«BBACŢJTHKA SI ABMIKIRTRAŢIÎTWIEA: 3RAŞ0YIJ, piaţa mare Ni*. 22.
se RRENUMERÂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA'* IESE ÎN FIECARE DI.
Pa anfi ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Fr.a.'iL*ia fi atrăinâtatv'ţ:
P« antt 40 fir., pe ş,*se lua! 20 fr.5 pe trai Iun? 10 franci.
w «	__________
ANULU L».	ABTUSÎIIUR1LE:
O seriâ, garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
*
a$fra»G&t0 nu. %‘n pr*',:*	ru 60 rdfrămttfi.
Mi 252	Duminecă, 15 (27) Noemvre.	1887.
Eraşovu, 14 Noemvre 1887.
Pretutindeni au făcuţii mare sensaţiă des-; tăinuirile publicate de „National Zeitung^ din Berlină şi de „Ktflnische Zeitung“ în ceea ce privesce convorbirea ce a avut’o Ţarulfl Alexandru III cu prinţul» Bismark la întâlnirea din Berlină în 18 Noemvre n. c.
Li se dă o mare importanţă acestora destăinuiri, dedrece se crede că ele s’au făcuţii cu soirea cancelarului germană.
Ţarulă Alexandru — numitele foi — s’a plânsă eătră prinţulu Bismark asupra politicei germane, care în cestiunea bulgară a fostă îndreptată îu contra Rnsiei. Bismark protestândă răspunse, că Germania n’a făcută niciodată ni-micu în contra intereseloru ce le are Rusia în Bulgaria. Atunci Ţarulă s’a provocată la mai multe depeşî şi scrisori ale prinţului Bismark, ală câroră cuprinsă dovedesce inimiciţia Germaniei. Bismark în urma acdsta a cerută să’i specifice cuprinsul» acestoră depeşî şi scrisori, ăr Ţarulă n’a pregetată a’i comunica cancelarului germană t6te cele cerute. După ce l’a ascultată, cancela-rulă germană a declarată categorică, că documentele din vorbă suntu tdte născocite şi falsificate, şi nici că au esistatu vreodată.
Ţarulă aucjindă de falsificare a tăcută şi n’a mai	nimicu; dr după acdstâ pausâ prin-
cipele Bismark a începută să se jeluiască la ren-dulă său în contra pregătiriloră militare, ce le i face la graniţă ministrulă rusă de răsboiu Wan nowski, şi în contra concentrăriloru de trupe la j graniţa germană şi austriacă. Ţarulă s’a arătată a fi surprinsă de acdstă împărtăşire a lui Bismark spunendă că, câtă timpă a petrecută la Kopenhaga, nu s’a ocupată de afacerile statului şi nu scie ce au făcută miniştrii săi în absenţa sa, ddr îndată ce va sosi la Petersburgă se va I informa.
I Ţarulă a mai împărtăşită lui Bismark, că i s’a spusă, cumcă împăratulu Wilhelm de multe ori nu consimte cu cancelarul ă său în cestiuni de-ale politicei esteridre. „Şi acdsta este falsă“, a răspunsă Biamark.
Etă pe scurtă cuprinsulă destăinuiriloră a-| mintite.
După cum ni se scrie din Viena, pe acolo se crede, că istoria cu falsificarea documenteloră a fostă pusă în scenă de Bismark, pentru ca s6 lovdscă în Orleanişti, aruncândă în spinarea loră vină d’a fi falsificată depeşile şi scrisorile din
I vorbă.
Prinţului Bismarck nu-i place cum mergă lucrurile în Francia, nu-i place mai vârtosă că sorţii de isbendă ai monarchiei orleaniste crescu pe (ji ce merge şi Rusia le favorisdză.
De aceea „Kblnische Zeitung‘£ strigă în gura mare, că falsificarea depeşiloră presentate Tarului derivă dela Orleanişti, pe cari îi tiin-| brdză, ca partidă a răsboiului europdnfi.
De ce suntă ei partidă răsboinică? Pentru câ, (Jicâ cei din Berlină, Orleaniştii dorescă unu r&sboiu europănu, ca să pdtă ajunge drăşi la domniă în Francia, pescuindu în turbure.
Adevdrulă este însd, că Bismark se teme şi are cause a se teme de restabilirea monarchiei în Francia, de aceea ar face totă posibilulă sd pdtă învrăjbi pe Ţarulă cu Orleaniştii.
Se mai vorbesce şi de ună procesă ce-lă va intenta Bismark unoră persdne influente din Germania, care ară fi încurcate în corn plotul ă orleanistă. Pdte că voră mai fi descoperite lucruri interesante în acestă procesă, ddcă nu se va reduce totulă numai la o manevră diplomatică bine alcătuită.
Serbia şi Bulgaria.
Deunădile ni-se comunicase printr’o telegramă din Sofia scirea, că agentulă diplomatică sârbescă a losfă arestată la ordinulă guvernului bulgară. Soirea a fostă neadevărată, întru câtă nu agentulă diplomatică, ci cavasulă (dorobanţuîă) agenţiei sârbesc! a fostă arestată. In privinţa acesta i se scrie din Sofia „Corresp, de l’Est“ cu data de 21 Noemvre:
„Alaltaerî ndpte apărură patru poliţişti în locuinţa cavasului agenţiei serbesci din Sofia, făcură o lungă şi minuţiosă revisiune şi arestară pe cavasulă. Iusărcinatulă de afaceri sârbă, d Daniel, trimise erl pe secretarulă său, d. Bodi. la d. Stambulov ca să-lă întrebe, ce motive au pricinuită acestă procedere necorectă. D-lă Stăm-bulov răspunse că guvernulă bulgară a fostă convinsă, că cavasulă nu mai stă în serviţiile agenţiei serbesci, câ întreţine necurmată legături cu emigranţii bulgari, că pri-mesce sume mai mari de bani etc. D-lă Bodi 4*ce» cavasulă a ridicată banii pentru agenţiă dela o bancă, câ e supusă serbă şi că stă încă în serviţiulă agentului. Der deârece d-lă Bodi prin întrâga întrevorbire a primită iinpresiunea, că guvernulă bulgară bănuesce, cumcă a-g nţia bulgară ar sta însăşi în atingere cu emigranţi’, de aceea d-lă Daniel, care e foile consternată pentru aeâsta, a cerută dela d-lă Stranski, minisîrulă bulgară de esterne, printr’o aspră notă lămuriri în timpă de 24 ore*.
Aceleiaşi foi i se scrie din Pirot, că d-lă Bisticî, ministrulă-preşedinte serbă, ar fi propusă guvernului bulgară o anchetă internaţională în acestă afacere.
Foia serbă „Beogradski Dnevnik* desminte, ce-i dreptă, scir a despre arestarea agentului sârbă, der atacă pe prinţulO bulgară Ferdinaud şi mai alesă pe d-lă Stam-buiovă, ministru-preşedinte bulgară, pentru câ au serbată aniversarea, bătăliei dela Slivniţa, în cari Bulgarii au bătută pe Sârbi. ArticululO încheiă astfelă:
Acesta nu e felă şi modă d’a întreţine bune raporturi de vcciniă şi d-lă Stambulov prin serbarea aniversarei bătăliei dela Slivniţa nu’şl va redobândi popularitatea sa perdută — „sic non itur ad astrau.
