RED ACŢIUNE A ŞI ADMIJINTRAŢITSEA t
BRAŞOV®, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DL
P« and and 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei Iun! 3 fior. Koro&Hia şi gtr&ia&tatc:
Pe anii 40 fr., pe şftse lunî 20 fr., pe trei Iun? 10 franc*.
S£ PRENUMERĂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
*»» ______________________________________________
ANULU L.	ANUNOIURILS:
0 serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
8orl*nrl nsfranast? nu ee grlm^pnii. — raisnuaorlote nu ue ratrămltu.
Joi,	12 (24) Noemvre.
1887.
Braşovu, 11 Noemvre 1887.
Atragemă afecţiunea cetitoriloră noştri asupra ur mătorei corespondenţe, ce-o primimă din Viena cu privire la situaţiunea politică de faţă:
Viena, 8 (20) Noemvre 1887.
Delegaţiunile şi-au terminata lucrările. Cea austriacă a avută atfî şedinţa de încheiare. încetă şi greoiu se mişcă mecanismul^ acestei in-stituţiuni dualistice. Nici o ideiâ nouă, nici unu felti de oposiţiune, t6te mergâ pe calea bătucită şi indicată de ministeriulă comună. Deiegaţiu-nile nu se potu avânta la importănţa ce ară trebui sâ-o aibă ca nisce corpuri representative centrale, şi se observă, cu deosebire la Unguri, tendinţa de a slăbi totă mai multă legăturile cu partea de dincdce a monarchiei prin aceea, că i se dă instituţiunei delegaţiuniloră din ce în ce mai puţină însemnătate.
De rânduiţi acesta ministiulu de esterne Kal-noky pdte fi mai mulţămitu ca ori şi care dintre colegii săi cu resulfcatulă sesiunei delegaţiuniloră, Elă a primită dela aceste corpuri o aprobate e-clatantă a politicei sale şi în deosebi Ungurii l’au ridicată până în ceriu şi i-au votată deplină încredere. Unulă diu corifeii politici de aici a ca-racterisată acestă"succesă alu ministrului de esterne cu câteva cuvinte, ce le-a adresată d-lui de Kalnoky. „Escelenţa V6atr&“, —îi (Jise elu, — „aţi binemeritată votulu de încredere ală dele-gaţiunei unguresci, pentru că în fondii nu faceţi decâtă politică maghiară
Şi ’n adevără, se face acum multă „politică maghiară((. Domnii Kalnoky şi Tisza suntă deocamdată draenii situaţiunei. Pănă când — Dumnezeu scie, dâr faptă este, că în momentele de faţă politica acestoră doi miniştri este, cum Zice Francesulă, en vogue şi întâmpină aprobare din partea cercuriloră deci<Jăt6re.
Inţelegă mai cu sâmă politica esteridră, sâu, şi mai precisă Z’să, politica orientală a monarchiei. Şi, precum se resimte în tdte părţile, tocmai politica esteridră este, care apasă mai tare asupra raporturiloră dinăuntru ale împărăţiei. Sco pulă principală ală politicei orientale a d-loră Kalnoky şi Tisza este de a combate aşa (Jisulă „panslavisraă“ prin lăţirea influenţei monarchiei în peninsula balcanică. Ce resultate voru putd dobândi cu încercările de a paralisa tdte planurile Rusiei în Orientă, rămâne a se constata de
evenimentele viitdre, ddr ddcă va merge lucrulu şi în celelalte state ale peninsulei ca în Serbia, atunci nu li-se pdte face nicidecum ună prog-nostieu favorabilă. Adevărulă este, că de când a venită la cârmă ministeriulă RisticI influinţa austriacă în Serbia a scăzută sub zero şi posi-ţiunea regelui Milană a devenită mai ameniţată ca ori şi când.
Ddr eu tdte esperienţele triste de felulă acesta, direcţiunea politicei actuale orientale se manţine şi osia, împrejurulă căreia se învârtesce, este şi rămâne alianţa cu Germania.
Tocmai Ungurii suntu aceia, cari nu mai slâbescu pe Germani cu dragostea loră şi devine ciudată acdstă îmbulzire a loră mai alesă acum când prin măsurile vamale cele mai nouă gu-vernulu imperiului germană se pregâtesce a da o lovitură de mdrte desvoltării economice a Ungariei, căci prin oprirea importului de cereale în Germania, Ungaria va suferi mai multă, de-drece ea este avisatâ la desfacerea producteloru sale agricole, avându numai forte puţină şi neînsemnată industriă.
încă şi acum guvernanţii unguri suntu predominaţi mai multă de temerea de a nu-sl perde supremaţia, decâtu de îngrijirea pentru adevăratele interese ale statului.
Ministrulă preşedinte Tisza a dată alaltăerî în şedinţa delegaţiunei ungare viuă espresiune acestei temeri, declarând u că „în nisce împrejurări ca cele de faţău Maghiarii nu facă bine ddcă voru stărui să li se împlindscă tdte dorinţele loră naţionale, ori şi câtă de îndreptăţite aiu fi ele. Era adecă vorba de a se introduce într’o academiă militară din Ungaria limba maghiară ca limbă de propunere, şi Tisza dise, că nu este bine alesă momentulă, nu e oportună şi patriotică a stărui să se împlindscă acdstă pretensiune, deşi justă şi îndreptăţită.
Totă astfelă d-lu Tisza găsesce de cuviinţă a se alipi strînsu de Germania, cu tdte că gu vernulă acestei împărăţii se pregătesce a păgubi în gradulă celă mai mare interesele economice ale Ungariei. „In nisce timpuri ca cele de faţă,“ se întâmplă asemeni contradicţiunl, cari răstdrnă cu totulă vechia acsiomă de dreptă „do ut des,“ „fado ut facias.“
Lucrurile se învârtescă într’ună cercă trasă de influinţa raporturiloră esteridre şi de aceea
nu se pdte ivi o schimbare a loră, decâtă numai în casulă când s’ar schimba şi aceste raporturi.
O asemenea schimbare se va produce fără îndoidlă, ddcă va succede cancelarului Bismarck de a se înţelege din nou cu Rusia. Ori câtă s’ar scrie şi s’ar vorbi, nu mai încape îndoială, că Bismark pune şi aZl multă mai mare greutate pe amiciţia cu Rusia, decâtă pe aceea cu Austria. Silinţele ce şi le-au dată cei din Berlină, de a face o primire câtă mai strălucită Ţarului Alexandru III, au fostă dictate mai mulfâ de dorinţa ce-o au ei de-a restabili bunele rela-ţiuni cu imperiulu nordică şi nu mai este de lipsă a aminti lunga convorbire a lui Bismark cu Ţarulu şi distincţiunea ce i s’a făcută contelui Şuvalov prin conferirea marelui cordonfi alu „Vulturului negru", spre a ne convinge despre esistenţa acestei dorinţe.
