HED ACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA : BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA« IESE ÎN FIECARE Dl. Pa nn5 an8 12 fior., pe şâse luni S fior., pe trei IuîA 3 fior. lio'nâaia şl străinătate-: Pe anfl 40 fr., pe ş 6 s e lan? 20 ir., pe lv provocă pe Săiuii creştini să lupte în contra acestoră feliu de păgâni. A ăsta 4*ce .Kolozs.* că e o arrnâ blăstămatâ, asemenea antisemitismului; Secuimea n’are lipsă de ura de rassă şi cine agită contra Evreului este ună duşmană ală Săcuiului. — Nu v’atin-geţl de Jidovi, că se supără „patrioţii* şi punga le rămâne g6lâ! —x— Mâne Sâmbătă se va celebra cununia d-lui Demetriu Blaga, teologă absolută de Aradă şi fiulă preotului din Mizieşă, cu d-şora Bleonora Mureşianu, fiica neuitatului poetă Andreiu Mureşianu. Adresămă tinerei părechl şi părinţiloră cele mai căldurose felicitări! Drd. Emilii Fekete Negruţu, rigorosantă în medicină, s’a denumită practicantă la institutulă de oculistică dela Universitatea din Cluşiu pe lângă oeulistulă şi pro-fesorulă universitară Dr. Szilagyi. Ne bucurâmă de zelulă tînărului. „Kronst. Zeitung* publică următorele rănduri ce i se trimită din Reşnovu: *La 22 1. c. s’a licitată în Răş-novă o casă ţărănăscâ săsăscă în aşa numita Uliţa bi-sericei. E acea uliţă în care se află biserica evangelică şi casa licitată se află faţă ’n faţă cu biserica. Intre alţi licitanţi au fonstO de faţă şi doi Români, dintre cari u- nulă cumpără casa. In 4*le de Dumineci şi sărbători, când Saşii voră merge la biserică potă să-lfl vă^â pe Română şe^ândă la ferăstră, ca ună avertismentă, cum Românii suntă în crescere, şi ca avertismentă d a se lua de cu vreme măsuri spre a împedeca pe viitoră astfelă de caşuri. Aşader cartieruiă săsescă alo Râşnovului are în mijloculă său, afară de ună Ţigană ce şl-a cumpărată casa acum trei ani, are (|ieO şi ună Română*. — Câtă maliţiositate în aceste rânduri! Totă Saşii ce vechi! Dăr vomă mai sta de vorbă. —x— Archimandritulă română macedonenii Veniamină Popescu aduce — în colănele „Telegrafului română* — mulţămită publică Escelentei Sale d-lui Metropolifă Mi-ronă Romanulu, pentru că Escelenţa Sa a dăruitO himericei române din Clisu-ra (Macedonia) o evangeliă legată frumoşii cu table aurite, precum şi ună molitvelnicu şi ună apostolu. —x — Erâşî s’a întâmplată în Cluşiu ună furtu prin spargere. ErI nopte fu spartă prăvălia unui mica neguţâtoră şi jăfuită de totă ce era în ea. Hoţii suntă necunoscuţi. De altă parte sinuciderile încă suntă cana la ordinea cji-lei în acăstă capitală a „Kulturegylet“-uiui. Marţi dimi-neţa fu aflată mortO în patulă său inginerulă binemeritată alfl Evreiloră, Isidor Hegner, despre care s’a constatată că s’a sinucisă prin înveninare. —x— • Naţiunea* află că d-lă locotenentă de geniu N. Negreanu din România a eşită ântâiulă între toţi concurenţii ia esamenulă ce a depusă pentru a intra în schia de aplicaţiune de artileriă şi geniu dela Fon* tainbleu iu Francia şi a fostă felicitată de generală Becker, comandantulă scolei. —x— „României Libere* i se scrie din Berlină: tUnă tânără, anume Răşcanu, din Bârladu, care abia se înscrisese la Universitate pentru istoriă, şî-a curmată 4'" lele printr’uuă glonţă de revolveră îndreptată în inimă. Causa, după câtă am putută afla, şi care ar fi fostă de dusă din scrisorea ce a lăsată smucisulă, a fostă o bălă incurabilă. Iu scrisdre intre altele rogă pe părinţi să-lă ingrdpe în Berlină, pentru ca să-lă potă şterge mai bine din memoriă. Sec-retarulă consulatului română a tele-grafială soirea ia Bârladă.