BE1ÎACTIUHBA ŞI ADML\ISTBAŢîrNF.A t
BRAŞOYÎJ, piaţa mare Nr. 22.
ANULU L.
SE PRENUMERA:
ia poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi.
.GAZETĂ" IESE ÎN FIECARE pi,
l?a unii anii 12 fior., pe şâse Iun! 6 fior., pe trei lai:.; 3 fior. KosîfcEia şi pir&Usăiftte:
Pe an8 40 fr.. pe ş6s<“ luni 20 t'r,, pe trei ’ <: n' 10 franci,
iHUN'’IHRILE:
0 serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
«.n'îpţirî nefraaeafa «tu »* RPimatmC. — !3m»ui:orlplp n« «e retrămltfi.
Mercurî, 11 (23) Noemvre.
1887.
Braşovti, 10 Noemvre 1887.
Ungurii dela putere, prin [politica loru in ternă, şi esternâ nechibzuită, îşi perdu pe di ce merge amicii şi sprijinitorii.
ttl năuntru nu mai au nici ună sprijinitorii, suntâ singuri singurei cinci milîdne de suflete în faţa a multe milidne de suflete nemaghiare.
Politica lorii internă, d’a pune genunchele pe grumaclulii naţiunilorii nemaghiare din partea de dincdce a monarchiei şi tendinţa lorii d’a înhăma cu timpuliî la carulă „statului maghiară^ şi pe popdrele din partea de dincolo a monarchiei, i-a isolată cu totulă în monarchia ndstrâ, aşa că adl se află fără sprijină şi fără ajutorii, ne mai avândă ps partea loru decâtu pe feudalii nemţi, ale căroru tendinţe şi nisuinţe politice suprematiste suntu deopotrivă cu ale Unguriloră dela putere, şi pe Jidovii câtă vreme voră pută face treburi strălucite cu ei şi pungei jidovesc! îi va merge bine.
Şi pe când înăuntru, în întrâga monarchia, ’şl-au înstreinată cu totulă naţiunile nemaghiare, care luptă în contra asupririloră, în contra pri-velegiuriloră şi feudalismului, care luptă pentru adevărata libertate şi egală îndreptăţire, pe atunci Ungurii dela putere îşi p’erdă şi amicii din afară unulă câte unulă, amici cari odinidră se însufleţiseră pentru ideile şi aspiraţiunile nobile de libertate şi de dreptate, cu care adversarii noştri se sciuseră masca In favdrea causei lorii, pentru ca a(jl să le atârne de cuiu jşi să liseze de măsurile şi mijldcele absolutiste, despotice şi violente pentru anihilarea politică şi naţională a popdre-loră numaghiare.
Cetitorii noştri de sigură îşi aducii încă bine aminte de cele ce le-au scrisă deuuăcjile „Cor-respondance de Paris“ şi mai de curendă „Le Siâcle“ despre purtarea Unguriloră dela putere faţă cu popdrele nemaghiare. Au putută vedâ din acei articull că streinătatea e deja atjl bine informată despre suferinţele ndstre şi că pe <Ji ce merge se luminâză totă mai multă asupra stări-loră insuportabile ce le-a creată maghiarismulă violentă prin atacurile lui necurmate la viaţa politică şi naţională a Nemagliiariloră, şi prin scurtarea <}i de <ji a libertăţiloru cetăţenesc! şi a drep-turiloră politice şi naţionale ale acestora.
O nouă f6iă politică, ce a începută să a-pară în Parisă, întitulată „L’Autriscbe Slave et Roumaine“ şi-a pusă anume ca scopă: a face lumină asupra adevărateloră stări politice ale di-verseloră naţionalităţi, care compună monarchia ndstră.
O spune curată numita f6iă, că surită spul-bărate t6te ilusiunile ce şi le făcuseră publiciştii şi femeile-autorl francesl despre Unguri, că ea va demasca adevăratele sentimente ale Unguriloră alături cu demonstraţiunile loră ipocrite, şi că va semnala pe Slavii şi pe Românii de sub stăpânirea ungurâscâ.
Amintita f6iă se ocupă şi de visita Maiestăţii Sale monarchului nostru în Ardeală, semnalezi presiunile revoltătdre ce le-au folosită rai-nisterulă din Pesta şi autorităţile unguresc! asupra clerului română spre a-lă face să se presinte înaintea monarchului ca fiindă mulţămită cu s6r-tea ce i-o croescă Ungurii dela putere lui şi tu-turoră Româniloră. De altă parte d. Tisza a încercată prin insinuări şi denunţări a da sfaturi prin graiulă monarchului preoţiloru români, cre-(jendă că prin acâsta îi voră face se ’şl vere gâ.-tulă în jugulă maghiarismului.
Guvernulu ungurescă însă s’a înşelată, căci nu oprimaţii au să resemneze la drâpta loră luptă, ci opresorii trebue să renunţe la pornirile loru violente contra limbei şi naţionalităţii române, ei trebue să’şl impună moderaţiune în actele loră.
Aşa judecă numita f6iă, care 4^ce c& dela cabinetulă din Pesta nu se potă aştepta măsuri
înţelepte, liberale şi reparatdre de t6te relele şi nedreptăţirile de pănă acum, şi că Ungurii dela putere urmărescă o operă rău*făcăt6re pentru monarchia nerespectându drepturile diferiteloru naţionalităţi.
Semnalândă şi acâsta nouă voce, care se ridică contra despotismului ungurescă, rămâne ca adversarii noştri să se gândâscă seriosă la urmările fapteloră loră, care numai potă fi ascunse dinaintea lumei.
Regularea Portilortt de ferft.
In privinţa regulărei Dunărei la Porţile de feră corespondintele din Viena ală „Românului*' comunică următdrele:
Aflu că guvernulă austro-ungurască s’a declarrtă gata a garanta plata dobentjilorâ capitalului necesară de două spre (jece miliăne florini, şi că ună consorţiu de financiari, cu casa Rotschild în capă, va întră în deii-beraţiune cu compania privilegiată de navigaţi unea du-nărenă ca cea mai d’a dreptulă interesată in cestiune. Forma financiară de esecutare va fi creaţiunea unei societăţi c’ună capitală de două-spre cjece milione florini destinata la refundarea cheltueleioră de regulare, a cărui fructificare se va face prin prelevarea unei taose de na-vigaţiune, la care tratatulă dela Berlină autorisâ pe Aus-tro-Ungaria. Se (Jice că d. Tisza, care pănă in cele clin urmă s’a Iotă opusă la acestă nouă sarcină, ar fi dată in fine consimţămentulă său, ca în Ungaria se ia asnpra-şî partea sa de garanţiă a dobendiloră, fără de care acăsfă lucrare, atâtă de importantă pentru interesele comerciale, ar fi rămasă financiară nerealisabilă, de şi conslituc o obligaţiune internaţională.