Cum vedemă, Serbia şi Bulgaria e ducă rău cu
amiciţia.
Programa
pentru deschiderea sesiunei ordinare a corpuriloră legiui-i tore române lu 15 Noemvre 1887.
La ărele 11 de diminâţă se va celebra ună Te Deum la Mitropolia, în presenţa: d-Ioră senatori şi deputaţi, ddoră miniştri, înaltei curţi de casaţiune, înalte curţi de compturl, curţiloră, tribunaleloră, corpului profesorală, autorităţiloră administrative, militare, consiliului comunală şi camerei de coraerţă.
La 6rele Îl1/, înaltele corpuri şi autorităţi se voră întruni în sala şedinţeloră Adunărei şi voră ocupa:
înaltele curţi de casaţiune şi de compturî, tribuna a doua în drepta tribunei diplomatice.
Curţile, tribunalele corpulă profesorală, autorităţile administrative, comunale şi camera de oomerţă, tribuna oficială.
D-nii senatori voră ocupa ântâiele bănci ale Adunărei din drepta Tronului. D-nii deputaţi băncile din faţa Tronului
Pornirea cortegiului Regală dela Paiaţă se va a-nunţa prin 101 tunuri.
La ărele 12 Regele, care este primită la scară de câtră d nii miniştri, va întră în sala şedinţeloră Adunărei, precedată de casa sa civilă şi militară, şi se va urca pe Tronă înconjurată de d-nii miniştri. Casa civilă şi militară a Regelui se aşâ^ă dinapoia Tronului
Loculă liberă se ocupă de oficerii superiori.
Regele, după cetirea Mesagiului de deschidere, pă-răsesce sala adunărei, şi corpurile legiuităre procedă îndată la Începerea lucrăriloră. D-nii senatori trecă la lo-calulă Senatului.
Biletele de intrare în sala Adunărei pentru a cântă cji se voră da d-loră senatori şi d loră deputaţi prin preşedinta consiliului miniştriloră
Bilete pentru tribuna diplomatică se voră da de că<ră d. ministru ală afaceriloră străine, care face şi în vitaţiune d-loră representanţ! ai Puteriloră străine spre a asista Ia acâstă .solemnitate.
Biletele pentru celelalte tribune se voră da prin preşedinţa consiliului de miniştri.
Ca în Asia.
Cetimîî în „Ellenzăk“ dela 24 Noemvre:
Din comuna Lâszld Szent-lvâny pnmimă scire despre o chinuire revoltătâre, pe care au sâvârşit’o nisce gendarml din Pojuaă cu o sârmană copilă orfană. Lo-cuitârei G. Ignatz din susă disa comună ’i s’au furată dintr’o odae prin ferâstrâ vestmintele de pată, şi păgubaşa a bănuită pentru acestă furtă pe servitorea sa Su-sana Kulinski, care este o copilă orfană. Gendarmii, în locă de a o fi escortată, au voită s’o constrîngă prin forturi la mărturisirea faptului. Au legat’o cu lanţuri, au bătut’o, şi legând’o fedeleşă, au întins’o pe pământă, şi pe când unulă din gendarmt o lovea peste talpa pi-cioreloră sale desculţe, pe afund celălaltă gendarmă s’a pusă cu genunch i pe spatele ei şi apăsându-i capulă spre pământă, o bătea cu bâta. Acâstă miserabilă chinuire s’a săvîrşită în 20 1. c. Fata n’a mărturisită ni-micO. Ca sulă s’a insinuată autorităţii competente.
In privinţa socotirei timpului de serviciu militară în timpulă de serviciu la stată, ministrulă ungurescă de finanţe a adresată direcţiunilor u financiare ună emisă, în care se hotărăsce, ca la pensionări în cerculă loră propriu de activitate, în caşuri când nu se pdte dovedi, că trecerea din servieiulă militară in serviciulă statului s’a săvârşită directă şi nemijlocită, la măsurarea pensiunei se jocotesce numai timpulă de serviciu la stată.
—x—
Trădările pentru îneheiarea convenţiei comercial» între Austro-Ungaria şi Italia se speră că se voră reîncepe în curendă. Greutatea încheiărei constă în fap-tulă că Italia ţine la sporulă de vamă cuprinsă în tari-fulă său autonomă pe tortă şi pe aţă de ină din Austria, precum şi pe unele articole economice din Ungaria.
—x—
Femeile din Czegled nu numai că au ajunsă să decidă în tote ceştiunile politice şi confesionale, ci în caşuri când nu’şî potă validita voinţa fără contrazicere, şl-o vaiiditâză cu bătaia. Dumineca trecută, comitetulă bise-ricescă catolică a ţinută o şedinţă în afacerea alegerei ajutorului de cantoră. Lucrurile mergendă nu după pla-culă femeiloră, acestea năvăliră in sala de şedinţe, puseră mâna pe notară, îlă tîrîră afară şi l’ar li şi sfâşiată, decă nu s’ar fi putută smulge din mânile loră şi nu s’ar fi mântuită în locuinţa învăţătorului, de unde apoi fugi sărindă pe ferâstră. Poliţia a pornită cercetare; âr pri-marnlă^a cerută dela viceşpană să dispună a se spori provisoriu gendarmeria.
—x—
Agio vamalii s’a stabilită pe luna Decemvre 1887 cu 24*/a procente.
Scimă câ în unele comitate din Ungaria autorităţile politice, pentru înfrânarea multeloră hoţii, ucideri şi totă feliulă de biăstămâţii, s’au vătafii silite să în'roducă legea statarie. Der precum se vede nici acestă lege nu are destulă putere pentru a inspira terore în locuitori. Hoţiile şi acum se continuă. Ună tînără vagabundă, cu numele Lukacs, din Barcstelek, comit,atulă Somogy, care tocmai este pusă sub statariu, din o cârtă avută cu nisce omeni muncitori, a scosă cuţitulă şi pe unulă, Gali Gyărgy, l’a înjungiată, omorându-lă la momentă, âr pe altulă, ală căruia nume e necunoscută, l’a rănită atâtă de greu, în-câtă nu mai e speranţă să scape cu vieţă. UcitJătorulO s’a predată de bună-voiă pe mâna gendarmilor, cari l’au şi escortată.
—x —
Universitatea săsescă, care a fostă întrunită în Si-biiu, şî-a terminată şedinţele de ăstă ană.
—x—
D şâra Bârsescu a jucată la Burgteatrulă d n Viena, în tjiua de 21 Noemvre, rolulă principesei Eboli din „Don Carlos“ cu succesulă obicinuită, cjice »Românulăa.
—x—
Nr. 252.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Cetimd în »Voinţa Naţonală": „S.tnfemrt informaţi că tractatuld de comerţO intre România şi Tureia ar fi foşti* aprobată de M. S. SultanulQ. Aceşti* acta internaţionalii, de o potrivă avantagiosO pentru ambele puteri, va contribui a spori în moda f6rte simţitord relaţiuniie nostre comerciale cu imperiulâ otomana*. — Proiectu»a de convenţiune comercială între România şi Turcia, după cum se comunică „Corespondenţei Politice*, nu conţine din partea României espresa concesiune a tratamentului naţiunei celei mai favorisate, ci România acordă Turciei numai posiţiunile cele mai mici ale tarifelorO sale convenţionale, actuale seu viitâre. Afară de acâsta mai a-cordă Turciei tacse vamale reduse pentru 28 de posi-ţiuni (materii prime de provenienţă esclusivQ turcâscă), care pănă acum nu erau prevăzute în condiţiune. Turcia, din parte-i, acordă României trafamentnla naţiunei celei mai favorisate.
