BEDACŢItm ŞI ADKIJflSTBAţnjffEA »
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
ANULU L.
SC PRENUMERÂ:
ia poşte, îa librării şi pe la dd. corespondenţi.
.GAZETA" IESE ÎN FIECARE DL
i?e un ti an ti 12 fior., pe ş6se luni. 6 fior., pe trei lu oi 3 fior.
ţi atrĂicAtate:
Pe an ti 40 fr.. pe ş£se luni 20 fr.. pe tr«i ). u •• ‘ 50 frsr-cî.
ÂRUROICBILEi
<i*.
0 serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
?î3f!t#rt ««francat* «« «o nr'-vs^iC- — listnueoriţfte nu sa retrămltu.
N“ 253
Luni, Marţi 17 Noemvre.
1887.
BraşovCi, 16 Noemvre 1887.
Din destăinuirile foiloră germane despre întrevederea dintre Ţarulă Rusiei şi cancelarulă germanii, s’a putută vedâ eă conversaţi un ea ce au avut’o s’a estinsă şi asupra situaţiunei politice generale, deşi numai în trâcătă' şi nu cu deamăruntulă.
Acesta a adus’o cu sine descoperirea făcută de cancelarulu Bismark, cumcă amărîciu-nea Rusiei contra Germaniei provine din falsificarea unoră scrisori şi depeşi, puse la cale de mâni orleaniste, spre a înfăţişa pe Germauia ca duşmană politicei Rusiei în cestiunea bulgară.
Nu se scie întru câtă acostă descoperire e adevărată, ori dâcă după cum amă mai spusă e numai o manevră a cancelarului spre a abate pe Rusia de cătră Francia. Destulă că din vorbă în vorbă Ţarulă, precum se tjice, ar fi fostă adusă acolo ca să declare, că nu-i trece prin minte nici să atace pe Germania, nici să ia parte la vr’o coaliţiune contra Germaniei, ba încă să fi mai asigurată, că Rusia nici pe Austio Ungaria nu o va ataca, presupunendă negreşită că acesta nu o va provoca în nici unu felu.
Acâstă asigurare dată în nisce momente, când mereu se vorbesce despie concentrări de trupe rusescl la graniţa monarchiei austro-ungare, făcuse pe oficiosulă „Pester Lloyd“ să răsufle ceva mai uşurată şi să observe următdrele:
In adevărfl aci la noi ne interesâză în prima liniă, că prinţulA Bismarck nu va uita pe Austro-Ungaria în acelfl greu momentfl decisivă şi că Ţarulă a declarată şi cu privire la monarchia n6strâ, că nu se gânde.sce la ună atacă contra năstră, nici nu va lua parte la vre ună atacă din altă parte, care de altmintrelea e fărte neprobabila. Ce privesce presupunerea, că noi nu vomă provoca pe Rusia, acesta stă afară de orî-ce întrebare. La noi nimenea n’a provocată niciodată pe Rusia, din contră: de curendfl amă accentuată din nou, că suntemă gata chiar la jertfe însemnate spre a susţină pacea . .
Aceste rânduri pline de umilinţă le scrie acea f6iâ ungurâscă, care cu cunoscuta’i îngâmfare a mersă pănă a face pe Ţarulă Rusiei nebună. Le scrie f6ia acelui guvernă, care cu Maghiarii lui, spre a accentua mai cu putere ma ghiarismulă în delegaţiuni, mai alesă în anulă trecută, a mersă cu provocările pănă aprâpe a arunca monarchia în răsboiu, aşa că l’a costată multă ostenâlă pe guvernulă comună, mari jertfe şi multă abnegaţiune pentru ca să evite deocamdată isbucnirea catastrofei.
Dâr liniştea ce’i cuprinsese pe cei din Pesta, în urma asigurăriloră date de Ţarulă, fu de scurtă durată. Mesagiulă tronului germană, cu care s’a deschisă Reiehstagulă, înfăţişâză situa-ţiunea ca fiindu destulă de gravă şi (Jiarele germane suntă de acordă a recunâsce, că pasagiulu din discursulu tronului privitoru la politica generală e ună avertismentă, că trebue să fiâ încă totă încordată atenţiunea asupra Rusiei, spre a se vede pe ce cai apucă.
Acesta, o simte şi oficiosulă din Pesta, care cjice că nu le rămâne nici Unguriloră dela putere altceva de făcută, decâtă să aştepte, negreşită terindu-se în acelaşi timpă de a mai provoca.
Peste totă în Germania mesagiulă a produsă impresiunea că situaţiunea e atâtă de gravă, încâtu oficidsa „Postw din Berlină vede deja apărându la orizontă ună viitoră răsboiu între Austro-Un-garia şi Rusia, cu t6te asigurările ce le-a dată Ţarulă Rusiei. Alte foi se’ncârcă a mai slăbi impresiunea ce a produs’o articululă din „Postu, (jicândă că prea departe merge; nu potă nega însă, precum nu nâgă nici altă oficidsă „Natio-Uttl-Zeitungtt, că încordarea europână îşi are te-medulă, după părerile ce domnescă în Berlină, in raporturile dintre Austro-Dngaria şi Rusia.
Totă prin grava situaţiune politică se es plică şi anunţarea proiectului de lege pentru sporirea armatei germane prin miliţii şi prin gldte, rîdicându-se etatea obligatdre la gldte încă cu câţiva ani. Nu putemă ?ci dâcă acâstâ nouă întărire a armatei germane se face în vederea unui eventuală ajutoră ce Germania l’ar da monarchiei ndstre în casă de răsboiu cu Rusia, deşi pressa germană ameninţă pe acâsta din uimă că într’ună asemenea casă, ar eşi la ivâlă casus foe-deris ală alianţei triple. E multă mai sigură însă că Germania îşi întâresce puterea militară pentru sine însăşi, avândă să’şi apere integritatea şi independenţa de ună inimică totă aşa de puternică ca şi ea, necum să’şi mai p6tă divisa pu terile. Acâsta a accentuat’o şi discursulă tronului.
Prin urmare oficiosulă pestană bine scie câ trebue şă ţină sâmă de avertismentulă foiloră germene, şi promite că Ungurii dela putere nu voră provoca pe imperiulu vecină. Dâr nu putemă crede că promisiunea se va şi împlini, când sciutu şi dovedită este , că Ungurii dela putere vrendu să trâcă ca jucâudă rolă în politica es-ternă a monarchiei, ori şi când suntă în stare să o compromită şi să o împingă într’unu conflictă cu Rusia.
De aceea au dreptate oficidsele din Berlină Să considere atâtă de gravă situaţiunea şi să vâ<Jă apărândă deja pe orizontă unu viitoră răsboiu între monarchiă ndstrâ şi între Rusia.
Fi-va în stare să evite catastrofa contele Kalnoky, căruia Ungurii din delegaţiuni i-au votată încredere, ca semnă că aştâptă dela elu să facă politică esternă ungurâscă, adecă politică aventurdsă ?
Destăinuirile foiloră germane.
Revelaţiunile (Jiului „Kolnische Zeitung“, ce au fostă <5re-cum confirmate prin reproducerea loră în „Nord. Allg. Zeitungw, au produsă în Berlină cea mai mare sensaţiă. „National Zei-tu.ngu scrie:
Falsificările suntă designate ca o seriă de pretinse scrisori şi depeşi asupra atitudinii prinţului Bismark; nu se scie, decă s’au falsificată scrisori şi depeşi, provenite chiar dela prinţulfl Bismark, căci nici nu s’a precisatfl natura actelorfl. E evidentă că este vorba despre cestiunea bulgară.
