca necon-turbatu de nimică să se potă cugeta în tignă la Măruţă.
încetulă cu încetulă trecură Zilele una câte una,-fără ca Mateiă să fi simţită altă mişcare decâtă dorulă lui neastâmpărată de a o vede pe Mamţ^. Vrea să;. pună odată capătă lucruriloră acestora, cari l’au fră-
Nr. 254.
GAZETA TRANSILVANIEI.
l88L
intenţiunea de a ne maghiarisa); acum, când oficialii români, deşi de ajunau cualificaţi şi o parte mare din viaţă au servit’o statului cu di-liginţă şi abnegaţiune, ca remuneraţiune se scotu din funcţiune lăsându-se fără pâne cu pruncii pe tiliţe; acum, când Românii suntii daţi îna poi dela petiţionarei şi acceptarea oficielorft chiar şi ce lorO mai inferidre, numai pentru că suntu români: în acestfi timpii de restrişte Provedinţa divină te-a destinatâ de ângerfi îngrijitorii şi a-pfirătoril alii ndmului teu.
Astă sântă misiune, pentru carea trăeşti şi ai (Jisti °â eşti gata a muri, ţi* *o ai împlinită şi ţi-o împlinesci cu scump&tate şi abnegaţiune, căci eşti acela, Scumpe Generale, care pe câmpulu de luptă ai îmbătrânită sprijinindă şi apărându tronulă şi patria; eşti acela, care de ună şiră de ani lupţi apărândă adevărulu şi dreptatea; şi acuma, nimica ascuu^endă, ai spusă dietei prin preşedintele aceleia, că ca ablegată dietală nu vei ab(Jice la mandată, ddră nici nu poţi lua parte la consultările dietale cu acei prea puternici părinţi ai patriei, cari nu respectăză legile de însuşi ei alcătuite, şi cari pe poporaţiunea română o consideră de egală îndreptăţită (îndatorată) numai la contribuirea pentru susţinerea statului cu parale şi sacrificiu de sânge, dr dela binefaceri o eschidă ca pe o streină netrebnică; ai spusă verde că nu poţi şede în rendulă acelora, cari, restrîngândă în giurulă loră tdte bu nătăţile, ţină cu putere, că statulă şi patria-să numai ale loră, ăr poporulă română e considerată numai de ilotă, de o paria indiană.
Prin acdstă francă dechiaraţiune ai vestită şi întregei Europe că sbuciumările patrioţiloră perciunaţi prin cari susţină morţişu că în statulă liberală maghiară tdte mergă de minune bine şi fn ordine esemplară, că toţi cetăţenii, fără des-chilinire, suntu de o potrivă împărtăşiţi din drepturi şi bundtăţi, prin urmare îndtă în fericire până în grumazi, ai arătată că acelea-să numai pe buzele loră profane, numai pe hârtiă, dr în realitate ca în palmă. Eşti menitulu de provedinţa divină, ca adevărata causă, pentru carea Românii cetăţeni peste trei milidne la numără nu suntă representaţi în dieta ţării, să o aduci la cunoscinţa lumii civilisate şi să areţi că în marşulă loră de abstininţă voră persevera pănâ când dreptatea va triumfa.
Pentru acdsta procedură corectă şi salutară grâbimă a te felicita şi aprobându-o, din aden-culă inimei rugămă pe Atotputintele Dumnezeu, să’ţi dea sănătate, ajutoră şi putere ca lupta începută să o conduci la victoria strălucită, şi a-sigurându-te că fideli te vomă însoţi, îţi urămă la mulţi ani să trâiesci!
Cetatea de baltă, în 24 Noemvre 1887.
In numele alegatoriloră români din cer culă electorală alu Dicio-sânt mârtinului.
.	. Iacobfl P. Macaveiu preotă gr. cat. şi adm. protopp.,
Simeonă Popii preotă română gr, cat., Ioană Popu preot română gr. cat., şi Mironă Dascalu preotă română.
Multă Onorate Domnule Deputată!
Alegătorii români din cerculu Chişineului, în conferenţa ţinută astătjl, cunoscdndă prd ddmna şi bârbătdsca declaraţiă, cuprinsă în literile adre-
sate presidentului camerii deputaţilorfl, prin care ai arătată evidentă, câtă de nedreptăţiţi suntă Românii, declară în unanimitate, că aderdză la enunciaţiunile cuprinse în acele litere; şi felici-tându-Te din inimă, rdgă pe Dumnezeu, ca în-curagiată de stima şi iubirea tuturoră Români-loră, să te învrednicăscă a lucra încă mulţi ani spre binele patriei şi ală naţiunii.
Dată în conferenţa alegătoriloră români din cerculă Chişineului, ţinută în Chişineu la 22 Noemvre 1887.
Mihaiu Veliciu,	Gavrilă Lazaru,
preşedinte.	f notară.
Cronica politică.
Oposiţiunea din România a adresată, Duminecă deodată cu deschiderea corpuriloră legiuitdre, ună manifestă cătră cetăţeni, în care îi invită la luptă pentru răsturnarea actualului guvernă, cu ale cărui fapte şi cu a cărui guvernare oposiţi-unea nu e de locă mulţămită. Manifestulă e subscrisă de d-nii Dumitru Brătianu, Lascară Catargiu şi George Vernescu, capii oposiţiunei unite, ăr îu delegaţiunea comitetului esecutivu al oposiţiunei suntă d-nii Generală Floiescu, Ne-culae Fleva., Alexandru Lahovari, Constantină Boerescu, Petre Grădişteanu şi George Paladi.