Au apărută în editura librăriei Fraţii Şaraga din Iaşi Poesiile logofătului Costache Konache, ediţie nouă, cu mai multe scrieri inedite, cu biografia autorului, precum şi una micC glosariu. Preţulu 6 lei. Se află de ven^are la tote librăriile principale din România.
Voesce şi vei pute!
Ţera Bârsei, 14 Noemvre 1887.
Ama arătata cu altă ocasiune, că mare parte din 6menii noştri, când e vorba de întreprinderea unei acţiuni comune pe terenulO naţionala şi politică românescO, nu încetezâ a se scusa cu miseria, pe care o consideră drept0 perdea, în dosulO căreia cercă a se ascunde de sub ochii critici ai dmenilori* generoşi şi eu bune simţăminte.
Nu vremtt să dicemă, că dor n’arn fi săraci, căci săraci suntemO cu adevăralh, şi poporule nostru dela ţeră văcjenda cu ochii sărăcesce, mulţâmită stăpânirei unguresc!, care îngrijesce să-la dărapene; dăr ch ar împrejurarea acesta, ori câtd de tristă ar fi ea, nu p6te pe nimenea să scuse delâ împlinirea datoriuţei sale. Nimenea nu cere dela omula săraca se jertfe-că capitale însemnate pentru scopuri filantropice românesc!, dăr fiecare din noi are dreptula a pretinde, ca ori ce Românii să-şi facă datorinţa faţă de naţiunea sa. Şi decă fiecare Româna ar fi consciu de acestâ dalorinţă, de sigură n’ar trece nici una din instituţiunile ndstre de caracterâ culturala naţionala, fără ca să nu fiă sprijinită celă puţina cu unu cruceru dela fiă-care sufleta românescO. Şi fiindO că numărula sufletelorâ românesc! aici, în Ardeală, este de untt ilionO şi jumătate, ar urma ca fiă-care institu-ţiune românăscă din Ardeală, fundă de o vaiere mai însemnată, să fiă ajutorată cehă puţină cu unQ milionQ $i jumătate de crucerl, ceea ce ar face 15,000 de florini.
Aici nu mai pote fi vorba de imposibilitate, căci şi cela mai din urmă vâearQ elQ satului este în stare a şî aduce pentru naţiunea sa tributula de ună crucerO şi încă nu numai odată, ci pe uşorâ ar putea s’o facă a-eâsta chiar şi de (Jece-orî pe ană. In casulă acesta ar trebui ca massa poporului româna din Ardeală să con iribue pe anO pentru scopuri culturale-naţionale românesc! de interesa comunâ ceiă puţina de dece-orî 15,000 de florini, va să 4‘câ 150,000 de florini. In realitate însă acăsta nu se întâmplă. Abstragendă dela unele ins-tituţiunl românesc!, ce i dreptă, şi de buna folosO pentru poporO, der de caraclerQ mai multa său mai puţina comerciala: Românii ardeleni cu toţii la olaltă nu con-
tribue pe unâ ani întregii nici 15,000 de florini pentru scopuri eminamene filantropice românescl. Şi este bătă-forO la ochi, că îi listele de colectare afli mai to4â a celeaşl nume; adeiă din contingentula totala ala naţiunei nostre se află unQ miott pereentâ, câţiva bărbaţi generoşi şi cu tragere le inimă, în contuiă cărora se facă mai tote colectele şi la a cărora activitate se reducă mai tote întreprinderile culturale-naţionale. De aci provine apoi, că aceşti rar; şi distinşi bărbaţi îşi perda adeseori în luptă zadarnică puterile lorQ, căci ori câtă de frumâse ar fi resultatele la cari ajungă, acestea dispară faţă cu lipsurile şi nevoile numerosului contingenţă ală poporului românO.
Este prin urmare absolută neescusabila indiferen-t'smulă unei însemnate părţi din inteliginţa no.stră, şi mai vârtosă din acţi bărbaţi conducători, cari stau în nemijlocită atingere cu poporule şi cari nu încetâză a se plânge mereu contra multelorO neajunsurf, fără ca ei înşişi să concurgă cu obolula lorO pentru sprijinirea u-noră asemenea scopuri întreprinse de alţii. Trebue să învinovăţimă pe asemenea bărbaţi conducători cu atâta mai vîrtosfl, cu câta nu ne îndoimă nici pentru ună momenta despre marea dărniciă şi bunăvoinţa caracteristică a poporului românO, care în totă mornentula ar fi gata să concurgă ca obolula său, decă ar fi cine să-lă însufleţâscă şi să-i arate însămnătatea scopului pentru a căruia sprijinire are să concurgă.
Dăr pe când nu încetăma a accentua eu Iotă puterea cuvântului necesitatea acestei activităţi comune, nu putemu trece cu vederea nici abusula ce de multe-ori se face la noi cu colectele. Adeseori te pomenesc! că pentru nisce întreprinderi cu totulO locale şi neînsemnate, pentru cumpărarea unui mica elopotă la biserica unui satâ, de es., seu pentru ca să se facă o strană pe sâma cânlăreţilorO, se se cumpere nisce sfite pe sema preotului şi pentru alte asemenea întreprinderi locale şi neînsemnate se face alarmă în lumea mare, se apeleză la dărnicia initnilorO generose şi dâcă una asemenea a-pelfl, pentru neînsămnătatea causei sale, rămâne de publică nebăgată în semă, respectivii se descuragiazi şi, sub rnotivula că lumea nu i snrijinesce, se retragă dela activitate, credându-se împăcaţi în consciinţa loră, că au „vrută der n’au putută.“
Aşa este! Ori de câte-orl voiesee cineva se-şl facă merite prin săvârşirea unorâ fapte de asemenea categoria pe spesele altora, succesultt este forte problematic u. Este mare deosebirea între scopO şi scopă. căci cu totul altele trebue să tiâ pretensiunile când e vorba de întreprinderea unei acţiuni filantropice seu culturale comune, a căreia ducere la scouâ este avisată singură numai la dărnicia altora, şi altcum stă lucrulO atunci, când sco puia se pote ajunge şi numai prin puterea braţelorO a înşişi întreprin^StorilorO.
Este forte naturala, că decă o comună bisericâscă mică şi săracă, voiesee să întreprindă o lucrare cu spese relative mari numai î tund, când cuţitulQ îi e la osD, a-jungerea la scopă e forte dificilă şi adeseori este silită să recurgă la colectele altora. Poporule n’are de dată florini, der are crucerl, şi decă crucerii aceştia s’ar fi adunata de timpuriu, folosindu-se tbte ocasiunile binevenite spre scopultt acesta, de sigura fiăcare biserică ro-mânâscă ar pute să aibă capitalultt său disponibilă, aşa ca să nu mai fiă nevoită a apela pentru orice lucru bagatela la dărnicia publicului. Capacitatea acesta, de a-şî pută forma fiă-care comună bisericeseă capitalulO său
disponibilă, nimenea nu p6te s’o tragă la îndoială, până când locuitorii unei comune câta de amărâte suntfl în stare a da pe fiă-care anO sute de florini pentru tutunfi şi alte sute de florini pentru vinarsD, de cari nu numai că se pota lipsi, de.1 li sunt.0 şi în privinţa sanitară fort« stricăciăse.