„National Zeitung“ face alusie la protectorii prinţului Ferdinand său la cei dinprejurulu lui.
Se bănuesce că din Sofia s’au făcută încercări de a face pe Ţarulă să crâdă, că politica germană e favorabilă prinţului de Coburg şi din acâstă posiţiune mincindsă să se negocieze cu Ţarulă. Numita fdiă ameninţă pe prinţulă bulgară cu pedâpsa meritată de cumva elă va fi încercată, ca prin minciuni şi trădare să pericliteze pacea Europei şi să ’şî întărescă tronulă.
Şi „Vossische Zeitung“ bănuesce pe prinţulă de Coburg: acâstă fdiă amintesce ună artîculă din „Nord. Allg. Zeitung“, în care se c^ieea, câ prinţulă Ferdinand s’a urcată pe tronulă bulgară numai ca prin deslănţuirea unui răsboiu europeană să dea ocasiune Orleaniştiloră să ’şî rea-liseze ambiţidsele loră planuri.
Cronica politică.
D. Dr. lulius Gregr, directorulă şi proprie-tarulu ^.iarului cehă „Narodni Listy“, a ţinută Duminecă în săptămâna trecută în Praga ună discursă care a fostă fdrte multă aplaudată. 0-ratorulă a vorbită despre necesitatea d’a stabili o solidaritate între tote naţionalităţile ameninţate de hegemonia germano - maghiară. Solidaritatea între Slavii şi Românii din ambele jumătăţi ale monarchiei austro-ungare va fi pusă ca punctă principală ală partidei Cehiloră tineri.
Tdte <}iarele din Berlină constată eă discur-sulă tronului corespunde cu gravitatea situaţiunei. „Die Posti{ vede deja apărândă la orisontă ună r&sboiu viitoră între Austria şi Rusia.
„Pester Lloyd“ (Jice câ Ţarulă, în întrevederea ce a avută cu principele de Bismarck s’a obligată d’a se abţine în contraorl-cărui atacă contra Austriei, afară numai ddcâ nu va fi atacată. F6ia ungurâscă, care altădată făcea pe Ţarulă nebună şi smintită, acum se lapădă de totă ce cunoscuta’i îngâmfare a scrisă contra Rusiei şi declară că Ungurii niciodată n’au provocată pe Rusia.
Bursa din Berlină a scăzută asupra vestei despre numirea generalului Gurko ca generalisimă ală armatei ruse şi ală toastului r&sboinică ridicată la banchetulă oficeriloră. Se asigură că contele Şu-waloff va fi numită guvernatoră generală ală Varşoviei.
Acum de curândă a apărută la Petersburg o broşură sub titlulă „Tfece ani înapoi11 în care se <Ţce că în ce privesce esperiinţa militară, armata rusesvâ este mai pe susă decâtă tote celelalte armate europene, dedrece Rusia a purtată răsboiu acum (Jece ani, pe când celelalte armate europene de multă vreme nu suntă decâtă armate de pace.
Şi „ patrioţii“ sciu de frică.
După cum anunţă o fâiă din Budapesta, ministrulfl de honvetjî br. Fejervari Geza a esmisfl o ordinaţiune cătră eorpulfl didactică alfl academiei de honvezi ,Lu-dovika*, prin care ordOnă ca în două (jile pe săptămână se vorbescă nu numai profesorii cu elevii esclusivu în limba germană, der chiar şi elevii între sine, adecă candidaţii de oficerl pentru honvezi suntfl îndatoraţi a vorbi esclusivfl In limba germană.
„Nici-odată — (j‘ce înt,'e altele »EllenzâkB — n’a datfl guvernulfl lui Tisza dovetjfl atătfl de strălucite despic politica sa „ naţională maghiară ca prin acâstă ordinaţiune, prin care se arată în t6tă golătatea sa acelă spiritfl umilfl, impotenta- şi nepatriolicfl, ce caracteris6ză politica lui Tisza în totfl aceea ce atinge pe Austria şi pe armata comună.
„Academia »Ludovica*, după cum se scie, este ună instilutfl „de stata maghiară*, unica năstră scălă superiără pentru oficerl, a căreia chiămare este crearea de oficerl pe sâma honvezi mei. Academia este susţinută esclusivfl din tesaurulfl statului; Austria, său tesaurulfi armatei comune nu contribue pentru susţinerea ei nici cu unfl cru-cerfl. Şi baronulfl Fejărvari, acestfl fruntaşii domni maghiarii, care e unfl membru alfl guvernului unguresefl, care este cela mai dinteiu conducătorii aia honveijimei, pâşesce ca germanisalorfl, siiesce pe tînărulii maghiarii, care s’a dedicaţii pentru cariera militară, ca vrflndil-ne-vrându să înveţe nemţesce.
„Ministrulfl instrucţiunei publice Augustinu Trefort dă ordinaţiunî cu privire la scolele cu limba de propunere nemaghiară şi aduce legi pentru obligarea la înveţarea lim-bei maghiare în asemenea şcoli. Ministrulu de honvezi br. Fejervari, din contră, siiesce pe tinerimea maghiară, care vre s$ se facă oficeri la honvedi, ca se înveţe nemţesce şi se scie nemţesce aşa ca şi unguresce.
„Şi încă acesta o boteză eroii de gură ai guvernului şi foile susţinute de ei: politică patriotică. Acăsta este politica laşităţii, nu a patriotismului. De o parte a face mereu gură cu naţionalităţile nemaghiare din patriă, er de altă parte în diplomaţiă, în afacerile comune, în armată, în cele ce se ţinfl de atingerile cu Austria, a suferi domnirea necondiţionată a germanismului, ba încă a-lfl şi sprijini; acesta o p6te face numai acea politică lipsită de principiu, care in preţuiţi banilorfl şi alfl po-sederei puterei, în preţulfl risipei şi alfl funcţiunei şl a pusfl în cuiu principiele şi convingerea sa politică ... Şi încă acei 6menl mai cutăză a minţi despre estinderea şi întărirea „ideei de statfl maghiarii!‘ Acei omeni nu se ruşinâzâ a predica despre lăţirea maghiarisârii. Cum cutezaţi d-vostrâ, domniloru, a-le da peste naşii naţiona-lităţiloru nemaghiare, cari denlgă limbei unguresci drep-
Nr. 253.
Oazeta transilvaniei.
tulu de a figura ca limbă de stătu, când etă d-vostră. guvernamentalii, recunosceţi prin o astfeliu de politică a d-vostre, că limba maghiară tocmai atâta drepţii are în organismulu statului faţă cu limba germană, călii drepţii are şi limba valahă, slovacă seu serbăm
, Ce voră dice cu privire la ordinaţiunea acesta „Nemzet', »Kolozsvdr* şi celelalte diare guvernamentale, cari pururea suntii pline cu isbucniri de ură contra na-ţionalitâţiloru ? Nu se nişinezâ omenii aceştia se ia parte la mişcările „Kulturegylet*-iste? Cum cuteză ei se spri-jinhcă tendinţa „Kulturegylet"-uriloru, când acele tendinţe se opună de-adreptulu politicei guvernului?...
