BKRACŢZrWEA ŞI ABKISIfiTBAŢIfSfEA j BBAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA54 IESE ÎN FIECARE pi.
?e anii an fi 12 fior., pe ş6so luni 6 fior., pe trei iun! 3 fior. slojsa&aia şt atrăSxsSîats:
Pe an fi 40 fr., pe luni 20 fi§4 pe 4 r > 1 «i ? 10 franci.
ANULU L.
St PRENUMERĂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. &N%7 NEXURILE:
O seriâ garnaocd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
ActaerT n3?rn*unt# n« ©e e*'-*	- — SansMorîpte vv ao rotrămftii.
Ml 247
Luni, Marţi 10 Noemvre.
1887.
Braşovu, 9 Noemvre 1887.
Şedinţa de Sâmbătă a camerei francese a fostă o şedinţă din cele mai furtnndse şi s’a sfâşifcu cu demisionarea cabinetului Rouvier.
N’au fostă destulă desbaterile violente din aceste (Jile din causa afacerei deputatului Wilson, ci în locu d’a se mai lăsa timpă, spiriteloră să se potolâscă şi guvernului să se mai recreeze de grâua luptă din (Jilele din urmă, deputatulă Clâmenceau găsi cu cale ca tocmai acum să interpeleze guvernulă asupra situaţiunei politice.
Ministrulă preşedinte Rouvier n’a primită ca desbaterea să încăpă nemijlocită. Destulă că renta a perdută în timpă de o săptămână unu francă în curau, din causa celoră petrecute în cameră şi din pricina temeriloră unei eventuale crise presidenţiale, nu e dec! cu cale ca să se mai neliniştăscâ piâţa prin resultatulă desbaterei, pricinuindu-se, p6te, pagube de milidne în rentă. Din aceste consideraţiunl, guvernulă neputându lua asupră’şî răspunderea pentru acâsta, a cerută să se amâne desbaterea cu şâse (Jile, când se să-vârşesce conversiunea rentei şi când apoi p6te sta la disposiţiunea camerei şi să dea lămuriri şi asupra situaţiunei politice.
Acăstă declaraţiune a guvernului, precum şi avertismenlulă că desbaterea acâsta va aduce căderea lui, n’a ajutată nimicu. Deputatulă Clâ-menceau începu a vorbi despre insultele ce se aruncă republicei în faţă de cătră monarchiştl, despre disordinea ce domnesce în administrară, despre frecările ce esistă între justiţia şi poliţia; acăstă stare nu se mai p6te suferi, (Jice elu, căci dăcă ar fi să se ivâscă ceva din afară, ţâra tre-bue să scie cine o conduce, cine are autoritatea şi la cine să se adreseze. „Amănându-se desbaterea, vreţi să câştigaţi timpă; dâr să vă feriţi de a câştiga timpii; nenorocirea nu aştâptă!“.
Cu aceste cuvinte încheiâ Clâmenceau vorbirea sa, camera respinse propunerea guvernului d’a se amâna desbaterea şi astfelă miniştrii se duseră imediată la preşedintele republicei şi’i presentară dimisiunea loru.
Dâcă ţineină sâmă că unu monarchistă a făcută să ia afacerea Wilson proporţiunl atâtă de periculâse chiar pentru esistenţa republicei; că monarchiştii au făcută să se destitue prefectulu politiei din Parisă ca fiindu complice lui Wilson şi au provocată demisiunea ministrului de justiţiă; că monarchiştii, şi anume drâpta regalistă a făcută să catjă guvernulă votândă contra amânărei desbaterei şi pentru propunerea republicanului Clâmenceau: atunci cu dreptu cuvântă se pâte (Jice, că republicanii sapă ei înşişi republicei grâpa, lucrândă în interesulă monarchiştiloră, cari precum vedemă sein profita cu o deosabită dibăcia de greşâlele republicaniloră.