* Documente istorice. D-lă profesoră Ioană Ardeleană dela gimnasiulă română din Beiuşă presentă publicului română interesante documente istorice privitOre la nemuritorulă Georgiu Şincai. D-sa publică în „F6ia bisericâscă şi şcolas-tică« din Blaşă copia a două scrisori originale ale lui Şincai, aflătbre în arehivulO colegiului de ,Propaganda fide« din Roma. Ambele epistole suntă scrise în textă latină. Una este datată din Blaşă, 13 Augustă 1782, adresată fiindă eâtrâ nuneiulO apostolică din Yiena. Prin ea descrie Şincai decursulă alegerei de episcopă în die-cesa română gr. cat. a Făgăraşului, devenită vacantă prin ab4icerea neuitatului episcopă Gregoriu Maioră, ş; cere intervenirea nunciului apostolică pentru denumirea de episcopă a ieromonaohului Ignaţiu Dorobanţă. care altmintrea era celă mai meritată între candidaţi. A doua epistolă este datată din Buda, 28 Martie 1804, fundă de asemenea adresată cătrft nunciulă apos- tolică din Viena. In acăstă scrisăre Georgiu Şincaiu spune? că la anulă 1775. fiindă în Roma ca alumnă ală colegiului urbană, a secerată aplausulă tuturoră pentru spi-rilulă său religiosă şi pentru principiele sânătose ce şi-le-a câştigată acolo, şi dela cari nu s’a abătută nici după întărcerea în patriă, în diecesa Făgăraşului; a depusă doctoratulă în filosofiă şi teologiă şi, deşi n’a fostă ştiuţi! ă de preotă, după înforcerea sa în patriă a lucrată pe tererjulă bisericeseă, a edată mai ântâiă catechismulă şi alte cărţi românesc!, 14 ani a fostă inspectoră peste sc6-lele românesc! gr. cat. din Transilvania, a catechisată cu succesă şi a întărită pe poporă în dogmele credinţei. Totă în acăstă scrisore se plânge Şincaiu contra persecuţiuniloră îndurate din partea episcopului Ioană BobO, care la anulă 1794 l’a destituită din oficiulă de directoratd, p6te şi din causă, câ elă la alegerea de e-piscopă a stârnita pentru reuşirea vicarului generală Ignaţiu Darabanţă. In fine r6gă cu căldură pe nunciulă apostolică ca să notifice oongregaţiunei de „Propaganda Fide* starea lui presentă precum şi aceea, câ elfi după atâtea fatalităţi a părăsită Transilvania şi s’a aşe4»tă la Buda; totodată îlă r6gă a mijloci, ca numita congrega-gaţiune să se întrepună pentru dânsulă la curtea imperială etc. „F6ia bis. şi seolast.« ne spune, că d-lă Ardeleană are la disposiţiune şi alte multe scripte de ale lui Gregoriu Maioră, referitore la abdicarea lui din episcopiă, precum şi alte scripte de ale călugâriloră basilitanl din Blaşiu, scrise în limba latină şi italiană şi adresate colegiului de »Propaganda Fide* din Roma. Reuniunea femellorft române din Aradft şi provinciâ. Amă spus'o de nenumărate ori, că certele şi des-binările confesionale suntă ună blăsfemă pe capulă Ro-mâniloră. Amă accentuată că numai duşmanii neamului românescă se potă bucura de acăstă nenorocită apa-riţiune în sînulă nostru, şi că toţi aceia dintre noi, cari stârnescă certe confesionale, suntă deopotrivă duşmani ai neamului românescă şi unelte ale celoră cari vrău nimicirea năstră. Se scie că inslituţiunea reuniuniioră femeiloră române este o instituţiune comună, atâtă a greco-orientali-loră, câtă şi a greco-catoliciloră, scopulQ fiindă cultura şi ajutorarea femeii române, fără deosebire de confesiune. Şi dâcă până acum amă putută înregistra succese imbu-curătdre ale activităţii acestoră reuniuni, avemă a o mal* ţămi bunei înţelegeri comune, pusă fiindă la carantină confedonalismulă, care numai între Ridurile bcsericei îşi pole avă locuia. Cele tniâmplate în AradO ne-au umplută de mâhnire şi nu putemă decâtă să condamnămă tendinţele nenorocite d’a slăbi şi cu timpulă a nimici reuniunile n6s-tre binefăcătbre, învrăjbindă prin acăsta pe Români, cari atâtă de mare nevoiâ au de bună înţelegere. Destule rele ne-au adusă pe capulă nostru neînţelegerile, e timpulă să ne reculegemă şi să ne voimă binele, căci răulă suntă destui cari ni-lă dorescă şi ni-lă voescă. Sperândă câ greşelile se voră îndrepta şi se va pune capătă porniriloră rău făcătăre, publiuămă urmă torea : DECLARAŢIA Faţă de regretabilele porniri prin cari se agită spiritele şi se provdcă chestia confesională (170 FOII jETQ N O. LOGOFSTXTI.tr MATSXXT NOVELĂ — Nopte bună! — disc şi Măruţă eşindfi după Rada şi o însoţi pănă când trecu din curte. Se opri la portă, mai dise odată „nopte bună*, se pironi de stâlpulă portei şi rămase astfelă pănă pordu pe Rada din vedere. Se întorse spre căscioră, trecu prin curte şi se uita în toto părţile, par’că să se convingă că n’a vă4ut'o cineva. I se părea că totă lumea îi vede a-mărăciunea ei. Se afla singură în căscioră ei, şi i-se părea câ este şi mai singură ca altădată; se arunca pe scaunulă de lângă mescioră şi rămase aşa gânditore, cum era, o bună bucată de vreme. Se ridica în cele din urmă de pe scaună. „Ce era să făcu?