,Ai păţit’o »Kulturegylet*-ule\“
Cu aceste cuvinte îşî îacepe ,EUenzek* articululă memorate, fir uoi (Jiceme :
De domnii, domnă s6 fii, der de fri lă totă să ştii.
SOIRILE PILEI.
Tractatulu de comerţu între România şi Turcia s’a încheiată şi dela 20 Noemvre v. (2 Decemvre n.) se va pune în aplicare. Textulă tractatului e publicate în „Mo-nitorulă Oficială" Nr. 178 dela 13 (25) Noemvre.
Zeloşii învăţători din Braşovă, d-nii Georgiu Mo-ianu şi Candidă Muşlea, au obţinură dela esposiţiunea cooperatoriloră români din Craiova medalia de aură pentru escelentele lord manufacturi de ale industriei de casă. Ii felicitămă pentru frumosa distincţiune ce li s’a făcută !
—x—
Ni se scrie din Beiuşă, cu data 24 Noemvre, că în comitetulă comitatensă de acolo s’au alesă la 19 1.
c.	ca membri dintre Români d lu Petru Mihuţă, direc-torulă gimnasială, şi d lă jude în pensiune Ignaţiu Stupă, în loculd a doi Unguri, dintre cari unuia a răposată, er altuld a trecutd în altd comitatd.
—x—
Câpitanuld poliţiei din Macău e suspendatd din postd, pentru cine scie ce fapte „oatriotiee;". Cu tote astea, precum ’i se telegrafiază lui „Pester L^oyd*, căpi-tanuld suspendată, Csere.snyes, pune de patruleză (ji şi ndpte prin oraşd doi geniarmi cu baionetele in pusei, ca să arate, că deşi e suspendatd, lotuşi are puterea’n mâni. Ba a pusd de s’au afişată placate mari, în care Invită poporaţiunea să menţină ordinea, deoreee pentru caşuri contrare a luată cele mai severe măsuri poliţienesc!. Aceste măsuri dau oraşului aspectuld ca cum ar fi în stare de asediu. Poporaţiunea e liniştită, der consternată prin purtarea provocat 6 re a căpitanului. — Cum le place „patrioţilora" a face pe »puterniciiu — la spatele baionetelorO! Decă und slujbaşă suspendată comite astfelă de nâsdrâvănii, ce nn suntd în stare să facă cei nesuspendaţi 1
In Nr. 242 ald „Gazetei*, comunicându despre scandaluld ce s’a întâmplată în Semlacă, amă întrebata, decă nu cumva acesta e Semlaculă de lângă Aradă. Acum ni se împârtăşesce că acolo nu s’a întâmplata und asemenea scandală. Prin urmare trebue să fiă Şemlaculă din comitatulă Timişului.
— x—
, Patrioţii" din Deva ceruseră ministrului Treforl să le sistemisese o nouă institutOre de tete. Ministruîă lă răspunse că nu numai nu crează und nou postă, der încă din ce’e 5 învăţătdre esisterde una va fi transferată
şi postulă ei se va suprima; totă astfelă are să se întâmple cu învăţătdrele din Nosagd, Simeria, Sslaşulă de susfi ş. a., vr’o 6—7 posturi. Deunăcjile s’au desfiinţată posturile de învăţătore de lucru. — Etă unde duce nenorocita pornire de maghiarisare: la neevitabilele fiascuri.
— x—•
La construirea canaluluif.de Panama e ocupată, a vândă o posiţiune distinsă, und tânără ingineră română anume Ioană Giurgea, care a absolvată studiele sale cu succesă în Parisă.
După cum spune „Unirea" din Bucurescî, autoritatea judecătorescă, însoţită de moştenitorii doctorului Drasch, a descinsă la fostulă domiciliu ală răposatului şi a făcută cercetări. Din testamentulă găsită s’a văzută că dr. Drasch are 12 moşidre în Stiria, care întocmeşte ună întinsă domeniu; că jumătate din aceste moşii, împreună cu 160,000 lei ce s’au găsită în casa de feră a fostă lăsată pentru ună institută filantropică în Stiria; er cealaltă jumătate d nei care îngrijeşte domeniulă de care vorbirâmă mai susă. . Acăstă scire se dă sub reservă şi amă dori să nu se adeverâscă, întru câtă nu s’ar fi testată nici ună bană pentru ună institută filantropică ro-mâneseă.
—x —
In dilele trecute s’a petrecută la tribunalulă de Ilfovă in Bucurescî următorulă casă: UnăJ domnă ceru să fiă divorţată de nevastă-sa din motivă că ea îşi mânjesce ţaţa cu pudră şi că întrebuinţeză totă telulă de mijloce cosmetice la toaletă Tribunalulă a respinsă cererea de divorţă.
—x—
„Voinţei Naţionale* i se comunică, că firma Bem-hard Landbank et Comp. din Lipsea, care are relaţiunl cu diferite case comerciale din România, a dată /alimentă. Soţia falitului, care este arestată, a încetată grabnică din vieţă la aflarea acestei scirî. Fiulă susă numitului falită, care face comerciu de manufacturi în Bucurescî, a plecată la Lipsea.
Maghiarisare în Pojunti.
Cetimu în oficiosulu „Nemzet“ Nr. 320 dela 21 Noemvre n.:
In causa maghiarisurii în Pojună, preşedintele reu-niunei »Toldy« de acolo Dr. Alexandru Vuikovich a rea-lisată de curendă mai mufie idei folositore. Precum se scie, înainte cu câteva săptămâni se ventilase in reuniune numai idea d'a se înfiinţa cursuri de limba ungurâseâ. Acum iau parte la 29 de cursuri în 20 de localităţi diferite aprope 400 auditori. Aceştia suntu toţi germani, mai mulţi dintre ei în vârstă de aprope 50 ani. Cu deosebire accentueză raportorulă nostru pe consilierulă intimă Dr. Hyacinih Ronay, care a sprijinită căldurosă propunerea ^preşedintelui Vutkovich, când i-a coinunicat’o jecunoscendă propunerea ca amăsurată timpului, potrivită şi ducândă la ţintă, şi totodată hotărî a dărui audi-toriloră mai săraci cărţi de învăţământă. Prelegerile le ţină în cea mai mare parte învăţătorii poporali catolici şi tinerimea academiei evang. teologice din Pojună. Auditori, bărbaţi şi femei, se anunţă încă în numără frumos ă.
Se scie că Pojunulu e unu cuibu jidovesefi, prin urmare nu e minune că suntu „patrioţi" kulturegyletişti. Pentru noi are importanţă declararea foiei d-lui Tisza, că în Pojurm se lu-
<w0	FOHJ5TONU.
liOGOFETTJLTJ MATEITJ
NOVELĂ
—	N’am nebunită de locu,... der... am fostă ca nebună. — Asta n’are să fiă. pică cine ce va vrea. Eu facă cum sciu. Nu mă ’nsoră nici pentru sată nici pentru boerî; eu mă ’nsoră pentru mine; şi;n cele din urmă eu nu suntu legată cu nimică, mă ducă unde’mî place; omeni ca mine îşî caută noroculă în lumea largă nu’şî legă capulă aşa de uşoră, — vorbi Mateiă cu totă încrederea în sine, şi era aşa de falnică când grăi aceste vorbe, încâtu orî cine l’ar fi vădiită, ar fi băgată de seină că vorbesce cu totă nădejdea şi că dela gân-dulft lui nu e putere pe pământii, care să’lă abată.