Ddr abstrăgându chiar dela o înţelegere prusso rusdscă, se pdte uşoră întâmpla ca solu-ţiunea crisei celei mari, prin care trece actualmente republica francesă, să aducă cu sine o radicală chimbare în relaţiunile esteridre. După tdte prevederile, preşedintele Grdvy va fi constrânsă a-şl da şi elu în cele din urmă demisiunea şi nu este eschisă posibilitatea, ca în mijloculu încurcăturei ce va urma după retragerea lui să se întoducă o dictatură militară, după care restabilirea monarchiei cu dinastia orleanistă ar fi numai o cestiune a timpului. Atunci alianţa Fran-ciei cu Rusia ar trece din domeniulă dorinţeloră în domeniulă realităţii şi situaţiunea generală eu-ropdnă ar primi o altă turnură.
De aceea evenimentele din Francia se ur-mărescu aici cu cea mai' încordată atenţiune şi se presimte, că în casulă de faţă cele ce se petrecu acolo voră avd o mare înfluinţă asupra constelaţiei politice europene.
Mâne sdu poimâne voiu ilustra şi unele laturi ale situaţiei interidre din monarchia ndstră dualistă. Până atunci vă mai comunică numai, că după informaţiunile ce le amă din cercurile competente, s’au reîncepută purparleurile comerciale cu România. Se crede aici că Ungurii, sub pressiunea măsuriloră prohibitive ale guvernului germană, voră mai slăbi puţină din încăpăţînarea loră şi voră deveni măi tratabili. Vomă vedd!
(15-)	FOIEETON U.
z.0GO7ZTxrz.tr matzztj
NOVELĂ
Mateiă îi arunca o privire cruntă, îşî propti barba pe manile sale şi rămase în acestă posiţiă mai multă timpu! Cădu apoi erăşî pe gânduri şi după o bună bucată de vreme se deştepta, îşî băii şi elu paharulă şi repede apoi apucă sticla şi umplu erăşî paharele tuturora. întinse fîe-căruia câte unulu şi dise:
—	Să trăiţî, adecă să trăimu! —- se corese îndată şi ridică paharulă la gură. Nu’lă beu ci se opri şi puse paharulă erăşî pe masă. — Măi Ienache şi măi Nicolae! — dise elă ţinendu mâna pe paharu. — Yoi îmi sunteţî pretinî. Vă spună dreptă că nu’mî prea pare bine de ceea ce am făcută. Ce (jliceţi voi? Până nu beţî ăstu paharu, spuneţi’mî încă odată, ce să facă?
Ienache se uită la Mateiă şi apoi la Neculae, er acesta uimită îşî primblă privirea dela Ienache 1a. Mateiă.
—	Adecă cum? — începu Ienache. — Cum adecă, ce să facî ? — Ai făcută! — grăi elu apăsată. — Nu ţî-ai dată vorba?
—	Aşa este! — aprobă Neculae, cu tote că elă nu scia de ce aprobă; grăi însă astfelă, pentru că a <^isu Ienache şi scia elu bine, că Ienache nu dice nu-
mai aşa de florî de mărfi o vorbă, pănă nu se gândesce bine la unu lucru.
—	Măi Mateiă! — grăi Ienache. — Ilena vine în filele astea; are să'ţî placă. Fata scutarului ţî-a fostă rânduită de Dumnedeu, ca să’ţî fiă soţie. Tu scii ce-am vorbită acasă la scutarulu; şî-apoi vorba vorbă să rămână, să nu ne batjocurimă şi să nu ne dăm pe gura lumii!
—	Bine, bine! — dise ^Mateiă aşeclându-se mai cu nădejde pe scaună, se uită odată la Ienache, er mâ-nile şi le primbla repede prin părulă său negru şi des.
In scurtă vreme după aceea se ridică însă de pe scaună şi voia să plece.
—	Ean stai puţină ! — grăi Ienache. — Nu pleca numai aşa, aid’ să mai bemti una înainte de a te duce!
Mateiă se puse er pe scaună.
Ce era să şi facă?
„Să mergă la otacă?.... sunt singură! Să mergii airea?... unde să mergu? îşi gândi Mateiă şi astfelă se hotărî să rămână.
Multă a stătu de vorbă şi multe vorbiră împreună ; ar fi stată şi mai multă, der nu era cu putinţă.
Odat’a trebuită să se despartă.
XIV.
Căsătoria logofătului Mateiă cu fata scutarului era hotărîtă, şi fiindcă era hotărîtă, avea să se facă în scurtă vreme, îndată ce scutarulu îşi va aduce fata la moşie şi îndată ce logofătulu o va vedea.
Sciţi cum e lumea. Nici nu aude bine ună lucru şi şi începe să vorbesca despre elu; totă asemenea s;a întâmplată şi cu căsătoria lui Mateiă. La începută îlă vorbiau de bine pe logofătulă, er după aceea, cu deosebire fetele şi mamele loră, începură să’lă văicărescă.
„Ce Dumnedeu!* diceau ele. „Mateiă ăsta pe câtă este de cuminte şi sdravănă băiatfi, pe atâtă este de nătărău când este vorba de însurată."
Astfelă vorbea lumea şi orî câte se vorbeau, nu era cu putinţă să fiă tăinuite logofătului. Elă au^ea ce dice lumea, era pusă pe gânduri şi se gândea la multe deodată, cu tote acestea nu făcea nici ună pasă de sine, ci mergea orbesce şi nici elu însuşi nu era în stare să-şî dea semă despre ceea ce voiesce.
Era într’o Vineri.
La Rădiţa la cârciumă şedea întinsă în dosulfi casei bucătarulu George şi era beată toporă de nici nu scia ce face. Pălăria i-o luase Rădiţa, fiindcă n’a a-vută să plătâscă atâta câtă băuse. Ar dice cineva că rău a făcută cârciumăriţa că i-a dată băutură, der decă ar întreba’o cineva, i-ar răspunde îndată în subţiraticulă ei glasă, că băutura îi este de vânzare şi că decă cere cineva de băută, ea trebue să’i dea, căci nu se cuvine cârciumarului, cu atâtă mai puţină cârciumăriţei, să întrebe pe muşteriu, decă are parale seu ba.
Cum spuneamă, bucătarulu era beată mortă; se mai mişca câte odată, mai făcea câte o convulsiune din picioră seu din mână, cerca să se ridice, der nu’i
Nr. 249.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Rolulu României într’unii rfcsboiu europenii.
Ltă articolulfl despre care airni făcuţii men ţiune îu numSrulâ de Marţi, 10 (22) Noemvre, alii „GazeteiAcestu articulu a apărutu unulii din importantele (Jiare rusesci „Noworas-sysky Telegraf" şi este scrisu, după cum se scie, de unii oficeru rusă:
„Europa se pregătesce pentru râsboiu, Deşi rela-ţiunile între puteri se declară de f6rte amicale şi speranţele de durata păcii sunt ii accentuate în tote vorbirile de tronă, totuşi în tote statele se pregâtescâ armările cu o grabă nervâsă.
Nici una din cestiunile decnfetâre în Est şi Vesta nu e resolvată. Rusia nu şî-a data încă ultimulQ vo'.ă în cestiunea bulgară. Intr'asta bătrâna Europă stă sub arme, şi victoria dreptăţii se aşteptă dela numârulă mai mare ală baionetelorQ.