* gră'i ea în sine ţinendu’şî mâna la frunte, Se cugeta o clipă şi merse cătră ladă. O deschise, lua sticluţa ei de cernelă, condeiu şi hârtie, propti uşa lăclii cu coperişulu puiului, se duse la masă, puse hârtia, cernela şi condeiulă pe ea, şi a-runcâ ochii la ladă şi cum o vedea atâtă de golă, se năcăjia în inima ei. Se duse er la ladă, închise coperişulu puiului şi trânti eapaculă lăijii de sta să crepe. Că^tura capa- cului făcu ună aşa sgomotfi, încâtu unu floră îi trecu prin totă trupulu. Se apucă să scrie, der mâna’i tremura. In sfârşită scuturându-şî de două trei orî mâna, scrise totă ce avuse de gându să scrie. Scrisorea era forte scurtă; a însciinţatu în câteva rendurî pe maică-sa că plecă cu cocona la o viiă, unde va sta mai multă vreme, şi că’i va scrie încă odată, în dată ce va ajunge acolo. Lipi învălitorea, scrise adresa şi puse scrisorea pe mesă. Se uita la scrisore, şi cum se uita la ea, îi dădu lacrimile şi cu ochii uiji de lacrimi dise : „Aşa va fi vrută Dumnedeu!* Nu la mamă-sa s’a gândită Măruţă, când a disu aceste vorbe, ci ea s’a cugetată la Mateiu. XVI. Se făcuse multă porumbă în anulă acesta şi co-conulă Nae put£ să scotă arenda cu ună câştigă buni-celă numai din pogonele boeroscî, fără să ia în soc.o-telă dişma din pogonele ţăraniloră. Porumbulă trebuia culesă şi erau de lipsă o mulţime de omeni. Mateiă era logofătă harnică. Elă cutricrâ. împrejurimea, dădu o raită şi prin oraşă şi astfelă ca din pămentă a scosă numărulă de muncitori, ce erau trebuincios! la culesulu porumbului. Munca erajacum la răstavele de porumbă şi de-aceea şi otaculă s’a schimbată şi nici că se p6te altfel, deorece otaculă merge după muncă, şi muncă fără o-tacă nu se pote. Se culesese multă într’o di şi toţi erau obosiţi. Era cătră seră. Logofătulă Mateiă sta lângă focă cu picidrele în gr6pa cotunei şi grăia cu bucătarulă George, cu o-mulă nostru, care se totă văieta că munceşte şepte dile în săptămână şi că leafa o ia numai pe şese. Logofătulă Mateiu era obosită; nu era însă aşa do obosită încâtu să nu se mai gândescă la sortea sa. — Ei, cum tc mai laud! bucătare? — grăi Mateiă. — Cum ţî-a mersă adî cu bucătăria...? Te-a mai supărată cineva că nu’să bune bucatele ? — întreba Mateiă şi când întreba, se uita la jăraticulu de tizică, ce era în gaura cotunei, şi nu era de locu băgătoră de semă la ceea ce vorbesce. Cum se uita elă la jăraticu, era de totă gânditoră şi se cugeta la sine si la năcazurile lui, şi par’că în acelă jăraticu vedea cum tute lucrurile suntă trecătdre şi cum tete se prefacă în scrumă şi în cenuşe. Astfelă sta Mateiă, şi cum sta elă astfelă, de multeorî se întâmpla ca bucătarulă George să fi (bsă ceva fără ca elă să fi observată cele dise şi fără să’i fi răspunsă măcară, ba ce’i mai multă uneori punea alte întrebări, cari n’aveau nici în clină nici în mânecă cu cele dinainte grăite. Altcineva s’ar fi supărată p6te, dăr bucătarulă George era „omulă păcii,* era „omulă lui Dumnedeu* Nr 251 GAZETA TRANSILVANIEI. 1$87. •in sînulă Reuniuni, subscrisele ca şi iniţiat6rele acestei Reuniunei şi membre în comitetulfi pro- visorfi, declarâmă solemnii, cum că voimu se se mţină în întregitatea loră şi nealterate literele sta-iidoră Reuniunei şi în sensulă acestora voimă ca kuniunea se Jiă şi să rămână a tuturoră femeiloră miâne fără deosebire de confesiune, dr şcola ei să ti şi să rămână „ună instituia românescă confe-mală gr. or.u, „sub înaltulu patronată ală Epis-şului română gr or. din Eparchia Aradului1,1. Totodată declarămă de nevalidă în t6te consecinţele sale „Suplimentulă de statute din punctă k vedere confesionalău adausu la statutele Reu-aiunei şi votat fi contra voinţei şi fără concursulu lostru într’o formă şi modă cu totulă ilegală, ier mai alesă pentru că violdză statutele şi drepturile bmiunei protestămă în contra acelui suplimentă. Arad îi, 21 Noemvre 1887, Gabrielă Ioneseu, Letiţia Oucu, Livia Vuia, Petronella Cornea. îarelt* clopotă al Metropoliei din Bucnrescl. Se