De sub pola Meseşului ardelenu, 1 Noemvre 1887. Domnule Redactoră! Permiteţi’mî ca să vă facă cunoscute următdrele jurstări din aceste părţr
Recolta anului curentă cătră a cărui fine acum ne apropUmă, aci in acestă ţinută a fostă puţină imbucu rătore, sămânăturile de tămnă (grâu şi săcară) cele ma; grase tăte le-au nim cită unii vermuleţt, îneâtă în cele mai multe locuri au fostă nevoiţi bieţii ţărani a sămena a doua oră, de unde şi aşa a fostă prea puţină dobândă; ce bietă a mai rămasă neprăpădită de aceşti vermuleţî, a mai nimicită grindina în vre-o două răndurî, aşa în luniu şi în Augustă. Astfelă după secere s’au aflată bieţii ţărani mai numai cu paiele din cele spicose. Cucuru-zulă e preste aşteptare puţină, aşa cătă bietulă ţărână e plină de amărăciune şi grije, că 6re cum şi cu ce să’şl mai p6tă scdte familia în primăvară?
Ce să veijî însă? Pre lângă tăte că aceste suntă chiar asa precum vi-le descriu, .domnii cei mari* nu-să mulţămiţi ou atâta ci trebue ca să mai pricinuescă şi ei năcazuri şi torturi pe sufletulă bietului ţărână română Aşa în 2 Augustă a. c. se trezescă omenii numai că în comuna Buciumi, cerculă notarială de acelaşă nume, le vine ună esecutoră de dare trimisă de inspectorulă de dara din Zilah „Măria-sa* Zeitler Kâroly. Ce e mai multă, acăsta era chiară în spre ajunulă marei adunări a desp. XI ală Associaţiunei trans. p. 1. şi c. p. r. precum şi a reuniunei fem. rom. Selăgene ţinută la 4 Augustă în comuna Buciumi. Puteţi, Domnule Redactoră, cugeta câtă durere de inimă au suferită bieţii Români numai atunci, cu privire la aceea, că în aceste (jile erau chiară o grămadă de Români inteligenţi din jurulă acesta strinşi în Buciumi (coraitetulă de primire) pentru arangearea celoră de lipsă spre primirea ilustriloră ăspeţi. Suntă şi chiară in comuna Buciumi câţiva proprietari maghiari, ce e dreptă toţi de cei cu musca patriotică pe căciulă, deşi la prima vedere a numitului esecutoră au rîsă bine unii cu alţii, (jicândă „lesz mulatsâg az olâhoknak* adecă oru ave valachii petrecere, totă în urmă pote s’au ruşinată înşişi de faptele loră, şi aşa susă numitulă inspectoră de dare a sistată cuprinderea pănă după terminarea adu-nărei.
Terminându-se treba adunărei numai decâtă au începută cuprinderile esecutoriale în comuna Buciumi, St. Georgiu de Meseşiu, Bogdana şi RestoIţulQ Mare, I6te
comune apartinătore cercului not. Buciumi, şi au durată pănă în primele (Jile ale lunei Septemvre adecă o lună în-Iregâ. In timpulă acesta apoi au despoiată pe bietulă ţărână cu ună cuvântă de tăte ce bietă a avută la căs-ci6ră. După cum am aucjită, au storsă numai de pe Buciumau! 2500—3000 fl.
După ce s’a mântuită bietulă poporă de acestă di* digdie, rămase storsă şi năcăjită, mai avăndă puţintelulă razimă că’şî voră strânge puţintelulă cucuruză şi cu acela îşî voră mai alina f6mea până la o di.
Minunea minuneloră, căci nu s’au aerisată destulă aceste comune de mirosulă fostului esecutoră, nu s’au aşezată bine vaetele bieţiloră ţărani, după câte t6te ce le au fostă luată, pănă la vestmintele ce se aflau pe trupuri, mai alesă celoră mai sărmani, şi etâ că în Octomvre de nou se trezescă Buciumând cu ună altă esecutoră, cu multă mai neomenosă şi fără de sufletă. Acesta apoi îi stărse pe săracii ţărani şi de celă mai din urmă şi puţină razimă, adecă de cucuruzulă ce bietă şî-au strînsă, Nu mai puteai vede alta decâtă licitaţiunî. Astfelă de minuni nici nu s’an mai pomenită, căci pre lângă moi bile, vestminte, bucate etc. etc. au mai spartă şi edifici-economice, încărcându-le pe care le-au escortată şi licitată in piaţă. Aci putemă esplica cânteculă ţărănescă:
Nu am pâne, nu a m sare,
T6te le-a dusă darea mare...
Mî au dusă ţolulă şi buhaiulă
Şi dela copii mâlaiulă.
Aicea, în aceste comune cu ună numără mare de locuitori, ce erau mai slabi materialminte, astfelă s’au întâmplată îneâtă suntă gata a lua lumea în capă, spre a-şl câştiga pânea de tâte filele.
Apoi, după cum am înţelesă, din cerculă notarială amintită dintre locuitorii, celă multă 700—800, la vre-o 150—200 li-se vândă moşiile pentru dare restantă câtă de puţină sumă e său procentă
Ar (jice pote cineva dintre cetitori că să-şi fi plătită darea să nu rămână restanţă. Aşa i, o scimă noi acesta cu toţii şi aşa ar şi face bieţi* ţărani, însă să ve<jl minune, darea o colectâză notariulă cu judele comunală; apoi în fiecare comună în tdtă săptămâna are (|iuă de oficiu noturulă, care mergândă în vre-o comună la (jiua officiului. de regulă sosesce pe Ia 11—12 6re înainte de amâ4ă.
Acum după ce sosesce în comună o 6ră o petrece cu poveştile, şi cu pipatulă, pănă ce i se gătesce prin femeea judelui seu alta ceva de pusă pe inimă, căci dela cafea pănă acumi a flămânzită. Mai petrece şi cu astă trâbă ceva, în acestă timpă vină <5menii pe capete cu darea să plătâscă şi să strângă câţi încapă în casă şi pe afară, căci nu are timpă notarulă. Vine ăineva să-i scrie ună cvntraotă, îlă face; vine altuitt care voesce a se pârî cu altuia, îi trebue citaţiune, o face, şi firesce aceste lucruri aducă piţule, său florini; apoi colea de cu seră începe la luare de dare, colectâză dela doi trei şi e n6pte. D-lă notară trebue să mârgă acasă, astfelă 20 -50 de contribuenţî rămână cu darea neplâlită şi acesta se întâmplă de atâtea ori pănă ce dmenii să disgostă şi mai au şi lucra, n’ -şî potă perde timpulă totă umblândă la notară şi la jade totă anulă ; aşa Ia sute de inşi le rămâne contribuţiunea neplătită din astă ?ausă. Ba mai are şi datina notarulă de a Zice cătră omeni că pentru doi-trei florini nu deschide tabela şi Z'ariulă, ci să plătâscă odată mai mare sumă. Aceste neajunsuri apoi facă de ţăranii noştri rămână cu dare restantă, apoi asta o şi are notarulă de scopă, ca să fiă restanţe să potă computa câte şi mai câte amende. Ddrane apără apoi când vine câte ună pedestru de exe-cutoră acela îlă astrânge pe bietulă tirană să plătâscă, nu-i dă răgază să dovedeseă că nu-i datoră cu câtă ceră dela elă; şi aşa bietulă ţărână nu se mai pdte vede curăţită de dare. Chiar acum după pătrariulă din urmă de dare au trasă 6 cr. inter., 5—10 cr. execuţiune la florină, pe când încă nici nu a fostă timpulă plătirei pătrarului ală patrulea pănă în 15 Noemvre. De ă mergă bieţii ţărani la inspectoră spre a se plânge de nedreptăţile ce li se facă, îi alungă şi îi îndreptă la notară, şi asta e eausa că bietulă ţărână [rămâne cu restanţa de dare. Cu câtă mai uşoră s’ar vede plătită decă ar primi crueeraşulă lui atunci când şi câţi duce? nu să lă res-
Nr. 248.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
pingă Ţicându-i să facă mai mulţi bani să plăfescă su-matim, căci vină alte nevoi şi în locO de a mai adauge cătră cei avuţi şi câştigaţi, mai cheltuesce din ei.