Este fără îndoială, că la casulO unuiu răsboiu în tre Austria şi Rusia, a unui râsboiu generala în Europa, învecinată Româniă va juca ună rolă însemnată.
Ună mare avantagiu pentru România ar fi neutralitatea, decă posiţia sa geografică nu o ar sili la o acţiune seu cu Austria seu cu Rusia. E deci întrebare, care din aceste două alianţe va fi pentru România mai rentabilă, şi în acestă privinţă o scurtă privire ne do-vedesce, că alianţa Rusiei oferă statului română sorţi mai mulţi de isbândă. In coaliţiune cu Austria, România nu va putea nimică câştiga.
Coaiiţiunea cu Rusia insă, eonce(fendti trecerea în-tregei armate rusesci prin teritoriulQ româna, va aduce avantagiulă României, de a pute concentra trupele sale în Moldova şi totă odată de a ocupa Transilvania înrudită, care e peste totu de Români locuită. Armata ru-sesoă îşî va măsura puterile saie cu cea austriacă pe câmpurile de luptă ale Gaiiţiei.
La casa, când ar fi armata msâscâ învinsă, răs boiulu n’ar fi încă decisO. Unui stata aşa de puternică precum e Rusia, o luptă perdufă n’ar îuvolva decâtQ o desvobare şi mai mare a puteriloră sale.
La casâ însă, când Germania ar da mână de a-jutoră Austriei, atunci şl- r strănuta puterile înarmate diu Galiţia in Polonia rusescă; şi Românii ară ave cu desăvârşire mână liberă.
In acestă casă România ar pute pe lângă Transil vania să ocupe Banatulă şi Bucovina, cari suntă de a-semenea populate de Români, O invasiune a honve<fi-loră austriacî în România nu e aşa inferiărâ. In acâstă privinţă amintimă cuvintele archiducelni Carolă: ,Cu Mo reau la Viena, acesta nu însemnez* nimică — decă voiu cutropi numai pe Jourdan".
Ajungă în acesta casa honvezii şi până ia KiYw ! Ce urmezâ din aeâsîa, decă puterea de căpetenie a Austriei va fi sdrobită în Galiţia? Austriacii nu se vorD putea îndrepta în contra României mai multa decala cu 3, celă multă 4 divisiunl. Pentru respingerea acestei puteri va fi România destulă de tare şi va putea dispune totodată de destule trupe pentru ocuparea Transilvaniei şi operaţiunile sale din nordulă Moldovei, unde fărle uşoră p6te concentra 4 corpuri de armaiă prin eminentele sale linii de feră Rucuresci-Bacău-Focşani şi Bucurescl-Iaşî-Doro-hoiu. De altă parte ună aliată aşa de puternică cum e Rusia, care dispune de două linii ferate importante şi totodată strategice, precum suntă: Bal'a-Nicolaiew şi Charkov-Dubno, va fi la orî-ce casă în posiţiă de a da
României mână de ajutoră în momentulă şi la loculă recerută.
Presupunemă însă, că România s’ar afla în coaliţiune cu Austria. In restimpft de 48 ore, întregulă te-ritoră română va fi ocupată de armata rusâscă, eâmpulă de luptă nu-lă vomă mai căuta în Galiţia, acesta va re mânea în România, şi acesta va avea de a suporta iote greutăţile unei operaţiuni răsboinice, din a cărei slăbiri nu se va putea curândă recrea. Tote avantagiile zacă deci în alianţa cu Rusia. Acestă importanţă a României într’ună râsboiu ruso-austriacă n’a scăpată din vederea politiciloră germani şi austriacî, şi relativa la viforulă ce se aşteptă, n’au lipsită încercări de a câştiga pe România pentru o alianţă cu puterile centrale şi de a angaja pe ministrulă-presidentă Brătianu spre o călătoria peie-grină la Friedrichsruhe. Politicii români însă par-că bine au înţelesă situaţiunea ţărei loră şi că suntă consciinţioşl de grelele jertfe ce le-ară impune amiciţia germană. Şi încercările ce se facă din partea Austriei spre a supune în privinţa economică România, au rămasă fără succesO şi convenţiunea comercială, asupra căreia negociările de doi ani deja se totă amână, nu e încheiată încă. E deci întemeiată speranţa, că România nu-şî va sacrifica interesele sale în privinţa economică şi mai puţină în cea poiit'câ pretenţiuniloră fără de măsură germane.
nică cantoră Ioană Fekete Negruţă la rangulă de canonicii lectoră ; canoniculă custode Ştefană Mânji, la ran-gulă de canonică cantoră; canoniculă scolastică Ioant Antonelli, la rangulă de canonică custode; canonicul! cancelarO Ioană M. Moldovanu, Ia rangulă de canonici scolastică; canonicnlă teologă dr. Ioană Raţii la rangul! de canonică cancelarO.
Pregătiri militare germane.
„Anzeiger fur daa Havelland," ce apare în Spandau, anunţă:
Pe neaşteptate şi surprinclătorft s’a daţii ordină, ca in fabrica de pusei să se reîncepă în tâtă estinderea iu-crările şi cu totă puterea de producţiune, îndată după sosirea ordinului s’au trimisă provocări telegrafice şi in scrisă la Suhl, Berlină, şi în tote locurile, unde se scie că se află lucrători de pusei cari au fostă mai nainte ocupaţi aci, ca aceştia să se afle aci câtă se p6îe mai curendă. Deja erî s’a lucrată pănă la 10 6re sera. De luni se lucrezâ erâşî (fi şi nopte. Cu totulă se anga-geză vr’o 1000 de omeni.
SOIRILE PILEI.
Interesanta şi instructiva conferinţă despre cosmogonie (nascerea Universului), ce a ţinut’o aserâ eruditulO astronomO d M. Paulianu în sala gimnasiului română din locă, a fostă ascultată de numerosâ publică de ambele sexe. In curăndă vomă fi puşi in posiţiune a publica în „Gazetă* lucrarea d-iui conferenţiarii, care a fostă răsplătită cu vii aplause din partea publicului. Mâne seră, Joi, vomă avă plăcerea a asculta o a doua conferinţă a tînărului astronomO, în care va vorbi despre mesurarea timpului şi aplicaţiunea lui la compunerea unui colindară.
-x —
Pe mâne în 24 Noemvre, la 4 6re d. a., membrii representanţei comunale a Braşovului suntă invitaţi la şedinţa comisiunei pentru noua numire a stradeloră în cetate şi în suburbii, ce se va ţină în sala de şedinţe a sfatului.
—x—
In urma morţii neuitatului Timoteiu Cipariu, în Ca-pitululă metropolitană din Blaşiu s’au făcută următârele înaintări: d-lă canonică lectoră Constantină Papfalvi fu înaintată la rangulă de canonică preposîtă; d-lă cano
Construirea primei căi ferate vicinale săcuesci 1 aş-faleu-Oderheiu secuescu se apropiă de terminare. Deji se aşedă năsipă peste dâlmă şi după coutraclă, la 1 Ianuarie 1888 va trebui să se predea comunicaţi unei.