scie că se t6ruă din nou clopotuld cela mare ilA Metropoliei din BucurescI, într’o fabrică din Pesta, yerea metalului prin turnare va fi acoperită prin tur-larea unui clopotâ mică, ală cărui metală se va adauge iaifi celui mare. Greutatea marelui clopotă vechiu a fostă de 7835 (ilograme, ăr a celui mică, destinata a înlocui perderea ulerită de marele clopotă prin topire, de 585 kilograme. Etă acum şi inscripţiele ce s’a hotărîtă definitivă a «grava pe acesta mare clopotă: Turnatu-s’a acestă clopotă ală Metropoliei Ungro-Vlahiei In anulă Mântuirei 1888 Iid ună clopotă mică ală Metropolitului Teodosie din 1693, dm altulă mare ală Metropolitului Grigore din 1829 icu ajutorulă fonduriloră adunate prin subscriere publică în dilele Regelui O rolă 1 şi ală Eiisavetei Reginei rin iniţiativa şi stăruinţa Metropolitului Primată Iosefă Gheorghiană. Spre lauda şi mărirea atotputernicului Dumnezeu protec-jrulă şi sprijini torul 0 regatului Romăniei şi ală sfintei biserici ortodoxe autoeefale-române. La (}iie de bucurie, la sărbători şi la sacrificiele TOtre de mântuire, sunaţi trâmbiţele ca ele să vă fiă de imintire înaintea Dumnecţeului vostru: >Că eu sunt Domnia Dumnetjeuld vostru». (Numerii X. 10). Ultime sciri. Berlină, 22 Noemvre. — Foile aducă scirea am de necretjută, că pentru paza liniei ferate •jgescî Wirballen-Petersburg în timpulă eâlăto-iei Ţarului s’ar fi întrebuinţată o armată de 10,000 dmeni. Viena, 22 Noemvre. — In convorbirea Ţa-ului cu prinţulă Bismarck s’a constatată, că [arului i s’au fostă supusă o întrdgă serie de icrisori şi depeşl asupra atitudinei prinţului Bis-aarck în cesliunea bulgară, care erau falsificate le susă până josă. S’a descoperită îndată isvo-■ulu originară ală acestoră falsificări. D’oeamdată e de ajunsă a se spune, că e de origine orlea-nistă şi p6te va da motivă procurorului sS in-terviă. Prinţulă a răuşită iute să convingă pe Ţarulă, că a fostă victima celoră mai rele apucături. In decursulă întrevorbirii s’a mai dovedită, că ună cercă mică dăr influentă dela Curtea din Berlină e contribuită, ca să se deştepte în Ţarulă credinţa falsă, că prinţulă Bismarck în politica sa externă n’ar fi în deplină acordă cu împăratulă Wilhelm, care adeseaorî aprobă cu neplăcere propunerile şi politica ministrului său. Madridu, 23 Noemvre. — Marocanii au smulsă drapelulă ce’lă arboraseră Spaniolii în insula Perenilă. Ministrulă afaceriloră streine spaoiolă a protestată. Constantinopolă, 23 Noemvre. — Sultanulă pe timpulă şederii Ţarului la Berlină, a tele-grafatu împăratului Wilhelm pentru a’lă ruga să intervină pe lăngă Ţarulă pentru a se termina cu cestiunea bulgară. Sofia, 24 Noemvre. — Maioritatea Sobra-niei a luată resoluţiunea d’a pune sub acusaţi-une pe d. Karaveloff. SCM TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) SOFIA, 25 Noemvre. — Exarchulă bulgară a provocată pe Mitropolitulă Clement să părăsăscă Sofia şi a însărcinată pe Mnsgr. Cy-rillus cu funcţiunile Mitropolitului Clement. Â-cesta a declarată că va părăsi neîntârziată Sofia, îndată ce va preda archiva. PARIStJ, 25 Noemvre. — Grevy a comunicaţii cabinetului retrasă demisiunea sa. Mesagiulă se va trimite Luni camerei. Congre-sulă se va ţine probabilă Marţi. DIVERSE. Influinţa solului din vasele cu flori. — Când ale-gemă soluld (pământd) pentru vasele cu flori, trebue să ne aducemd aminte, că acela are infiuinţă mare asupra sănătăţii locuitorilorQ din odaia unde se conservă florile. Este documentate, cumcă în natură pretutindenea se află bacterii cu miile, în sold, aerd, apă etc., ba esperimen-tările unora ne asigură, că viăţa vegetală nu e posibilă fără bacterii de fermentaţiune, prin urmare ori de unde vom lua sold pentru vasele cu flori, acela va fi abun-dantd în bacterii, numai câtd trebue să scimd şi aceea, că nu t6te micro-organismele suntd totd odată şi causă-tOre de morburi. Dăcă soluld este infectate de resturile unui individd ce a suferitei de es. de tifusd, choleră său dysenteriă, atunci acela pdte fi săturata de organisme mărunte cau-sătăre de băle. cari aflândd în sold îrapregiurărî favori-tăre, (temperatura