KKI»ACŢIUKEA ŞI ADMIJÎISTBAŢIUNKA t BftAŞOYfT, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. .GAZETA” IESE ÎN FIECARE DT. ?e anfi ană 12 fior., pe şese luni 6 fier., pe trei iu ni A fior. KîîteAaiii (jJ strâlaâi&îe: Pe anfi 40 fr.. pe şese tuni 20 fr.. pe tr«*i ! >• ’ tO franc!. AHUN^IUSILE: O seriâ garmond 6 cr. şi timbra de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sprlaorî «safrancste nu pî'lmţjnnffl. — Manusorlpto nu se retrimită. IP= 250 Vineri, 13 (25) Noemvre. 1887. Braşovil, 12 Noemvre 1887. A(Ji primimă o nouă corespondenţă din Viena dela ună alto corespondenta. In cele ce ni se scriu, ni se înfăţişez.! opiniunea publică din capitala monarchiei austro-ungare despre atitudinea delegaţiunei ,,ungare.14 Opiniunea publică e defavorabilă Unguriloră dela putere. S’au convinsă politicii şi bărbaţii de stată ai Translaitaniei, că delegaţiunea ungară a devenită delega-ţiune esclusivă maghiară, că poporele nemaghiare suntă nedreptăţite, că vocea lord e înăbuşită. In astfelă de stare anormală, delegaţiunei ,,ungare“ nu i se pote re-cunosce legalitatea, fiindă o representanţă ori o espresiune a minorităţii, er nu a maiorităţii sdrobităre a popula-ţiunei. Opiniunea publică în partea de dincolo a monarchiei e convinsă, că în eurendă Ungurii dela putere se voră tret|i din beţia ilusiuniloră şi visuriloru lorO în adevărata realitate. £tă ce ne scrie corespondentulă din vorbă: Viena, 10 (22) Noemvre 1887. Delegaţiunile adunate în Viena au ajunsă la finea sesiunilor» ; cea austriacă s’a ’ncheiatu, pe când cea ungară mai aşteptă promulgerea deci-siuniloru sancţionate. Ambele delegaţiunl au datu ansă la diferite discusiunî. Delegaţiunea ungu-.lâscă însă s’a distinsă cu desăvârşire prin mani festaţiunl demonstrative şi estravagante. Maioritatea delegaţiunei unguresc! se pare, câ s’a pregătită înadinsă pentru accentuarea ideîloră maghiare, ca şi ca id Ungaria numai de Maghiari ar fi împopulată. Nici o amintire nu s’a făcută de naţionalităţile nemaghiare de sub co-r6na Stului Ştefană, ca şi când nici n’aru esista pe pămentu. Cu deosebire au fostă preocupaţi membrii delegaţiunei de „misiunea său chemarea naţiunei maghiare în Orientăw. In acâstă cestiune au fostă par exellence persdna său planurile contelui Andrâssy obiectă de căpetenie ală demonstra-ţiunei în delegaţiune. Deşi s’a dată contelui Kalnoky un votă de încredere, dâr din sgomotbsele ovaţiuni ce s’au adusă antecesorului său resultă, că numai formală s’a votată încredere contelui Kalnoky şi că într’adevără simpatia delegaţiunei unguresc! e pe partea lui Andrâssy. Cu dreptă cuvântă putemă 4’ce> votulu de încredere s’a dată contelui Kalnoky numai sub condiţiunea, dâcă va urma căile prescrise de contele Andrâssy. Acâstă demonstraţiune e fârte provocătâre. Maghiarii nu’şi mai aducă aminte, că contele Andrâssy din causa planuriloră sale nepractiea-bile şi nerealisabile a trebuită să demisioneze. Voră ei p6te să-i facă posiţia actualului ministru de esterne imposibilă ? Direcţiunea, care voră s’o dea Maghiarii politicei esterne, nu corăspunde şi nu pote corespunde chiămărei monarchiei austro-ungare! Contele Apponyi a accentuată în delegaţiune, ca politica externă a monarchiei austro-ungare trebue să-şi acomodeze activitatea sa „misiunei naţiunei maghiare“ şi monarchia trebue să ia conducerea popâreloră balcanice în mâna sa, căci acâsta o recere „chiămarea naţiunei maghiare^. Aceste propuneri s’au luată cu cea mai via plăcere spre cunoscinţă, de cătră întrâga delegaţi une ungurâscă. Peste totă şi din t6te vedemă, că acestea suntă ideile fostului ministru de externe, ale contelui Audrassy. Dâr manifestaţiunile acestea suntă numai ilu-siuni ridicule şi ună politică expertă va trece c’ună simplu zîmbetă peste ele. Nemulţămirea basată a popâreloru nemaghiare e cu multă prea mare, decâtu să le permită ceJom dela putere a visa — căci numai unu visă îlu putemă numi — numai şi numai de marele stată maghiară. Mai curendu sâu mai târdiu să voră tredi din dulcele loru visă în adevărata realitate. Delegaţiunei maghiare, căci ungară n’o putemă numi, pare că nici nu-i pasă de absenţa ori-cărui delegată ală popâreloru nemaghiare.... Prin delegaţiune n’a vorbită Ungaria, ci numai naţiunea maghiară, şi deci din punctă de vedere ală dreptului publică, trebue să-i negâmă orice legalitate, fiindă că Românii şi Slavii n’au fostă representanţi în ea, deşi Românii şi Slavii compună maioritatea populaţiunei Ungariei. Austro-Ungaria şi România. pilele acestea s’a ţinută la Budapesta o con-feriuţă privitâre la uniunea căiloră ferate austro-române. piarului „Neue Freie Presse“ îi se comunică în acâstă privinţă din Budapesta ur-mâtorele : La direcţiunea d’aci a societăţii căiloră ferate aus-tro ungare s’a ţinută în Ziua de 17 Noemvre o conferinţă a administraţiuniloră de căi ferate părtaşe la uniunea austro-ungară-română şi cu acâstă ocasiune, pe lângă afacerile interne ale uniunei, s’a discutată şi a-supra disposiţiuniloră pentru transportulă vagăneloră-re-servorii, pentru că direcţiunea căiloră ferate române a propusă unele modificări, astfelă că vagănele deşerte sâ nu se transporte deşerte, ca pănă acum, libere de orice taxă la fiecare drumă, şi anume la primulă drumă, ci numai atunci când în aceeaşi relaţiune a făcută acelaşi drumă în starea încărcată. Deorece vagănele - reservorii, aprope fără escep-ţiune, se esportă încărcate din România şi se reîntorcă aci gâle, primirea acestei propuneri ar oferi posesoriloră de vagone reservori» din România avantagie de care vagonele ce se ducă din Austro-Ungaria în România mai totd’auna pentru a fi încărcate cu petroleu, spirtă etc., numai în rare caşuri s’ar pute bucura. Der afară de acâsta, fiindă că propusa modificare a acestoră disposiţiunl este în contrazicere cu acele dis-posiţiunî, care suntă în vigâre pentru traficulă internă ală Austro-Ungariei, propunerea administraţiunei căiloră ferate române a fostă respinsă de maioritatea