Apoi mai dispune poporula nostru de una însem natQ capitala in timpO. Decă capitalulO acelorâ ore 4 lucru, pe care îlă jertfescQ Dumineca şi în sărbători ir clacă pe seina „domniloru* streini, l’ar jertfi mai bucii rosQ pe sema bisericei, cultivânda câteva jugăre delocQ In scurta timpO ar pută să ajungă la capitale I6rti considerabile, cu cari, decă le-ar sci administra bine şi decă nu le-ar îngropa înainte de vreme în câte-o biserică afară din cale pompăsă, care mai pe urmă române golâ, în timpO ce poporula petrece în cârciumă, s’ar pute săvârşi cele mai strălucite fapte pentru edificarea poporului: s’ar putâ estermina prin premiurl chiar cele mai radicale patimi, prin cari se consumă sănătate şi avere, s’ar putâ înainta scâla şi luminarea poporuiu, şi alte nenumărate lucruri bune.
N’amO vruta să 4'cem0 Pr'a acesta, că edificarea de biserici mai frumose şi mai moderne n’ar fi unO lucru de tota frumosO şi recomandabila; dâr suntemO contra acelora, cari întregO capitalulO şi-la îngropâ în asemenea clădiri; îngr6peşi-ld numai jumătate, er dâcă atâta na este de ajunsâ, aibă răbdare pănă când capitalulO va mai cerescO. Răbdare, constanţă şi abnegaţiune ceremă întru t6te, şi atunci fără îndoielă că descuragiarea intre noi nu va ave locO şi fia-care se va convinge despre a-devârulCt devisei: Voesce şi vei putâ!
—iu.—r.—
Darurile Regelui României.
„Voinţei Naţionale“ i se scrie:
Domnule redactorO! ConsiliulQ generala ala judeţului Suceava, în şedinţa dela 30 Octomvre curenta, vis-4end0 buna-vointă cu care AugustulO nostru Suveranii a bine-voita a veni in ajutorulu judeţului prin a hărăzi materiala lemnosD, în valdre de peste 50,000 lei.
Vă^enda interesulO ce Maiestatea Sa pune pentru instrucţiunea publică, căci, pe lângă că a reparata şi a îmbunătăţită tdte scolele de pe proprietăţile Maiestâţei Sale şi Doineniele Coronei din acesta juieţQ, der apoi a infiinţatO o scolă modela în comuna Mălinii, a căreia deschidere s’a celebrau* în moda solemna de întrega populaţi une a comunei, în asistenţa domnului administratorii ala domenieioa* Calenderu, sub freneticele strigări de; „Trăiască Maiestatea Sa Regele, bunulo nostru Suveran! Trăiască Maiestatea Sa Regina, mama suferinţjilorQ 1“ Văejândi* cu câtă bună-voinţă se ocupă de cultuli predominanta, reparânda bisericele şi câutânda a le da t6te mijloeele posibile, pentru-ca cultula divina să potă fi exercitata în tdte prescripţiunile sfintelora canâne;
ConsiliulQ, prin aclamărl frenetice, a autorisata pe de o parte pe domnulQ preşedinte alQ consiliului a depune personala la piciârele Maiestăţilora Lora omagieie de gratitudine pentru aceste înalte bune voinţe, âr pe de alta a însărcinata pe comitetula permanenta a da în cu-noscinţa ţârei prin publicitate, interesulO ce Maiestatea Sa Regele pune pe lâDgâ interesulO generala, în speciala pentru prosperarea judeţului Suceava.
Fălticeni, 3 Noemvre 1887.
Preşedintele comit, permanenta.- P. Ooroveiu.
(18-)	FOILETON O.
iOGOFETm/â- MATJSITJ
NOVELĂ
XVII.
La Undiţa la cârciumă era numai ea acasă.
Când a dată cu ochii de cârcîmăriţă, ’i-a venită puţină cam greu logofătului, căci cine se uita la Rădiţa, trebuia sg zîmbescă şi Mateiă necăjită cum era nu putea face acesta.
LogofStulă n’a zîmbită, der pentru aceea a zîmbită Rădiţa.
—	Şi aşa, — dise ea fâcendă cu capulă, — ai intrata în grije, de nici nu te mai uiţi dreptă în faţa omului. Grija schimbă pe omă şi’i face inima rea, er inima rea scurtă vieţa, logofete, de aceea mai lasă încolo atâta buclucu şi fă’ţî inimă bună....; unde s’a mai vădutft ginere supărată?
Mateiă se făcu a nu fi băgată de seină aceste vorbe. îi venea lui la socotelă a se arăta că n’a aurită ce ’i-a spusă Rădiţa şi astfelă, fără să răspundă, o întreba decă a venită orî nu maşinistulă Ienache, şi după ce a fostă gata cu întrebarea intra în casă la Rădiţa, îşî trânti pălăria pe ună pată, se puse pe scaună lângă masă, şi privea print’o ferestruică, ce da în drumu
—	N’a fostă pe-aci, — răspunse Rădiţa şi rămase ca pironită lângă mescioră, cu manile în şolduri, şi se
uita şiretă la logofătulă şi îi părea bine că logofătulă este tristă. Scia ea ce însemneză acesta.
Mateiă se uita lungă pe ferestră, ca omulă, care aşteptă pe cineva şi este nerăbdătoru pănă ce vine. Deschise gemulă, căci i-se părea că nu vede bine, şi stând astfelu o bucată de vreme, îşî desbrăcâ haina de pe desupra şi o arunca pe pată peste pălăria sa.
— Mi-e caldă, Rădiţo..., e mare zăpuşelă astă seră.... nu se clatină nici măcară frunzele salcâmiloră, aşa linişte de ventu este, — grăi Mateiă, der ochii nu’i întorse dela ferestră.
Intr’ună târdiu tresări şi fu cuprinsă de ună tremură.
Venea Ienache, şi cu t6te că’lu aştepta, totuşi logofătului i s’a părută că a sosită prea de timpuriu.
I-ar fi plăcută să mai zăbovescă, ’i-ar fi plăcută să se mai afle singură câte-va clipe, ca să’şî potă bine gândi şi măsura vorbele, cu cari avea să începu,1 căci scia că decă va sosi Ienache, va trebui să vorbescă, şi Mateiă avea o vorbă grea, şi nici elu nu era sigură ce va eşi din acea vorbă; una însă o scia de bună semă, că adecă este hotărîtă în părerea lui şi că nimică nu este în stare să’lă abată dela ea.
Dragostea pentru Măruţă era multă mai mare, de-câtă ca vorbele Rădiţei şi banii scuturului să o potă smulge din inima lui.
„Am făcută vorbă într’ună cesu rău“, îşî gândea elu, „căci altmintrelea nu’mî potă da socotelă, de
aceea ce am făcută. Auţlî colo! Să mă facă eu.... eu... ginere scutarului“!
Ienache intra, arunca o privire asupra logofătului, şi băga de semă că este năcăjită. Dctc ,,bună sera“, dete mâna cu elă şi se aşedâ pe ună scaună lângă masă.