Din tote ceste enarate putemă vedea aceea că domnii dela putere ai ţinutului acestuia cu voiă facil pe bietultt poporft românii a decăde şi a deveni la sapă de lemnQ.
Pote ou aceste vreu să-şî ia but.ulă puternicii iplei de pe Românii din Buciumi şi jurO, căci nuşî trimită pruncii la scola lorQ de stată. Der bună e DumneŢeu, cu aceste, nici cu altele acelO scopti nu-10 voră ajunge nici când.
Vădândă tote aceste nedreptăţi cu cari apasă şi năcăjescă pe bieţii ţărani români, m’am mâhnită fdrte. şi m’am decisă, Domnule Redactorii, a vă raporta despre tofe jurstările şi întâmplările din acestă ţinută.
M. j.
SUIRILE
In Biserica-Albă au cerută erăşl 50 familii dela magistrată să le dea paşapărte pentru streinătate. Emigrarea în acestă ţinută a luată dimensiuni îngrijitOre, Iiindă că poporaţiunea a rămasă lipsită de principala loră ramură de venită, nimicindu-le filoxera viile.
—x—
Sub titlulă „Comună revoluţionară", cetimă în o-ficiosulă „Nemzet":	»Comanda a II-a de gendarml a
făcută representaţiunî la ministeriulă de interne în privinţa stării revoluţionare a comunei Guşteiu, a cărei locuitori nu voră să se supună legiîoră şi propune că pentru menţinerea ordinei ministeriulă de interne se trimită doue companii maghiare de infanteriă. — Comentară nu mai trebue.
—x—
Advocatulă din Ciuşiu Saiamon Nathan, care este totodată .şi preşedintele comunităţii evreescî ortodoxe, se plânge în colonele lui Eilenzek* contra unei ofense ce i s’ar fi făcută confesiunei evreescî cu ocasiunea petrece-rei Maiestăţii Sale în Ciuşiu. Ofensa constă in aceea, că la mijlocirea fişpanuiui comitaten-ă, deputaţiunei sinagogii evreescî ’i s’agdată loculO cc.lă mai din urmă între deputaţiunile celorlalte confesiuni din patriă, cari s’au pre-sentată înaintea Maiestăţii Sale. — Dreptate are. Nu prin jidovi se’inulţescă „patrioţii* ungu.escî? Nu jidovii mai lungescă agonia financeloră unguresc!? Nu de-ai loră e şi ministrulă ungureşcă de culte şi instrucţiune? Prin urmare loră li se cuvine loculO ânteiu în împărăţia tiszaistă.
—x—
Societatea ungurâscă pentru ajutorarea şi desvolta-rea intelectuală şi materială a notariloră din comitatulă Turda-Ariesu n’a dată dela înfiinţarea ei şi pănă acum nici baremi ună semnă de vieţă. In adunarea societăţii ţinută Ţilele acestea la Ciuşiu, s’a desbâtută uniculă o-biectă pentru care fii convocată adunarei, adecă: decă n’ar f. mai bine să se desfiinţeze societatea, după-ce şi aşa nu folosesce nimică. Adunarea a hotărîtă însă să nu se desfiinţeze, sperândă că nou alesulă preşedinte va vărsa spirită de, (vieţă în membri ei. — Cum vedemă, erăşl avemă de a face c’ună fiasco ungurescă.
—x—
Cetimă în „Kolozsvar": «pilele acestea au fostă transportate din Crizbavu la Berlină trei vagdne de mere. Crizbavulă e o comună de lângă Braşovă şi înainte de asta regele României CarolQ 1 întrebuinţa la mesa sa pere şi mere alese de Crizbavă. De aci înainte însă le
(14-)	FOII JETON U.
IiOGOFETTJLTJ MATEZtr
NOVELĂ
Ţiganca lua repede leii, rîse şi începu să-i mul-ţămescă.
flAşa-i lumea!* grăi cu dispreţîi logofătulă. *0 Ţigancă şi nimicu mai multă!" adause elă în gândulu său, scuipa în partea aceea şi plecă mai departe.
în dosulu unui stogă de fenu dădu cu ochii de negrulu său, care era prigonită acolo. Cum îlă vădii, se apropia de elă, îlă apuca de gâtă şi’şî propti capulă de gâtulă lui.
„Ei negrule, negrule, de-ai şeii tu câtă sunt de amărîtă.... n’ai mai paşte astă erbă fragedă.... ai merge pote în bălării de trestie şi ai duce fonie cum ducă eu durere!".
Aşa grăi logofătulă şi după cc isprăvi cu aceste vorbe, îşi puse mâna la frunte şi arunca ochii la ceră.
Deodată calulă începu a se feri.
„Da ce, şi tu fugi de mine?" (lise Mateiă încrun-tându-se, lua gârbaciulft dela şea, se depărta puţină şi atinse de vre-o câte-va ori pe negrul îi, încâtă acesta, după ce ajunse la capătulu funiei, se ridica în două pi-ciore şi sforăia.
Mateiă se uita la cală, şi cum îşi vedea ealulă atâtu de speriosu, i se părea că nu’i alu lui.
voră mânca Berlinezii, şi bine ’i voră prinde Nemţului, decă nu-i trebue Românnlni".
—x-—
Dr. Adalbert Tylka, medică de regimentă cl. I la regim. 2 de inf. din locă, şi Dr. Wilhelm Heltner, medică de regimentă la reg. 91 de inf. din Budweis, suntă transferaţi la propria loră cerere unulă în locală altuia.
— x—■
Vineri în 13 (25) Noemvre se va da în sala hotelului Nr. 1 din locă convenirea colegială a reuniunei române de gimnastică şi de cântări.