—x—
»Patrioţii" s’au cam pusă pe gânduri, că nu mat potu încassa dela 6meni dările. însuşi „Kolozsvar» nu-mesce jalnică documentulă ce’lă dete inspectorula de dare în adunarea din urmă a comitetului administrativo alO comitatului Solnocu-Dobâca. Din 697,740 fl. 8 cr. abia s’au putută încassa până la finele lui Octomvre 327,551 fl. 38 cr., rămânândă în restanţă 325,188 fl. 69 cr,, a-decă mai multă ca în anulă trecută pe vremea asia cu 36,276 fl. 91 cr. — Se grămădesoă tfilclf* negre, precum se grămădescă ilegalităţile şi nedreptăţirile ce se comită de stăpânirea ungurâscă!
—x—
In comuna Drmhocz lângă Postyen, comitatulO Neutra, au arsă Ia 14 Noemvre n. 94 case, 41 şuri, 46 edificii secundare, 4 vaci şi 17 porci.
—x—
In adunarea comitetului administrativă ală comitatului Solnocu-Dobeca, ţinută la 10 1. c., fişpanulă Banffy a raportată că cu ocasiunea unei visitărl a aflaţii cele mai mari neregularităţl in afacerile tutoriloră comunali, constatândă necesitatea unoră reforme radicale. Totă cu aceea ocasiune raportă inspectorula regescă de scâleHa-lasz Ferencz, că învăţământulă merge bine în scOlelede stată şi în cele comunale, der la scolele confesionale in-ceperea prelecţiuniloră fu multa turburată prin obicinuitele schimbări de învăţători. Totă-odată cu durere se vede silită a aduce la cunoscinţă adunărei hotărîrea ministrului de instrucţiune Treforl, prin care acesta ordonă desfiinţarea postului de câte ună învăţătoră la scalele de stată din Ciachi-Gârbău, Honda mare, Şinterâgă, şi Mălina, er de doi învăţători la scola de stală din LăpuşulO unguresefi. — Se adeveresce proverbulă: celă ce sapă altuia gropa, cade însuşi în ea.
—x—
Unu hoţii cunoscută, Despot Berar din Melencze, în cernit. Torontală, care fusese isgonită din Panciova pentru diferite furturi, găsi cu tăie astea slujbă — ârăşl ună semnă ală timpului — la poşta din Zrepaja, pe care apoi găsi cu cale să o jefuiască de 1700 fl. -Cinstitulă* slujbaşă fu prinsă după multe măsuri ce se luaseră, înainte de a trece în Serbia, pe care „Pester Lloyd" o gratifică — se vede că din pretiniă — cu epi-tetulă de: Eldorado ală tuturoră criminaliloră din Ungaria de suda! Serbii se pota >felicita* de acâstă giugiuleli ungurâscă!
Serbarea (Jilei sf. Archanghell MihailO şi i Gavrilft în Braşovâ.
Din incidentulă (filei onomastice a marelui patrona şi binefăcătorQ Michailu Stroesco, cornitetulă Associaţiu-nei din Braşovă pentru sprijinirea învăţăceilord şi soda-liloră români, împreună cu Societatea tineriloră noştri so-
era cu putinţă. Odată îi reuşi să sc ridice puţină cu faţa dela pământă şi se uita la marfagiii ce şedeau la masă înaintea cârciurnei cu cutiile loră de marfă, şi îmbiau pe Rădiţa să cumpere; şi cum se ridicase, se uita lungă cu ochii ei împaienginaţî şi nu (fise nimică. încerca apoi să scuipe, der nu putea [şi astfelă multă se necăji cu scuipatulă. Ochii nu’i lua dela marfagii şi într’ună târdiu începu se vorbescă.
»Cc vreţi ină?“ dise elă şi apoi borborosi alte vorbe neînţelese şi se uita cu ochii înholbaţî la cei de dinaintea cârciumei şi cum se uita elă astfelă, avea mare hază, deorece începu se rîdă şi rîdândă îi cădii capulă erăşî în ţSrînă, tocmai cum fusese mai nainte.
Nu dise nici o vorbă mai multă, ci începu a horcăi.
—	A trăită bine, badea de colo, — grăi unulă dintre marfagii, arătândă cu ochii cătră bucătaru.
—	Se vede că şî-a lnată socotcla, — adause ală doilea marfagiu.
—	Ba nu se vede, — începu Bădiţa cu glasulă
ei ascuţită, — nu se vede de locă........ căci e ună pă-
cătosă, ună leneşă şi jumătate, bea şi n’are cu ce plăti.
Rădiţa se uita în cutiile marfagiiloră. Trecu prin mână o mulţime de lucruri, deşi scia dinainte că n’are să cumpere nimică.
Nu avea de cugetă să cumpere, că voia cu to-tulu altceva.
Yrea să încurce pe marfagii, vrea să-i facă, spunând’o curată, ca să’sî lase la cârciumă şi marfa şi câştigulă, ba să rămână încă şi datori.
De multe ori s’a întâmplată aşa ceva.
De multeorî marfagii de aceştia şî-au zălogită cutiile, ce le aveau în spate, pentru o vorbă bună a Rădiţei.
Era cu naiba Rădiţa.
Pe când sta cârclmăriţa nostră de vorbă cu marfagiii turci, se apropia Rada. Ea venia dela curte.
—	Ce faci Rădiţo? — dise ea aruncândă ochii în cutiile marfagiiloră. — Orî vrei să cumperi ceva? — şi făcu Rădiţei ună semnă, în urma căruia intrară amândouă în casă.
Se vede că Rada a zărită pe bucătarulă George şi nu voia să audă ce vorbescă ele.
—	A trecută subprefectulă prin sată, grăi—Rada zîmbindă. — Ei Rădiţo, — adause ea, — er s’a oprită pe la tine. Nu-i aşa Rădiţo?
—	Apoi de, tu ai crede că subprefeoţii trebue să vină totă pe la curte, pe la coconulă Nae. — Uite aşa, — grăi Rădiţa, — mai vină şi pe la mine. Nu’i vorbă, coconulă Mitică e supărată pe boerulă nostru... şi astfelă etă că vine pe la mine.
—	Nu-i nimică Rădiţo. Abia îtî mai vindî mize-
7	7	j
lurile, — grăi Rada uitându-se dreptă la Rădiţa în faţă. —- Pănă acum subprefectulă trăgea la boerulă şi acolo chema pe primară şi pe notară, şi le spunea ce avea
de spusă.., der acum vine la tine. —■ Totă atâta face. Acum chiamă pe primară la cârciumă, îi cere soco-tela despre ce mai e prin sată, îlă întrebă decă a tăiată dracjla*), după" cum e ordinulă ca să cosescă acestă afurisită buruiană, ce au adus’o Cazacii în codile cailoru, îlă întrebă despre gunoe, decă se dau de marginea satului, şi decă s’au astupată gropile ca să se oblescă drumulă. — Totă d’astea întrebă şi de când totu întrebă.... lucrurile totă asa rămână. Dracila totu ca
7
pănă acum, gropile d’asemenea şi când colo, după furia cu care întrebă, să mai uită »niţeluş“... — grăi Rada zîmbindă, — se duce apoi şi dusă este pănă vine a doua oră.