—	Da ce, stau eu numai aşa aici? — întreba Rădiţa, care se afla în piciore în mijloculă casei.
—	Ad’ o oca de vină şi ne lasă’n pace, — grăi Ienache, er Mateiă se ridica pe jumătate, se uita la Rădiţa şi ar fi vrută se dică să n’aducă vină.
—	Lasă... lasă, — vorbi Ienache făcendă semn din ochi şi după ce dise acestea, logofătulă Mateiă se lăsă erăşî pe scaună.
—	Am să’ţî spună o vorbă, — îşî deschise logo-fătulă gura, — atâta lucru avemfi.... nu era de lipsă să mai ceremă vină.
—	Lasă Mateiă, sciu eu ce ai să’mî spui, der nu’i bine ca ună ginere să începă vorba pănă a nu bea ună paliară de vină. Sciu eu ce ai să’mî spui. Eşti ne-răbdătoră pentru mâne, fiind-eă vine Ileana lui nenea Dumitru. Te cunosc eu... — adause Ienache zîmbindu — sciu eu că eşti nerăbdătoră, cu tote acestea ai puţintică răbdare.
Mateiă voise să începă vorba, der nu ’i-a lăuşitii şi fiind-că nu i-a reuşită, inima începu a’i bate şi mai tare ca pănă acum şi’i era năcazu că a venită de i’a întâlnită cu Ienache.
Vinulă era pe masă.
Nr. 252.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Descoperirile dela Bivolari.
Citimti în „Buciumulâ Vâlcei:M
Se scie că la Bivolari (lângă Cozia în România) s’a descoperita pe veră urmele unoru băi romane. Acnm primimă ore cari informaţiunî de unde reese că săpăturile cari au continuată neîntreruptă au dată nisce re-sultate neaşteptate şi promită a se face cele mai întinse descoperiri. Din causa timpului ploiosă şi a drumului aprdpe impracticabilă n’am putută culege date mai certe şi mai minuţidse. Pănă când însă vomă pute vedea prin noi înşine aceste descoperiri cu tbte împedicările ce ni-se face c :-i drepfă, dămă aci în resumată ceea ce ni s’a relatată de corespondentulă nostru.
Aceste băi romane au descoperite la Bivolari, au luat dimensiuni grandiose. S’au desvelită pănă acum peste 20 camere pardosite cu cărămizi şi cimentă, cari formau camerile de băi; parte unde se făceu băile în ba-sinuri, parte avendu pilierî de cărămizi superpuse şi pe care se aflau aşezate paturi unde Romanii luau băile de abură. Afară de acâsta s’a descop rită şi o vână grăsâ de apă termală cam de 31 grade centigrade.
S’a mai găsită şi ună numără imensă de vase antice cu figuri în o teracotă superbă, mon de arme de diferite forme ca securi, lănci etc. In fine două petre mari de formă romboidală cu inscripţiuni. Depe una din ele amă putută căpăta următdrea inscripţiune, pe care o transcriemă întocmai.
1MP. CAES. DIVI. TRAIANI. PART.
FIL. DIVI. NERVA. NEP. TRAIANO. HADRIANO. AVG. P. M. T. R. POT.
XXII. COS. III. P. P. I. VRIS. AG.
(Nedescifrabilă) P. PROC. AVG.
Mesagiulâ tronului gerrmanâ.
Joi în 24 Noemvre n. s’a deschisă Reichstagului germană. In discursulă tronului se <Jice între altele:
Nu numai împăratulă, ci şi confederaţii săi şi in-tregă poporulă germană e ingrijată de suferinţa 'prinţului de coronă. Pentru înlăturarea periplului amenmţâtorD se folosesce t6tă sciinţa şi arta o nenescă.
Bugetulă arată o îmbunătăţire a situaţiunei financiare, prin cruţare şi prin ştergerea unoră cheltueli ce se potă amâna. Cu escedentulă anului viitoră de aprope 50 miliăne se voră îmbunătăţi lefurile persăneloră din serviţiulă statului şi se voră ajutora văduvele şi orfanii oficeriloră şi funcţionariloră. Proiectulă de lege respectivă se lucrăză deja.
Cu t6te astea, isvorulă celă mai principală ala bunei-stărî economice, agricultura ndstră, este ameninţată, mai alesă cerealele, din causa cerealeloră străine ce se producă mai eftină, şi aşa e ameninţată şi ţeranulă germană. Vămile esîstente pe cereale nu suntă în stare a întâmpina răulă, deci s’au luată în vedere noue sporiri a vămiloru pe]j cereale de cătră guvernele confederate şi se va presenta ună proiectă de lege în acesta sensă.
îngrijirea împăratului şi a guverneloră confederate e necurmată îndreptată spre desvoitarea mai departe a instituţiunei armatei, a cărei sporire o va dispune ună proiectă de lege privitoră la landwehră şi landsturmă (miliţiile şi gloatele).
Ună altă proiectă de lege pentru lucrătorii betrâm şi invalidă, ce se va presenta totă în acâstă sesiune, va fi o nouă garanţiâ pentru întărirea păcii sociale şi a puterii naţionale de lucru.
Se va mai presenta ună proiectă de lege, care să reguleze raporturile associaţiuniloru libere (de câştigă şi economia) şi să facă po«ibilă formarea de associaţiunî cu îndatoriri restrînse ale membriloră, căci îndatoririle deopotrivă cum e pănă acum, împedecă formarea de as sociaţiuni.
In fine ună altă proiectă de lege va regula eomer-ţulă cu vină în privinţa sanitară, dedrece aplicarea legii asupra mijlâceloru de nutrimentu întâmpină în praxa greutăţi.
Espirarea apropiată a tractatului nostru de comerţu cu Austro-Ungaria atrage deplina atenţiune a confederaţilor 0. Guvernele confederate nu potă tăinui greutăţile ce stau în cale unei resolvăn satisfăcUâre a acestei cestiunî, der speră, că se va prelungi tractatulă esistentă de comerţă şi astfelă se va înlătura eventualitatea unei stări fără tractată. Se voră presenta, spre a se lua ună condusă, şi tractatele comerciale cu unele state americane.
Politica esternă a împăratului îşi dă cu succesă silinţa a întări pacea Europei, a cărei susţinere e o problemă a aceleia, cultivândă raporturile amicale cu tâte puterile, prin tractate şi prin alianţe, cu scopă d'a jse evita periculele răsboiului şi de a întâmpina în comună atacurile nedrepte. Imperiuiă germană n’are tendinţe agresive şi nicî trebuinţe, care să potă fi satisfăcute prin răsboie victoriose. înclinarea necreştinescă d’a năvăli a-supra popdreloră vecine e streină caracterului germană şi atâtă constituţiunea, câtă şi instituţiunile armatei imperiului nu ţîntescă a turbura pacea veciniloră noştri prin atacuri volnice, ci pentru a ne apăra de acestea şi a ne apăra independenţa nâstră suntemă tari şi vremă cu ajutorulă lui Dumnecjeu să devenimă aşa de tari, în-câtă să putemă privi liniştiţi în faţa oricărui periculă.
Apela.
îndemnată fiindă din fdrte multe părţi a scote la lumină cântecile populare şi totodată a !e arangia şi pen tru Piano-forte, pre cari le adună acum de ună şiră de ani, n’am găsită altă cale mai bună şi mai favorabilă scopului a le putea lăţi câtă mai multă, decâtă pre cea dîaristică, şi aşa m’am decisă a eaa ună (jiarO musicală sub numele
„Musa Română^.