—x—
Ună funcţionară dela oficiulă de dare din Palanca, făcu o secvestrare în Tovarisova în casa unui ţărână serbă. Căutândă obiecte de secvestrată, funcţionarulă dădu peste o uşe încuiată, pe care 6menii casei nu voiră nicidecum s’o deschidă, aşa că fancţionarulă o deschise cu forţa. Spre marea lui surprindere găsi în cameră, nu obiecte de secvestrată, ci o femeiă de toti desbrăcată, a cărei înfăţişare te umplea de durere Sărmana femee avea unghii nespusă de lungi, părulă ei sburlită ajungea pănă aprăpe de -pămentă şi corpulă ei era intregă acoperită cu murdâriă. 6menii casei spuseră că au înehis’o deja de doi ani în cameră fiindă că ar fi nebună. Ţăranii din sată însă istorisescă, spune «Budp. Hirlap", că încă acum doi ani le-a bătută la ochi dispariţiunea femeii, der 6menu casei au lăţită vorba, că femeia a plecată departe la rudele sale. Autoritatea cerceteză casulă.
In cestiunea, decă înv&ţătârele se potă ori nu mărita consiliulă şcolară ală Austriei de josu jşl-a dată votulă său, ce i-lă ceruse dieta. Consiliulă şcolară a decisă ast-felă: Măritişulă nu li se p6te interzice învăţătăreloră, der concesiunea pentru acestă pasă importantă se se îngreuieze câtă mai multă prin introducerea unoră dispo-siţiunl potrivite.
—x—
Cu ocasiunea afacerei decoraţiuniloru în Francia, (fiarele Jrancese spună că „Legiunea de on6re“ începuse a fi dată cu cea mai mare uşurinţă. Singură „La Me daiiie mili'aire* continuase a fi dală cu mare greutate. Dintre acei suverani străini, cari posedă „Medalia militară* se citezi numai Impăratulă Rusiei şi Regele României, căruia d-lă Grevy i-a trămis’o când d. Kogâlni-ceanu se afla ministru la Parisă.
—x—
Alaltaerl s’a împuşcată într’ună hotelă de aci ună bărbată ca de 28 ani, a cărui identitate nu s’a putută constata.
Printre colosalele bacşişuri, primite de d. Wilson> ginerele d-lui Grâvy, (2,000.000 de lei dela baronesa Seilliere, pentru furnituri; 500,000 de lei dela vicomtesa de Tredern pentru divorţă) se eiiâză şi 150,000 de lei daţi de dămna G. Bibescu cu ocasiunea divorţului său cu d. de Beauffremont, spune , Românulă". Suma ar fi fostă dată pe jumătate în bani, er pe jumătate eumpă-rându-se acţiuni ale cjiarului „La Petite France", proprietatea d-Iui Wilson.
Esciuderea valoriloru austriaco dela Banca Ger maniei. — „Gurierulă Financiară* primesce dela Bursa din Viena urmălărea comunicare: Cu t6te că tendinţele suntă mai bune, speculaţiunea totuşi se ţine într’o mare reservă motivată de scirile incerte ce sosescă dela San Remo, şi de eventuala escludere a valoriloră austriaoe
„Tote se schimbă în lume*, dise elă, nimică nu rămâne pentru vecie, aşa cum ar crede omulă că este mai bine!".
Multă îlă muncea pe Mateiă idea, ca Măruţă este aşa cum i-a descris’o Rădiţa, şi’i era năcază că elă n’a putută observa mai ’nainte, şi că a trebuită ca streinii să’lă facă atentă.
Orba iubire ce-o avea pentru Măruţă mai că s’a răcită.
Mateiă era tăcută; nu era însă tăcută ca pănă acum, că pănă acum totuşi o veselie se vedea pe faţa lui, o veselie, care arăta multa fericire ce o simte elă, numai elă, şi pe care n’o destăinuesce nimănui.
A doua di s’a întâlnită cu Ienache şi când acesta l’a întrebată despre însurătore, i-a răspunsă într’o dungă:
—	Lasă-mă puţină.... voiu vede eu.... căci acum am alte de făcută, am lucruri grele de isprăvită şi nu mă potă cugeta la nimica! .
—	Bine, bine, i-a răspunsă Ienache, maşinistulă boerului, — bine bine Mateiă, numai să nu fie prea târdiu! Vedî să nu perdî pe una ca se-ţî rămână alta numai şi numai spre amarulă tău!
Mateiă a audită aceste cuvinte şi s’a uitată cu totă dinadinsulă la Ienache, şi i s’a părută că acesta scie totă, şi că elă a aflată despre Măruţă şi că pote elă va fi sciindă mai multe, cu tote acestea n’a mai întinsă vorba. Se cugeta singură la starea sa, şi nu era chipu ca să’şî vină în fire, întocmai ca unulă, carele
din lista tit unloră asupra cărora Banca Imperiului germano consimte a face avansuri.
Situaţiunea generală de alt-fe!0 nu e făcută pentru a încuragia afacerile şi Bursa Vienei, în lipsa unei direcţiuni inteligente şi puternice, a ajunsO a urma în modfj servilO tergulQ din BerlinO.
Financele Rusiei. — Guvernulfl ruso a publicata resultatulO eserciţiului 1886. In bugetulQ ordinarO defi-citulă era înscrisO la 25 milidne ruble, eompturile însă acusă o lipsă de mai bine de 51 miliăne.
Recetele au răraasO cu 6 â 7 milidne mai josu de prevederi, pe când cheltuelile întrecO alocatiunile cu 19 milidne.
Cheltuelile ordinare fiindfl de 832,390,000 ruble şi cele extraordinare de 112,600,000 ruble, totalulO general alO cheltuelilorO este de 945 miliăne din care 780 mi-lidne jum. suntO acoperite de recele curente. RestulQ, adică 164V» milione a foslO obţinută prin măsuri extraordinare.
Din aceste 164Va miliăne, 26V9 milione au foştii procurate prin rambursarea avansurilorO făcute la diferite întreprinderi de căi ferate şi 85Va milione de produ-sulO rentei 5% a căilorO ferate (împrumutulO de 100 mi-lione) plasată în Rusia. FiindO-că acestă împrumută a produsă 98 milidne, ară mai rămânea la disposiţia ministrului de finance vr’o 15 milidne aprope pentru tre-buinţela eserciţiului curentă.
Hamburg. — Sucursala din Hamburg a Băncei Naţionale a imperiului Germană a publicată ună avisă prin care declară că nu mai împrumută în viitoru pe titluri rusescî.
(fisa sucursală mai face cunoscută că eite autori-satâ a cumpăra piesele de 20 fr. Belgiane, Italiane şi Serbe, piesele de 20 lei române şi acele de 8 florini aus-triace in aceleaşi condiţiuni ca Napoleonulă de aură (M. 1,252,204 de tt). Piesele grecesc! de 20 drahme nu vorfl putea fi primite în mari cantităţi decâtă pentru topire.