încurajaţi de aceste succese monarchiştii şi pentru ca să aducă şi mai mare zăpăcâlă între republicani, unu bonapartistu sta gata în şedinţa de Sâmbătă să câră, ca preşedintele Grâvy să fiă pusă în stare de acusaţiune, negreşită pentru miseriile sâu mai bine (Jisu pentru punctele de acusaţiune amintite mai susu şi în care intră şi afacerea Wilson, ce înşişi republicanii le au ridicată contra guvernului loru.
Pană aci nu voră ajunge lucrurile, dâr destulă că posiţiunea preşedintelui republicei e f6rte critică şi prin urmare merită cuvenita atenţiune soirile ce sosescă din Parisă, că în cele din urmă grâua crisă internă totu îlă va sili să-şi dea de-misiunea.
Şi întfadevără grea sarcină duce pe umerii săi bătrânulă preşedinte Grâvy, avândă a conduce republica cu nisce republicani desbinaţl, cari s’au făcută vestiţi prin desele răsturnări de guverne. Dâr pe câtă de grea e sarcina, pe atâtă de mare e raeritulă lui d’a fi scăpată pănă
acum republica de tote crisele ce au trecută peste capulă ei.
Vorba e însă, putâ-va încă preşedintele republicei să mai supârte greutăţile, cu care-i este împreunată oficiulă său, şi se mai apere esistenţa republicei de loviturile ce i le dă şi de sgudui-turile ce i le pricinuescă aceste "stări anarchice?
P6te că republicanii nu se gândescă seriosă la acâsta, se gândescă însă monarchiştii, cari stau la pândă şi aştâptă din (Ji în (Ji momentulă în care să îmbrâncâscă republica în grâpa ce repede i-o sapă înşişi fii ei.
Mesaginlâ tronului italianâ.
Parlamentul ă italiană s’a deschisă de cătră regele cu următorulu discursă ală tronului:
Tare prin armele sale, sigură de alianţele sale şi amică cu tăte guvernele, Italia păşesce mereu înainte în familia stateloră celoră marî şi se mişcă astă<JI în aceiaşi liniă cu ele. Fără grijă deci parlamentulă se pote consacra culti'Tărei afaceriloră interne. Reforme urgente se aş'ăptă cu nerăbdare. (Mesagiulă enumără aceste reforme).
IJltimulă bugetă a apărută îngreuiată prin sporirea cheltueliloră pentru armată şi marină, (ără ca pentru a-ceea să se fi conturbată eehilibrulă financiară. In anulă financiară curentă a trebuită să se facă o nouă sporire trecătăre a cheltueliloră militare şi a acelora pentru con-strucţiuni publice.
Trebue să lichidămă trecutulă şi în viitoră să luăoiă astfeliu de măsuri, încâtă, după învingerea greutăţiloră actuale, orî-ce pretenţiune la creditulă publică pentru căi ferate nouă să se restringă în margini clare şi înguste. Dăcă, precum am deplină încredere, se va susţină pacea, nu se voră mai ivi în bugetă cheltueli militare eslra-ordinare; atunci vomă pută da financeloră nostre o basâ neclintită. Se voră propune măsuri pentru suportarea mai uşâră a noueloră sarcine şi în îndeplinirea prornisi-uniloră pentru restabilirea elasticităţii bugetului, pentru ca să se asigure stabilitatea unei bune administraţiunî fi nanciare.
Tote dorinţele şi ostenelele mele, precum şi ale guvernului meu, suntă îndreptate a<jî întru susţinerea păcii, care ne pare neapărată necesară pentru esecutarea re-formeloră nostre civile şi pentru realizarea bunei stări a poporului, care e cea mai ferbinte dorinţă a n6?trâ In aceslă dorinţă şi trebuinţă de pace alte state mari ale Europei suntă sinceră unite cu noi. Şi acolo, în afară de Europa, unde soldatulă italiană, chiar câcjăndu pe câm-pulă de luptă a convinsă pe inimică despre vitejia italiană; chiar acolo, unde pregăti mă o drăptă acţiune militară, avemă de scopă pacea, care corespunde dreptului nostru.