„Neue Freue Presse“ primesce din Peters-burgă următdrea telegramă: Asupra discursului de tronă germană oficiosulă „Novostiw (Jice> câ e lăsată Rusiei numai alegerea între alipirea la tripla alianţă şi o grabnică formare a unei contra-alianţe. Pentru care din aceste alternative se va hotărî Rusia, e lesne de ghicită. „Grajdanin,w organulă cercuriloră curţei, începe o serie de articole împotriva Germaniei sub titlulă: Se ne socotimă.
O depeşă din Londra aduce toastulă ţinută de generalulă Gurko Dumineca trecută în Varşovia la prân^ulă ce i-a dată regimentulă lithuan alu gardei imperiale. Generalulă Gurko ridicând u ună toastă oficeriloră a rostită urmât6rele cuvinte: „in vasală că Atotputerniculă să nu’mi fi hotărâtă d’aci ’nainte o viăţă pre scurtă, vă voiu conduce în curendă, ca acum dece ani, pe câmpulă de răsboiu.u Acesta e toastulă, care a neliniştită Bursa din Berlină.
Deschiderea camerelor!! române.
Duminecă la 12 6re s’au deschisă cu cere-monialulă obicinuită corpurile legiuitdre ale României, cetindă Regele următorulu mesagiu :
Domniloru Senatori! Domniloru Deputaţi!
Deschide cu o viă mulţumire a patra sesiune a cor-puri'oră legiuităre, cea din urmă a acestei însemnate legislaturi, alăsă după modificarea legei electorale. Acăstă reformă a asigurată desvoltarea regulată şi liniştită a statului română, şi în curândă, când ţăra va avă din nou a’şl trimite represintanţii săi, se va constata şi mai bine că o representare mai complecta a tuturoră intere-seloră şi ocrotirea eficace a liberului eserciţiu ală votului au mărită garanţiile constituţionale, au întărită stabilitatea şi puterea regatului.
Domniloru Senatori! Domniloru Deputaţi!
Bunele năstre relaţiuni cu t6te puterile au rămasă neschimbate.
Politica prudentă, urmărită neîncetată de guvernulfi Meu, a avută resultatele cele mai fericite şi ne-a atrasă simpatiile tufuroră. Cu t6te îngrijirile ce amă resimţită din causa împregiurăriloră, ivite de mai mulţi ani lângă hotarele năstre, statulă română, rămâindă în afară de ori ce conflicte, s’a întărită şi mai multă prin încrederea câştigată de pretutindeni.
Negociârile privifăre la încheierea de tratate de co-mereiu au continuată. Putemă privi astăzi cu o viă bucuriă semnarea tratatului de comerciu cu imperiulă otomană, prin care s’au regulată în modă satisfăcătorii interesele năstre comerciale cu Turcia. Guvernulă Meu ’şl dă tăte silinţele pentru a ajunge a încheia asemenea tratate şi cu celelalte state.
In dorinţa năstră, de a trăi în raporturi de bună vecinătate şi de amiciă cu statele cari ne încong 6ră, guvernulă Meu a pusă t6tă stăruinţa să ducă la bună sfârşită negociâriie de multă începute cu guvernulă aus-tro-ungară pentru regularea statornică a liniei de fruntarie dintre amândouă ţările. Am mulţumirea de a vă a-nunţa, că aceste negociărî s’au terminată şi că se va presiata aprobărei DomnielorO-Văstre convenţiunea care s’a încheiată în acestă seopă cu imperiulă vecină.
Domniloru Senatori! Domniloru Deputaţii
Solicitudinea Mea şi a ţărei pentru armată a des-voltată puternică acăstă instituţiune. Concentrările din tomna acâsta M’au încredinţată că sacrificiile ce cu toţii facemă cu atâta iubive pentru armată, ’şl părtă rădele oră. Mijlăcele năstre de înarmare şi de întărire sporescă pe fie care ană şi astfelă armata va pută răspunde din ce în ce mai multă aşîeptăriloră legitime ale ţărei.
Lucrările publice au dată o mare desvoltare avuţiei naţionale.
In aceşti tjece ani din urmă şoselele năstre aprăpe s’au întreită. Legea drumuriloră dă mijldce îndestulităre pentru a le complecta repede şi în modă sistematică.
Reţăua căiloră ferate se întinde asîă^f pe o lungime regulată esploatată de două mii cinci sute kilometri. Lucrările pregătităre pentru linia Dorohoiu-Iaşî pe valea Ji-jiei, pentru liniile Vâsluiu-IaşI şi Craiova-Calafată suntă terminate; ăr studiele celorlalte linii, ce mai suntă cerute de interese locale, se urmeza cu activitate.
In primăvăra anului viitoră voră începe lucrările podului de peste Dunăre dela Fetesc! la Cerna Vodă, precum şi lucrările portului Constanţa. Basinele, cheiurile şi magaziile de intreposite din Brăila şi Galaţi şi lucrările din portulă Giurgiului suntă în cursă de esecutare. Ele se voră completa prin construirea magasiiloră şi in-îrepositeloră din BucurescI şi din Iaşi. Astfelă comer-eiulă va găsi peste totă loculă tâte înlesnirile dorite.