— Ei şi ce ? — începu Rădiţa cu ascuţita ei voce.
—	Decă mă apucă puţină de bărbie.... ce’mî face?... nu rămână totă ca pănă acum?—continua ea veselă.—Ce? ori vrei să dicî că’să aşa de bătrână încâtă să nu se
mai uite nimenea la mine ? — Ei___________ ei... câţi d’eştia
am vădut în viera mea! — urmă ea dând din capă. — Mî-aducă aminte de coconulă Dumitrache, pe care l’a mutată la Brăila, că de câteorî venea prin sată, îmi lăsa trei patru lei la tişghea. — Ce’ţi mai trebue? Aşa’sii cârcimăriţele..., fără o vorbă dulce nu’ţî vindî băutura,
—	încheia Rădiţa, îşî puse manile în şolduri şi se în-torse odată prin casă, pănă dădu cu ochii de oglindii Se opri înaintea ei, îşî dădu de pe frunte negrulă său
*) Ciulină.
Nr. 249.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
dalî, a arangiată Dumineca trecută o frumosă festivitate în sala otelului Nr. I din locă.
Numele d lui Miehailă Stroesco şi ală vrednicei sale soţii Elisa este prea bine cunoscută Româniloră ardeleni; domnialoră au dată ună puternică avântă desvoltărei şi îmbrâţişârei meseriiloră între Românii de dincâce, dăru-indfi în scopulă acesta frumâsa sumă de 50.000 lei noi. care sub numele de .Fundaţiunea Miehailă şi Elisa Stroesco® se administreză şi folosesce de susă pomenita As-sociaţiune pentru sprijinirea învâţăceiloră şi sodaliloră români. Din acâstâ sumă s’a destinată 10,000 lei noi pentru ajutorarea f6iei de specialitate „Meseriaşulă română*, care sub conducerea zelosului ei redactoră Bartolomeiu Baiulescu luptă cu multă ardore pentru deşteptarea şi consolidarea meseriaşiloră români.
In faţa acestoră împrejurări, Comitelulă numitei Associaţiunî împreună cu Societatea sodaliloră români a crezută că nu va vătăma modestia, ce altcum atâta de multă îi caracteriseză pe generoşii protectori, dâcă profi tăndă de (}iua onomastică a d-lui Miehailă Stroesco. vorO arangia o producţiune şi petrecere colegială, împreunată cu cântări, declamaţiunl şi o piesă teatrală în folosulâ fondului menită pentru ajutorarea învăţăceiloră şi sodali-loră români.
D-lâ Dr. I. Bozoceanu, secretarulă Associaţiunei, arătă în cuventulă său de deschidere însemnătatea cailei accentuândă meritele celoră doi vrednici fii ai neamului românescă. La au4ulă numelui loră sala răsună de cele mai entusiaste şi nesfîrşite urări de „Să trââscă®. D-lă Dr. Bozoceanu nu-şt uită a accentua în acesta discursâ ala său, pe lângă chiămarea îna.tă a susa 4'se* Asso-ciaţiunl, şi meritele netăgăduite ela activului ei preşedinte Bartolomeiu Baiulescu, ale căruia nume publicula îlâ însoţi de asemenea cu numerâse urări de „Să trââscă®.
Urmă după acesta esecutarea celorlalte puncte ale programului; anume „Potpouri românesc!«, cântate de musica militară; declamaţiunea poesiei ocasionale: >La (Jiua onomastică a marelui M. Stroesco®, declamată de d-lă Nicolau Jugănaru, preşedintele societăţii sodaliiorQ; „Sub acestâ negră stâncă®, şi .Eram p’ună verfă de munte®, corQ arangiată de d ift N. Popovici, cântate de corula sodalilorO; declamarea poesiei „Boulâ şi Viţelulâ* din partea d-lui Vasilie Brăilită, şi „Croitorulă împărata® poesiă de Th. Alexi, declamată de d-10 I. Goga.
Peste tota 4's0j publicula a rămasa forte satisfăcuta de sîrguinţa şi dovezile de progresa ale tineriloră noştri sodall, esecutorii au secerata aplause numerâse, ăr d-10 N. Popovici primi numărâse felicitări pentru es-celenta întocmire şi conducere a corului sodalilorâ.
Urmă după acesta jucarea piesei „Vecinătatea pe-riculâsă*, comediă într’ună acta, locabsată din nemţesce, jucată de membrii societăţii. Personele: Petecescu, croi-tortt de dame, representată prin d -la N. Jugănaru-, Go-leanu, neguţătorQ, representatO prin d-10 C. Derstaru; Săftica, verişbra Petecescului, representată prin d-ş6ra Maria Jugănaru; Zamfira, modistă, representată prin d. C. Navrea\ Iuonâ, servitorulă lui Goleanu, representată prin d D. Popa.
Jucarea acestei piese a produsă multă plăcere şi deplină mulţămire asupra publicului. Diletanţii şi-au sciută bine rolurile loră şi merită o laudă cu atâtă mai mare, cu câtă sciută este, că e scumpă timpulă pentru ună sodală şi numai pe lângă o diligiuţă estra-ordinară potă să se ocupe şi cu aslfelă de lucruri, cari nu se ţină de meseria loră. D-ş6ra Maria Jugănaru, care escelăză prin-
tr’o surprin^ătdre presenţă de spiritO pe scenă, a primită din partea societăţii sodalilorO ună frumosă bucheta.
Peste totă 4*să diletanţii au secerata cele mai vii aplause din partea publicului, care a rămasa forte mul-ţămitO. A urmata după acesta danţulă, aîă căruia începută ilQ făcură „CăluşerulO® şi „Bătuta®, jucate sub conducerea d-lui vătafă N. CiocO, de 12 tineri sodall, îmbrăcaţi uniformâ în costumâ naţională. Căluşerii au făcută multă plăcere publicului. S’a continuata apoi danţulă care a durată pănă în 4°rb 4^e*-
De sub poiana Tomii, 17 Noemvre 1887.
Domnule Redactoră! Mai deunădl ună amicO alO meu însciinţase, că scâla cont. gr. cat. din Monorâ, după multe sbuciumârl, pe calea concursului legala după toţi paragrafii legilorO şi ordonanţelorO, a căpătată uoO în-vâţătorO cvalificatu la preparandia do stată din Deva şi că acela îşi şi începuse activitatea şcolară cu începutul 0 lui Octomvre.
Forte m’am bucurată la au4ulă acestora, 4icându-i amicului meu că acuma d6ră va fi îndestulitâ şi inspectoratul reg. de sc6le din CttulO Bistriţa-NăsăudO, care in anulă trecută cu unâ privatistă ala preparandiei din Gherla, alesă de senatulO scolastica, n’a fosta îndestulitâ, ci a adusă pre Veneratulă Consistoră scol. pănă acolo, încâtă a trebuita să-lâ înlocuiască, din pricina formeloră, cu capelanulă Monorului.