După ce regele se provocă la cuvintele es-pvimate de regele Victoru Emanuelâ cu ocasiunea unei festivităţi: „Piemontulu, mică în teritorin, a fostă mare prin ideile sale, ce le-a representatu“, discursulă tronului încheia astfeliu:
Italia de atji nu are nici de cum ună ideală mai puţină sublimă. Numai câtă vreme rămânemă fideli prin-eipieloră, cărora naţiunea are a-le mulţămi viâţa sa şi casa mea gloria sa, şi câtă vreme noi ne afirmămă uniţi pe calea libertăţii, vomă asigura Italiei pentru totdeuna simpatiele popăreloră şi răsplata norocului.
întrunirea Poloni lorii în Posen.
Iu numărulă trecută amă comunicata, că în Posen s’a ţinută o imposantă întrunire polonă, care a protestată in contca măsurei luate de guvernulă prusiana, prin care se scote din^scole limba polonă.
Adunarea a fostă cercetată de peste 3000 de Poloni veniţi din tâte părţile Prusiei. Diferiţi oratori din tote clasele societăţii, notabili, burgesi, ţărani, preoţi, au accentuată nedreptatea şi desavantagiele, ce resultă din acăstâ măsură pentru totalitatea Poloniloră, precum şi pentru fiă care singuratică în privinţa politică, religiosă şi economică. S’a cetită ună protestă în contra in:ei*<Ji-
cerei limbei polone în scâie, făcându se apelă la dreptulă divină şi umană, la tractate, la promisiunile regiloru pru-siani şi primiloră preşedinţi. Protestulă a fostă primită cu aclamaţiune.
Canonieulă Kantecki propuse mijloce de apărare contra măsuriloră prusienescl de desnaţionalisare a Poloniloră ;
Resoluţiunea luată pe temeiulă acestei vorbiri o-bligă casa părintescă, pe proprietarii de pământă şi pe preoţi să îngrijască, ca copiii ămeniloră aflători în servi-ciulă lord să fiă inslruaţi în cetirea şi scrierea limbei polone. S'a alesă ună comitetă pentru împrăştiarea de abecedare şi catechisme între poporă. Deputaţii dietall poloni au fostă invitaţi să îngrijască pe cale parlamentară pentru înlăturarea acestora neajunsuri. Totă deodată se trimite o telegramă omagială cătră papa prin e-piscopulă Ledochowsky.
La acestă adunare au fostă de faţă şi representanţl ai pressei polone din Varşovia şi din Galiţia. Adunarea h fostă fârte însufleţită şi a decursă fără să se turbure liniştea.
Pregătiri de r&sboiu rusesc!.
piarele germane aducu mereu scirî despre însemnate mişcări de trupe rusesc! la graniţa ru-sâscă dinspre Germania şi Austro-Ungaria.
„Kolnische Zeitung“ e informată din Peters-burgu, că la gara din Kiew se încarcă de mai multe (Jile tunuri de câmpu şi se trimită spre graniţă la Kowno şi Winitza. De asemenea s’au trimisă, se (Jice, mari cantităţi de provisiunî de muniţiă la graniţă, precum şi ună transportă de 106 va-gone încărcate cu pusei. Din causa acestoră transporturi, pe linia ferată a Kiewului e întreruptă circulaţiunea trenuriloră de marfă.
SOIRILE PILEI.
Mâne seră, Marţi, d-lă Mihailă Paulimu, astronomă dela observatorulă din Parisă, va ţină dela 6rele 8 înainte o conferinţă in sala gimnasiului română din locă. Va vorbi despre cosmogonie (creaţiunea universului). A-tragemă atenţiunea publicului asupra acestei interesante conferinţe a eruditului astronomă. Totodată accentuămă anume, că conferinţa va începe precisă la 8 6re.
—x—
In delegaţiunea austriacă, fâcendu-i se ministrului de răsboiu imputarea, că prea s’a grăbită cu introducerea puscei „Mannlicher* şi că trebuia să mai probeze şi altele, ministrulă răspunse, că nu pâte lua asupră-st respunderea, eumeă situaţiunea politică europână ar da în adevără destulă timpă pentru astfeliu de esperimente. De aceea trebue repede înarmată oştirea cu pusei nouă.