Aceste mari lucrări de utilitate publică nu s’ar fi putută săvîrşi înfr’ună timpă atâtă de scurtă,dăcă administrarea financaloră năstre nu ar fi fostă conscienţiăsâ şi prevătjătore.
Creditulă, de care se bucură astăzi statulă română îşi are temelia în silinţele ce ne-amă dată cu toţii, de a cumpăni cheltuelile treptată cu crescerea venituriloră, de a întrebuinţa cea rnai mare parte a împrumuturiloră năstre în cheltuell folositore şi producătăre. Anuităţile împrumuturiloră se plătescă din veniturile bugetare ordinare şi cu modulă acesta s’a amortisată in două-tjecl şi cinci de ani ună capitală de două-sute trei-<jecl şi patru miliăne lei.
Veniturile statului din impositele directe au sporită, cu lăte că căţimea dărei ce are a plăti contribuabilul a fostă scăcfută. Domeniele, cari înainte de (Jece ani produceau numai patru spre-tjece miliăne lei, astăzi dau ună venită de douăzeci şi două miliăne, cu tăte că s’au
mentatft atâta vreme, şi numai aşa se putea face acesta cu desăvârşire, decă se va însura şi dăcă însurându-se va lua de nevastă pc Măruţă.
Odată însă, o lună după plecarea coconei Eleftera, a fostă sguduitu logofătulă Mateifi de o scire, ce era prin gura ămeniloră. Nu era lucru puţinii şi de aceea să nu prindă pe nimenea mirarea spunendu, căBîn diua când mai ântâiu a aurită acea scire, n’a mâncată nimica Mateiă, ci a stată totă piuliţa pe gânduri, aşa în-câtă nici chiar bucătarulă George n’a îndrăsnită să’şî casce gura înaintea lui.
Era grozavă de supărată Mateiă şi se simţia de totă nenorocită, căci credea că numai căsătoria cu Măruţă va pune sfârşită vieţei sale neliniştite şi acum sosise soirea că Măruţă..... s’a căsătorită cu ună băiată
bogată.
Era de totă tristă şi amărîtă Mateiă.
A doua di de dimineţă sta răzimată de o şiră de pae şi se uita în pământă. Eaţa lui era galbenă şi ochii ca de omă nedurmită. Sta astfelă răzimată şi parcă nici prin gândă nu’i trecuse ca să se uite la muncitori, să le împarţă munca, să le dea porunci seu să’i ţină de scurtă.
Aşa sta elă şi aşa l’a găsită şi coconulă Nae când p venită pe la otacă.
— Da ce’i cu tine Mateiă? — întreba coconulă Nae mirându-se.
Mateiă tresări, ca şi cum s’ar fi deşteptată djn-tr’unu somnă după unu visă, care’lă obosise, şi cum tresări, era buimăcită; se uita la stăpânulă-său dreptă în ochi şi par’că se simţia ruşinată.
După o bucată da vreme răspunse coconului Nae şi’i spuse că’i bolnavă şi că n’a durmită totă noptea. Nu stătu însă multă de vorbă, ci pleca în trăba lui.
Deşi supărată, totuşi avea clipe în cari credea în sine că nu va fi adevărată scirea ce o aurise.
La câteva (jlile după ce a audită scirea despre măritatulă Măruţei, Mateiă nu mai era asa de tristă, cu tote acestea totă mai multă se ferea de lume, totă mai multă îi plăcea să fiă singură. Impresiunea dure-rosă ce i-o făcuse la începută acea scire, perduse multă din puterea ei, er cugetulă că nu va fi adevăriî se întărise în elă aşa de ‘multă, încâtă adeseori Mateiă (Jicea în sine că Măruţă de sigură nu s’a măritată.
Aşa (ficea Mateiă, der aceea ce (ficea era dorinţa lui.
Ună lucru mai aştepta elă. Dorea să vină cocdna Eleftera şi să se convingă po deplină, decă Măruţă s’a căsătorită seu ba. Nu mai vorbea cu nimenea şi totă ce simţia ţinea ascunsă în sine.
După şese săptămâni cocona Eleftera se întorse la moşie. Era de totă veselă.
Măruţă însă... într’adevără că n’a venită şi nici că mai putea veni, căci avea bărbatulă ei şi acesta n’o mai lăsa de lângă elă.
Mateiă se convinse |despre adevărulu scirei ce se lăţise şi rămase ca trăsnită.
Totă lumea elicea că logofătulă are să’şî facă sfârşitulă într’ună felă său într’altulă, căci e cu neputinţă ca un omă, care a ţinută atâtă de multă la Măruţă, să mai potă trăi după cele întâmplate.
Ac.esta însă nu s’a întemplatu.
Logofătulă era ca trăsnită şi nu mai avea astâmpără nieî să mergă undeva nici să stea la ună locă.
Era în neastâmpără şi în nisce asemenea momonte se aşeda pe ună măidană de pămentă, îşî proptea căţele pe genunchi şi privea în josă.
Ofta greu şi de multeorî meclulă nopţei îlă afla neclintită pe acelă măidană, care era mormentulă mamei sale.