recerută, materii nutrităre şi umetjălă) se potd desvolta şi înmulţi mai departe. In mediu uscata bacteriele fărte uşord se prăpâdesed şi dăcă pentru vasele cu flori alegemd und sold, carele mai multe 6re a fostd espusd arşiţei sdrelui şi s’a uscat d pănă la pul-verisare, atunci probabila, că cea mai mare parte din bacterii s’au nimicită, mai alesd celea causăiore de morburi. Dăr să punemd, că cu soluld s’au IuatQ şi bac- terii, de es. bacteriile tifusului. Acestea numai aşa vord eausa morburi, dăcă în vre-und modd ajungă în orga-nismuld omului, de es. prin inspiraţiune; ăr în aerd numai aşa potd ajunge bacteriile, dăcă soluld se pulve-risăză măruntd, dăr acăsta nu ocură la soluld umedd şi compacta din vase; prin urmare aici n’avemd la ce ne teme de infecţiune. Totuşi nu trebue să fimă indiferenţi faţă de calitatea solului întrebuinţată, le recomandămă tuturord, să fiă cu atenţiune la alegerea solului, luându-lă din und locd curata şi nesuspecta. („F6ia bis. şi scol“). De când dateză boia principelui jmperialfi alu Germaniei. — piarele spaniole vorbesed despre und incidenţa care s’a petrecuta cu ocasiunea călătoriei în Spania a principelui imperiala ala Germaniei, în timpuld domniei regelui Alfons XII, incidenţă care are und raportă 6re-care cu boia de care sufere acum principele. £că ce tţied aceste (jiare: Pe cftndd se dăduse und bald la curte în ondrea principelui, acesta stătă mai multă timpd de vorbă cu marchisa de Haerva, care, ca domnisdră la acea epocă, trecea ca cea mai frumăsă în lumea aristocratică din Madridd. La sfărşituld convorbirei marchisa rugă pe principe să valseze cu dânsa. Principele îi răspunse cu următdrele cuvinte: — Demnitatea mea de bunică mă opresce de a danţa, dăr mai este şi altă consideraţiune ce se opune la graţiosa d-tale învitaţiune. Suntd atâtd de delicată ca şi o primadonă, şi, cum mă agită câtd de puţină, simtă îndată o durere în gâtd. Da, nici odată nu voiu putea să comandd soldaţilord c’o voce a-tâtd de răsunătâre ca aceea a veneratului meu tată. Ş acestă lipsă de voce m’ar împedica chiar, danţândă cu d-ta, să te faed să au<|I câtd te găsesed de frumosă... Und barometru curiosu. — Pânza unui pajangend este unu barometru. Când este aprdpe a ploa său a bate ventulă, pâianjenuld scurlâză multă cele din urmă fire cu cari pânza este suspendată, şi le ţine astfeld a-tâtd câtd timpulă este variabilă; dăcă insecta lungeşte firele sale, este semnă de timpd frumosă său calmă, pu-tendu-se judeca de durata timpului în acăstă stare, după gradulă de lungime ală acestoră fire. Dăcă păjanjenulă stă inertă, este semnă de ploiă, dăcă din contră păian-jenulă se pune la lucru în timpuld pldiei, însemnăză că ploia va fi de scurtă durată şi urmată de timpd frumosd fixă. Alte observaţiunî au arătată că păianjenulă face schimbări pânzei sale la fiâ-care 24 ore, şi că dăcă aceste schimbări se facă săra, puţină înaintea apusului sorelui, năptea va fi frumăsă. („Rev. Pădurilord.“ Cine nu trăesce nicăerî aşa de bine ea în Ungaria? — La poliţia din Buda-Pesta s’a presintatd mai alaltăieri ună individă şi s’a rugată ca să-lă închidă, de dre-ce elă a furata dela stăpânuld său înainte de asta cu vre-o câte-va luni o sumă de bani şi apoi a fugită cu banii în lume. Cu multă părere de rău a povestită elă, că după ce a fugită din Buda-Pesta a avută de găndă să mărgă în America, a călătorită prin Francia şi prin Anglia, dăr a văzută eld, că ori unde merge prin lume, nu se simte aşa de bine ca acasă. »Nicăerî n’am putută trăi aşa bine, precum se trăesce în Ungaria,» aşa şl-a încheiata povestirea. 