—	Ce’i de făcută ? — întreba Ienache cam mole şi stândă, cu manile împletecite, se uita în josă ca şi cum ar căuta ceva, ca şi cum ar dori să găsescă chi-pulă cum să esă din acesta încurcătură.
—	Fa ce’i sci! — grăi Mateiă apăsată şi începu să se îmbrace. — Fă cum te’i pricepe, căci tu ai făcută, tu să şi desfaci. Eu îţi (jlică rămasă bună,.... şi plecă.
A dlisă şi cum a disu aşa a şi făcută.
A trecută pe lângă Rădiţa, nu ia ()isu nici „nopte bună," a încălecată pe cald, şi a plecată la curte.
XVIII
Pe drumă logofătulă era cuprinsă de o bucurie, împreunată cu puţină temere.
Era însă o temere plăcută.
îşî închipuia că va găsi pe Măruţă tristă şi că îndată ce’lă va vedea se va mira,der îi va părea bine, îlă va erta şi între ei voră reînvia ierăşî relaţiunile din trecută,
„Au fostă bănuelî fără temeiă," dise elă. „Ună omă ca mine nu se uită la aşa ceva; Măruţă e fată cum se cade!"
Cu câtă se apropia mai multă de curte, cu atâtă inima lui batea mai tare, şi’şî ţinea calulă în freu, astfelă încâtă, când era aprope de curte, calulă d’abia înainta.
Timpulă era plăcută. Plouase, der se sventase forte repede, şi era o răcore, care îi priia de totă bine logofătului. Era senină şi luna se arătă pe ceră cu lumina ei palidă, pe care o răspândea peste întrega împrejurime.
Mateiă se apropiase de gardulă curţei boerescî. Descăleca, îşî leagă calulă de ună stâlpă, şi sta astfelă pironită şi se uita din când în când printre nuelele gardului, la căsciorele din faţa caseloră boerescî.
In căscioră ardea luminarea.
Mateiă era forte mişcată, şi par’că se mulţămea cu atâta, par’că’i ajungea că a vădutu lumină în căs-ciora, unde altădată sta de vorbă cu Măruţă.
188?;
crâză pentru causa maghiarisărei. Acâsta pentru acele neruşinate desminţirl „patriotice", că nu se uneltesce pentru maghiarisare.
Braşovu, 1 Noemvre 1887.
Domnule Redactoră 1 Vă rogă, binevoiţi a publica in foia d-vO.stră aceste şiruri ce privescă:
Fondulă penlru ajutorarea juriştiloru români din dis-
trictulu Făgăraşului, lipsiţi de mijlâce.
încă la organizarea constituţională a districtului Fâ-găraşă, in anulă 1861, simţindu-se cu durere lipsa de jurişti români din districtă şi cercetându-se mai de aprope care ar fi causa, s’a constatată din t6te părţile că causa este sărăcia. Părinţii români din districtulă Făgăraşului nu suntă în stare din mijlOcele proprii a’şî întreţine fii lord pe la universităţi.
Spre a pute deci veni Oreşîcâtă respectiviloră părinţi intr’ajutoră, la iniţiativa şi sub conducerea şi energica stăruinţă a soţiei mele Maria de Lemeny, ajutată şi sprijinită cu totă zelulă din partea tuturoră Româniloră şi dameloră române din Făgăraşă şi districtă, prin diferite mijldce; ajutOre benevole, baluri, maialuri etc. s’a a-dunată şi înfiinţată ună fondă pe care, câtă timpă amă fostă pu locuinţa în Făgăraşă, l’a crescută, menajată şi administrată însăşi soţia mea, se’nţelege pre lângă ţinerea in evidenţă a tuturoră percepteloră şi erogateloră. După că însă s’au schimbată împrejurările în Făgăraşă şi ne-amă transferată cu domiciliulă Ia Braşovă, fundă acum soţiei mele nu numai fdrte peste mână, der încă imposibilă de a mai administra şi mai vertosă a mai îngriji de menagiarea şi crescerea ulteridrâ a micului fondă, după matură precugetare şi mai vărtosă din acelă motivă, că acestă fondă, după natura şi destinulă său, esfe ia principiu proprietatea Româniloră din districtulă Făgăraşului, aşa a crezută a fi mai bine, mai justă şi mai sigură a încredinţa acelă fondă părinţiloră poporului, re-presentanţei municipale a districtului Făgăraşului spre ulteriOrâ îngrijire, menagiare, crescere şi administrare conformă destinaţiunei sale.
S’a făcută deci din partea soţiei mele în privinţa acesta cuvenita propunere, in urma căreia inclita repre-sentanţă municipală a primită şi în 1-ma Maiu 1872 sub Nr. 1566, a esmisă din sînu’ă său doi comisari şi anume pe domnii Ioană Meţiană, protopresbiteră atunci la Zâr-nescl, acum Episcopă ală Aradului, şi Ioană Gomşa, pa-rochă la ZârneştI, cu însărcinarea ca să primescă dela soţia mea respectivulă fondă cu t6te actele ţiitdre de acesta obiectă. D-nii comisari s’au şi presentată la Braşovă în (Jiua de 3 (15) Septemvre 1872 şi primindă dela soţia mea protocolele referitOre la fondulă respectivă, întemeiată de densa la anulă 1861, le-iu cercetată cu deamS-runtulă şi au constatată că socotelele s’au dusă în cta mai bună ordine şi că fondulă după estragerea erogateloră de 340 fi. 84 cr. şi adecă 40 fl. 85 cr. «pese în interesulă fondului, 6r 300 fl. ajutdre .a 6 jurişti, constă din 608 fl. 25 cr. şi adecă în bani gata 98 fl. 25 cr., ăr îrit obligaţiuni private 510 fl., care tbte le-au primită d-ni comisari dela soţia mea pe lângă adeverinţa de sub A. şi întocmai s’au primită fote de cătrâ eomisinnea mun*-cipală in şedinţa din 30 Septemvre 1872, precum dove-desee nota ofioiâsă a d-!ui căpitană Drâguşanu dtto 10 ianuariu 1873, Nro 3149, 1872. sub B.
Acestea m'-am ţinută de datoriâ a-le aduce pe calea jurnalistică la cunoscinţă publică cu scopă, ca aceia


Voia se se întorcă.
Nu se întorse însă, ci rămase lângă negrulă său şi se uita cu jale la elă, ca şi cum s’ar fi uitatu la unu pretină, dola care ar fi aşteptată ajutoră.
„Ce va dice Marufa?" îi trecu prin minte. „Nu va fi supărată pe mine?» îşî gândea elu şi frământân- j du-se în astfelă de cugete nu cuteza să între pe portiţă.
Inima însă îlă hotărî.
Puse mâna pe reteza portiţei, întră şi merse dea* dreptplă la căscioră.
„Am să’i spună că au fostă numai vorbe; am să’i spună că n’am nimică cu fata scutarului,.... numai atât am să’i spună, ca să scie,... şi apoi d’aci’n colo, nu îmî pasă, orî ce ar elice ea," îi trecu prin cap logofătului, şi încurajatatu de aceste gândiri, puse mâna pe cleşniţa uşci dela căscioră şi întră.