Acestuia âră i-a aflata nodâ, că adecă nu e calificată după articolulO de piă memoriă XXXVIII din anulă dreptăţii 1868, precum şi în înţelesulă trecătorului articula XVIII din anula 1879, care a formată începutula nefericirei spirituale a întregei ţări. In urma unuia dela inspectorate, senatulă recurge la MinisterulO de culte, cu ce resultatO ?.. — nu sciu.
Scdla confes. gr. cat. din Monoră cu alegerea noului înveţătoră, întâmplate cu unanimitate, în şedinţa senatului scol. ţinută în Septemvre sub presidiulO bătrânului pa roche Petru Tanco, se află în altă belea.
Veneratulă Gonsistoriu scolastică diecesană nuli-fică alegerea din motivuiâ, că învăţătorulO nou este gr. orientală.
Caracteristică este şi fârte bătătora la oehî împrejurarea, că parochulă câtă şi capelanulă său, unulă ca preşedinte şi cestălaltO ea secretară, n’au făcuta nici o observare subscriindă actulâ de alegere; deşi, după cum mi se comunică, ambi ar fi teologi absoluţi şi de facto preoţi gr. cat.
Hotărîrea Veneratului Consistoră diecesană este la locă după regulamenta, despre care membrii senatului scol. din Monoră nu sciu că unde şi când s’a născută şi pe unde trăesee, adecă regulamentulO, dedrece preoţii iVIonoreniloră nu i au pusă în cunoscinţa acestui acta însemnată, urmăză, că preoţii acestei comune cu inten-ţiune precugetată au fâcul’o acăsta, pentru ca produsă odată desbinarea intre Veneratulă Consistoră şi blânda poporaţiune gr. cat. a Monorului, care după legile scolastice esistente îşi va susţină alegerea făcută, adecă pe învăţătorulO actuala, meritula d’a fi rupta capulă scdlei confes. gr. cat. din MonorO să şi lă Jascrie DomnieîorO sale. Credă că Veneratulă Consistoră va trage la răspundere pre d-lâ parocha ală Monorului, pentru ce n’a incunosciinţatâ pe senator! despre stipulaţiunile regulamentului diecesanO referitora la scălă şi pentru ce i-a lăsata în rătăcire cu domnialui însuşi, de au făcută o alegere greşită, dâcă aşa se pdte numi. Acăsta ar fi
bine, indignaţiunea s’ar mai micşora şi lucrulfl s’ar limpe4i.	Observatorulu.
SCM TELEGRAFICE.
(Serv. part. 8 «Gaz. Trans.O
PARIStJ, 23 Noemvre. — Grăvy primi înainte de amd(Jî şi pe Leroyer, care ca şi Brisson recunosch crisa presidenţială.
Sgomotulu, că Grdvy chiamă mâne pe Ri-bot şi pe alte notabilităţi politice din cercurile parlamentare, e viu comentată ca ună nesuccesă ală paşiloră lui Grdvy pe lângă personalităţi distinse.
Credinţa generală e, că cu greu se va evita crisa presidenţială.
SOFIA, 23 Noemvrie. — Mai mulţi deputaţi şi delegaţi ai corporaliuniloră rugară pe Me-tropolitulă Clement să plece în timpă de trei 4i^e* Iritaţiunea cresce din <Ji $•
DIVERSE.
Transmiterea scarlatinei prin laptele de vacă. —
Numerose cercetări s’au făcută în Englitera în anulă trecută, prin cari se crede că scarlatina este o afecţiune microbiană, ce se păte transmite omului de cătră vacile atinse de o bălă de mamele. Mai mulţi medici şi veterinari din astă ţâră afirmă acăsta, considerândă laptele dela asemenea vaci atinse de bălă, ca agentulă principala de transmisiune a microbilorâ. D. Pichenet, care s’a ocupata mai multă cu asemenea cercetări, face cunoscuta resultatele la cari a ajunsă, confirmândă transmiterea scarlatinei prin laptele multa dela vacile bolnave de mamele. Elâ spune că copilulâ unuia din prietenii săi, care nu era obicinuită să bea decâtâ laptele fertO, a fostă a-tinsă de scariatină puţină în urma unei preumblări ce a făcută la o firmă, unde prin escepţiune beuse lapte crudă. In urma anchetei ce s’a făcută la 4»sa firmă, 4ice «Economia naţională®, s'a constatată că vaca dela care provenea laptele, pe care-lă băuse copilulă, era atinsă de băla mameleioră. Acăstă afecţiune a mameleloră de vaci se 4ice că este cam comună câte-odată, pricinuindă mare mortalitate în o mulţime de copii din o localitate. Cu t6te acestea se susţine că chiar dela o singură vacă bolnavă, a cărei lapte se dă în consumaţiune, se potă transmite germenii aşa de multă, că mare parte din copiii unui sată său localităţi se potă molipsi şi bolnăvi de scariatină. Acestă faptă e invocată în Englitera ca origina scarlatinei. Acăstă cestiune merită atenţiunea vete-rinariloră. Nu scirnă întru câtă se observă vacile Ia noi, cari dau laptele în consumaţiune, prin târguri; aceea ce e folositoră însă, în interesulă sănâtăţei publice, este ca cele mai larg! cunoscinţe să fiă răspândite în ţâră, prin ajutorulă serviciului veterinară, în privinţa diferiteloră a-fecţiunl maladiâse, cari credemă că nu puţină contribue la marea mortalitate a copiiloră. Sunlă multe b<5le la oi, porci, la vad, la cai, etc., cari se transmită sub diferite forme la omă, din causa contactului, din causa cărnei pentru alimentare, ori din causa laptelui ce se consumă. Aceste băle trebuescă a se face cunoscute de aprăpe tuturora locuitoriloră ; observaţiunile cele mai dese trebuesc făcute de veterinari şi măsurile cele mai bune aplicate pentru acestă scopă.
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu.
pără şi era aşa de cu voie şi atâtă de frumosă, încâtu nu sciu cin’ să fi intrată la ea, ca să nu-’i fi venită pofta să bea trei-patru cinzăcurî mai multă, numai şi numai să o p6tă privi.
Şi Rădiţa şi Rada erau femei şi ca femei multe mai aveau de vorbită. Se întelniau ele din când în când şi mai înainte, der acum de-o bucată de vreme, Rada nu mai mergea la Rădiţa numai aşa fără vre-o trebă hotărîtă, şi astfelu nici acum n’a venită numai ca să dică că a fostă, ci a venită ca să afle câte ceva despre Mateiu.
NicăirI nu se afiau mai iute şi mai sigură scirile ca le Rădiţa. Der nici nu-i mirare, căci Rădiţa era cârcîmăriţâ şi la ea se adunau veştile ca la ună birou de informaţiune.
—	Der să lăsămu pe sluşbaşii în pace, -- 4ise Rada, — căci decă vină prin comună şi ne mai cerce-tezâ când şi când, vină şi ei sărmanii, că aşa le este porunca. Să te întrebă eu altceva Rădiţo.... însă... să mi’mî ascund! nimicu.