1®- Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieiu a 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu. Editord şi Redactord responsabila: Dr. Aurel Muresiann. in’avea priceperea de a se supăra, şi chiar de ar fi rut’o, pe logofătula Mateia nu’i da mâna să se supere. După mai multe vorbe spuse p’aci îi colo, ce-ii fi plesnită lui George prin minte, destulu că în-teba pe Mateiu o vorbă, o singură vorbă, care l’a fâ-itu să’şl vină în fire şi să fiă băgătora de samă la ceea e vorbesce. — Când faci nunta ? — a întrebata bucătarula i pe câta a fosta de scurtă întrebarea, pe atâta a fosta ii lungă privirea co i-a aruncat’o logofătul Mateia. IJs’a jSrotu că n’a înţelesa bine, cu tote acestea era năcăjit i n’a întrebatu a doua oră, nu vrea să mai vorbăscă. — Să tragem a o serbă să se ducă vestea, — urma mcătaruld, — şi să încingema una chefu încâtft şi stră-iepoţii d-tale să vorbescă de ela ! Aşa vetţî logofete, ista se mai potrivesce; der se fi luatu d-ta pe Măruţă, * slujnica dela curte, ar fi fosta curată batjocură. Am lidita, — dise cam rîdenda bucătarula, — că Măruţă ia găsită altulu... — Tacâ’ţî gura, măi beţivule, îi curmă Mateia iorba şi năcăjită cum era aruncă după elu cu e baniţă >eche, ce se afla lângă cotună. S’a mai încruntata odată ii bine, şi bucătarula s’a dusa de prin prejma otacului. Mateia mai stătu o bucată de vreme la otaca şi iducendu’şî aminte că astă seră are să mergă la Ie-lache, cădu pe gânduri. „N’am să mergu“, (lise ela în sine şi se afla aşa lt amărîta, încâta îşi ruga mdrtea. Mateia era tota în gaura cotunei. Cum sta ela pe gânduri, scdse tabacherea din bu-zunara şi începu să’şî facă o ţigară. Atâta a tota învârtită însă ţigara, încâta i s’a rupta hârtia şi s’a risipita tutunula din ea. Tabacherea îi era pe genunche şi aruncânda ţigara din mână, a vruta să’şî ia altă foiţă, ca să’şî facă ţigara. Umblânda îpsă nesigura, răsturnă tabacherea şi tota tutunula din ea căiţă în gaura cotunei. Mateia rămase o clipă uitându-se la tutuna, îndată însă întinse piciorula şi călcă peste tutuna şi’la împinse în jăraticula de tizica. Ridică de josa tabacherea, o băgă în buzunara, aruncă repede o privire în drepta şi în stânga, se sculă de lângă foca şi merse la bordeiuia bucătarului unde’şî avea legătura cu cămăşile. Se uită la legătură, der eşi îndată afară din bor-deiu, merse erăşi la cotună şi privea la locuia unde’i căcluse tabacherea. Dete odată din capa şi se îndreptă cătră sacaua cu apă, din care bău de’şî stempără setea şi apoi începu să se spele. După ce s’a spălata, a mersu la bordeiu să se pri-menescă. Era în mijlocula bordeiului şi se uita la cămaşa de pe sine, şi cum o vedea atâta de murdară, se simţea rău. Apucă legătura cu cămăşile sale, o deslegă, der în ea nu găsi nici o cămaşe spălată. Nici nu era mirare, căci dela unu timpa încoce lo-gofătula Mateia n’a mai trimisa la Măruţă ca să-i spele cămăşile, n’a mai trimesa şi nici că putea face asta. Cămaşa cu care era îmbrăcata n’o schimbase de două săptămâni şi era murdară ca a unui baciu din Bărăganh. Cum spuneam, logofătula căuta în legătură vre-o cămaşe să se premenescă. Trecu tote cămăşile prin mână, şi năcăjită trânti legătura în mijlocula bordeiului şi eşi afară, căci aeruia de acolo i se părea că’la năduşesce. Băga mâna în buzunara, scdse tabacherea, o deschise cu vehemenţă şi o vîrî erăşî în buzunara. Mateia sta înaintea bordeiului şi cum sta. zări alăturea una câne, pe care îla cunoscea bine alâ cui este. Cânele era ala scutarului Dumitru; venise după obiceiu la otaca, să strângă fărmiturile de mămăligă, ce le arunca bucătarula. „Hodâr!“ striga Mateia, der cânele făcu câteva sărituri în drepta şi în stânga, şi se chilălăia dânda din codă; îi arăta pretinie logofătului. Mateia se pleca josa, lua o uscătură de băţ şi arunca după ela. Ilu lovi, şi tota chilălăindu-se cânele o tunse cătră sată. Se opri însă într’o depărtare ore-care, se aşedâ mai ântâiu pe pămenta puindu’şî botula pe labele dinainte, se ridica însă în curendu, stânda josa numai pe piciorele dinapoi şi’şî înălţa vioiu capulă şi se uita la otaca. Coda o mişca în semnu de pretinie şi da prafulu în drepta şi în stânga. Cânele, bietulu de elu, credea că Mateia a glumita numai, şi cum era flămânda, a pornita erăşî la otacu. Când era aprope, Mateia se făcă numai că aruncă după ela, şi bietula dobitoca tota chilălăindu-se lua drumulă spre satu, şi nici nu se mai uita înapoi. Mateia, cu cămaşa murdară cum era, plecă la Ră-diţa, căcî totuşi dorea să se întelnescă cu Ienache. (Ya urma) Nr. 252. GAZETA TRANSILVANIEI. 18S7. CharauJâ I* bursa VTScna Bnrsa de BnenrescL din 23 Noemvre st. ». 