*
* *
Timpulu este trecătoră şi cum trece par’că aruncă o pânză grosă peste totă ce amă păţită, şi par’că ori câtă am vre să ne punemă în momentele năstre de bucurie seu de întristare, ce le-am avută, nu estş cu putinţă.
Nr. 254.
GAZETA TRANSILVANIEI.
vânduţii proprietăţi ale statului pentru o valâre de douăzeci şi şâpte mili6ne şi că s’a dato însurăţeiloră două sule trei-Zed şi opta mii hectare. îmbunătăţirile aduse In esploatarea pădurilora voră spori încă mai multa a-cesta venita. Intrarea impositelora se face cu regularitate şi înlesnire. Impositele directe alinga marginele bugetare, âr cele indirecte în mare parte le Intreeă. Echilibrula bugetara ala eserciţiului închisa şi ala celui curenta dovedescD buna stare a finaoţelora nâstre şi voma pune cu toţii o deosebită îngrijire ca ea să se menţină şi în viitorâ.
Legea actuală a instrucţiunei publice nu mai răspunde cu progresele tăcute de naţiune într’ună pătrara de secola. Reforma ei a devenita o trebuinţă urgentă şi nu mă îndoesi.a că Domniele vâstre veţi pune t6te silinţele ca ea sâ corespundă cerinţelorO ţării.
La Iaşi una nou edificiu religiosO a deschisa în cursulâ anului uşile sale credincioşilora. Biserica Metropolitană se ridică acolo ca o dovadă de neclintită credinţă a ţărei in religiunea strămoşescă.
In ordinea judecătorâscâ, mulţămită stăruinţei ce aţi depusa, aţi împlinita mai multe lacune în legisla-ţiunea nâstră şi aţi înzestrata ţâra cu una nou Coda de comerciu, care răspunde mai bine la trebuinţele ei.
Ministrula Meu de justiţiă va presenta In sesiunea acesta proieclula de lege pentru reforma judecătorescâ şi nu mă îndoesca că corpurile legiuitâre îi vora da t<5tă atenţiunea, pentru ca să ajungema a asigura mai bine independenţa magistraturei.
Legea pentru incuragiarea industriei naţionale a începută a se aplica, şi in urma studieloră făcute în a-câstă privire, mai multe fabrici se vora înfiinţa. Ele se vora mai înmulţi când se va institui şi creditula industriala, care va pune la disposiţiunea lora mijlâcele tre-buinciâse.
Camerile de comerţa s’au întocmită în t6tă ţâra după noua lege şi suntemQ în drepta a aştepta deia funcţionarea lora regulată şi statornică o sporire însemnată a activităţii nostre comerciale.
Legea vâncjărei de proprietăţi ale statului în loturi mici şi mijlocii începe a produce efecte salutare şi vânzările se înmulţescd neîncetata.
In curendă răscumpărarea embaticurilora şi a otaj niţeloră de pe proprietăţile statului va fi isprăvită, re-gulându-se definitiva o cestiune care a fosta până acum causa a multora greutăţi.
Cassa de economia, menită a forma capitaluri mici,
4	începută să producă resultate mulţămitâre.
Buna stare a populatiunei a atrasQ totdâuna îngrijirea mea.
Creditele agricole au luata o mare întindere şi, cu tâtă greutatea ce a întâmpinată la începută, ele au a-dusa servicii însemnate agricultorilor mici, dându-le înlesniri in timpuri grele.
Staţionarea prin t6te judeţele a ambulanţelorQ sanitare şi spitalele rurale, cari au începută a funcţiona regulata şi cari se vora înmulţi, au fosta primite de ţâră ca măsurile cele mai nemerite pentru a îmbunătăţi starea sapitară a poporaţiunei rurale.
Domnitorii senatorii Domnitorii deputaţi!
Fie-care and adaoge astfelă ne’ncetatQ partea sa la consolidarea statului nostru, ridicată prin munca statornică şi neîntreruptă a întregului poporQ.
Dâr aceste resultate fericite nu s’au putută dobândi fără concursulă luminată ală corpuriloră legiuitâre, cari, la timpO şi cu înţelepciune, au sciută să dea impulsiune nnui mersă regulată, unei desvoltărl asigurate a statului.
Sunt asigurată că veţi completa cu aceeaşi energiă şi cu acelaşă patriotismă opera domnieloră vostre legislativă şi că veţi isprăvi misiunea domnieloră vdstre precum aţi început’o spre binele şi fericirea scumpei nâstre patrii.
Dumne4«u să binecuvinteze lucrările d-v6stre.
Sesiunea ordinară a corpuriloră legiuitâre este deschisă	Carolă.
(Urmâză iscăliturile miniştriloră.)
SOIRILE PILEI.
Celimă în ,Pester Lloyd": Neliniştita comună Cuş-teiu se pare că nu vrea să se dedea cu supraveghiarea întărită a gendarmiloră şi pentru ca să scape de nepoftiţii promovatorî ai ordinei, notarulă Avram Maleta adresase în numele comunei întregi o jalbă la ministeriulă de honvecji în contra sublocotenentului de gendarml Geza Endrbdy pentru abusă de putere a oficiului. Cercetarea a dovedită deplina netemeinicia a jalbei*. — Negreşită că nu putea fi temeinică, deârece comuna e românâseă şi Romănulă e scosă afară din cadrulă legiloră. Dâr a-tâla e lucru sigură, că guvernulă şi autorităţile unguresc! au jurată peirea comunei românesc! Cuşteiu, ca să scape de Români, şi pote, cum se vorbesce, ca să o coloniseze cu Unguri ori cu Ceangăi. Tristă şi ârăşî tristă misiune!