—	Şi adecă cum? — începu Rădiţa — Ţl-am ascunsă eu vreodată ceva? Nu ţî-am spusă eu totdeuna aşa după cum am sciută... orî şi ce... ori şi ce m’ai întrebată? Audi vorbă! — urmă Rădiţa sugendu-’şî buzele, ună lucru pe care’lu făcea adeseori, îlu făcea însă fără să scie când îlu face.
—	Am dis şi eu numa aşa, — grăi Rada. —Vreu să te întrebă de logofătulu Mateiă. A mai venită pe la
tine ? Ce ai mai auditft despre elă ? E adevărată cu fata scutarului ? întreba biata femee si era de totu neliniştită.
*	1
Rădiţa când auijli întrebarea, îşi ridica sprâncenele plecându capulu spre înainte şi nu <jUse deocamdată nimica.
—	Credeam şi eu la începută, — grăi Rădiţa, — der acum vădu că m’am înşelată. Lucrulu e făcută gata şi nu se mai pote desface. Scutarulă Dumitru a plecată acasă să’şî aducă fata şi în scurtă vreme are să fiă şi logodna şi nunta deodată. Eu nu sciu, der aşa se vorbcsce.
Rada a ascultată pănă la urmă. După ce isprăvi Rădiţa, începu ea să vorbescă.
— Şeii ce Rădiţo? Mateiu nu era vrednică de Măruţă. Tu nu o cunosc!, der eu.... eu am avută pri-leju... şi o cunoscu. Şî-apoi în cele din urmă nici ea nu prea more după elă. — Măruţă pote face altu no-rocu, — dise Rada făcendă o faţă de totu despreţui-tore. — Măruţă ce avea să facă cu Mateiu ? Elă n’are nici o avere şi nici nu şî-a agonisită ceva, şl-apoi cine n'are, parcă nici nu agonisesce, căci scie sfinţii, par’că şi banii tragă totu acolo unde suntu, totă la bani. Mateiu.... a fostă totdeuna ună cheltuitoru, şi afară de câteva hăinişore, este, uite aşa, fluture, — dise Rada su-flându în verfulă degeteloru pe care le alcătuise ca şi cum ar fi ţinendă ceva în ele.
—	Şi eu totă aşa gândesc ca şi tine, — începu Rădiţa, — totă aşa vădu şi eu, cu tote aceste nu potă
dice rău despre Mateifi. îlu cunoscă de multă şi eu par’că nu mi’lu potă închipui altfelă de cum îlu sciu de mai naiute. Scie Dumnedeu, Rado, că şi eu vădă cum îlă portă de naşă maşinistulu, der par’că totu nu sunt în stare să (jhcă rău despre densulu. Mateiu este fără căpătâiu.... audi colo, să se învoiască elă pentru o fată pe care nici n’a văclut’o! Der să mă întorcă. Nu sciu, lumea însă vorbesce astfelu, nu sciu, der vădu şi totu insulă vede că Mateiu e tristă.
Gătândă aceste vorbe, intra în casă primarulă cu unu consilieră, căci tocmai avea o afacere la Rădiţa pentru o ispaşe făcută în timpulă din urmă, şi astfelu Rada şi Rădiţa se despărţiră.
XY.
Rada merse la curte.
Măruţă se afla în căscioră şi cetea o scrisore.
Orî cine ar fi văţlut’o, ar fi trebuită să dică că cetesc • ceva de totă plăcută. Mai cetise odată acestă scrisore, der se vede că cele scrise îi erau lucruri scumpe, deorece gătând’o de cetită, a scos’o de mai multe orî din buzunaru, în cele din urmă o puse erăşi la locă.
Rada intra tocmai când Măruţă băga scrisorea în buzunară.
Măruţă era veselă.
(Ya urma)
I
Nr. 249.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
ftJîsysuJ* la bura® ti© ’ŞTissa» din 22 Noemvre st. a. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 98 60 Rentă de hârtiă 5°/o • • 98.60 împrumutului căiloră ferate
ungare................149.25
Âmortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung.
(1-ma em isiune) ... 95 — Âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) ....----------
Âmortisarea datoriei eâi-loră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 112 25
Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti-mxşă ........ 104 25
Bonuri cu cî. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 40
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.—
Impruinutulă cu premiu
ung.................... 122 90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 88.— Renta de arg. austr. . .	81.10
Renta de aură austr. . . 111 70 Losurile din 1860	. . . 134 50
Acţiunile băncel austro-
ungare . .............. 888 —
Act. băncel de credită ung. 282.— Act. băncel de credită austr.273.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesei	..... 5.93
Napoleon-d’orI	....	9.95
Mărci 100 împ. genn. . . 61.72 Londra 10 Livres sterlinge 125 25
Bursa de Bncnrescl.
Cota oficială dela 9 Noemvre st. v. 1887.
Cump. veno.
Renta română (5°0). .	93Vs	9l‘/a
Renta rom. amort. (5°/o)	96—	97—
» convert. (6°/0) • .	91—	92—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36 —
Credit fonc. rural (7°/0) . .	105—	106—
* a a (5°/o) •	918A	92*/4
* * urban (7°/0) . .	103—	104—
. (6°/,) - .	96—	97—
* * * (5°/o) •	87*/,	881/,
Banca naţională a României 500 Lei	 Ac. de asig. Dacia-Rom. 					
* » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	14.*/4	15.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.03	2.04
Cursidu pieţei BraşovA
din 23 Noemvre	st. n. 1887.		
Bancnote românesc! ....	Cump. 8.60	Vând. 8.63	
Argint românesc		* 8.55	*	8.60
Napoleon-d’or!		» 9.89	»	9.95
Lire turcescl		* 11.21	»	11.25
Imperial!		» 10.20	»	10.26
Galbeni		» 589	»	5.92
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0	» 101.—		102.-
n * n 5°/0	. , 98.-	-	99.-
Ruble Rusesc!		» 109.—	»	111.-
Discontulti ... *	7—10°/e pe	ană.	
Publieaţiune.
Pentru statorirea definitivă a listei Viriliştiloru pentru representanţa oraşului Braşovti pro 1888? subscrisa comisiune în înţelesul îi §. 33 alu art. de lege XXII din 1886 va ţinea şedinţă publică Marţi în 28 Noemvre a. c. la 3 ore p. m. în sala Sfatului orăşeneseti.
Cei interesaţi se aviseză despre acesta. Braşovu, 5 (17 Noemvre 1887.
luonu Lengeru,
Preşedintele corni?, pentru conscr. Vi* 1—2	riliştilorfi din oraşulă Braşovă.
Aviză d-loru abonaţii
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primită (ţiaruliL nostru până acuma.