1887. Rentă de aură 5% . . . 98.40 Rentă de hârtiă 6% . . 98.60 Imprumutulfi căilor A ferate ungare................149.25 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostQ ung. (1-ma emisiune) ... 9575 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) .... 12560 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (3-a emisiune) . . . . 112 50 Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.30 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi................. 104 25 Bonuri cu cl. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 60 Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de vinfl ung..............99.— ImprumutulA cu premiu ung.....................123.80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 8120 Renta de arg. austr. . . 82.40 Renta de aurfi austr. . . 111 85 Losurile din 1860 . . . 134.90 Acţiunile băncel austro- ungare................. 887.— , Act. băncel de credită ung. 285.— Act. băncel de credită austr.278.10 Argintulă —— GalbinI împărătesei ..............5.93 Napoleon-d’orI .... 9.94 Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livres sterlinge 125.25 Cota oficială dela 11 Noemvre st. v. 1887. Cump. vând. Renta română (5°0). . 93 ■/. 9il/a Renta rom. amort. (5°/0) • 96— 97— * convert. (6°/0) 91— 92— împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36 — Credit fonc. rural (7%) . 105— 106— * XJ }J (5°/o) * 91»/i 92 Vi * » urban (7°/o) * 103— 104— * » » (6°/0) * 96— 97— » » » (5°/0) . 87 Va 88 V* Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională 1 Aură contra bilete de bancă • • 14.V* 15.— Bancnote austriace contra aură. . 2.03 2.04 Cursuiu pioţoi Braşov'i din 24 Noemvre st. n. 1887. Bancnote rornânesei . . , . Cump. 8.58 Vend. 8.61 Argint rornânero . . . . . . » 8.53 A 8.57 Napoleon-d’or! .... . . . * 9.89 A 9.95 Lire turcescl . . . » 11.21 ft 11.25 Imperiali . . . » 10.20 • 10.26 Galbeni . . . » 5 89 » 5.92 Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 . * 101.— » 102.-- n * n 5°/o • * 98.- - 99.- Ruble RusescI .... Discontulă . . . . . . » 109.— » 7—10°/9 pe > ană. 111.- 12 Ziehungen in einem Jahre fiienon fefion 1 HaupttrefTer am 1. December 11. 100.000 ii. W. 1 Hapttreffer am 12 Jâsiiiei* Franks 100.000 Gold. 1 Haupttrelfer am 1 Februar Lire 50.000 tîold. ^ic cţr5lîc (fmttrittfffcQcmce bietet bte itacfyftebenbe bott ung arvangirte Sogflwftfte: l Domlan-Los I Eiii 3”<» SerMsclies 100 FMs-Los 11 Italisaisclms Kreaz-Les Haupttrelfer Iu den uăehsten Zfchuiigeii: Atu 1. Peacxxtber ff. 100.000 6. 18 Jlm 14. Şctnxter n. Ş. ŞtranUs 100.000 Jlm 1. Ştebruar u. Ş. JLire 50.000 ^)oI&. Jlm 14. Itfara xt. ŞîrautiG 100.000 ^ofb. $ttt 1. IJÎarg n. §. fT. 75.000 6. 18. Jlm 1. !&ai n. Ş. Jiire 15.000 $ofb. Jlnt 14. Şxxtti n. Ş. Ştx'anfis 100.000 ^>olb Jlxn 14. ÎUxcţuft n. Ş. ŞtianRs 100.000 (s>olb. Jlm 1. Şuti n. Ş fi. 60.000 0. 18. Jlm 1. lîonember xt. Ş. Jlixrc loo.000 ^xofb- Jlm 14. IXonexxxRer n. Ş. ŞtraitRs 100.000 ^»of8. —— .fedes inuss gewimieii. —— 9îad)i)etn fetbft bie fleinfteîî îreffer borftefyenber Soje berea f oftenpreis tt>ett iiberfteigea, ift cin SSerluft filr bea Confer aaSgejcŞIoffea. —iffiir erlaffext biefe brei ^orgiiglicŞejx Sofe gegen ftaffa foataat and; 2age8far8 ober gegea —23 monatliche Raten â fî. 3 oder 17 monatliche Raten â fi. 4. ffeintges ŞpidVedjt xtad) Gşrlafl ber erftcxt citite fdjort ]itv uadjf’ten Şidjung am 1 J>Cflembexr ® 3icblllxflolllten U1*b SBevIofiingiMtaleuber ţ>ro 1668 fvaixfo aab gratia. — i8et [tedaagea erbittea tx>ir 6ie crfîc |Hafe itxtb 5(1 tir. ţar ŞRiicfporto per 'Ş'ofîamvciruncp — 'dbfte in ba« Sanfgefdjaft eiujd;Iagtgea 2Inftrage tuerbcit toulaat aab prompt cmsgefufyrt. BANK- u. WECHSLERCtESCHĂFT M. J. GtTTH COMP., Wien, 1. Kohlmarkt Nr. 5. Publieaţiune. Pentru statorirea definitivă a listei Yiriliştilorfi pentru representanţa oraşului Braşovti pro 1888, subscrisa comisiune în înţelesul!! §. 