Convenţia de comerţu Română-Austro-Ungară. —
• Gurierulă Financiară" din Bucureseî scrie în număruld său dela 8 (20) Noemvre: Suntemă autorisaţl a desminţi tote sgomolele ce au circulată Ţilele din urmă la bursa din Viena şi în alte părţi cu privire la negocierile anga-giate între Austro Ungaria şi România în vederea d’a re-înoi tractatulă de comerciu. S’a Ţisă pe de o parte că negocierile au fostă întrerupte; er de altă parte s'a afirmată că ele au fostă reprinse. Nu este în aceste sgo-mote nimică esaetă. Negocierile nu potă fi reprinse, pentru escelentulo cuvântă că ele n’au fostă nici odată rupte.
Există, după cum se scie, mari dificultăţi care re-sidă mai cu să ă asupra cestiunei tarifelorCL Aceste dificultăţi însă suntă în acestă momentă obiectulă unui studiu seriosă şi de o parte şi de alta. Cele două guverne animate, unulă ca şi altulă, de sincera dorinţă d’a se înţelege, suntă în continuă corespondenţă, şi când voră ajunge a pune tarifulă română în acordă cu tari-fulă Austro Ungară, negocierile voră lua forţamente o alură mai repede.
Adunarea generală ordinara
a reuniunei femeilord române din Braşovu.
Sâmbătă în 7 (19) Noemvre a. c. la 3 6re după prândă întrunindu-se membrele reuniunei în sala de de-
îşi vede clătinată temelia fericirei sale, şi astfelu buimăcită de cugetările sale cele multe, nu mai crede în nimică, nu mai crede în nimenea şi i se urăşte de viaţă.
între astfelă de gânduri pleca la Rădiţa, căci i se părea că nicăirî nu va găsi unu pretină, şi aici la Jcâr-ciumă celă puţină îşî va pute îneca amarulă în vină, şi’şî va uita de totă amărîciunea sa şi s« va face erăşl omulă liniştită din timpulă când trăia mamă-sa.
Rădiţci nu i-a spusă nimica, der îndată ce a zări t’o i-a fugită totă disposiţia cea rea, şi într’o clipă se simţi de totă bine ; bine în tocmai ca atunci când venise ântâiaşî dată la moşiă şi’i spunea Rădiţei verdl şi uscate şi’şî vărsa punga si’şî arunca inima la piciorele ei. Se afla bine lângă ea tocmai ca mai nainte şi nici nu se putea altfelă, căcî îi trecuse furia ce’lă cuprinsese atunci când i-a vorbită ea despre Măruţă.
Rădiţa a pricepută starea lui Mateiă şi era veselă şi rîdea din totă sufletulu şi se învertea în jurulu logofătului întocmai ca prisnelulă împrejurulă fusului. Nu se mai îndoia că logofătulu urăşte pe Măruţă şi astfelă tote părerile duceau la dorinţa ei, ca Mateift, ca dragulă de logofătă, să rămână neînsurată.
XIII.
Trecuse o bună bucată de vreme de când logo-fătulu Mateiă nu se mai ducea pe la curte.
Nu se mai ducea, der cu atâta mai desu se iu-
Nr. 248.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
semnă a sc<51eioră române centrale din loeă, d-na pre-sidentă Agnes Duşoiu deschise adunarea printr’o cuvântare, în care accentuâ nobiiulă scopă ală reuniunei şi îndemna pe membrele, ca se sprijinescă şi mai departe acestă instituţiune frumosă.
După aceea ceti d na cassierâ Maria Zîuescu lista membreloră, care au solvită laxa pe anulă 1886/87.
Urmă apoi raportulă comitetului despre activitatea sa în decursulă anului expirată, care fu cetită de actu-arulă reuniunei Dr. Nicolau Popă şi din care sulevămă punctele mai însemnate:
Că averea reuniunei este astăzi de 41,055 fl. 94 cr. v. a., că comitetulă a prestată subvenţiunile îndatinate la schia de fetiţe din Blaşiu, la scola de fetiţe din Braşovă şi la internatulă reuniunei, cu totulă în sumă de 1550 fl. v. a.;
că comitetulă s’â ocupată f6rte multă cu interna-ală, inspecţionându-lă şi controlându-lă forte desă prin-câte 2 membre din comitetă; în anulă espirată au fostă cu totulă 14 eleve şi anume: 12 cu plată şi 2 fără plată, comitetulă raportăză mai departe, că internatulă a co răspunsă în anulă acesta — amă pute 4<ce de probă — tuturor aşteptăriloră, căci nu numai purtarea elevelor, care au frecuentată şcola de fetiţe, a fostă mulţămithre, după cutn au constatată profesorii respectivi, ci şi starea internă disciplinară şi a instrucţiunei în lucrurile prescrise a fostă f6rte bună, după cum s’a putută vedâ acesta din diferitele lucruri de mână espuse la esamenile publice.
Mai departe aduce comitetulă la cunoscinţă, că di-misionândă d-na Maria Săcăreanu s’a alesă de preşedintă d-na Agnes Duşoiu.
După ce s’a discutată şi s’a primită întregă rapor-tulă comitetului, adunarea a mai pertractată următorele puncte mai însemnate, şi anume:
Adunarea şî-a exprimată sentimentele sale de pietate şi recunoscinţâ faţă de răp. Iacobă Mureşianu, care a fostă întemeetorulă reuniunei şi celă mai mare spriji-nitoră ală intereseloră ei;
apoi s’a votată mulţămită d-nei Elena Filitis născută Radoviol pentru actulă marinimosă, prin care oferă reuniunei gratuită cuartirulă din casele păriniescî cu scopă ca să se instaleze aci internatulă reuniunei.
In tine, dehrece d-na Secăreanu a demisionată şi din comitetă, se alege de membră a comitetului d-na Efro-sina I. G. Ioană şi de suplentâ d-na Elena Săbădeanu.
După ce s’au luată şi alte decisiunl de puţină însemnătate, adunarea s'a terminată pe la 7 hre săra.
Strămutare de locală*). Societatea literară »Petru Maioră" a junimei române din Budapesta, cu începutulă lunei curente şl-a strămutată localulă său din Vaczi utcza Nr. 13, în S6 utcza Nr. 6. II. 14.
Pentru comitetă:
Vasilu Bologa, v.-preş.	Georgiu Papp, secret.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PARIS, 22 Noemvre. — Preşedintele Gr6vy a oferiţii lui Clemenceau formarea cabinetului. Acesta răspunse că nu se dă îndărătd, ci e gata i\ lua asupră’şi sarcina, căci după părerea sa,
*) T6te 4'arele române suntă rugate a lua notiţă de acestă strămutare.
situaţi unea actuală e complicată prin alte elemente, er nu prin cestiunea ministerială.
Asără a fostu conferinţă între Grevy, Clemenceau, Floquet, Freycinet şi Goblet. Aceştia îşi espuseră vederile loru asupra crisei. Nu s’a luatu încă nici o decisiune.