înăuntru era Rada
Logofătulă nu băgase bine de semă, lui i se părea că’i Măruţă, der îmbătrânită de supărare.
Merse pănă aprope de Rada, îşî şterse puţină o-chii, căci i se părea, că are o pânză peste ei, şi deo* i dată se opri când se convinse că nu’i Măruţă. Scia că Rada’i rea de gură, şi că’lu va mustra, şi de aceea nu’i cădea bine că s’a întâlnită cu ca.	, 1
— Da ce ai păţită logofete ? — începu Rada. —
Ce ai păţită de ţî-aî mai adusă aminte de noi? Unde să însemneză că în sfârşită, măcaru în ajunulu logodnei d-tale, totă ţî-aî mai adusă aminte de noi? —
Nr. 253.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
pe cari în prima liniă ii privesce acestă fondă şi cari suntă mai aprope de causă şi au totă ocasiunea, t6tă înlesnirea, avându-şl representanţii lord chiar şi în sinulă comisiunei seu comitetului municipală, aceia, cjică, să vâdâ să cerceteze cum şi în ce stare se află acel0 fondă? De se menagiază, de se cresce şi administreză conformă destinaţiunei sale şi în casulă contrară să stăruâscă cu totă dinadinsulă pentru asigurarea, crescerea şi buna lui administrare spre ajungerea scopului.
Ioană de Lemeny, căpitană supr. în pensiune.
fită şi actele respective de predare şi primire a fondului:
Amăsurată însărcinărei onoratului comitetO municipală ală districtului Făgăraşului din 1 Maiă 1872 Nr. 1566 ne-am înfăţişată noi subscrişii astăţjî la Ilustra Domnă Maria Brană de Lemeny si descoperindu i scopulă ne puse îndată înainte protocâlele respective ale fondului întemeiată prin Ilustra DOmnă Maria Brană de Lemeny la anulă 1864 spre ajutorarea juriştiloră lipsit! de mijloce din districtulă Făgăraşului, care luându-le înainte şi cer-cetându-le cu deamănuntulă, atâtă în privinţa percepte-loră şi erogateloră, dimpreună cu respectivele documente, am constatată că t6te socotelele s’au dusă în cea mai bună ordine, că mai încolo fondulă de susă după estra-gerea erogateloră de 340 fl. 85 cr., şi adecă spese în înteresulă fondului 40 fl 85 cr. ajutbre la 6 jurişti din dinstrictă 300 fl., — constă din suma de 608 fl. şi 25 cr v. a. dintre cari 98 fl. 25 cr. în bani gata şi resiulă în obligaţiuni private, care t6te le-am primită astăzi din mâna Ilustrei D6mne pe lângă a ndstrâ multămită şi recunoscinţâ.
Braşovă, 3 (15) Septemvre 1872.
Ioană Meţianu m. p. Prot. ca comissară municipal, Ioană Comşa m. p paroch, ca comissară.
Nr. 3149 /1872
Ilustrităţii Sale Ddmnei Maria Brană de Lemeny în Braşovă.
Din însărcinarea onorabilei ComisiunI municipale ce’ml impuse în şedinţa sa din 30 S?ptemvre anulă trecută, mă onoreză a adeveri prin acesta primirea fondului juriştiloră români din districtulă Făgăraşului, constă-tătoră în suma de 608 fl. 25 cr. şi adecă în bani gata 98 fl. 25 cr., apoi în obligaţiuni 510 fl. cu tdte documentele de percepliunî anferiore pe timpulă ce l’aţî administrată Ilustrîtatea vostră ca fondatOre.
Deci binevoiţi a accepta dreptă chitanţă şi documentă de legitimare — er adevarinţa comisariloră prii-mitori Keverendiloră domni Ioană Meţiană şi Ioană Comşa a o reînapoi spre a li-se înmănua
Cu acâstă ocasiune vâ rogă Ilustra D6mnă să bine-voiţl a agrega şi spresiunea sentimenteloră de cea mai înaltă stimă şi consideraţiune cu care semnă Ală llustrităţei V6stre	prâ umilită
Draguşianulă m. p.
Făgăraşu, în 10 Ian. 1873.	V.-Căpit. distr.
Stipendii şi ajutore din fundaţiunea „Andronicu.“
Din fundaţiunea „Andronică“ suntă a se conferi pe anulă 1888 următdrele stipendii şi ajutdre: a) Cincl-<i[ecî stipendii şi ajutăre de câte 30 fl. pentru tineri, car! au in-tenţiunea a se aplica ca noviţl la meseriă şi industria, apoi pentru învăţăcei aplicaţi deja la meseriă şi industria, şi în fine pentru învăţăcei, cari au devenită sodall (calfe) în decursulă anului 1887; b) Patru-spre-<}ece aju-t6re şi anume: cjece de câte 100 fl., două de câte 150 fl. şi două de câte 200 fl. pentru sodall (calfe), cari suntă în condiţiunile recerute de a se face măestrii. Toţi, cari voescă a concurge la aceste stipendii şi ajutăre trebue să dovedâsc ă: a) prin atestatulă de boteză, că suntă Români gr.-or. din Transilvania; b) prin atestatulu oficiului comunală (primăriei) starea averii propriă şi a pă-rinţiloră; c) prin atestatulu oficiului parochială, la care aparţine concurentulu s£u familia concurentului; dăcâ
Astfelu grăi Rada şi cu ochii îlu măsura pe Mateiă din tălpi pană în creştetu.
—	N’am venită la d-ta! — dise logofătulă. — Am venitu la Măruţă! — adause elă şi se uita în dreptă şi în stânga, se întorse apoi repede cu capulu spre uşe, căci i se păruse că s’a mişcată uşa, şi credea că vine Măruţă. Se convinse însă că nu vine nimenea.
Măruţă... Măruţă s’a duşii de alaltăerî, — grăi Rada dândti din capă. — Cine scie unde va fi ea acum!
La aceste cuvinte ună fioru ca unii fulgeră îi trecu lui Mateiă prin corpă, şi se simţea aşa de fără putere, încâtă sta să cadă de pe piciore.
— Da ce ai cu Măruţă? — întreba Rada după o mică pausă. — D-ta n’ai cu ea nimică; acum ai cu Ilena lui nen-tău Dumitru.
Aşa grăi Rada, însă aceste vorbe au fostă grăite cu multă răutate, ceea ce s’a putută vedea din tonulă apăsată şi din strâmbătura ei când a vorbită.
—	Der d-ta ce ai cu mine? — se răsti logofătului.— Spune’mî ce ai? Orî te-a pusă cineva judecător peste mine? Am venitu aci la Măruţă..., n’am venită la d-ta!
—	Iac’aşa, — grăi Rada dându’şî în pumni, — iac’aşa... ai venită la Maruţa'şi m’ai găsită pe mine! Frumosă, logofete, — adause ea mişcând din capă, — tare frumosă te-ai purtată! Ai mersă la oile scutarului!
trăescă părinţii, câţi copii minorenî suntă în familiă şi câţi din aceştia umblă in scolă; decă petentulă este căsătoritei, şi starea familiei sale. In specială tinerii, cari au intenţiunea a se aplica ca noviţl la meseriă şi concurgă la ună stipendiu de 30 fl., afară de recerinţele generale indicate mai susă trebue să întrunăscă şi urmă-torele condiţiunl: 1. Să nu fiă mai tineri de 12 ani; 2. să fi cercetată cu succesă bună sc6!a poporală, ceea-ce este a se dovedi prin atestate şcolare; 3. să fi încheiată contractă cu mâestrulă conformă § -lui 61 ală legii industriale (art. leg. XVII: 1884), ceea-ce se va dovedi prin aşternerea contractului în originală săa în copiă le-galisată.