33 alu art. de lege XXII din 1886 va ţinea şedinţă publică Luni în 28 Noemvre a, c. la 3 ore p. m. în sala Sfatului orăşenesc!!. Cei interesaţi se âviseză despre acesta. Braşov!!, 5 (17 Noemvre 1887. luonu Lengeru, Preşedintele corni?. pentru conscr. Vi-1—2 riliştilorO din oraşulă Braşovă. (Avisu d-loru abonaţii Rugăm ii pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primitu (Jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abon^ză din nou s& binevoiască a scrie adresa lămurită şi se arate şi posta ultimă. D£că se iveseti iregularităţi la primirea (parului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne îneunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delâtureze. ADMINISTli. „GAZ. rIEANS.u Mersul a trenurilor!! Valabilă dela I luniu st. n. 1886. pe linia l*re«lealii-Bml» pesta şi pe linia Teîaşii-Araaiii-Biidapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Predeală-Badape§tn BucurescI Predeală Timişă Braţovtt Feldiâra Apatia Auguatină Homorodă Haşfaleu SighiţAr* j Elisabetopolo Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cacerdea Ghirisă Apahida Cluţiu f Nddeşdu Ghirbfiu Aghirişă Stana Haiedină Ciacia Baci» Bratca Vadă Mezd-Telegd Vngyi-YâsărhelY Veneţia-0ră4ii Oradia-mare j P. Ladăny Szolnok Stada-pecta Yiena ^ Nota: Trenă Tren Trenă accelerat omnlbus persone l 7 20 7 57 8.24 8 47 9 29 9 37 10 53 11.00 11 34 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21 4.30 9.12 9.35 10.12 6 01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 4.01 4.47 5.28 5.59 6.49 8.35 9.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2,i8 2.48 2.56 3 64 4.51 5.28 5 56 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 — I 2.15 Trenu de perabne 10.50 1.33 4.24 10.06 8.0Q| - Orele de nâpte sântă Trenă omni bun 7.30 1.14 1.45 2.32 Budapesta—Predealti Trenu de persone 6 37 6.58! 7.14 7.29 7.56 8.18 8 58 9.15 9 34 9 53 10.28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16 3.29 6.33 Yiena Bndapessta Szolnok P. Ladăny Oradea mare Venţia-Orăabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Augustină Apatia Feldidra Braşovă Timişă PrsdeaM BucurescI cele dintre liniile grdse Tipografia ALEXI Braşcvă, Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernescî Teinşft- Giraţi iii-Biidaj»-esta ISiidapesta-AradA-TeiuşA. Trenă Treifi Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnlbus de pers. persăne persăne de persdne omnibnt TeinşA 11.24 — 3.00 Viena 11.10 12.10 Aîba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şi botă 1.01 — 4.51 SamnOK 11.35 5.45 — Orăştia 1.32 — 5.18 Atadă 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6 15 Glogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2.52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 1 Branicîea 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6 09 7.37 — Zam 4 25 — 8.11 Berzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7.25 8.42 — Bărzova 6.27 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopă 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10 27 Ilia 8.55 9.58 — Paulişă 7.43 — 10.42 Branicîea 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9.51 10.42 — Glogovaţă 8.28 — 11.25 Simeria (Piski, 10.35 1107 — 1 radă 8.42 9.17 12.31 Orăştiă 11.11 11.37 — Szoînok — 2 32 4 oQ Şibotă 11.43 12.— — — — 5.12 Vinţulă de josă 12.18 ,12.29 — Budapesta — - | 8.20 Âlba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — - 1 6.05 TeinşA . 1.29 1.41 — Ar ad A -TSi?si ş6r sa SUlasseria (Piski) PstroşeiaU i Trona Trenă de Trenu Trenă de Tronă Trenă oranlbue peroăne mixt persdne omnlbus mixt Ara«l& 5.48 6.05 ^iuMcria 2.42 Araduiă nou 6.19 — 6.33 Streiu — — 3.25 Nâmetb.-Sâgh 8.44 — 6.58 Haţegă — — 4.16 VîEga 7.18 — 7.29 Pui — — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia — — 5.58 Mercziialva — — — Baniţa — — 6.40 Timişdra 9.02 — 9.08 Felroşeul — — 7.12 Tteîşdra-AradA Petroşeni°—Wiuaieria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă peradne persăne omnibos de pers. onmlbns mixt Tiauişăr» 6.25 . 5.00 Petroşenft - — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — 7.37 Yinga 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 N6meth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Araduiă nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.52 A 9.27 — 8.17 Sîmerla — — 10.81