—x—
In urma unei hotărîrl a miniReriului de honvezi în înţelegere cu celă comună de răsboiu şi cu ală land-wehrului, indivizii cari, menţinându-li-se pensiunea, au renunţată la rangulă de oficeră de bunăvoiă ori în urma unei proceduri judecătoresc! de onâre şi anume cei din urmă fără a putâ pretinde rangulă ce l’au perdută suntă obligaţi la glâte până la împlinirea anului 60 de etate
—x—
Cetimă în „Foia Diecesanâ“ din Caransebeşă: „Comunitatea de avere a fostului regimentu bănăţeană Nr. 14, care în urma neconsciinţiosei şi relei administraţinnî devenise încărcată cu datorii pasive enorme şi prin urmare era să cadă în concursă, după cum ne raportâză diarele, va trece definitivă în administraţiunea statului din 1 Ianuarie 1888 încolo. Etă unde vină lucrurile, dâcă lipsesce conducerea unitară conscie de scopă, etă resul-tatulă tendinţeloră separatistice trăgândă fie-care comună jară la ola sa.“ — De altmintrelea asta o va fi aşteptată şi guvernulă ungurescă.
—x—
Esposiţiunea cooperatoriloră din Craiova a mai premiată, de aci din Ardeală, pe d-nii Iosifă Moiană, elevă ală scâlei de sculptură din Săcele, şi Ioană Popea, fa-bricantă de luminări de cârâ şi de torţe, ambii din Satu-lungă, cu medalii de bronză. — li felicitămă.
—x—
S’au luată măsuri pentru uşurarea echipamentului infanteriei armatei comune. Inceputulă s’a făcută cu re gimentulă 89. Raniţa e pe jumătate mai mică ca cea de până acum; cartuşiera e cu 2 despărţăminte, şi cuprinde locă de 40 cartuşe, 2 porţiuni de carne şi 2 de conserve, Curelele de peste brâu suntă mai ânguste şi au cataramă la mijlocă, nu dinainte; castrcnulă (şaica) se casâză cu totulă înlocuită fiindă prin capaculă căldărei de fiertă; ploschiţa e fără pachară, de tinichea îmbrăcată cu pân^ă şi nu se va mai purta peste umărd, ci legată de cingătâre între baionetă şi cartuşieră. Să-culeţulă de pâne e făcuta dintr’o materiă, care nu ab-sârbe apa. Mantaua nu se va mai lega peste umărulă stângă piezişă peste pieptă şi peste spate; ci se va lega în giurulă raniţei. Fiecare soldată va primi o cămaşă
Nu este cu putinţă şi acesta este o mare fericire pentru noi.
Mateiă încetulu cu încetulti şî-a mai uitată de Măruţă, şi mâhnirea şi nâcazulă, ce le suferise în urma patimei sale, se prefăcură într’ună simţtt de antipatie pentru lumea acesta.
Nu mai era elu vehementulă călâreţă de odinioră, nu mai era jucăuşulă înfocată de demultu, nici omulu de chefu de mai nainte.
Se stâmpărase.
*
* *
Trecură 15 ani de dile de când s’a măritată Măruţă şi logofătulu Măteiă era totă neînsurată. Nu mai audise nici o veste despre ea şi nici nu scia unde Be află.
Ca prin visă îşi mai aducea aminte de pretinia, ce o avusese cu acâstă fată, şi deşi d’abia îşi mai a-ducea aminte, totuşi avea o mare mulţămire de câte ori se cugeta la acelă timpă.
Şi se cugeta adeseori, căci t6tă natura lui era pri-inciosă la aşa ceva. Trecea adeseori prin minte acelă timp de odinioră şi de câteorî era în apropierea căscioreloră din faţa caseloră boerescî, sâu airea, unde petrecuse cu Măruţă, nu se putea ca mulţămirea lui sufletescă s6 nu si mărâscă şi să nu aibă clipe de o rară fericire.
„Am trăită fi eu odată!" grăia în sine uneori lo-
gofătulă Mateiă şi când se cugeta şi la pretinii şi la pretinile sale de odinioră, când se gândea la Rada, la Rădiţa, la scutarulă Dumitru şi la bucătarulă George, Zicea de multeorG „Ce este şi lumea acesta!* şi când Zicea astfelu, clătina din capă şi se cugeta la micimea omului pe păraentă.
Nenea Dumitru îşi măritase fata cu altă logofătă şi în chipulă acesta şî-a mai molcomită năcazulă. Elă însă sărăcise rău şi acum ajunsese pe drumuri; gine-re-său nu se mai uita la elă şi totă sprijinulă ce’lă mai avea era din partea logofătului Mateiă, care avea o inimă de totă bună.
Baba Rada murise.
Murise şi leica Stanca, nevasta maşinistului, lăsând pe capulă lui Ienache cinci copilaşi mărunţi mărunţei şi mâhnirea ce o pricinuescă astfelă de întâmplări omului de inimă.