învăţăceii aplicaţi deja la meseriă seu la industria, cari concurgă la ună stipendiu de 30 fl., afară de recerinţele generale, trebue să mai întrunăscă şi următărele condiţiunl: 1. Să (iă angajaţi la vre-ună măiestru cu contractă, care să se alăture la cerere; 2. să aibă purtare bună, dovedită cu atestată dela măiestrii, la cari au fostă şi suntă în învăţătură. Sodalii, cari concurgă la vre una ajutoră de 30 fl., afară de recerinţele generale trebue să întrunăscă următorele codiţiunl: 1. Să fi terminată periodulă de învăţătură în decursulă anului 1887, ceea-ce se va dovedi prin atestatulă autorităţii industriale conformă §-ului 67 din art. de leg. XVII: 1884; 2. să arete ună sporiu şi o purtare bună, ceea-ce se va dovedi prin atestatulă măiestrului eventuală prin cartea de lucru §-uiă 99 din legea citată); 3. să arete ce limb! sciu vorbi şi scrie (atestată dela măiestri), şi dăcă aparţină ca membri la vre-o reuniune de meseriaşi (certificată dela reuniune.)
Sodalii, cari concurgă la vre-ună ajutoră de 100 fl., 150 fl. şi 200 fl, pentru a se face măieştri, au să întrunăscă, afară de recerinţele generale, încă următă-rele: 1. Să fiă provăcţuţî cu certificatulă de măestru; 2. Să fi lucrată ce'.ă puţină şăse ani consecutivi ca sodali, ceea ce se va dovedi prin atestatele mâieştriloră. la cari au lucrata ; 3. în cerere să se arate anume, unde voescă a se aşe<}a ca măeştri şi ce felă de mijlăce băneşti mai are pentru a’şl începe meseria pe socotăla 'oră; asemenea să producă şi alte documente recomandatore. Dela toţi concurenţii de orice categoriă se recere ca cererile să fie şi subscrise cu mâna loră propriă şi adresate consis torului archidiecesană gr. or. din Sibiiu; cererile au să intre aici celă multă pănă la 1 Decemvre 1887 st. vl Cererile sosite după acestă termină şi cele ce nu voră fi instruite, precum se recere mai susă, nu se voră lua in considerare. Atragemă atenţiunea d-loră preoţi şi învăţători, ca să ajutoreze pe părinţii cari au copii la meserii, pentru a pute înainta concursele la timpă şi cu documentele cari se ceră mai susă.
(»Meseriaşulă Română.")
Apela,
cătră onoraţii alegatori ai cercului electorală Caransebeşu!
Vă este cunoscută pasulă ce l’a făcută alesulă nostru deputată, Ilustritatea Sa d-lă generală Traianu Roda.
La acestă bărbâtescă paşă noi alegătorii trebue să dămă ună demnă răspunsă.
Acăsta suntemă datori atâtă faţă de noi, câtă şi faţă de apeiulă ilustrului bărbată, ală cărui glasă a răsunată în tote părţile locuite de Români.
Dreptă aceea, spre a ne da adevărata espresiune a sâmţiminteloră ndstre: noi subscrişii alegători amă ere (ţută de bine a ne aduna într’o conferinţă aici în Caran-sebeşă.
Acestă conferinţă amă statorit’o pe Joia de 1 Decemvrie (19 Noemvrie) a. c.
Provocămă aşaderă pe alegătorii noştri, ca pe acăstă <ji să trimită negreşită vre-o câţl-va din fie care comună la CaransebeşO spre a participa la conferinţă.
Caransebeşă, în 15/27 Oetomvrie 1887-
Mihaiu Popoviciu, Mihaiu cav. de Iacobiciu, Ioană Popoviciu, lancu Temeşă, lonă Ionaşiu, Patriciu Drăgâ-
Aşa vedî_____der de una bine dici;... cine ce are cu
d-ta? D-ta te duc! la cine'ţî place, şi’ţ! place cine’ţi vine la socotelă!
Logofătulă rămase o bucată de vreme fără să dică ceva; rămase neclintită şi nu făcea altceva, decâtă îşî primbla privirea din pămentă la Rada, şi dela ea erăşî în pămentu.
—	Rado, începu Mateiă, — leliţă Rado, am venitu să’ţî spună, adecă am venitu să’i spună Măruţei că nu mă’nsoru.
—	Şi ce ai să’mî spui mie ? De ce ? — grăi Rada făeendă din buze nisce semne de nepăsare.
Logofătulă Mateiă ridica umerii, îi lăsa ârăşî în josă, se uita la Rada şi <)ise :
—	îţi spunu . .. numai aşa ca să scii, şi să scie şi Măruţă,... să scie totă lumea, că eu... nu mă’nsoră! — Aşa vorbi Mateiă şi se uita erăşî împrejură, şi se întorse erăş, spre uşe, căci erăşî i se păruse că a intrată cineva.
—	Nu’ţî fie frică, — începu Rada, — nu-ţî fie frică, că nu vine nimenea; că nu’i nimenea acasă afară de coconulă Nae, şi densulft... dorme. Cocona Elef-tera. a plecată la viă şi cu dumneaei s’a dusă şi Măruţă.
Mateiă căsca ochii la Rada mirându-se.
—	Măruţă, va să dică, nu’i acasă ? — întreba cam domolă logofătulă.
—	Nu’i acasă. Şi pentru ce era să şi rămână ?
lină, Ioană Stoianu, Ioană Mihaiu, Ioană Bartolomeiu, Ştefană Velovană, Ioană lopalu, Ilie Curescu, Traiană Barzu, Mihaiu Drăgălină, Iosifă Bălană.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
BUCURESCÎj 28 Noemvre. — Sesiunea ca-meriloră s’a deschisti printr’unil discurstt ală tronului, care accentueză raporturile cele bune neschimbate cătră puteri şi închei area mulţămitdre a tractăriloră cu Austro Ungaria pentru graniţa stabilă. Tractările pentru tractatele comerciale se continuă. Discursulu tronului constată că si-tuaţiunea financiară e favorabilă, anunţă pentru primăvâră construirea podului peste Dunăre, a portului Constanţa şi a întrepositeloră în Bucu-rescl şi Iaşi.
PARIS, 28 Noemvre. — Gr6vy a anunţata lui Bouvier decisiunea sa de a demisiona. Acăsta o va adresa Joi împreună cu mesagiulă cătră senată şi cameră. Rouvier a împărtăşită acâsta lui Floquet. Probabilă că amânarea camerei şi a senatului se va prelungi pănă Joi.
Insciinţare. Adunarea generală a reuniunei femeilorfl române pentru ajutorarea văduveloră sărace din Braşovă şi Săcele se va ţine în 30 Noemvre 1887 st. v. în sala de desemnă din edificiulă gimnastului română. Şedinţa se va deschide la 3 âre p. m. La acăstă adunare generală se invită p. t. d6mne membre.