Conferinţei, din care causă representanţii căilorO ferate române au pusă în perspectivă denunţarea disposiţiuniloră esistente pentru transportulă vagoneloră-reservorii. Conferinţa a mai hotărîtă sâ se primâscă unele staţiuni nouă in tarifulă unionistă, să se tacă tarife escep-ţionale pentru mai multe articole şi să se emită favoruri de reespediţiune pentru transporturile de cereale în ma-gasia agricolă din Innsbruck. Proiectul a de lege pentru urcarea dăriloril. Comisiunea financiară a camerei deputaţiloră unguresc! a desbătută proiectulO de lege prin care se urcă darea de consumă pe vină, pe carne, pe zachară şi pe bere. Raportorulă Hegedus Zise că proiectulă intenţionâză o sporire a venituriloră statului cu 3.600,000 fl., precum speră guvernulă. Raportorulă găsesce că nu e esagerată acestă sporire a dăriloră. Horanszkg respinge proiectulO, fiindă că totă nu se voră regula finanţele. Mai alesă nu pote elă să-şi dea votulă pentru sporirea dării pe carne. Dâr şi pro-ducţiunea vinului e ameninţată de crisâ şi deci nu e cu cale a spori nici darea de consumă pe vină. Wahrmann primesce proiectulă, fiindă că prin eru- FOlLETONU. Cosmogonia. Marţi săra, precum amă comunicată, d-lă Michailă Pauliană a ţinută prima conferinţă astronomică, in care a vorbită despre nascerea Universului (Cosmogonia), g Pănă ce vomă pută publica întrâga disertaţiune a eruditului conferenţiară, amă găsită cu cale să dămă pentru astăzi ună resumată ală conferinţă după notele ce amă putută lua. Domnulă Pauliană şl a începută conferinţa printr’o introducţiune în care arată, că atunci când se chiamă sciinţa ca să explice formaţiunea lumei numai prin sin-gurulă jocă ală forţeloră naturei, depărtândă intervenţiu-nea divină pănă la cele din urmă limite, prin acesta se aduce o lovire în cele mai respectabile sentimente şi cade vechia demonstraţiune a esistenţei lui Dumnedeu, dedusă din minunile cerului: Coeli enarrant gloriam Dei. Spiritulă omenescă e făcută de natura lui sâ caute totdâuna o explicaţiune a fenomeneloru ce se petreci! în Universă, şi sciinţa prin cele mai convingătăre probe a demonstrată omului, că ceea ce numimă noi cerb, t6tă acestă imensă boltă ce o vedemă deasupra nostră este ună efectă de perspectivă aeriană, tote astrele şi tote stelele sfrălucitore suntă o materiă condensată .şi devenită incandescentă întocmai ca ferulă supusă lovituriloră de ciocane. Dâcă spiritulă sciinţifică — Z^ce conferenţiarulă — îşi impune drepturile sale pentru esplicarea fenomeneloră naturei depărtândă orî-ce ideiă de supra-naturală,— spi-rifulă filosofică îşi impune şi elă drepturile sale în acelaşi timpă, spre a concilia tendinţele scienţifiee cu noţiunea superiâră a unei Provedinţe, arăfându-ne că s’au găsită filosofi, cari au trebuită să se smulgă câte-odatâ din cerculă preocupaţiuniloră materiale şi să se înalţe cu cugetarea şi cu admiraţiunea asupra luminei ZB*ei, asupra acestui sâre alâlă de radiosă, ce ne trimite lu mină şi căldură animândă natura întregă, asupra miria-deloră de stele, cari, sub formă de puncte luminose, îm podobescă cu multă graţiâ bolta cerescâ, asupra regularităţii cu care noptea succede Zilei, asupra mişcărei alâlă de regulată a astreloră şi asupra reîntorcerei loră la punctulă de plecare; şi după ce prin comparaţiune sta-bilescu ordinea ce esistă în sistemulă nostru planetară şi la celelalte corpuri ceresc!, conchide în fine, că o asemenea ordine nu putea f. altceva decâtă numai opera unei Inteligenţe superiore, din care a trebuită să derive şi Inteligenţa năstră. Aci d lă Pauliană ne spune că nu riscăm! sâ fi mă înşelaţi, admiţândă cu filosofii esistenţa unei Inteligenţi superiore, raportândă la ea totă splendorea Universuîui fiindă că totuşi o să ne intelnimă cu ea în Cosmogonii!, adecă la esplicarea nascerei Universului; însă spiritului omenescă nu-i place să se întâlnescâ cu fiinţa supremă decătă numai acolo unde sciinţa nu mai pote să lă satisfacă. Conferenţiarulă Zi°e câ s’au găsită spirite, cari să afirme, că sciinţa este o armă cu care cineva păte nega es;stenţa lui DumneZeu. Acestă aserţiune sciinţa a trebuită să o respingă ca nefundată, căci altmintrelea ar trebui după acele spirite să admitemă, că astrele şi tote minunile naturei nu suntă altceva, decâtă rnsce efecte ale hasardului fale întemplărei), că Inteligenţa nostră nu »r fi altceva decâtă miteriâ care s’ar fi pusă prin ea insaşî sâ cugîte, Ornulă ar redeveni ună animală ca tote celelalte, şi ca şi ele, va muri, după ce mai ântâiu îşi va fi îndeplinită funcţiunile de nutriţiune şi reproduc-ţiune fără să fi urmărită vre-ună scopă in viaţa lui. In fine d-lă Pauliană termină Zicendă, câ veri de câte ori s’a produsă câie-o revoluţiune în sciinţe, nega-^unea fiinţei supreme nu a putută niciodată fi adusă de sciinţă, şi aci ne citesce următorulă pasagiu din trata-tulă, de Cosmogoniă ală d-Iui Fay care vorbesce astfelă; »Nu este adeveratu că sciinţa vre-odată a ajunsu prin ea însăşi la acestă negaţiune. Negaţiunea se produce la unele epoce de luptă în contra instituţiuniloru trecutului. Astfelă găsimu câţiva filosofi athei la câ ■ der ea vechei societăţi greco-romane, la finele secululu-XVlII-lea şi pote chiar astădî, pentru că intră în ge-niulu luptei de a căuta se se sdrobescâ arma, chiar în mâna adversarului. Incetându lupta, numai decâtu spiritele se întorcu la verităţile eterne, spăimântate în fondu că le-a combătută aşa de multă timpă,. Una din cele mai admirabile întorcerî de feliulu acesta, este votulu prin care conventulă francesă a declarată în 7 Maiu 1794, că naţiunea francesă recunosce esistenţa fiinţei supreme,* Nr. 250. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. tare şi prin împuţinarea cheltuelilorCi nu se potfi suporta sarcinele statului. Trebue sfi se folosfiscă isv6rele ce stau la disposiţiune, ca zacharulă, vinulă şi berea. Sporirea dării de consumă, carne nu e corectă, der o vo-tfiză de astă dată. Ministrulă Tisza încă e de părere că cu aşa m'j-loce mici nu se reguieză finanţele. Sanarea răului trebue să se încerce în prima liniă prin sporirea dăriloru indirecte şi numai atunc! se p6te merge mai departe, când cu acestei mijlocă nu va dispărfi deficitulă. Au mai vorbită şi alţii mai toţi pentru proiectă, care a fostă primită de comisiune. Prinţul a Bulgariei data în judecată. Agentulă din Pesta Philipp Waldapfel a îmânată, prin advocatulă său, tribunalului civilă de acolo o acu-saţiune contra prinţului Ferdinandă alu Bulgariei, precum şi contra contelui Eugen Zi *hy, prin care cere să i se plâtăscă suma de 10,000 11. In acusatiunea sa, Waldapfel (Jice, că atâtă contele Eugen Zichy, cală şi prinţulă Ferdinand i-au promisă o bună răsplată pentru paşii întreprinşî de elă, Waldapfel, în interesulă alegerei prinţului Ferdinand ca prinţă ală Bulgariei. Tribunalulă decise asupra acestei acusaţiunî ast-felă: Acusaţiunea lui Philipp Waldapfel se respinge din ofîciu, dedrece în privinţa contelui Eugen Zichy nu s’a espusă în deajunsă basa da dreptă, pe când în privinţa prinţului ală Bulgariei tribunalulă de aci trebue să se declare din oficiu ca incompetentă. Aşa stă lucrulă. Se vede că şi alegerea prinţului Bulgariei s’a făcută cam ca alegerile du tale unguresc!. SUIRILE ţ)ILEI. Duminecă, în diua de SS. Arhangheli Mtchailă şi Gavrilă, s’a săvîrşită în comunajj Gurarîului de lângă Sibiiu sânţirea unei noue biserici pompose românesc!. Nici 30 de an! nu surită de când s’a concepută ideea (Ţdirei acestei biserici, er basa fondului s’a pusă numai mai târziu prin d-lă jude din Sibiiu Petru Roşea, care pe atunci era în cerculă respectivei comune inspectoră districtuală. S’a continuată apoi sporirea acestui fonda cu atâta zelă, încâtă sub îngrijirea d-lui I. Hannia, di-rectorulă seminariului din Sibiiu, care pe atunc! se afla în fruntea protopresbiteratuiui de astăcŢ ală Săliştei, fon-dulă bisericei a crescută la considerabila sumă de 30 de mii fi. Biserica ce s’a edificată din acesta fonia corfis-punde prin frumseţea ei unei biserici catedrale. Prin acesta Românii din Gura rîului nî-au dată în â o dovadă despre adevfirulă devisei: „voesee şi vei puie!* Ei potd să fiă mândri de marele uctă ce l’au severşită. La ceremonia sânţirei bisericei loră a luată parte şi Escelenţa Sa Metropolitulă Mironă Bomanulă, asistată de numeroşi preoţi. ’I s’a făcută primire strălucită. — Amă dori ca şi pentru şcole să se lucreze totă cu acelaşi zelă, pen-tru ca să ridicămă şcole monumentale. —x — Numerulu şcolariloră români, car! au cercetată scâlele industriale subvenţionate de universitatea săsăscă, este: la şc61a industrială din Braşovă 149, la cea din Sighişărâ 1, la cea din Mediaşă 1, la cea din Sibiiu 24, la cea din Orăştia 33, la cea din Sebeşă 9, la cea din Cohalmă 2, la cea din Agnita 2, la cea din Bistriţa 17; cu totulă 238. Din incidentulă jubileului de 50 de ani alu Papei, au plecată Lunea trecută d:n Budapesta 500 de persone, ca să lă felicite. Intre aceştia se află pe lângă mai mulţi membri de ai clerului romano-catolică in frunte cu primatele dela Strigonă, şi ună însemnată numără de laici, bărbaţi şi femei. Presfinţia Sa Episcopulă Szabo din Gherla încă s’a dusă să-lă felicite în numele gre o-ca-toliciloră din diecesa sa. —x— Adunarea generală de tomnă a comunităţii de avere s’a ţinută, după cum serie „F6ia Diecesană* din Caran-sebeşă, Joi în 5/17 Noemvrie a. c., în presenţa fişpanului Iakabffy, ca comiseră guvernială, sub presidiulă d-lui Generală Traianu Doda, participândă la ea 89 de repre-sentanţi. In loculă reposatului vice-preşedinte Iosilă Se-racină s’a alesă d-!ă membru ală comitetului Ilie Cur eseu; apoi de membru efectivă îu comitetă: d-lă prof. prep. Patriciu Drăgălină; er de membru suplentă luliu Musta, paroehă în Glimboca. — S’au alesă mai departe de ad latus la oficiulă de economie cu rangulă de protoforestier: d-lă Iosif Gâ âri; de forestieră pentru cerculă Caranse-beşă : d-lă Rudolf Szollbsy; de revidentă ală raţiociniiloră în loculă reposatului Petru Babeu: d-lă Aurelă Marină, în fine de practicantă de foresherie d-lă academistă abs.: Aurelă Popescu. —x— In Deşiu a murită văduva Andreiu Rusu în (tate de 104 ani. —x— In capitala »Kulturegy!et“-ului ardeleană siguranţa publică stă câtă se pâte de reu. Poliţia nu mai pote răsbi cu înfrenarea multelorO hoţii ce se comită Diarele unguresc! de acolo constată mereu lipsa de ordine şi ceră îmulţirea poliţişliloră. Abia decă suntă trei săptămâni, de când s’a comisă ună mare furtă prin spargere şi filă acum aiiulă e la ordinea 4‘lei în convorbirile cetâţeniloră dingCluşă. Luni sera, între orele 7—9, pe când o femeeâ proprietară de acolo era dusă la teatru, nisce necunoscuţi intrară in curtea ei, sparseră terestra dela o casă şi intrară înăuntru, furară 500 fi. bani gata şi mai multe bijuterii pretinse. Paguba se socotesce în 2000 tt. Cetimă în „Voinţa Naţională*: Ni se scrie din Pa-risă, că d-şora Mar ia Bilcescu, fiica d-îui D. Bilcescu directorulă băncii naţionale din Bucurescî, a trecută în-tr’nnu modă forte strălucitori esaraenulă de li *enţâ în dreptă. S’r u prezentată 528 candidaţi printre cari d-ra Bilcescu a dobândită ânteiulă locă, ceea-ce este ună suc-cesă fără seamănă pentru străini, de a'-eea profesorii au şi adusă tinerei nostre compatrY>te cele mai cătdurose felicitări. Felicitămă pe tinăra nostrâ compatriolâ, care face multă onore ţării sale şi bucurie familiei ! La plângerile evreului Nathan, despre cari făcurămă amintire în numărulă de erî, răspunde „Kolozsvar", 4i" cendă că „Maghiariloru de confesiunea lui Moise“ pentru aceea nu lî-.s’a dală ună locă mai alesă intre confesiuni cu ocasiunea presentărai acestora înaintea Maiestăţii Sale, fiindâ-că ei nu s’au presentată ca confesiune, in numele loră nu capulă bisericei a vorbită, ei Horovitz, care nu este rabină, — Bucuria d-lui Trefort de noua descoperire: Maghiari de confesiunea lui Moise! —x— La poşta din Galszecs, în Ungaria de nordă, s’a constatată