Acestă diară îşi are de scopă, pre lângă răspândirea cânteceloră populare naţionale, a astupa şi lacuna atâtă de simţită la publiculă nostru musicală, mai cu semă laj arangiarea de concerte, serate musioale etc., neavendă pentru astfelă de ocasiunî piese românesc! a-comodaie, şi îşi ia ca directivă a delătura acestă golă, prm aceea că publică piese de salonă şi de concerte, lucrate din cântece populare, uşurândă astfelă oricărui pianistă de a pute alege şi eseeuta la ocasiunî şi piese românesei.
„Musa Română“ va apărea cu începutulă lui Ia nuarie st. v. 1888 în fiecare lună odată, în cuartă mare, pe hârtiâ grdsă şi frumosă, şi va conţine fiecare broşură două c61e ţipară de note frumosă imprimate. Programa fdiei va fi cam de următorulfi cuprinsă:
a)	Cântece şi hori populare arangiate pentru piană.
b)	Piese de salonă, din cântece populare, arangiate pentru piană, în formă de: Fantasii, Capriciuri, Rapsodii, Concerte etc.
c)	Cântece populare şi originale pentru voce cu a-eompaniamentă de piană.
d)	Piese de danţă pentru piană pre 2 şi 4 mâni.
e)	Cântece bisericesc! arangiate pentru coră băr bătescă (partitură).
f)	Piese românesc! pentru Violină şi Flaută, cu a-companiamentă de piană.
Partea literară de pe faţa primă şi ultimă a foiei va avea următorulă conţinuta: biografii ale musiciloră |
străini şi români, articol!, notiţe, cronice, poesii popa-lare etc.
Preţulă abonamentului: pe ună ană 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 florini.
România şi străinătate: pe ună ană 30 franci, pe şâse Iun! 15 franci, pe trei luni 7 fr. 50 bani.
lacobu Mureşianu, profesoră de musicâ.
„Ştim. Domni, D6mne şi Domnişore, cari voră primi acestă apelă, suntă rugaţi a’lă face cunoscută mai departe, a colecta abonenţi şi a grăbi cu trimiterea listei celă multă pănă la 28116 Decemvre 1887 sub adressa: lacobu Mureşianu profesoră în Blaşiu (Balâzsfalva), de drece din causa speseloră mari, foia se va tipări numai în atâtea esemplare câţi abonaţi voră fi prenotaţi*.
Convocare. Membrii Despărţementului I alu * Reuniunii înveţătoriloră rom. gr. or. din Districtulă alu X-lea Braşovă<i suntă invitaţi prin acesta a lua parte la adunarea sa generală, ce se va ţină Duminecă 22 Noemvre (4 Decemvre) a. c. în sala hotelului nLa Sâre“ în Satulungă.
Obiectele de pertractare voră fi:
1.	Deschiderea şedinţei prin presidiu la 10 <5re înainte de amedă.
2.	Constituirea Despărţământului pe ună periodft nou de 3 ani
3.	Tractată din albinărită: Coşniţa (târna) de Dzierzon şi viaţa albinei de G. Moiană.
4.	Statorirea condiţiuniloră concursului asupra premiului donată de parochulă Victoru Popea din Satu-lrngă pentru elaborarea temei de cuprinsulă: Ce este învăţătorulă? Chemarea cea înaltă a lui şi stima ce i se cuvine din partea omenimei.
5.	Consultări asupra temeloră ce ară fi de desbă-lută în proxima adunare generală a Despărţământului.
6.	Statorirea locului pentru ţinerea viitdrei adunări generale a Despărţământului.
7.	Propuneri de sine stătătdre.
NB. Alte invitări speciale afară de acâsta nu se voră mai face.
Satulungă, 12/24 Noemvre 1887.
I. Dorea, preşedinte.	1. Dariu, not. ad hoc.
DIVERSE.
Stătu - majoră engleză. — Cetimă în „Curierulă Londrei“: Ilustrulă americană Artemus Ward, organi-sândă într’o di ună regimentă pentru a pleca în răsboiu, dete tuturoră tillulă de maioră generală pentru a preveni gelosiele. Ducele de Cambridge, comandantulă şefă ală armatei engleze, pare a urma acelaşi principiu dâcă este să judecâmu după următorulă tablou comparată cu lista ofiţeriloră din armata activă germană care a apărută. După acestă documentă oficială suntă pentru massa enormă de omeni cari compună armata germană 2 feld-mareşali, principele imperială şi contele de Molke, 59 generali, 76 locotenenţl-generali, 117 maiorî-generali, 216 coloneii, 210 locotenenţî-colonell, 906 maiori, Pe d’altă parte, minuscula armată engleză nu numără mai puţină de 6 feld mareşali, 41 generali, 157 locotenenţi generali. 183 maiori-generalî, 800 coloneii, 450 locotenenţi coloneii, 1150 maiori. Pe lângă acâsta se mai adaugă 400 generali în retragere cari primescă jumătate din soldă. Anglia se pdte deci lăuda că are mai mulţi ofiţeri în armata ei activă decâtă 6menî în brigada gardei. Armata germană n’are decâtă ună streină pe lista generali loră, pe ducele d'Edimburg, ataşată la corpulă de armată din Thuring, ca moştenitoră ală ducelui de Saxe-Coburg. Anglia este mai ospitalieră; în adevără, armata ei numără, printre ofiţerii săi, numele principiloră Chris-tian, Eduard de Saxe-Coburg, pe dacele de Cumberland, fără a mai socoti pe principii cari suntă pe jumătate englezi prin simplulă faptă ală căsătoriei loră cu prin-cipese engleze._________________________________
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Ienache turna în pahare, îmbiâ unulă Iui Mateiu şi dicendu’igflSă fiă întriunu cesă bunul* goli paharulu, dete mâna cu logofătulu, îşi şterse mustăţile, şi’şî sc6se tabacherea să’şî facă o ţigară.
—	Te cunoscă eu..., — începu Ienache, — eşti nerăbdătorii, — disc elă zîmbiudă şi’şî răsucia ţigara ce o avea în mână.
Mateiu era fără inimă şi câtă a pornită de hotă-rîtu când a pornitu la cârciumă, atâtă era acum de fără curajă. Scose şi elu tabacherea, o întorse pe amândouă părţile, o deschise, o puse pe masă şi cerii lui Ienache o ţigară.
—	Este calitatea a doua, — urma Ienache.
—	D’ala fumeză şi eu, — grăi Mateiu luândă tabacherea maşiniştului.
—	Ienache, — începu Mateiu uitându-se dreptă
în ochii pretinului său, — am să-ţî spună o vorbă.........
vorbă mare ce’mî stă pe sufletă şi mă apasă ca o pea-tră de moră. Ienache...
—	Să mai bemu unu păhară, — îlă curma Iena-cbe şi astfelă logofătulu Mateiu a doua 6ră a fostă întreruptă şi’i era ciudă, şi par’că îşî perduse gustulă de a mai vorbi. Era să se sc61e să plece, der scia că are să trecă prin cârciuma Rădiţei şi că drăcosa de Rădiţa are să’lă întrebe unde se duce.