Braşovă, 14 Noemvre 1887.
La însărcinarea d-nei preşedinte,
St. Iosifă, actuară.
DIVERSE.
Unâ furtu importantă la museulu numismatică din Athena. — Publiculă din Athena a fostă cuprinsă de o forte mare emoţiune, scrie „Le Messager d’Athânes," in urma aflârei unui furtă f6rt.e însemnată comisă la mu-seulă numismatică. Cum însă se întâmplă mai totdâuna în asemenea împrejurări, importanţa furtului a fostă esa-gerată; ea nu era evaluată la mai puţină de 700,000 lei. In urmă însă s'a aflată că obiectele furate nu se ridicau la o valore mai mare de 30,000 lei. Hoţii nu au fostă prinşi. Ei au luată cu denşii mai multe colecţiunl, dintre cari unele fărte bogate; se 4*ce chiară că ei au lucrată in cea mai bună ordine şi ca nişte cunoscători. £tă cum s’a descoperită acestă furtă : Ună servitoră ală Universităţei, măturândă curtea, dete peste câte va medalii de bronză. Ridicânaă capulă în susă observă că una din ferestrele bibliotecei naţionale, unde se află şi colecţia de medalie, era deschisă. Preveni numai decâtâ pe secretarulă universităţei, care anunţă imediată poliţia şi parehetulă. Uşile dela intrare ne fiindă forţate, hoţii trebue să se fi ascunsă în timpulă (jilei într’una din sălile bibliotecei, de unde ar fi pătrunsă în sala museului numismatică, a cărei uşe a fostă forţată pentru a o putea deschide._________________________________________
Rectificare. — In Nr. 240 ală făiei năstre, la subscrierile scrisOrei de aderinţă adresate din Borlovenii vechi d-lui generală Tr. Doda, să se citâscă astfelă ur-mătOrele nume: Pavelă Boldea preotă, Petru Zamela, Meila Boldea, George Moţocă, Tanasie Ciolană, Ilie Jur-ohescu şi Alimpie Samela.
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu.
Să fie de nunta d-tale? Asta ’i-ar fi mai trebuită sărmanei, după plânsultt ce Pa plânsă, de’i secase şi lacrimile !
—	A plânsu Măruţă? — întreba repede logofătulă şi se uita la Rada seriosă.
—	Şi te miri încă? Nu cumva ’i-ar fi venită să rîdă? — accentua Rada.
Logofătulă era mâhnită de totă, şi de aceea vru se iasă din căscioră. îi era năcază că n’a întâlnită pe Măruţă, că n’a putută vorbi cu ea. Ar fi vrută să âsă din căscioră. Elă însă nu credea că Măruţă a plecată; din contră credea că este aici şi că pote când va deschide uşa să plece, se va întâlni cu ea faţă în faţă, şi de aceea rămase încă o bucată de vreme în căscioră. — De vorbită însă nu vorbea.
în sfârşită ne mai putendu-se răbda, clise „nopte bună* şi pleca.
—	Stai logofete! Stai că am să te întrebă o vorbă! — <)ise Rada, der înzadară a ^isă ea, căci logofătulă a lăsat’o singură. îi era temă să mai rămână, ca nu cumva să audă şi alte lucruri, cari decă le-ară fi audită, ar fi fostă pote în stare să’i spulbere şi cea din urmă rămăşiţă de nădejde.
Elă eşi.
Se duse pe la grajdă, se uita ce cai lipsescă, şi s’a încredinţată că cocona Eleftera, de sigură a plecată cătră Bucuresci, şi decă a plecată cocona Eleftera, a plecată şi Măruţă.
(Va urma.
Nr. 253.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188$:
ii or stolo la banta de Vltna
din 25 Noemvre st. n. 1887.
Rentă de aurii 5% ... 9840 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 98.60 ImprumutulQ căi lorii ferate
ungare . .............149.25
Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) . . . 95.75 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 12560 Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 11250 Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.30 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt................. 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 60;
Bonuri croato-slavone . . 10425 Despăgubire p. dijma de
vinii ung...............99.—
Imprumutulii cu premiu
ung......................123.80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 8120 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aurâ austr. . . 111 85 Losurile din 1860	. . . 134 90
Acţiunile băncel austro-
ungare................... 887.—
Act. băncel de credită ung. 285.— Act. băncel de credită austr.278.10 ArgintulQ —. — GalbinI împărătesei	..... 5.93
Napoleon-d’orI	....	9.94
Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 ; Londra 10 Livres sterlinge 125.25
Bnirsa de Bucurescî.
Gota oficială dela 11 Noemvre st. v. 1887.
Cump. vând.
Renta română (5°0). .	93 Va	91 Va
Renta rom. amort. (5°/o) . .	96—	97—
» convert. (6°/0) . .	91 —	92—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36—
Credit fonc. rural (7%) . .	105—	106—
»> J) (b°/o) •	918/*	92V,
» » urban (7°/0) • •	103—	104—
> (6°/o) • •	96—	97—
* , » (5°/o) • -	87V3	88 Va
Banca naţională a României 500 Lei	 Ac. de asig. Dacia-Rom. 			———
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	14.V*	15.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.03	2.04
Cuî suiu pieţei Sraşovu
din 26 Noemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.58 Vând. 8.61
Argint românesc...............
Napoleon-d’orI .......
Lire turcescl.................
Imperiali.....................
Galbeni.......................
Scrisurile fonc. «Albina» 6% •
n * n 5% •
Ruble Rusesc!.................
Discontulă ...	»
	8.53	*	8.57
»	9.89	9	9.95
9	11.21	9	11.25
9	10.20	9	10.26
9	5.89	9	5.92
9	101.—	9	102.--
f)	98.—	-	99.^-
9	100.—	9	lli.Vţ
r—10°/9 pe anii.
„EQUITABLE,“
Societate de asigurare pe vieţă in New-York (tondată în 1859),
Capitalii de asigurare la 31 Decemvre 1886 = 2,100 mi-lidne franci. Statuld averei la 31 Decemvre 1886 =• 400 milidne 1 franci. Percepţiunî de premii şi doben^I în anulă 1886 = 100 mi-1 lidne franci.
Subdirecţiunea pentru Ung-aria: BUDAPEST, ANDRASSY-STRASSE Nr. 1. Agentulu generalu în Gluşiu:
LEOPOLD HUNWALD.	i_6
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primitu (Jiarulu nostru până acuma.
Domnii ce se abon^ză din nou să binevoiască a scrie adresa lâmuritu şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTR. „GAZ. 'JRANS “
Sosirea si plecarea trenuriforu si posteloru în Bra§ovu.
1.	Plecarea trenurilor!!:
1. Dela Braşovă la Feşta:
Trenulă de persăne Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovă la Bnoareeoi:
TrenulQ mixtă Nr. 318: l 6ră 55 minute după amăcJL
II. Sosirea trenurilor!!:
1. Dela Peşta la Braşovă:
Trenulă de persăne Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de am6<p.
Trenulă mixta Nr. 316: 9 6re 52 minute sâra.
2.	Dela Buonresoi la Braşovă:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după amâtjî.
A.	Plecarea poştelor!!:
a)	Dela Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 30 min. după am&Jî.
b)	„	„	„	Zizinu: 4 6re după ametjî.
c)	„	„	în	Secuime (S. Georgl): 1 6ră 30 minute năptea.
d)	„	,,	la	Fâgăraşu: 4t ore diminua.
e)	„	„	la	Săcele: 4 6re diminela.