lipsa unei pungi cu 650 fi., trimişi din Va- ra nno casei de economii şi de credită de acolo. Con-ductoru’ă poştei, asupra căruia cade banuiala d’a fi comisă furtulă, s’a predată judecătoriei de cercă, care an-cheteză. —x— Poliţia din locă, visitâniă măcelăriile din Blumăna, a confiscată mai multe cumpene false şi pe lângă aefista a pedepsită pe proprietarii loră. —x— Deunăcjile notarulă Puza din Vişeu şi părintele Pe-trovici clin Surducă s’au dusă împreună cu alţii la vâ-nâtore de urşi. Be aşeijasenă la pândă. Deodată se observă o mişcare într’o tufă. Părintele Petrovici trase cu puşca, der spre groza lui, n’autji morăitulă ursului, ci vaetele — notarului. Ilă îinpuşcase. Notarulă e în pe-riculă de m6r.!e, gîonţulă nu i s’a scosă încă de medici. Şcolar uiu gimnasialu Bela Hajos din Pesta e predată judecătoriei penale, fiindă că cu o cheiă falsă a comisă ună furtă la politehnică. Cercetarea poliţienesc^ e dtja terminată. La şcolară s’au găsită diferite obiecte technice. CestiunI bisericesc!. Cetimu în „Candela^ din Cernăuţi: In şedinţa din 21 Ostomvre a. c. a camerei deputa-ţiloră din Viena fu primită legea congruei pentru preoţi-mea ortodocsâ de păstoriâ din Dalmaţia şi ameliorarea salarieloră i-se va începe acum dela 1 lanuariu 1888. Acesta e mare succesă, luândă în vedere, că ameliorarea are să urmeze din cassa statului şi cumcă camera deputaţiloră se compune mai că totă din eterodocşi. întrebarea despre unirea bisericei anglicane cu biserica ortodoxă se trage acum de vre-o câteva decenie şi judecândă după starea ei de faţă se pote spera, că nu-i departe îimpulă, când ea se va şi hotărî definitivă, ba începută avea ea caracteră literară şi s’a vScJută, că bărbaţi învăţaţi se interesau de densa. Teologii anglicani s’au încredinţată, nu numai că adevărulă şi antncitatea e în partea răsăritului ortodoxă, ci au răspicată şi speranţa, că ortodoxia va ave ună viitoră mare. De pe terenulă literară a trecută întrebarea despre unirea bisericei anglicane cu biserica ortodoxă pe terenulă practică. Acesta s’a marcată mai alesă la anulă 1874. A-cum se facă pertractările între primii prepuşî ai bisericei anglicane şi între prepuşii bisericei rusescî şi grecesd După date.e ultime întrebarea acăsta se va trata în scurtă timpă în sinodulă din Constantinopolă şi în sino-dulă din Rusia, şi cum se va alege întrebarea controversată despre canonicetatea episcopatului anglicană, u-nirea bisericei anglicane cu biserica ortodoxă se va socoti săvârşită, — cu atâtă mai vertosă, fiindcă în cele principale înţelegerea e făcută între ambele biserici in privinţa intrebăriloră dogmatice şi liturgice. „Societatea ortodoxă palestinenău şî a dată la lumină raportulă în privinţa activităţii sale pentru totă restempuiă de cinci ani, de când esistă. Intre membrii ei este împărat ulă şi împărâtesa Rusiei şi toţi ierarchii bisericei rusesci. Problema principală a societăţii este a scuti şi a întări Ortodoxia iu leagfinulă ei — în pi-mentulă edă sântă. Înainte de urnirea Societăţii se li-pădară în restimpă de 20 de ani 8000 de inşi de ortodocşii. In primuiă ană ală esistinţei societatea şî a deschisă patru şcole de băieţi. Peutru a ave învăţători buni a făcui ă în Nazaretă ună „pension “ cu curs ulii (16.) LOGOFSTXTIL.tr MATSI’U' NOVELĂ — O scrisore dela mama! — grai ea şi scoţend’o din buzunară, i-o întinse Radei. —• Imî scrie multe de tute de pe acasă şi par’că aşa’mî cade de bine când o cetescu! Ţine de vedî şi d-ta ce’mî scrie! — gata Măruţă vorba, îi dădu scrisorea şi se uita cu ochii plini de lacrimi la Rada. Rada luâ scrisorea, der o ţinea în mână şi se uita la acesta scrisore ca şi cum ar fi gândită în sine: »la ce’mî trebuesce, decă nu sciu cartc“, căci mai multă ar fi dat’o îndfirfită decâtu ar fi ţinut’o. — N’a’ţî scrisorea Maruţo, căci eu n’am învăţată carte! Măruţă făcu nisce ochi mari ca şi cum s’ar fi rni-rându de acesta, luâ însă scrisorea, o pofti pe Rada sfi şedă joşii, se puse şi ea şi începu sfi vorbescă. — Sfi ţi-o cetescu eu, decă’i aşa, — dise ea şi ar fi şi începută sfi o cetescă, decă Rada n’ar fi întrerupt’o cu vorba: — Lasă Maruţo, ţie ’ţl scrie, nu se cade sfi sciu şi eu ce’ţî scrie. Cu tdte acestea decă tocmai vrei, spune’mî aşa pe scurtă ce se cuprinde în ea. Măruţă arunca o privire naivă la Rada, şi fără sfi bage de semă ce face, ceti totă scrisorea alu cărei cu- prinsă nu era cine scie ce lucru mare. Erau nisce scirî de acasă, cari, potu dice, numai Măruţei i se păreau ceva deosebită. La sfârşitulu scrisdrei încheia mamă sa cu vorbele: „Maruţo, fii cu minte, ca Dumnedeu sfi’ţî dea norocă“. Astfelă se încheia scrisorea şi aceste vorbe îi cădeau atâtă de bine Măruţei, tocmai acum în ajunulă plecărei sale, când avea sfi întovărăşescă pe cocona Elef-tera la o viă pentru o cură de struguri. Măruţă de prima dată se depărta din sată pentru ună timpă mai îndelungată şi pote că decă altădată s’ar fi întâmplată acesta, nu i-ar fi părută aşa grea despărţirea. Scia că mâne are sfi plece, scia că tote lucrurile suntă aşedate, şi dimineţă de cu zori va fi pe drumă şi gândea în sine: „Câtă ar fi de bine, decă s’ar amâna plecarea, căci câte-odată are zodii cocona Eleftera, der de i-ar veni tocmai la nopte!