Bucătarulă George, câtă era de beţivă, s’a însurată a doua oră cu o fată săracă, suntă şâse ani de dile, dâr copleşită de slăbiciunile beţiei şi ale bătrâ-neţei, ajunsese de rîsă şi de ocară, aşa încâtă chiaru nevastă-sa aştepta şi se ruga lui Dumnedeu ca să’lă ia mai curendă din viâţă.
Cocona Eleftera s’a despărţită de bărbatu-său. şi dintr’o pricină de nimică a plecată la părinţi la Buzău, âr coconulă Nae era supărată. Elă nu'şl mai putea
1887.
de lână pe sub cămaşa de pân^ă; acâsta va înlocui mânecarulfl.
—x—
In curândă va apărâ în Londra o lucrare mure, ilustrată, despre Ardeală, ală cărei autorfi e scriitârea englesă Emilie Gerard. Vomă vedâ cum va trata lucrurile autorea, care trece ca fiindă de totă obiectivă.
D-ş6ra Pulcheria Conta, fica răposatului ministru de culte în România Conta, după ce a obţinută gradulă de doctoră în medicină la Parisă, a depusă cu succesă în Bucurescl esamenulă de liberă practică a medicinei în ţâră.
—x—
In timpulă din urmă transportulă de vinuri din Croaţia şi Dalmaţia în Boemia şi Moravia a luată dimensiuni mari, intenţiunea fiindă d’a se înlătura cu to-tulă din aceste două ţări din urmă vinurile ungare. Bir-taşii şi cârciumarii din Boemia suntă ameninţaţi a’ŞÎ pierde 6speţii, dâcă vorO mai cumpăra vinuri ungare. Mulţi prieteni şl-au făcută ungurii în monarchiă, se potă felicita!
Câpitanulă cl. I Floriană Domide dela regim. 63 de inf. a trecuta în pensiune, cu domiciliulfl în Gorz ;âr locotenentului Xenofonă Romană dela reg. 31 de inf. ’i s’a încuviinţată a’şl depune rangulă de oficeră.
—x—
Vineri diminâţa în săptămâna trecută s’a găsită alături de şosâua Ocnei-Sibiiului cadavrulă unui Română bătrână. Comisiunea triraâsâ de poliţiă o’a găsită la cadavru urme de violenţă şi se crede că bietulă Oflaă, 0-bosită fiindă, s’a aşeZată josă şi a murită de mârte naturală.
—x—
încă o sinucidere în oraşulă Kulturegyletului, în Cluşiu, s’a întâmplată. Servitârea Ana Molnar s’a otrăvită cu soluţiune de fosforă.
Maghiarisarea în comitatulft Pestei.
Cetimu în oficiosulă „Nemzet“ Nr. 323 dela 25 Noemvre:
Maghiarisarea comuneloru pe teritorială comitatului Pesta progresiză în măsură totă mai mare. Autoritatea comitatului face totă ce’i stă în putinţă, ca să câştige câtă se p6te mai mulţi aderenţi pentru buna ideă De curendă inspectorulă şcolară r. Iosef Toth a comunicată viccşpanului comitatului Pesta ună raportă, în care îm-părtăşesce lista numeloră aceloră învăţători comunali, cari în sensulO conclusului luată de comitată în anulă 1879 au primită premii pentru zelulă loră desfăşurată pentru maghiarisare.
Fâia ungurâscă numesce apoi aceste unelte ale maghiarisărei: suntă trei învăţători romano-catolicl, o învăţătâre lomano-catolică, doi învăţători evangelicl, ună învăţătoră greco-orientală, care e serbii de naţionalitate (Velimirovicl), şi trei alte învăţătdre, pare-ni-se suntă calvine.
Aci ârăşl avemă de a face cu ună pium desiderium ungurescă, căci din răsplătirea câtorva unelte nu se pâte arunca pata asupra întregei poporaţiunl din comitatulă Pestei, care detestă maghiarisarea şi fuge de ea ca de ciumă; Dâr constatămă din nou, nu scimă pentru a câta âră, că uneltirile de maghiarisare nu numai esistă, ci se nutrescă de guvernă.
Cu tâte astea, pressa jidano-maghiară va avâ din nou neruşinarea şi obrăznicia d’a (Jice că nu uneltescu pentru maghiarisare!
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mnrwianu.
vedea de trebile sale cu atâta interesă şi era pururea neliniştită pentru copiii sfii.
Multe schimbări se făcură în 15. anî de <jlile!
Rădiţa trăia. Trăia săraca, der nemuJţămită că din ce în ce îmbătrânesce, şi femei ca Rădiţa trăescă fârte rău când se cugetă că perii albi le coperă fruntea.
Rădiţa trăia, der logofătulă Mateiă nu mai mergea pe la cârciuma ei, căci o ura din sufletă.
Totă petrecerea lui era în prâjma maşinistulai, ctl care vorbea adesea, şi în prejma scutarului Dumitru, pe care ’lă ajutora.
Odată se afla cu Ienache la Domnica la cârciumă şi chefuia dinaintea âmeniloru, lucru care începuse a’lă cam face, şi cum era în chefu Z*8® câtră pretinulă seu:
—	Aşa’i, mâi Ienache, că multe suferinţe şi multe prostii mai suntă în lumea asta!