SAN-REMO, 22 Noemvre. — Starea prinţului de cordnă e mulţii mai bună, respiraţia e liberă, înghiţirea e fără dureri, aspectulu apeti-tulti şi somnulu suntu fbrte bune.
Insciinţare. Preoţii şi învăţătorii din tractulă pro-topopescă ală Secului, diecesa Gherlei, în 3 Decemvre n. îşi voră ţine adunarea de thmnă in Ţaga, cu care oca-siune se voră pertracta mai multe afaceri bisericesc! şi şcolare La acestă adunare se invită toţi aceia cari se intereseză de binele şi înaintarea trebiloră bisericescl şi şcolare. — Petru Grama, notarulO conferenţei.
DIVERSE.
Furtună teribilă. — Ştirile telegrafice spună, că în apele chineze a fostă în 4dele trecute o furtună din cele mai violente, care a causath stricăciuni colosale. Mai mută a suferită insula Hoiling cu 30,000 de locuitori, în care s’au înecată peste o miiă pershne în valurile mării, aruncate pe uscată. Nu departe de insula Ghilung au naufragiată trei corăbii şi s’au înecată 32 pershne Suntă temeri, că în timpuiă furtunei a pierii ă şi o ca-nonieră britanică, ce se afla în apele chineze.
Espediţiunea lui Stanley în Africa centrală. —
La Liverpoolă s’au primită scirî dela Stanley, espediate de colonia portugeză din Saint-Thomas la 7 Octomvre. După aceste scirî, Stanley, cu toţi membrii espediţiunei, se afla la patru sute mile departe de reşedinţa lui Emin-Paşa, şi avea intenţiunea d’a face, cu jumătatea forţe-loră de cari dispune, câte-va marşuri forţate pentru a şi ajunge scopulă câtă mai curendă. Cealaltă jumătate îlă va urma lăsândă garnisone în localităţile pe cari Stanley deja le-ar fi trecută.
Orele mâncării. — Pe timpuiă lui Francisco I. alo Franţei, pe la anulă 1515, avea trecere urmâtorulă pro-verbă: »Sc61ă-te la cinci şi mănâncă la nouă; cinezâ la cinci şi te culcă la nouă; astfelă vei ajunge la nouă-4ecl şi nouă de anî/ ‘ Obiceiulă de a mânca prân4ulă la nouă ore diminăţa s’a perdută cu timpuiă; Carolă V mânca la 4«ce ore diminăţa şi la şăpte ore sera. Iarna la şăse ore sera şi in timpă de vară între optă şi nouă ceasuri săra se trăgeau pretutindeni clopotele, spre a se aduce aminte hrneniloră, că e liţnpulă să stingă focuiă.
Monstru. — Din comuna Popeşti ’i se comunică „Liberalului14 din Iaşi, că femeia Ecaterina lui I<5nă a Chircei a născută ună copilă de secsulă femenină, avendă corpulă în forma naturală, precum şi faţă; ochii, nasulă şi gura Insă suntă asemănătore cu ale unui iepure; pe lângă acăsta din dosulă capului are şi o bolfă ca de vre-o 500 grame formândO astfelă eapulă întocmai ca ală unui iepure.
Ce să învăţămă pe copilele nostre? — O gazetă americană răspunde la acăstâ întrebare în următorulă modă: Daţi-le instrucţiune bună, învăţaţi-le a fierbe o mâncare bună. Invăţaţi-le a spăla, a călca, a cârpi colţunl, a c6se bumbii, a-şl face singure îmbrăcămintele şi cămăşile îoră* Invăţaţi-le a c6ce pâne şi instruiţi-le, că o bucâtăriă bună feresce de farmaciă. Invăţaţi-le, că
ună dolară are 100'centimî (1 florină 100 cruceri) şi că numai acela cruţă, care speseză mai puţină, decâtă câştigă şi că toţi, cari spesâză mai multă, trebue să să-răcâseă. Invăţaţi-le că ună straiu de catună, dăcă este plătită, ce îmbracă mai bine, decâtă celă de mătase, dăcă ai datorii. Invăţaţi-le, că o faţă roşiă şi plină face mai multă, decâtă cincî4ecî de feţe bolnăviciose. Invăţaţi-le a purta papuci buni şi tari. Invăţaţi-le a cumpăra bine şi a se încredinţa, ori de consună cilcululă. Invăţaţi-le, că chipulă lui Dumne4eu prin strângere prea tare se p6te numai strica. Invăţaţi-le încredere în sine, ajuto-rulă propriu şi spirită pentru lucru. Invăţaţi-le, că ună meseriaşii de trâbă in cămaşă, chiar fără ună cenlă în avere, este mai vrednică decâtă o duzină de pierdevără nobili, cari suntă bogată îmbrăcaţi. Invăţaţi-le grădinăritul şi plăcerile naturei libere. Decă aveţi de unde, învăţaţi-le şi musică, pictură şi alte arie, aveţi însă tot-deuna aminte, că aceste suntă lucruri secundare. învăţaţi-le că plimbările pe josă suntă mai bune decâtă cele în trăsură şi că florile sălbatice suntă fdrte frumhse pentru aceia, cari le privei că cu atenţiune. Invăţaţi-le a uri aparenţa şi dăcă 4>c0 da său ba, să şi cugete totfi astfeliu. Invăţaţi -le, că noroculă în căsătoriă nu depinde dela aparenţa exterioră, nici dela banii bărbatului, ci simplu numai dela caracterulă acestuia. Dăcă le-aţl instruitei în aceste tote şi dăcă le-au precepută, atunci sosindă vremea, lăsaţide să se mărite; ele voră nimeri apoi calea potrivită.
Necrologă. — Răgi Vasile Frigătoru In etate de 74 ani după o scurtă suferinţă, s’a săvârşită din vieţă, astă4I Sâmbătă la 6ra 1 diminăţa. Trista sa soţiă, soră, socrii, fii, fiică, ginere, nuroră, nepoţi, nephte, cumnaţi şi cumnate, pătrunşi de cea mai adencă durere, r6gă atâtă pe amici câtă şi pe cunoscuţi să binevoiască a asista la ceremonia funebră, care va avea locă Duminecă 8 Noemvre, 6ra 1 p. m., în biserica sfinţii Archangheli Mitocă. Cortegiulă funebru va porni dela domiciliulă defunctului, strada Braşoveniloră. Galaţi, 7 Noemvre 1887.
Zidurile dela lerusalemd. — Societatea ortodoxă din Pale dina, ală cărei preşedinte este marele duce Ser-giu al Rusiei, a procedat acum în urmă la săpături făcute pe terenulă cedată Rusiei la Ierusalemă. S’au descoperită resturile vechiului zidă ală acestui oraşă, precum şi lo-culă porţiloră practicate în acestă zidă şi prin cari se crede că Isu.să Christosă a fostă condusă la Golgota.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI.»
Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începută ună nou abonament A pe triluniulti Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Fentro Aostro-Ungaria:
pe trei luni 3 fl.
n Ş^se „	6 „
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 Eranoi m Ş6se „	20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorti de păn’acum li-se recomandă a însemna pe euponu num&rulu fâşiei sub care au primiţii (Jiarulti.