«. Şi pe când cetea şi pe când vorbea cu Rada, Măruţă nu’şi putea lua gândulă dela diua de mâne, dela dina plecărei. »D’ar veni astă seră Mateiu*, îşi gândea ea, der aducendu-’şi aminte de liotărîrea lui, mototoli scrisorea, o băga în sînă, şi de nfieazulă ce o cuprinse, par’că’i părea bine că mâne are sfi plece. — Leliţă Rado, scii d-ta că dimineţă plecămu, eu şi cocona Eleftera, adecă cocona Eleftera, şi eu trebue sfi o însoţescu -— 8ciu Maruţo, — dise Rada, — mi-ai mai spusu odată, mi-a spusă şi cocona. Cum sfi nu sciu, ded m’a lăsată pe mine sfi fiu pe lângă casă sfi grijescu de fete şi sfi chivernisescă ale curţei! Re una... tocmai bine că te duci, căci în sfiptfimâna asta vine fata seu-tarului şi scii... par’că nu-i tocmai cu cale... — grăi Rada, der a fostă întreruptă do Măruţă. — De ca sfi nu fiă cu cale, leliţă Rado? Fiecare face cum vrea. Treba lui! Eu... adecă când l’am v6-dută mai ântâiu ... der nici atunci nu credeam că Matei ă ţine aşa de multă la mine. — Astfelă vorbi Măruţă cu tote că în ea simţea o mare nedumerire si’i era ? î ? greu de totă când elicea aceste vorbe. Când gătâ cu vorbele, voi sfi’şi ia din lădiţa ei o basma. Când deschise însă lada, tresări, se uita lungii în ladă şi apoi trânti capaculu pe ea. Era aprope golâ lada. Lipseau hainele lui Mateiă, şi cum lipseau, nu erau haine de ajunsă, ca sfi se umple lada pe deplinii. Numai cu hainele logoffitului se umplea, par’că anume era croită pentru hainele duoru persone. Tare ciudă îi era Măruţei că lipsescu hainele lui Mateiă. Cum le îngrijea ea, cu câtă plăcere le aşeţla ea şi le păstra^ şi acum când vedea că lada e gblă, simţea şi ea ună golă în inima sa. După ce se mai linişti puţintele, se aşedâ pe unu scaunu şi rfimase par’că fără putere, căci manile şi-l$ GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. iofi utoza 1 sz. care şi pănă acum a administrate cu mnltO zelti averea destule de considerabilă a reuniunei. Macău, în 5 (17) Noemvre 1887, In numele maioritătii femeiloră din comitetultt prov. alQ reuniunei, şi în conţelegere cu mai mulţi membrii înscrişi: Petronela Cornea, membră a comitet prov. şi colectaală. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a >Gaz. Trans.*) PARIS, 24 Noemvre. — Ferry şi Baynal s’au esprimată într’o convorbire cu Grevy, că de-misiunea lui ar privi-o ei ca inevitabilă resolvare a crisei. Grevy a declarată că numai atunci va resemna, decă se va dovedi imposibilitatea de a guverna. Ei au răspunsă, că acesta o dovedescă, de-orece e cu neputinţă se formeze cabinetulu. După amedi conferi Grevy cu delegatulu radicală Maret, căruia îi declară că a luată hotă-rîrea se se retragă. Va invita pe Bibot sâ formeze ministerială, spre a se întruni congresulă ca se alegă ună nou preşedinte. Decă Bibot va refusa, atunci va ruga pe Goblet. Totodată va emite ună mesagiu vestindă că retragerea sa nu e voluntară, ci silită. ScirI poliţienesc!. Ca completare a scirei ce amă publieat’o deună^ile despre împuşcarea unui streină într’unQ hotelft de aci, se comunică că nenoroeitulii este candi-datuld de învăţătorii Istvan Kolcza din Zalan. Eri ndpte, cărăuşulQ Ilie Stroia din Strada Şaţ-gosfl (Sehii'zgasse), rupândă stoborulă grădinei fotogra fulai Leopold Adler aflătdre în acea stradă, întră cu doi cai ai săi în grădină şi îi lăsă sg pască. Contra lui Stroia s’a făcută arătare la autoritatea competentă. Erî săra, ună cismară din Blumăna provocă înaintea locuinţei sale, în urma unei certe cu nevasta unui chelneră una astfelă de scandată, încâtă se adunară ve-1 cinii şi mai mulţi trăeâtorî acolo şi criticară în modulă celă mai desaprobătoră brutala purtare a cismaruiui. Co-misarulă cercului Blumăna, care tocmai mergea acasă, puse de arestâ imediată pe escedentă, care a fostă co-răspuncJStoră pedepsită ac}l de căpitănia oraşului. Erî s’a găsită în Uliţa nouă de josă ună cereelă de aură. Păgubaşulă şi-lă pote lua dela poliţiă. DIVERSE. Şerpii. — Nu fără mirare amă citită lucrarea statistică a doctorului francesti Coutance, profesoră dela scdla de medicină novală, asupra morţiloră causate de şerpi. Noi, cari trăimă departe de acei teribili inamici ai omului, suntemă porniţi a trata ca romanţe s6u poveşti tragice aceste naraţmnî seriose. Cu tote acestea ele suntă adevărate. Mii de victime pieră în fiâ-oare ană din causa muşcăturiloră de şerpi, Doctoruiă Coutance a eulesă din statisticele medicale ale diferiteloră ţări şi s’a văzută că numai cea din Calcuta, făcută de docto-rulă Froyer, se suie la grdznica sumă de două-tjecî de mii de victime pe ană, făcute de trei şerpi indian!: Naja, Bangore şi Krait. La S-ta Lucia la Antille, media victi-meloră anuale de individile înţepate de Fringonocefalo e de o sută optă-4ed. Cam totă atâtă e şi la Martinica. Vine la rândă apoi Brasilia, Birmania, Columbia, Peru şi ’nsulele Filipine. Caşurile de muşcătură de viperă suntă dese şi in Francia şi în totă Europa meridională. In cei din urmă şese ani, numai în departamentele Vandea, Loira inferioră, unde suntă f6rte multe vipere, s’au constatată trei sute două-4ec* caşuri din care şese-qfecî şi două mortale. Din acăsta se p6te înţelege terbrea inspirată de şerpi, superstiţiunile, credinţele fantastice în popora-ţiunile mai puţină culte. Cu şerpii nu se p6te lupta nimeni ş’adesea cei mai mici suntă cei mai teribili. Epoca secerişului în diferitele^ţărî ale lumei. — Este interesantă a arăta pe luni epoca secerişului în diferite părţi ale lumei. Acâsta dă o idee asupra sesonu-lui recolteloră in diferite ţări, în raportă cu temperatura. Ast-fe’ă după >Economia Naţională**: In Ianuarie, secerişulă se termină în cea mai mare parte a districteloră Australiei şi se începe în Noua-Ze-landâ, în Chili şi în câte-va regiuni ale Americei de suda. In Februarie, secerişulă începe în părţile dinăuntru ale Egiptului şi în Indii. In Martie, secerişulă se continuă în aceste două ţărî. In Aprilie, secerişulă se face în Siria,‘în Cypru, pe costa Egiptănă, la Cuba, la Mexică, în Persia şi în Asia-Mică. In Maiu, secerişulă se face în Asia centrală, în Persia, în Asia-Mică, în Algeria, în Siria, în Marocă, la Texas, în Florida, în China şi Japonia. In Iunie, secerişulă se face în California, în pro-vinciele meridionale ale Stateloră-Unite, în Spania, Portugalia, Italia, Ungaria, Turcia, Rumelia, Rusia-Meridio-nală, România, Franţa de mia4ă-4i, Grecia, Sicilia, Colorado etc. In Iulie, şecerişulă începe de ordinară în suduia şi în cent rulă Engliterei, se urmeză în Statele-Unite, Indiana, Mechigan, Chio, Noua-Englitera, New-York, Virgina, şi Canada de susă. Secerişulă este activă în Francia Germania, Austria, Italia, Elveţia, şi Polonia. In Augustă, continuarea secerişului în aceste ţărî