—	Multe de totă ! — grăi Ienache. — Multe de totă şi când ve^I că mai mergă tinerii la horă şi’şl petrecă cu lăutari şi şoptescă feteloră la ureche, te cuprinde par’că pe neaşteptate o durere şi te cugeţi, că aceleaşi nenorociri, aceleaşi desamăgirî suntă scrise şi pentru ei în cartea lumei.
Braşovu, 1886.
I. C. Panţu.
Nr. 254.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887
Ctaranlti la baraa da ?les&
din 28 Noemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 99 — Rentă de hârtiă 5% . . 98.60 Imprumntuhi căiloră ferate
ungare . ............149.25
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) . . . 95.70 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) .... 125 60 Amortisarea datoriei câi-lorfl ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) .... 112 — Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ.................. 104 20
Bonuri cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 60
10425
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vinâ ung..............99.—
Imprumutulâ cu premiu
ung................... 123 90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 8115 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aură austr. . . 11190 Losurile din 1860	. . . 135,—
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 887.—
Act. băncel de credită ung. 283.50 Act. băncel de credită austr.276.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.93
Napoleon-d’orI ....	9.95
Mărci 100 împ. gerrn. . . 61.70 Londra 10 Livres sterlinge 125.75
Bursa de Biicurescl.
Cota oficială dela 16 Noemvre st. v.
Cump.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/o) * convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit tone. rural (7%)
(5°/0)
937a 96— 91— 34— 105— 91®/* 103— 96— 877a
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
*	*	» Naţională’	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14.7*
Bancnote austriace contra aură. .	2.0B
>>
urban
7/t
(6»/.)
(5°/.)
1887.
vând.
9Wa
97—
92—
36—
106—
927*
104—
97—
887a
15.—
2.04
Cursuiu pieţei Braşovă
din 29 Noemvre st. n. 1887. Bancnote românesc! . .
Argint românesc ....
Napoleon-d’orî .....
Lire turcesc!.................
Imperial!.....................
Galben!.......................
Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0
5°/o
Ruble Rusesc! Discontulă
Cump. 8.57	Vând. 8.60	
. » 8.52	*	8.55
. * 9.93	A	9.95
. * 11.22	»	11.25
. * 10.23	»	10.26
. * 587	»	5.90
. » 101.—	»	102.-
. „ 98.-	-	99.-
, » 100.—	»	iu.1/.
7—10°/e pe ană.		
DICŢIONARU
germano-românu
Publieaţiune.
DE
THEOCHARALEXI A NOUA MIIĂ de EXEMPLARE.
Opu aprobată de Ministerulu Instrucţiunei Publice âîu României sub Nr. 11,230 din 27 Octomvre 1866.
Agreată de Maiestatea Sa Parolă I. Regele României, conformă notei înaltului Seu Cabinetă din 26 (8) Decemvre 1866.
Se află de venejare la tote librăriile notabile.
fi. 1.50 seu 3 lei 50 bani exemplarulu.
Librarii primescă rabate forte considerabile.
A se cere exemplare din Tipografia ALEXI, căci celelalte suntă contra-făcute.	7—12
Spre scopulu asigurărei lucrăriloră curâţirei uliţelorO şi canaluri-lorii în cetatea Braşovă şi suburbiile sale pentru durata din 1 Ianuarie •1888 până în 31 Decemvre 1890 se va ţind Vineri în 9 Decemvre a. c. o pertractare de oferte scripturistice.
Amatorii pentru aedstă întreprindere au ca să-şi aştdrnă Ia d-Iu primară Franciscă de Brennerberg în 9 Decemvre a. c. înainte 4e prânzii dela 9—12 6re ofertele scripturistice, sigilate şi provâtfiite cu ună timbru de 50 cr. precum şi cu unu vadiu de 5°/o din suma aceea ce se oferdzâ pe ună ană, observându-se totdeodată, cum că după 12 6re înainte de prânflă a amintitei (fi nu se raa^ primesce nici unu ofertă.
Ofertele, car! au să se aştdrnă, au ca să conţină dechieraţ:unea oferentului, cum că i suvtâ cunoscute condiţiunile de oferte şi de contractă şi că se supune loră pe deplină.
Suma anuală ce se pretinde de oferentă pentru îngrijirea arninti-teloră lucrări, are de a se aminti în ofertă cu chiaritate în litere şi cifre.
Deschiderea comisionară a oferteloră aşternute la timpulă presr crisă se va esopera în 9 Decemvre a. c. la oficiolatulă economică orâşe-nescă. Condiţiunile de oferte şi acele contractuale se află până la (JLa pertractărei de oferte la oficiolatulă economică oraşenescă spre examinare şi decopiare, pe când condiţiunile contractuale se potă examina, în de-cursulu duratei contractuale, de fie-cine în archivulă casei sfatului.
Braşovă, 24 Noemvre 1887.
1—3	Magistratul <1 orâşenescă.
m m m
%	— GHERLA — SZ.-UJVAR.
Pnblicatiunile „CANCELARIEI NEGRDŢID
Probitatea în copilăriă. Schiţă din tfera educa-ţiunei. După Erriest Legouve, membru alo academiei, francese. PreţulO 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulO 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulO 50 cr.
Htgenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulO 30 cr, Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de IoanO St. ŞuluţO. PreţulO 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicără prof. gim-nas. Cu portretulO M. S. Regina României. PreţulO t_____ _________ t ______ _	15 cr.
fplătibil! şi în timbre poştalî.	Poesil de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumO
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-şi literară. CursulO XIII. — Apare în broşuri lunare rangiate. PreţulO redusO (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr. # de câte 27*—37* c6le; şi publicăarticIii din sfera tu- Trandafir! şi viorele, poesii poporale culese de
IoanO Popă ReteganulO. UnQ volumO din 14 c6le. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologicO de D. O. Olinesdu. PreţulO 20 cr.
_	-	*	-- ---> i
41 tibil! şi în bilete de bancă şi în timbre postai!.	Apologiă. Discusiun! filosofice şi istorice maghiare
41 A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla pnvitdre la Romani, invederite şi rectificate de Dr.
Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulo Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulO 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (OpO completO ) Broşura l. II. şi III. PreţulO broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei impreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu, Cartea I. II. III.
IV. cuprincjendO materii fdrte interesante şi amusante. PreţulO la t6te patru 1 fl., câte una deosebitO 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. PreţulO 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-mereiu şi chemiă, pentru econom!, industriaş! şi comercianţi. PreţulO 50 cr.
Economia pentru seOlele popor, de T. Roşiu. Ed. II. PreţulO 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-
AMICULU FAMILIEI. ţ)iarO baktristieă şi enciclo-pedicO-literară cu ilustraţiunî, CursulO XI. — Apare în 1 şi 15 (Ji a lunei în numen de câte 11/a —-21/2 cole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică artielii social!, poe-siâ, nuvele, romanurî, suvenir! de călătoria ş. a. — Mai departe tracteză cestiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vidţa soevJă a RcmânilorU de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate ; şi prin umorO dulce şi safirâ alăsă nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totO nisuesce a întinde tuturorO indi-vi^ilorO din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	PreţulO de prenumeraţiune pe anulQ întregO e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibil! şi în timbre poştalî.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică şi literară. CursulO XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 27*—37* c6le; şi publică artielii din sfera tu-turorO seiinţelorO teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbâtorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifîce-literarî. — PreţulO de abonamentO pe anulO întregO e 4 fl. — pentru România 10 franc! — lei noi, plătibil! şi în bilete de bancă şi în timbre postai!.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-mătorele cărţî:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinarQ. PreţulO 20 cr.
Idealulă pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z, BovinarO. PreţulO 15 cr.
Opera unul omfl de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuveiei: Jdealulă pierdută* — de Paulina C. Z. RovinarO. PreţulO 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. PreţulO 10 cr.
41 Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu 4$ Simu. PreţulO 10 cr.
#	Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz
•	traducere de N. F. Negruţiu. PreţulO 25 cr.
4j| Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea 4Î lui DragoşO. Nuvelă istorică naţională. PreţulO 20 cr. 4| Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de IoanO Tanco. PreţulO 30 cr.
3
m
s
3
parandialî), a învăţătorilorO şi a altorO bărbaţi de sc6lă, de V. Gr. BorgovanO, profesorQ preparandialG. PreţulO unui esemplarO cu porto francatO 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămQ vre unO opO, întocmit0 după lipsele scdlelorQ ndsfre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlQ şi recomandămO mai alesă DirectoriiorG şi învăţătorilorO ca celorfl în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Vas. Gr. BorgovanO. PreţulO 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru sed-lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesorO la gimnasiulG din NăsăudO. — ManualulO acesta este aprobată prin InaltulQ MinisterO de cultă şi instrucţiune publică cu rescripfulO de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — PreţulO 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulO 50 cr.
w
i %
î
«
t
Carte conducătore la propunerea calculărei în 9 SCOla poporală pentru învăţător! şi preparanefi. Broş. ţfc I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorO preparandialO. % PreţulO 80 cr.	#
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. g
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugă- $ ciunî ş* cântăr! bisericeşti fdrte frumosă ilustrată. Pre- $ ţulO unui esemplarO broşatO 40 cr. legată 50 cr. le- 41 gatfl în pânză 60 cr. legată mai fino 60, 80, 90 cr. $ 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.	$
Miculu mărgăritaru sufletescă. Cărticică de ru- % găeiunl şi cântări bisericescl — frumosO ilustrată pen- 41 tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea 41 jurisdicţiunei sup. bisericescl. PreţulO unui esemplarO 41 broşatO 1R cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 ce. 41 Cărticică de rugăciunî şi cântăr! pentru pruncii 41 şcolari de ambe secsele. Cu rmii multe ic6ne fru- 4$ mose. PreţulO unui esemplarO trimisă franco e 10 41 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.: 100 esempl. 5 fl. 41 Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei 41 de D-(jeu urmalO de mai multe rugăciuni frumăse, Cu 41 mai multe iedne frum6se Preţulă unui esemplarO 41 espedatu franco e 10 cr.. 59 esemplare 3 fl., 100 esem- 41 plare 5 fl. v. a.	41
Epistolia D. N. Isusu Christostt. PreţulO unui 41 esemplarO legato e 15 cr.	^
mentulu intuitivă in folosulO eievilorQ normali (pre-Tipografia ALEXI, Braşovă.