Domnii ce se abon^ză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
D£că se ivescu iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntii rugaţi a ne încunosciinţa imediaţii prin carte poştale, ca în câtii depinde dela noi, să se delătureze.	ADMINISTlt. „GAZ. IR ANS.11
Mersulu trenurilorîl
b . I
12 Ziehungen in einem Jahre
I)ict)on fcfjoxt
1 HaupttrefFcr am 1. December II. 100.000 o. W.
1 Hapttrellei* a iu 1S5 Jăisner Franks 100.000 Gold.
1 Hanjittreffcr asu 1 Februar litre 50.000 Gold.
Pie grofte 0cminfîfcf)cwce bietet bie nodjftcfjenbe bon ung aiTflitgtrte i/oggruftfte:
1 Domban-Los I Ein 3"/. SeMes 100 FranMos 11 ItalieniscliES Rreoz-Los
Haupltrelfer in den năelisten Xiehun^en:
|lm 1. ŞegemDcr ff. 100.000 6.	Hm 14. Adulter it. 53. Ifranhs 100.000 ^>ofb-	Hm 1. ^cBruatr xt. Ş. Jixre 50.000 6)ofb.
	Hm 14. jXTdrg n. ŞaOv ŞftrattRs 100.000 (f.ofb.	
Hm 1. 3Kctrâ n. §. ff. 75.000 6.		Hm l. ^îai xt. .iii-c 15.000 g>ofb.
	Hm 14. Şuni n. g. 3tranlis 100.000 ^>ofb	
	Hm 14. Jlugufl tt. §. Şirauhs 100.000 ^>olb.	
Hm l. Şufi n. 5. ff. 60.000 6. 1K?.		Hm l. ^lonemBer xx Ş. j£ixe loo.OOO Cţxofb-
	Hm 14. IHooeniher n. Ş. ŞîranRs 100.000 ^>ofb.	
—— Jedes	rnuss gewinnen. ——
Sftadjbent ’felbft bie ffeiuften STrcffer i'orftefyeubev Sofe beren $o[teiiţ)ra§ n?eit itberfteigen, ift ein SBertuft fur ben iîanfer auegefcfytoffen. —Sir erlaffeu fctefe brei berjiigltcfyeii Voie gegeit taffa toulant nari) Xagesturg ober gegen
23 monatliche Rateu ă f!. 3 oder 17 monatliche Raten ă fl 4. Hffeixtiges Şpielvedjt xtadj <5rfaţţ 5cr evffeix BLxfe fcfjon gur xtddjfftm Btcijmta am ■ 1 Tlcgentbcr §5 3ieŞung3liftcn unb ^erloutugo-Nialcuber pro 1888 frânte unb gratis. — 45et 43e= fteEungen erbitteu nur Mc ev fie |Ratc unb 50 fir. ţiir iHiidporto per 'Ş’oftanmciŢuxrg. — 2t£ie in bas Sautgefctyaft einfdilagigc» 3Iuftriige trerbeu toulant nnb prompt anSgefitprt.
BANK- u WECHSLEKGESCHĂFT
M. J. GVTH & COUF,
Wien, 1. Kolilmarkt Nr. 5.
Valabilă dela I luniu si n. 1886.
pe linia IVetieîdil-Budttpesta şi pe linia Teiuşft-Araitîi-Biidapesta a calei ferate orientale de stattt reg. ung.
Predealil-Bndapesta
Trenft Tren (accelerat
peraone
BucurescI
Predeală
Timişă Braşovă
Feldiâra
Apatia
Augustină
Homorodă
Haşfaleu
Sighiş6r»
Elisabetopole
Mediaşă
Copsa laică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teinşft
Aiudă
Vinţulă de susă
Ui6ra
Cucerdea
Qhirisă
Apahida
Claşiu
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişă
S-„ana
Huisdină
Cincia
Bucia
Bratca
Vadă
MezS-Telegd
Fagyi-Yâsărhely
Veneţia-0ră4ii
9?adia-mare
P. Ladâny
Szolnok
■ada-peata
Viena
4.30
Trenft | Trenft omnibua orunibuti
7 20
7	57 8.24
8	47 9.29
9	37
10	53 11.00
11	34 12.03 12.26 12.42
1.11
1.23
2.06
2.27
2.49
2.56
3.12
3.46
5.01
5.21
9.12
9.35
10.12
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
401
4.47
5.28
7.30
1.14
1.45
2.32
5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37 12.16 12.33 1.51
2.18 2.48
2	56
3	64
4	51
5.28 Trdr
5	56 peraone
6 37 6.58
7.14 7.2 7.56 8.18
8	58
9.15
9	34 9 53
10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16 3.29 6.33
2.151 —
Budapesta—JPredealfi
Trenu
de
persone
10.50
1.331
4.24|
1Q.05|
8.00 — 1
Nota: Orele de u6pte suntă
Yieua
Budapesta
Szolnok ?. Ladâny Oradea mare
Venţia-Orădii
Fudi-Oşorheiu
Teleagă
Vadă
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Ghârbău
Nedişu
Ciuşiu
Apahida
tihiriş
('acer dea
Uiora
finţulă de susă Aiudă teiaşft Crăciunelă Biaşă ‘Micăsasa Sepia mitu Sfediaşă Elisabetopole -Jigiş«5ra iîaşfalen domorod Augustină Apatia Fsldidra
îtraşovfi
Timişă
Frsdeald
BucttrcscI
cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI Braşovâ. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernescî
Teiîişft- iradâ-Bnda]i«sta				Budapesta- AradA-Teiuşft.			
	Trenft	Treufl	Trenft de		Trenft de	Trenft	Treni
	omnibua	de pers.	peraone		persdne	de peradne	omnlboi
TeiaşA Alba-Inlia					11.10		
	11.24	—	3.00	Viena		12.10	—
	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă Şibotă	12.30 1.01	—	4.22 4.51	S*olnok	11.20 11.35	12.41 5.45	—
Orăştia	1.32	—	5.18	AradA	4.30	6.—	—
âmeria (Piski)	2.32	—	6 15	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	507	6.38	—
Branicîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7.25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8.55	9.58	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	—
Glogovaţă	8.28	—	11.25	Simeria (Piski	10.35	11.07	—
Aradă	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok |	—	2 32	4.5Q	Şibotă	11.43	12.—	—
	— 1	—	5.12 1	Vinţulă de josă	12.18	12.29	—
Budapesta		 1	- I	8.20 1	Âlba-Inlia	12.36	12.46	—
Viena	— 1		6.05	TeinşA	, 1.29	1.41	—
Aradik-TImiŞ’i&r»				Simeria (Piski) Petroşenl			
	i Trenft j	Trenft de	TreDU		Trenft de	Trenft	Treni
	cmnibne I	persdna	mixt		peradne	omnibua	mixt
Aradă	5.48		6.05	Simeria			2.42
Aradulă nou	6d9	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
N4meth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	—	—	4.16
Vmga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merezifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
Timiş*	9.02	—	9.08	Petroşenl	—	—	7.12
Timişdra-AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenft de	Trenft de	Trenft		Trenft	Trenft	Trenft
	pereftne	pera6ne	omnibua		de pers.	omnlbus	mixt
Timlşdra	8.25	-	5.00	Petroşenl					6.10
Merezifalva	—	1 —	—	Baniţa	—	—	6.53 7.37
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nemeth-Sâgh	| 8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
	0.27	—	8.17	Sftmorl»	—	—:	10-31