şi începerea în Belgia, Holanda, Canada de josă, Danemarca. In Septemvre, secerişulă este în Scoţia, în câteva părţi ale Engliterei, în America, în Suedia, în Rusia de nordă. In Octomvre, secerişulă grâului, ovăsului etc. în Scoţia; ală porumbului în America. In Noemvre, se începe secerişulă în Africa de sud, in Perou, şi în nordulă Australiei. In Decemvre, se începe secerişulă în Statele dela Plata, în Chili şi in Australia de sud. In aceste din urmă luni, vegetaţiunea năstră euro-pănă este suspendată şi adesea solulă dispare sub zăpadă. Necrologă. — Anastasia Rotari u născ. Popă, ca soţiă, Onisimă Rotariu, preotă gr. cat. şi George Rotariu, economă, ca fraţi, în numele loră şi al număroşiloră loră consângeni şi amici anunţă cu inima frântă de durere mărtea bunului său soţă respective frate Teodoră Rotariu, învăţătoră la scăla fundaţională din Năsăudă, care în urma unui murbă îndelungată de plămâni şî-a finită cursulă neobositei sale vieţi la 14 Noemvre 1887 la 6rele 10 p. m. în ală 55-lea ană ală etăţii Osămintele repausatulu se voră aşerja la repausulă eternă în cimitirulă gr. cat. din Feldrn în 17 Noemvrie la 10 6re a. m. NăsSudu, 15 Noemvre 1887. Fiă-i ţărina uşdrâ şi memoria eternă. Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Muresiann. Nr. 250. de patru ani sub conducerea lui A. Chesma, fostă alumn in Academia spirituală din Moscva. A făcută şi două s ole de copile, una in Nazaretă şi alfa în Bairută şi apoi încă una aprope de lerusalimă. In timpulă de faţă suntă în scălele acelea 100 de băieţi şi la 300 de copile. Societatea a făcută apoi biserioe în Mjdela (ve chia Magdala) şi lafa, a dată 16,000 de ruble patriar-chului din lerusalimă, ca să înnoiască biserica patriar-chală şi a stată într’ajutoră şi archimandritului Antonin la rădicarea bisericei în loculă înălţării Domnului. Societatea s’a mai ingrijită a le uşura închinătoriloră ru-sesci calea la pămăntulă celă sântă şi a le asigura în-torcerea, înlăturândă neajunsurile, cari aveau ei să le sufere mai înainte, er în timpulă petrecerii loră în Ie-rusalimă să aibă unde locui Spre a le mulţâmi şi trebuinţele spirituale, societatea a făcută ună deposită de căiţi religiăse, ără misiunea ierusalimităriă a fostă înmulţită cu doi membrii, cari să aibă a ţine conversaciunî cu închinătorii, a le face cetiri şi a-i conduce in loculă sântă. Societatea sprijinesce şi săpăturile începute în lerusalimă, a cărora importanţă a fostă recunoscută de «Societatea arheologică palestinenă*. De aceea a trimis bărbaţi învăţaţi la lerusalimă, Sinai, Constantinopole şi in alte locuri, ca să dobândescă cunoscinţa monuminte-loră vechimii sânte i să culăgă date despre pămăntulă celă sântă. In fine spre a da înformaţiunî publicului celui mare despre pămăntulă celă sântă, societatea continuă a da la lumină cărţi populare. APELU*) Presidiulă comitetului provisoriu ală , Reuniunei femeiloră române din Aradă şi provinciă*, în provocările esmise deodată cu listele distribuite pentru conscrierea membriloră, ordonezâ: „a se trămite listele dimpreună cu tacsele incurse cassei consistoriale din Aradă**. Conformă § 10 din statute, „tacsele de membrii şi contribuirile benevole colectate pe teritoriulă patriei for-meză fondulă Reuniunei1*. Prin urmare manipularea acestui fondă compete Reuniunei. Conformă § 13. „Afacerile Reuniunei le indepli-nesce- a) Adunarea generală, b) ComitetulQ. c) Oficialii**. Conformă §.21 b) „Administrarea averei reuniunei" cade îu competinţa comitetului; şi în speriată con-lormă §. 25 nr. 2. 'Cassiera are de a ţine evidenţa regulată despre averea Reuniune.." In urma acestoră disposiţiunl a sfatuteloră, ordo-naţiunea de mai susă este în contrazicere cu statutele Reuniunei. Din acea ordonaţiune se vede indigetală desfiinţarea Reuniunei, care abia e în stadiulă de înfiinţare: fiindă a se administra averea Reuniunei prin eparchia română gr. or. din Aradă conformă § 27 numai după desfiinţarea Reuniunei. Esprimându-ne părerea de rău pentru ignorarea statutelor?, nouă atâtă de preţiose: Ca să nu dămO ansă a se pută aplica §, 29 asupra Reuniunei nbstre: Apelămă la zelulă şi bunulă sămţă ală tuturoră femeiloră române, şi la ală domniloră, căroră li se voră fi distribuită liste spre colectare a membriloră: să bine-voiăscă a le trimite acele dimpreună cu tacsele incurse: casierei comitetului. dOninei Letitia Oncu, Aradă, Pe *) Rugămă tote foile românesc! din patriă să bine- voă.-câ a reproduce in preţuitele loră colone acestă apelă. l&sase să aterne în voia loră şi cum sta astfelă, ochii totă aţintiţi la ladă îi ţinea, şi cum vedea lada, în închipuirea ei apărea Mateiă totă aşa de bunii băiatft cum îlu cunoscuse cu ceva mai înainte, şi se cugeta la vorbele, ce le-a disu despre Mateiă, şi’i părea rău că a rostită acele vorbe. Rada o întreba despre pricina nelinişte! sale, er Măruţă o privi cu ochii ei cei cam împaienginaţî, îşi apucă apoi verfulu dela cosiţă şi’lă răsucea cu amen-două manile, şi cum îlu răsucia mereu, îşî întorse privirea dela Rada şi rămase uitându-se în verfulu cosiţei. Intr’ună târdiu începu să vorbescă. — Am vrută să’mî scotă o batistă şi după ce am deschisă lada şi am vcdut’o că este mai golă ca altădată..., ântâiu nu sciamă ce să credă, der îndată mî’am adusă aminte, — grăi ea aruncândă ochii la Rada, — mî-am adusă aminte că lucrurile mele le-am aşedatu într’o cerpă pentru a fi gata de plecare. Aşa dise ea şi după ce isprăvi, rămase cu ochii aţintiţi la Rada. — Mâne plecămă la viă, — începu erăşi Măruţă, se ridică de pe scaună, şi băgând de semă că Rada stă în pieidre, o pofti încă odată pe scaună, er Măruţă se puse pe marginea răsboiului, ce se afla alăturea. — Leliţă Rado, — luă vorba Măruţă, — leliţă Rado, scii d-t.a încătrău cade via, unde mărgemu noi? Nu vine îu partea muntelui, nu vine cătră graniţă? Am audită că via cade cătră Ploescl, şi atunci de acolo aşi putea da o fugă pănă acasă la noi... la noi, leliţă Rado, — grăi Măruţă mişcată. Era