Domnii cari se voră abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Anrel Muresianu.
telnea cu Ienache, care totâ mai mulţii îlă înstreina de Măruţă.
Adî aşa, mâne aşa, păna când Mateiă fără sâ’şî mai dea semă de ceea ce face, s’a învoită cu propunerile lui Ienache.
Destrea s’a hotărîtă, s’a hotărîtă şi 4iua legodnei şi <jăua cununiei.
Tote erau puse la cale,
Scutarulă Dumitru avea să plece a doua di să-şî aducă fata, să o vadă Mateiă, şi decă îi va plăcea, să facă şi logodna şi nunta de odată.
*
* *
Mateiă venea cu Ienache dela scutarulă Dumitru şi mergeau împreună prin satu. In urma loru venea logofătulă Nicolae.
Ienache era veselă şi se uita în drepta şi în stânga, îşi lua pălăria din capă şi saluta pe toţi câţi îi eşiau înainte ca şi cum ar fi voită să le spună că logofătulă a făcută ună pasă mare. Mateiă din contră mergea cu eapulă în pămentă şi îi era par’că greu cum se uita lumea la elă, căci elă credea că lumea scie unde a fostă şi scie şi ce a vorbită şi ce a pusă la cale.
In sfîrşită, după ce cutreerară sătulă dela ună capă la celâlaltă, ajunseră la casa lui Ienache şi intrară cu toţii.
Ienache spuse nevestei sale, să le pună ceva de mâncată şi să le aducă puţină vină pentru voe bună.
Tote se făcură păn’ai da în palme, căci Stanca era femeie harnică.
Se aşedară la masă. Mateiă şedea în fruntea mesei şi nu’i sta rău, căci pentru astă seră elă era persona cea mai de cinste, şî-apoi, numai ce’i dreptu, cine se hotăresce cum s’a hotărîtă astădî Mateiă, nici nu pote să şea<)ă airea.
Se uitau unulu la altulă, der nimenea nu dicea nimică.
Intr’aceea Stanca, nevasta maşinistului, aduse pe masă o ciorbă de pui şi câtă dădu cu ochii de Mateiă, îi dise:
Să fiă într’ună ceasă bună!" apoi puse ciorba pe masă şi întinse mâna logofătului.
— Să te audă Dumnedeu! — grăi seriosă Mateiă şi apuca mâna Stanchii. Atâta chse logofătulă, şi când (Jise aceste vorbe, nici nu s’a uitată la ea în faţă.
Masa era pusă, căci după ciorbă Stanca aduse şi celelalte ce suntă de lipsă pentru o cină, se aşe(Jâ şi ea pe ună scaună şi cu toţii începură a mânca. Nu vorbiră altceva în timpuiă mâncărei, fără numai despre bunătatea ciorbei.
După ce mântuiră, ce avură pe masă, urma o friptură de oie, urma apoi vină şi cu vinulu începu şi vorba, căci unii prinseră curajă, er lui Mateiu îi mai fugiră gândurile.
S’a închinată întru sănătatea şi fericirea lui Mateiă şi tocmai acesta i-a stricată voia ce’i venise. Nu’i
plăcea să se vorbeseă atâta de căsătoria sa; lui i-ar fi plăcută să se vorbeseă de altceva.
—	Astă<jlî mî-aducă aminte de cele mai mici lucruri din vieţa mea, — grăi Mateiă ridicândă fruntea în susă. — Mî-aducu aminte de cele mai mici lucruri din vieţa mea, — repeta, — şi când mî-aducă aminte par’că îmi vine a <jhce că am trăită de ajunsă. — Ce-i şi lumea asta ? — grăi elă şi lăsându-şî eapulă în mâni îşi îndrepta privirea în josă şi se cogeta la timpuiă dinainte şi par’că i se desfăşura înaintea ochiloră o iconă în care vedea totă ce făcuse pană acum.
După o tăcere de câteva clipe, Mateiă ridica faţa din pămentă, puse mâna pe sticlă şi umplu paharele. Se uita apoi la cei dela masă aşa de seriosă, încâtft din acestă uitătură se putea vedea că Mateiă se cugeta la ceva, şi că acelă ceva îlă neliniştesce.
—	Am avută o copilăria deosebită, — începu Mateiă vorba şi clătina din capă.
Cei de faţă îlă priveau cu mirare şi voiau sS’lu aducă pe Mateiă erăşî la lucrurile ce se făcuseră astădî în casa scutarului, şi astfelă apucară paharele şi le goliră.
—	Ai avută şi tu o copilăriă ca şi alţii, — începu Nicolae, se aşedâ apoi cu cotele pe masă şi se uita la Ienache.
(Va urma)
Nr, 248.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
la bursa de Fiena
din 20 Noemvre st. n. 1887.
jRnrsa de Bueuresci.
ung.
căi-
Rentă de aură 5°/0 . . .
Rentă de hârtiă 5% . . împrumutulit căiloră ferate
ungare ................
A mor tis ar ea datoriei căiloră ferate de ostă (1-ma em isiune) Amortisarea datoriei loră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... Bonuri rurale ungare . . Bonuri cu cl. de sortare Bonuri rurale Banat-Ti~
/nişă..................
Bonuri cu cl. de sortare Bonuri rurale transilvane
98 60 98.60
149.25
95 —
112 25 104.50 1C4.25
104 25 104 25 104 40
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung. ...... 99.—
Imprumutulă cu premiu
ung...................122.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 88 — Renta de arg. austr. . .	81.10
Renta de aură austr. . . 111 70 Losurile din 1860	. . . 134.50
Acţiunile băncel austro-
ungare ............... 888 —
Act. băncel de credită ung. 282.— Act. băncel de credită austr.273.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.93
Napoleon-d’orI ....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61.72 Londra 10 Livres sterlinge 125 25
Cota oficială de!a 8 Noemvre st. v.
Gump.
1887.
vend.
C'brsuîv piaţei Braşovu
din 22 Noemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.63 Vend.
Renta română (5°„).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» eonvert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc.	rural	(7%)
*	55	5)	(5°/o)
»	»	urban	(7%)
»	*	»	(6°/o)
*	*	*	(5°/.)
Banca naţională a României 500 Lei
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă . .	14. V*
Bancnote austriace contra aură. .	2.03
93 Va 96— 91— 34— 105— 91*/* 103— 96— 87»/.
91 Va 97— 92— 36-106— 92Vi 104— 97—
88V.
15.—
2.04
Argint românesc................»
Napoleon-d'orl.................•
Lire turcesc! ........	»
imperiali.....................*
Galbeni........................»
Scrisurile fonc. »Albina»	6%	.	*
n *	n 5°/0 . r>
Ruble Rusescl..................»
DiscontulG ...
8.55	»
9.89	»
11.22 *
»	10.21	»
»	5.89	*
*	101.—	*
55	98.-	-
»	110.—	*
7—10°/9 pe ană.