Ii era ciudă că se afla în cârciumă şi că n’a rămasă la otacă
După ce băură alu doilea pahară, începu să vor-bâscă Ienache:
— Măi Mateiu, — se adresa maşinistulu, — eu sciu ce ai tu. Te vădu puţină cam tristă şi asta vreai să mi-o spui. E de prisosu. Totă omulă înainte de ună aşa pasă, cum este cununia, trebue să fiă îngrijată. Nici că se p6te altmintrelea. Mi-aducă aminte de când m’am însurată ou.,....şi ’ţî dau şi ţie totă dreptatea. Este o grije, scii... — clise sbârcindă din naşă, — care se preface cu timpulă în voie bună, în chefu şi vese-liă. Aşa’i dragostea, aşa se începe şi apoi se sferşesce cu voe bună. — Da să te întrebă eu altceva. Mâne vine nenea Dumitru cu fata, n’ar fi bine să -i eşimă în-nainte pănă la Ialomiţa, să mergemă călări, eu, tu şi logofătulă Nicolai? — Da ce Dumnedeu, logofete Mateiu, n’ai avută o cămaşe spălată? — întreba Ienache mirându-se.
Mateiă a ascultată cele spuse şi n’a disu nimică.
Când i-a amintită de cămaşe, şî-a mutată piciorul dreptă mai spre înainte şi cu călcâiulă rîcăia josă în Iută şi se uita la Ienache, ca unulu ce se simţea vinovată. A stată o bucată de vreme astfelă şi în cele din urmă a răspunsă:
—	Am cămaşă.... der e bună şi acesta, — completa răspunsulu, îşî trase piciorulă la locă, şi cum a disu aceste vorbe, prinse inimă.
—	Aşa vedî, — grăi Ienache, — der nu posomorită ca pănă acum. Ei...ce dicî... să eşimă mâne la Ialomiţa ?
—	Vom vedea! — răspunse scurtă Mateiă făcend ună gestă cu amândouă sprâncenele.
— Ce vomă vedea ? — întreba repede maşinis-tulă. — Lucrulă este ca şi vădută. Aşa se cuvine, aşa trebue să facemu.
—	Ba nu se cuvine aşa, — grăi Mateiă, se sculă dela masă, făcu doi, trei paşi prin odae, se întorse la ferestră şi o închise. I se părea că este cineva care’lă aude, şi nu’i plăcea să scie lumea ce vorbesce.
Ienache se uita cu ochii căscaţi la Mateiă.
—	Mâne vine..., — vru să vorbescă, der logofă-tulă îi tăia vorba.
—	Măne să nu vină..., să nu vină nici odată! — repeta Mateiă şi făcu nisce ochi aşa de scânteietori, încâtă Ienache se lua de gânduri. — Să nu mai vină. căci eu nu mă însoră, — grăi Mateiă, — şi de ar fi să fiă ori şi ce, să scii Ienache, că eu.... nu mă însoră ! — gătâ logofătulu şi stetea ţepănu înaintea maşinistului. Ilă privi cu o faţă drăgălaşe, îşî puse mâna peste mâna lui şi dise: — Nu mă însoră, căci de dra-gulu tău nu facă nimică...şi nicî de dragulă nimenui.., — adause Matei apăsată. — Nu, Ienache, — continua logofătulu, — eu mă ’nsoră pentru mine, nu mă ’n-soră pentru alţii.
—	Ai nebunită Mateiu ? Cum să faci una ca asta?
Omulă ăla. . îşî aduce mâne fata. Ce o să dică sătulă, ce o să <jlică nenea Dumitru, ce o să (jlică boerii? — grăi Ienache îngrijată.	(Va urma.
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 252.
1887,.
Gtunralâ la btsr»» do Viea» dia 25 Noemvre st. a. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 9840 Rentă de hârtiă 5% . . 98.60 Imprumutulti căiloră ferate
ungare ...............149.25
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9575 Amortisarea datoriei eăi-lortt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 125 60 Amortisarea datoriei câi-lorfl ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) . . . .112 50 Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.30 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ.................. 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavons . . 10425 Despăgubire p. dijma de
vină ung................99.—
Imprumutulii cu premiu
ung......................123.80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 81 20 Renta de arg. austr. . .	82.40
Renta de aură austr. . . 11185 Losurile din 1860	. . . 134,90
Acţiunile bănceî austro-
ungare................... 887.—
Act. bănceî de credită ung. 285.— ' Act. bănceî de credită austr.278.10 Ârgintulă —. — GalbinI
împărătesc! ...............5-93
Napoleen-d’orl ....	9-94
Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livrea sterlinge 125 25
Bursa de Bueurescft.
Cota oficială dela 11 Noemvre st. v.
Cump.
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
* convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc. rural	(7%)
5	n	?)	(5°/o)	*
»	»	urban	(7°/o)	-
’	»	»	(6%)	•
>	(5°/0)	•	•
1887.
vând.
Ac. de asig. Dacia-Rom.
*	»	* Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriaco contra aură.
9372	9* 7a
96-	97—
91—	92—
34—	36-
105—	106—
917*	9274
103—	104—
96—	97—
877a	887a
i		
14. V,	15.—
2.03	2.04
Gurcufu pieţei Braşevâ
din 26 Noemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.58 Vând. 8.61
Argint românesc.............
Napoleon-d’orî . „ . ... Lire turcescl .......
Imperiali ........
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0
n *	r> 5°/o
Ruble Rusesc! ..............
Discontulă ...	»
»	8.53	*	8.57
*	9.89	»	9.95
»	11.21	*	11.25
*	10.20	*	10.26
»	5.89	*	5.92
»	101.—	*	102.- -
„	98.—	-	99.—
»	100.—	*	111.Vj
7—10°/9 pe	anii.
Roc de ernă de Loden,
1, cualitate numai .5 fi g BL.
i&i v» m
II. cualitate fl. 6.50.
Celă mai bună, celu ma' eftină si celă mai durabilă Rocă de ernă de Loden bună din Stiria, în colorile sură şi cafeniu şi în tote mărimele. — Ca măsură, grosimea la peptă.
12 Ziehungen in einem Jahre
5iet>on fdjott
1 Haupttrefler am 1. Oerember fl. 100.000 ii. W.
1 Hapttrefler am 12 Jănner Franks 100.000 Gold.
1 Haupttrefler am 1 Februar Lirs 50.000 Ootd.
Şic grdfle ţftctPittf'ffcQcmce bietei bte nadfltefreitbe bon ung arrangirte foggtuftpe:
l Domtan-Loî I Ein 3°/. seriiisciies 100 Franlcs-Los 11 Italieaiscties Krenz-Los
Maupltrefler iu den B&ăchstcit Ziehiuigeii:
Jachete de dame, e,cgant<! ^ c*1,lur6*e-	dome,	fl. 1.80.
Costume gata Mrb&tescl, r^^^^^^tedinstofebune^
Numai
* durabile de Briinn şi Reiehenherg, pentru tonmă -fl	pt A
şi ernă. călduros® căptuşite, în tote colorile dorite şi în tote mărimile, întregnlă costumă costă ■»*■•
fl. 6.50, II. cualit. fl. 8.50, III. soiulu celă mai flu fl. 10.50. - Ca măsură ajunge grosimea la peptu.