atâtă de mişcată, încâtu nu putea sta la ună locu şi astfelă mai multă fără voie se sculă de pe marginea răsboiului, merse la ferestră, de aci la uşe şi apoi îndărătă la răsboiu, şi căuta, potu dice, ca să liniştescă mişcarea sufletului prin mişcarea trupului. Ea nu scia de ce face tote acestea. Era convinsă că nu mai ţine la Mateiă şi de aceea îlă vorbea uneori chiar de rău, şi cerca să'lă uite, der cu câtă cerca şi îşî da mai multă silinţă pentru acesta, cu atâtă se simţia mai neliniştită. Rada băgă de semă că Măruţă se desparte cu greu. Nu t^ise nimică la întrebarea ei, şi totă răspun-sulu ce La dată a fostă ridicarea umeriloră, în semnă adecă că nu scie încătrău cade viia. — Să’mî aduci struguri, — grăi Rada mai pe urmă. — Am auditu eă struguri ca prin părţile acelea mai anevoie se găsescă airea. — Aşa am auditu şi eu, — începu Măruţă, rămase însă pe gânduri şLi venea par’că să plângă. — Nu sciu, leliţo Rado..., că decâteorî se desparte omulă ca să mergă airea, îi cade forte greu despărţirea. Mi-a-ducă aminte, de când am plecată de a casă, cum îmi venea să plângă şi par’că unde mî-aducu aminte, îmi vine şi acum să plângă, — 4ise Măruţă şi’î şterse o-chii cu tote că lacrimi nu’i [curgeau, ei însă i se pă- rea că’i curgă şi că Rada se uită la ea şi că scie dt ce plânge. — Lasă Maruţo, că’i vedea ce bine are să’ţi vină când vei fi acolo cu cocona Eleftera. Să nu ere (li că cocona are să fiă totu aşa cum este acum la moşiă. Nu, Domne feresce! Asta ţî-o spună eu ca sigură, căci multe am mai văclutu în lume. Coconele cum schimbă aerulă, se schimbă şi ele cu totulu. S’o scii dela mine, — afirma Rada facendă din ochi. — Aşa este, leliţă dragă, — grăi Măruţă, — nu mî-ar fi de locă urîtă decă..... ai fi şi d-ta...,der aşa... singură ! O bucată de vreme stară ameudouă fără să clică vr’ună cuvântă şi când Măruţă ridica ochii din pământ, îşî întelni privirea cu a Radei şi fără să fi avută gând pote, începu să vorbescă. — Am să scriu mamei acasă şi te rogă pe d-ta să-mi dai scrisorea la primăriă. — Bine, bine Maruţo, — grăi Rada. — Scrie’ţi scrisorea şi viu eu de dimineţă când va fi să plecaţi, căci şi aşa am să mă scolă de dimineţă, |pote îmi mai spune ceva cocona Eleftera. — Nopte bună! Ve(ll de te culcă ca să te odichnescî bine, căci mâne mergeţi t6tă cliuliţa pănă la Bucurescî şi abia sera tânjiu ajungeţi. Ye^l de te odihnesce bine, căci pănă la Bucurescî numai odată conăciţî la Tămădău şi calea’i lungă şi cu oboselă; decă nu dormi cum se cuvine, e o pocanie pe capulu tău. — Nopte bună! — repetă Rada şi plecă. (Ya urma.) Nr. 250 ' G AZETA TRANSILVANIEI. 1887. Ctâranift la haraa ăn lin 22 Noemvre st. n. 1887, 'lentă de aură 5°/0 ... 98 60 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 98.60 (mprumutulfl căilord ferate ungare.................149.25 Amortisarea datoriei eăi-lorfi ferate de ostil ung. (1-raa emisiune) . . . 95.— Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung. (2-a emisiune) ....----------- Amortisarer. datoriei căi-lorfi ferate de 03tQ ung. (3-a emisiune) . . . .112 25 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu ci. d6 sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti- auşti.............. 10425 Bonuri cu ci. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 40 Bonuri croato-sîavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de vină ung. ............99.— Imprumutuld cu premiu ung....................122.90 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 88 — Renta de arg. austr. . . 81.10 Renta de aură austr. . . 111 70 Losurile din 1860 . . . 134 50 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 888 — Act. băncel de credita ung. 282.— Act. băncel de credita austr.273.70 Argintată —. — Galbinl împărătesc! .............5.93 Napoleem-cTori .... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61.72 Londra 10 Livres sterlinge 125.25 Mtairsa de Bncuresd. Cota oficială dela 9 Noemvre st. v. Gump. Renta română (5&0). • 93 Va Renta rom. amort. (5°/0) . 96— » convert,. (6°/0) . 91— !mpr. oraş. Buc. (20 Ir.) 34— Credit fonc. rural (7°/o) • • 105— „ „ (5°/0) • 91*/4 » » urban (7°/0) . . 103— , (6°/c) . 96- » (5°/fl) . . 871/. Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14. V4 Bancnote austriace contra aură. . 2.03 1887. Cursul» pseţei Braşovu din 23 Noemvre st. n. 1887. end. Bancnote romanesc! . . . . Cump. 8.60 Vend. 8.63 9L1/. Argint românesc . „ . . . » 8.55 # 8.60 97— 92— Napoleon-d’or! . , , , . . . » 9.89 9 9.95 36 — 106— Lire turcescl . . . » 11.21 1 11.25 925, 104— Imperiali ...... . . . * 10.20 » 10.26 97— Galbeni . . . » 5 89 V 5.92 88 Va Scrisurile fonc. * Albina* 6°/0 . » 101.— » 102.- — n * n 5»/. • , 98.- - 99.- 15.— Ruble RusescI .... . . . . 109.— » 111.- 2.04 Discontulft . . . * 7—10°/9 pe ană. TARIFA anunturilori! si insortiunilorn. *) 1 1 Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —er. 6. Pentru inserţiuui şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu, Pentru repeţiri se acordă urm&torele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori 5— 8 V n 9—11 >1 v ** 77 „ 12-15 „ „ 16—20 „ 10°| 15°|, 20°|, 30°| 40°|, 50°! Dela 20 de repeţiri în susu Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe Iun) se facil învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă а) Dela б) 7, c) „ d) „ e) t, a) Dela 7, c) Dm d) „ e) „ 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşovu la Festa: de persdne Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minutâ dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucuresci: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjî. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Feşta la Braşovu: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ametfl. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317 : 2 ore 32 minute după ame^î. A. Plecarea posteloru: Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 30 min. după am6. „ „ Zizinu: 4 ore după ame^î. ,, în Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea. ,, la Făgăraşu: 4 ore diminua. „ la Săcele: 4 dre diminua. Ii. Sosirea posteloru: Reşnovu-Zârnesct-Branu !a Braşovă : 10 ore înainte da ame(|I. Zizinu ia Braşovă: 9 ore a. m. Secuime !a Braşovu: 6 dre sera Făyăraşu la Braşovă: 2 dre dimineţa. Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera. 8 m m * ® AMICULO familiei. Diarti beletristică şi enciclo-# pedică-literară cu ilustraliurd, Cursulu XI. — Apare 4H In 1 şi 15 a lunei în t'mmeri de câte 11/a —2^^/a co!e t||| cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenir! de eâlătoriă ş. a. — Mai departe tracleză cestiunî literare şi scientifiee, cu |§| reflesiune le cerinte'e vietei practice; apoi petrece cu & atenţiune vieţa soc-vulă a Rcmâniloră de pretutindenea, ^ precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străi-|§| nătate; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesce m a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijele |§| vieţei; şi peste iotă nisuesce a întinde tuturoră indi-^ vitjiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. 4$ — Preţulă de prenumeratiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, fplătibilî şi în timbre poştali. PREOTUL ROMÂN. Revi stă biserieescă, scolastică H| şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare 4| de câte 21/*—31/* cole; şi publică articlii din sfera tu-• turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de ||| predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literari. — Preţulă de abonamentă pe anulă întregă 4^ e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-• tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. 4$ A se adresa la „Cancelaria Negrutiu în Gherla # — Szamosujvâr, unde se mai află de vendare şi ur-Hj£ mătorele cărţi: Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-# vinară. Preţulă 20 cr. Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina 9 C. Z Bovinară. Preţulă 15 cr. Opera unul omu de bine. Nuv lă originală. — m Continuarea nuvelei: Jdealtilu pierduţii44 — de Pau-m lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 er. 4^ Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. 41 Codrenu craiuîu codrului Baladă de Georgiu 41 Simu. Preţulă 10 cr. ||| Elu trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu Preţulă 25 cr. ^ Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea 4^ Ini Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr • Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-4g| mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. QHEKLA — SZ.-UJVAR. LAMEI IBBRBTÎII" Probitatea în copilăriă. Schiţă din ^fera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr. parandialî), a înveţăloriloră şi a altoră bărbaţi de scolâ, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Pre-ţulu unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. II i # Barbu cobzarii Iu Nuvelă originală de Emilia j a. In literatura nostră pedagogică abia allămă vre-ună § A. W • Lungu. Preţulă 15 er. Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acie, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulf'u. Preţulă 30 er, opă. întocmită după lipsele scolelorO nostre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămO mai alesă Directoriîoră şi învgţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- Peiulantulu. Comediă in 5 acte, după Augustă mâni. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr. Kotzebue tradusă ele Ioană St. Şuluţă Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnastului din Fiume prin Vinceliu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă î5 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unu volum» de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 cole. Preţulă 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr. Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Siiaşi. — Partea I. Paulă Hunf’alvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiafă de Dr. Gregoriu Siiaşi. (Opu completă ) Broşura I. 11. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a. Biblioteca Săteanului Română Cartea I. 11. UI. IV. cuprindendă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru l fl., câte una deosebită 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industria, co-mereiu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşi». Ed. 11. Pr< ţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru înveţă-meatulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (pieii M Ml , Manuală de Gramatica limbei române nentru sed-lele poporali in 3 cursuri de Maximă Popă profesoră la gimnasiuiă din Năsgudă. —- Manualulă acesta este t t a 8 8 aprobată prin Inaltulă Minisleră de cultă şi instruc- 0 ţiune publică cu rescriptulă dc dat o 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, urmate de iertăciuni, epilafiă s. a. Preţulă 50 cr. Carto conducetore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr. Cele mai of ti ne cârti de rugăciuni. Mârgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş cântări bisericeşti forte frurnosă ilustrată. Pre-ţulu unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50. Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — trumosă ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe seesele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii ® şcolari de ambe seesele. Cu mai multe icone fru- f|| mose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 H cr.; — 50 esemplare cosiau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. 41 Visuiu Prea Sântei Vergure Maria a Nâscâtorei % de D-(}eu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu mai multe iedne frumose Preţulă unui esemplară espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esenţiala re 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosft. Preţulă unui esemplară legată e 15 cr. 0 • S 9 • « 1 u • 9 $ 9 9 9 • S 1 9 # 9 « « § 9 «» Tipografia ALEXI, Braşovti.