8.60
995
11.25
10.26 5,92
102.-
99.-
lll.Vi
DICŢIONARU
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu,
germano-roman
DE
THEOCHARALEXI A NOUA MIZÂ de EXEMPLARE.
Opu aprobată de Ministerulu Instrueţiunei Publice ală României sub Nr. 11,230 din 27 Oetomvre 1866.
Agreată de Maiestatea Sa Carolu I. Regele României, conformă notei înaltului Seu Cabinetă din 26 (8) Decern vre 1866.
Se află de vemjare la tote librăriile notabile.
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovu la Peşta:
Trenuiă de persâne Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenuiă mixtă Nr. 315: 4 6re 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovft la Buouresci:
TrenulO accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulii mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după am6(Jî.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovft:
Trenuiă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ameijl.
Trenuiă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2. Dela Bucuresoî la Braşovft:
Trenuiă accelerată Nr. 301: tO ore 12 minute săra.
Trenuiă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ame<jl.
A. Plecarea posteloru:
a) Dela Braşovă la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 ore 30 min. după am6<j/
fl. 1.50 seu 3 lei 50 bani exemplarul!
b)
C)
d)
e)
Librarii primescă rabate forte considerabile.
A se cere exemplare din Tipografia ALEXI, căci celelalte suntă eontra-făcute,	6—12
Zizinu: 4 6re după arnă(jî. în Secuime (S. GeorgI): 1 oră 30 minute n6ptea. la Fâgâraşu: 4 ore diminâţa. la Săcele: 4 6re dimineţa.
R. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă : 10 ore înainte da ame^I.
b)	„ Zizinu In Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Dm Secuime ia Braşovă: 6 Are sera.
d) n Făyăraşu !a Braşovă: 2 6re dimineţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 6re 30 minute sera.
#
PuMieatinnile „CANCELARIEI NEBRBT1U"
9 — GHERLA — SZ.-UJVAR. —
AMICULU FAMILIEI. Diară beletristică şieneiclo-j Probitatea în COpilăriă. Schiţă din sfera eduea-pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare ţiunei. După Ernest Legouvâ, membru ală academiei.
^ In 1 şi 15 <fi a lunei în numeri de câte IV2—2Va cole cu ilustraţiunî frum6.se; şi publică articlii sociali, poe-^ siă, nuvele, romanurî, suvenir! de călătorii ş. a. — |ţ| Mai departe tracleză cestiuni literare şi scientifice, cu ^ reflesiune le cerinţe’e vieţei practice; apoi petrece cu IU atenţiune viăţa soevJă a Rcmâniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporali uni din patria şi străi-Hl nătate; şi prin umoră duice şi satiră alesă nisuesce ţjjjţ a lace câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijele Uf? vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indi-vi^iloră din familiă o petieeere nobilă şi instructivă. — Preţuia de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 11. pentru România şi străinătate 10 Irancî — lei noi,
Splătibili şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revis dă bisericescă, scolastică şi literară. CursulG XIII. — Apare în broşuri lunare ţfc de câte 2l/4—31/* cole; şi publică articlii din sfera tu-||| turorG sciinţelorG teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiuni, — mai departe studii pedagogice, didactice şi seientifice-^P literari. — PreţulG de abonamentu pe anulQ întregă i£P e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-$P tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
$P A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai a Hă de vânzare şi ur-||| mătorele cărţi:
4$ Puterea amorului. Nuvelă de Dauiina C. Z. Ro-U& vinară. Preţulă 20 cr.
^P Idealulu pierdut! Nuvelă originală de Paulina
i
#
C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvele:: Jdealuiu pierdutu“ — de Paulina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu 4P Simu. Preţulă 10 cr.
$ Codrenu craiuld codrului. Baladă de Georgiu ^P Simu. PreţulG 10 cr.
||| Elu trebue să se însore. Nuvelă de Matia Schwartz ^jjp traducere de N. F. Negruţiu PreţulG 25 cr.
^P Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea ^P lui DragoşO. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
^P Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wac-hs-^ mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Irancese. PreţulG 10 cr.
Barbu cobzarul! Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulG 15 cr.
Hermann şi Oorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulG 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu I prima liniă interesaţi ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulG 30 cr,
Petuiantulu. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de loanG St. Şuluţă PreţulG 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa!ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu NicGră prof. gim-nas. Cu portretulA M. S. Regina României. PreţulG 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Butieescu. UnG volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulG redusG (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de IoanQ Popu ReteganulG. UnG volumO din 14 c6le.
PreţulG 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologicG de D. 0. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologia. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de l)r.
Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românii Cartea I. II. III.
IV. cuprinc|endă materii forte interesante şi amusante.
Preţulă la t6te patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. PreţulG 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-mereiu şi ehemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulG 50 cr.
Economia pentru scoiele popor, de T. Roşiu. Ed.
II. PreţulG 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-
parandiall), a învăţătorilorQ şi a altoră bărbaţi de sc6lă, ^ de V. Gr. BorgovanG, profesorG preparandialfl. Pre- $ ţulG unui esemplarO cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. || a. In literatura n6strâ pedagogică abia aflămQ vre-unG % opă, întocmită după lipsele scolelorO nOstre în măsura ^ în care este acesta! pentru aceea IlG şi recomandămă ^ mai alesă Directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în ^
«
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- |$ mâni. De Vas. Gr. BorgovanG. PreţulG 15 cr. ^ Manuală de Gramatica limbei române oentru sed- % lele poporali în 3 cursuri de MaximQ PopO prolesoră la gimnasiulă din NăseudO. — ManualulG acesta este ^ aprobată prin Iiialtulă MinisterQ de cultă şi instruc-ţiune publică cu rescriplulQ de dato 26 Aprilie 1886 ^ Nr. 13193. — PreţulG 30 cr.	§
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, ur- % mute de iertăciuni, epitaiiă s. a. PreţulG 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în 9
scala poporală pentru învăţători şi preparantjl. Broş. I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorG preparandialO. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cârţî de rugăciuni.
#
»
t
mentulă intuitivă în f'olosulG eleviloră normali (pre-1 esemplară legată e 15 cr.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş' cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşată 40 cr. legato 50 cr. le* gatQ în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr.
I fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculă mărgăritară sufletescă. Cărticică de ru- ^ găciunî şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pen- ^ tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea ^ jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulG unui esemplarO || broşatG 1R cr., — legata 22 cr., legato în pânză 26 cr. ^ Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii H şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru- |§! mose. PreţulG unui esemplarO trimisă franco e 10 $ cr.; — 50 exemplare costau 3 fl.: 100 esempl. 5 fl. fSP Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei ® de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumăse. Cu mai multe iodne frumâse PreţulG unui esemplarO $ espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esern- % piure 5 fl. v. a.	^§|
Epistolia D. N. Isusă Christosă. PreţulG unui ^

Tipografia ALEXI, Braşovă.