Mantale de ploie de cauciucu impermeabilii, vuleanisatu, în formă ele- fl. 6.45.
gantă de palton® lung®, în timp® frumos® se pute întrebuinţa pe dos® ca Pardesiu. —■ Ca măsură ajunge Înălţimea statursi
Invelitori de masă şi de patu, Iti“i^LS^deSS: fl. 1.65.
Pături pentru călătoria şi pentru cai, d.rabile şi marî, cu' bordurc A* 1.75.
colorate, bucata fl. 1.75, cele mai fine fl. 2.75._
C[jv'!|ţ»iţ elegante, câldurose, durabile, 7 4 mari. lucrate în colori fine orientale, cu ciucurei de şe- fl i iadillii i,	riliă, fabulos® de ieftine, bucata numai fl. 1.	-*-•
Singura espediare cu rambursa, .seu c i plaiâ auticipaiivă, sub garanţia prin: Fekete’s Fabriks-lLager ie - Uger MSeidcr usig. lirone,44 Wien, Y. Webrgasse Sr. 13/59.
fBiimniw im nm ii i iii hi i im " iTmTTr~iiF~r'~T i
l. fr. 100.000 0.	Im 14. ganner n. g. ^tranfis lOO.OOO ^>otb.	Jlnt l. gteBrucir tt. g. ^ive 50.000 ^)or&.
	|lm 14. n. Ş?ranfis 100.000	
|lm 1 "gtfcirg n. §. fr. 75.000 6. §8.		Jlm 1. giTai n. g. Sive 15.000 $ot&.
	Jlm 14. gunt n. g. gfrantis 100.000 g»otb	
	14. ^uguft tt. g. itranfi5 100.000 ^ot'b.	
Jlm 1. Şufi n. g. f[. 60.000 6. 23.		Jlm 1. ^îoocmber tt- g. ^ire 100.OOO
	Jlm 14. 'giouember n. g. gfvanâs 100.000 $or&.	
—— Jedes Ims muss gewiuneu. ——
ilîadjbem felbft bte ffeiuften SEreffer uorfteţjeuber ?ofe beren .Itoftenpreis tneit ilberfteigen, ift ein Sertuft filr ben Itaufer aitSgejdjrteffen. — 26tr erlaffeit biefe brei ttorjiigticf en 2ofe gegen .Sl'affa fontant nad> SageSfurS ober gegen
—4* 23 monatliche Raten â fl. 3 oder 17 monailiche Raten â fl. 4.
JUreittiges Şpiefrecbf nad) §rfcifţ ber erfteit Ştafe fdjon gur nctdjflett gtebung om S 1 IJegembcr ■ .Siefjungsltften unb ®er(o|'ung«=taIcuber pro 1888 fraitfo unb gratii — Set Se* ftettuitgen erbitten mir bie erfte ^lofc unb 50 fir. fur 3iiicfţîorro per ^ofîonmcifung. — 3lUe in bas Saufgeidiaţt einfddagigen 2tuftrage tverben foulant unb prompt ausgeţitprt.
BANK- u. WECHSLERGESCHĂFT
M. J. GTTTH & COMP.,
Wien, 1. Kolilraarkt Nr. 5.
#
i
ţinnile „CANCELARIEI NEGRDŢIU “
GHERLA
SZ.-UJVAR.

i
s

s
m
m
m
AMICULfl FAMILIEI, ţtiartl bel. tristicG «i eneiclo-pedică-literară cu ilustra Huni, Gursuiu XL — Apare In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte 17a— 21/i coie cu ilustraţiunî frumdse; şi publică artiolîi sociali, poe-siă, nuvele; romanurî, suvenir! de (ălâloriă ş. a. — Mai departe tracieză cestiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socvJă a Rcniftnilora de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin umorii dulce şi satiră alesă nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indj-vitţiloră din familia o petrecere nobilă şi instructivă.
—	PreţulQ de prenumeraţiune pe anulă înlregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibill şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieescă, scolastică şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 27*—37* cole; şi publică artidii din sfera tuturora sciinţelorQ teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-iiterarî. — Preţuia de abonamente pe anula întregO e 4 fl. — pentru România LO franci — lei noi, plă-tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-măt6rele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro* vinara. Preţuia 20 c*r.
Idealulu pierdutu. Nuvelă originală de Paulina C. Z. RovinarO. Preţuia 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuv -ă originală. — Continuarea nuvelei: .Idealulu pierduţii* — de Pau-lina C. Z. Rovinanl. Preţuia 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.
Codr^nu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuia 10 <t.
Elâ trebue să se însâre. Nuvelă de Maiia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu Preţuia 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşfi. Nuvelă istorică naţională. Preţuia 20 cr
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Waehs-mann, de Ioana Tanco. Preţuia 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouvc, membru ala academiei, francese. Preţuia 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţuia 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţuia 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr,
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de Ioana St. ŞuluţO. Preţuia 30 cr.
Carmen Syîva. Prelegere publică ţinută în sa'eie gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicâră prof. gim-nas. Cu portretula M. S. Regina României. Preţuia 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. UnO volumO de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţuia redusa (dela 1 tl 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de IoanO PopO Reteganula. Una volumu din 14 cole. Preţuia 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologicO de D. O. Olinesdu. Preţuia 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de I)r. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paula Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Sflaşi. (Opa completa ) Broşura I. 11. şi III. Preţuia broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românii Cartea I. II. III.
IV. cuprincjânda materii fârte interesante şi amusante. Preţuia la t6te patru 1 fl., câte una deosebita 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuia 30 cr.
Colecte de Recepte din economia, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaş! şi comercianţi. Preţuia 50 cr.
Economia pentru scâleîe popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţuia 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-meutulă intuitivă în folosula elevilorD normal! (pre-
parandialî), a învăţâtorilorD şi a altora bărbaţi de scolă, de V. Gr. BorgovanQ, prolesorQ preparandialQ. Preţuia unui esemplara cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămQ vre-una opa, întocmită după lipsele scâlelorO nâstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îla şi recomandăma mai alesa Directorilora şi învăţătorilora ca celora în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — ia Român!. De Vas. Gr. BorgovanO. Preţuia 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru scalele poporal! în 3 cursuri de Maxima Popa profesora la gimnasiuia din Năsăuda. — Manualula acesta este aprobata prin Inaltula Ministera de culta şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţuia 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţuia 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în SCOia poporală pentru învăţător! şi preparanţfl. Broş. I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesora preparandiala. Preţuia 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş' cântări bisericeşti forte frumosa ilustrată. Preţuia unui esemplara broşata 40 cr. legata 50 cr. legata în pânză 60 cr. legata mai fina 60, 80, 90 cr.
1 fl., în legătură de luxa 1.50—2.50.
Miculă mărgăritară sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosO ilustrată pentru pruncii şcolari de ombe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţuia unui esemplara broşata IX cr., — legata 22 cr., legata în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de arribe secsele. Cu mai multe icâne fru-mdse. Preţuia unui esemplara trimisa franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 eseinpl. 5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmata de mai multe rugăciuni frumâse. Cu mai multe ic6ne frumâse Preţuia unui esemplara espedata franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. V. 3.
Epistolia D. N. Isusu Christosfi. Preţuia unui'
esemplara legata e 15 cr.
#
#
m
*
#
t
&
»
#
#
s

Tipografia ALEXI, Braşovă.