B.	Sosirea poştelor!!:
a)	Dela Rhnovu-ZSrnesci-Branu la Braşovă: 10 6re înainte da am6<jf.
b)	„ Zizinu ia Braşovă: 9 ore a. m.
c)	D:n Secuime la Braşovă: 6 6re sâra.
d) n Făyăraşu la Braşovă: 2 bre diminâţa.
e)	v Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Mersulu trenuriloru
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia BredealiS-Bmiapesta şi pe linia Teiiişii-Araiiil-Biidapesta a calei ferate orientale de stata reg. ung.
Predeală-Budapesta
Trenfi i Tren ţ Trenă | Trenă accelerat ominbun ornai bu»
persane I
Bucurescî
Predeală
Timişti
Braşovă
Feldidra
Apatia
Auguatinfi
Homorodd
Haşfaleu
	4.30	—	7.30 1.14]
—	9.12 9.35	—	1.45
—	10.12	—	—
Sîghiş6r» ^
Elisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Mic&sasa
Blaşiu
CrăciunelQ
Teiaştt
Aiudft
Vinţuld de susfi Ui6ra Cacerdea «birisft
CInşin	^
Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedwti Ciuda Bucia Bratca Vadă Mezfi-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yeneţia-Oră^ii
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Bnda-pesta
Viena
f
V
No t a:
601
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
4.01 4.47 5 28
5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37 12.16 12,33 1.51
2.i8
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
8.00
Trenă
de
pergone
10.50
1.33
4.24
10.05
2.15
Trenu
de
persone
6 37 6.58
7.14 7.2 7.56 8.18
8	58
9.15 9.34
9	53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16 3.29 6.33
Blaşă v'ucăsasa Copşa mic. Mediaşti Eiisabetopole Slgişdra Aşfaleu Uomorod AugustinO Apatia Feldiâra
Timişd
Predeală
Bucurescî
3.35
4.01 4.20 4.55
iii
6.01 7.27 8.08
8.36 9-06 9.46
| Budapesta—Fredealtt					
	Trenii	Tren	Trenă	Trenă	Trenă
	de pers.	accelerat	de pers.	de	omnibuB
	1			pers6ne	
				i	
Viena	11.10	—	—	—	—
Budapesta	7.40	2.—	7.40	618	—
Szolnoh	11.05	4.05	10.42	9.38	—
F. Lad&ny	2.02	5.47	2.02	12.02	—
Oradea mare	4.12	7.11	4.78	2.01	—
Yenţia-Orăc^ii	—	—	—	2.08	
Fudi-Oşorheiu	—	—	—	2 19	—
Teleagii	—	7.33	—	2.41	—
Vadă	—	8.04	—	3.24	—
Bratca	—	—	_	3.47	—
Bucia	—	—	—	4.07	—
Ciucia	—	8.58	—	4.33	—
Iluiedin	—	9.28	—	6.15	—
Stana	—	—	—	5.33	—
Aghiriş	—	—	—	5.53	—
Ghârbfiu	—	—-	—	6.05	—
Nedişu	—	—	—	6.20	—
Clttşia |	11.00	10.31	—	6.38	7.08
Apahida	11.19			—	—	7.36
Ohiriş	12.33	—	—	—	9.16
Cacerdea ^	1.01	—	—	—	9.53
	1.11	—	—	—	10—
Uiora	1.18	-	—	—	10.09
Vinţuld de susti	1.05	—	—	—	10.19
Atudfi	1.46	— -	—	—	10.48
îeiaşă	2.25	—	—	—	11.55
CrĂciuneld	2.50	—	—	—	12.34
Orele de nâpte suntfi cele dintre liniile grdse.
1.34
2.13
2.46
3.31
4.32 5.02
5.37
1.55 6.20 2.53 6.471 — 11.30 3.28 —	9.35
6.53
7.43
8.23
9.02
9.52
Teiuşft-\radft-Bu<lap«sta
Trenă
ounibug
Tre’iă de pers.
Teiuşft Âlba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia	11.24 11.59 12.30 1.01 1.32	—	
			3.00 3.59 4.22 4.51 5.18
Siineria (Piski)	2.32	—	6.15
Deva	2 52	—	6.35
Branicica	3.23	—	7.02
ilia	3.55	—	7.28
Gurasada	4.08	—	7.40
Zam	4.25	—	8.11
Soborşin	5 30	—	8.46
Bărzova	6.27	—	9.33
Conopfi	6.47	—	9.53
Radna-Lipova	7.28	—	10 27
Paulişă	7.43	—	10.42
Gyorok	7.59	—	10.58
Glogovaţă	8.28	—	11.25
Aradâ	8.42	9.17	12.31
Szolnok	—	2 32	4.5Q
(			—	5.12
Budapesta			—	8.20
Viena	—	—	6.05
			
	Trenă | '.w.lbna 1 	 .	Trenă de pcirsăne	1 Trenu i mixt
Trenă de pers Ane
Tipografia ALEXI Braşovă, Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZsmescI
Aff&difc
Aradulă nou
Nâineth-Sâgh
Yinga
Orczifalva
Mereziialva
TlmSştfrix
5.48
6.05
6.33
6.58
7.29
7.55
9.08
Tfiisaişdria-Aradft
Trenă de peraine
Trenă de persdno
Trenă
oînnlbnE
1*iiMişdra
Merczifalva
Orczifalva
Vinga
M4meth-Sâgh A radulă nou Ar&dis.
6.25
7.46
8.15
8.36
9.11
9.27
5.00
6.32
Bndapesta-AradA-'feiuşA,			
	Trenă de	Trenă	Trenă
	persdne	de persdne	otanibo»
Viena	11.10	12.10		
Budapesta		§!oT	—
S*olnok	11.20 11.35	12.41 5.45	—
AiadA	4.30	6.—	—
Glogovaţă	4.43	6.13	—
Gyorok	507	6.38	—
Paulişă	5.19	6.51	—
Radna-Lipova	5.41	7.10	—
Conopă	619	7.37	—
Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	7.25	8.42	—
Zam	8.01	9.12	—
Gurasada	834	9.41	—
llia	8 55	9.58	—
Branicica	9.19	10.17	—
Deva	9.51	10.42	- -
Simeria (Piski	10.35	11.07	—
Orăştiă	11.11	11.37	—
Şibotă Vinţulă de josă	11.43	12.—	—
	12.18	12.29	—
i Alba-Inlia	12.36	12.46	—
j Teluşft	. 1.29	1.41	—
i Slsserla (Piski) Petroşent			
	Trenă do	Trenă	Trenă
	pereăne	omnlbna	mixt
râimerSa			2.42
Streiu	—	—	3.25
Kaţegă	—	—	4.16
Pui	—	—	5.11
Givadia	—	—	6.58
Baniţa	—	—	6.40
Petnoşenl	—	—	7.12)
Fetroşeui—	Simeria (Piski)		
	Trenă	Trenă	Trenă
	do pers.	omni trai	mixt
Fetroşeu!	--		6.10
Baniţa	—	—	6.53
” Crivadia	—	—	7.37
Pui	—	—	8.20
Haţegă	—	—	9.01
Streiu	—	—	9.52
1	—	—	10.31