—x—
Diarulă rusescă din O lesa „Novosyiski Telegraf", într’ună arlicolă scrisă d’ună militară, discută importanţa atitudinei României în viitorulu resboiu dintre Austro-Ungaria şi Rusia şi arată avantagiele pe care le ar ave România, decă nu se va da de partea Austriei, ci de partea Rusiei.
—x —
Sub titlulă „(3spe ilustru« cetimă in foia italiană „11 Dalma*aB din Zara, dela 9 Noemvre: »De câteva dile se află între noi d. Nic. Densuşianu, literată română, membru corespondentă ală Academiei de sciinţe din Bucureşti. Va rămâne câteva (Jile ca să consulte unele opuri istorice în biblioteca „Paravia* şi în cea gimnazială, urmându-şî apoi călătoria prin Ragusa, unde are intenţiune să facă unele studii în archiva republicei.
—x—
Sfântulu Sinodu alu Sfintei biserici autocefale ortodoxe române din România este convocată în sesiune de tdmnă pe ţfiua de Vineri, 6 Noemvre.
—x—
Din Blaşiu ni se scriu următărele ca întâmpinare Ia imputarea publicată în „Gazetă«, că comercianţii români, de acolo nu suntă sprijiniţi: „Domnule Redactoră! Cetindă în unulă din Nrii precedenţi ai «Gazetei" imputarea ce ni se face nouă ăstoră din Blaşiu din causă,
Nr. 246.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
că nu sprijinimfi pe neguţătorii români, nu potQ să trecQ Iucrulâ sub tăcere, ci răspundă că: datorinţa nostră ca Români e ca să tragemă cătră ai noştri şi să-i spriji -nimfi, acesta insă numai atunci ni se pote cu dreptuld pretinde, când neguţătorii streini pe lângă că ne ară înşela cu marfa lorii, ne ară cere ună preţfi mai mare seu când pentru asemenea preţft ne-ară vinde marfa mai rea ca Românii ceea ce în casulă de faţă nu se întâmplă. Acomodeze-se însă neguţătorii români celorO streini şi atunci voră pută esperia spre bucuria lorii şi a ndstră, că voră fi îmbrăţişată “. — Comercianţii români să ia actă de acestea.
—x—
Consilierulă ministerială de finanţe din Pesta Je-keltalussy, omă în vârstă de 60 de ani, Mercur! s’a sin-urisă, aruncându-se din etagijîâ ală Ill-lea ală palatului ministeriului de finanţe. Causa sinuciderii pănă acuma nu se scie, Se susţine, că în timpulu din urmă ar fi pătimită în gradă mare de o bolă de nervi, şi a st fel ă sinuciderea o ar fi comisă într’ună momentă de al terare.
—x—
Ni se comunică din Blaşu, că d-lă Dr. Ales. Popă s’a numită medică ală seminariului, împlinindu-se ast-felă o vechiă dorinţă d’a se înlătura unele neajunsuri higienice şi de intertenţiune în acelă in^titută.
—	x—
„L’Indâpendanee Roumaine“ publică o scrisore a d-lui Al. Ciurcu, prin care acesta declară că n’a primită nici o comunicare, care se confirme scirea că s’a revocntă decretulă prin care d sa a fostă revocată. Nu-mitulă (Jiară s’a şi informată că în adevâră nu s’a revocata decretulă. De altmintrelea d lă Al. Ciurcu nici n’a cerută acesta.
—x—
D-!â Mihaiu Cirlea şi d şor t Zoe Popu facă cunoscută cununia loră ce s’a celebretă în Târgulă-Mure-şului la 8 (20) Noemvre a. c. în biserica greco-orientală de acolo. — Le trimitemă felicitări câldurOse!
—x—
—	x—
In luna Octomvre s’au întâmplată în Pesta 16 sinucideri, şi anume: 5 s’au spendurată, 7 s’au înpuşeată, 3 s’au înecată şi 1 s’a otrăvită. — Tristă statistică!
—x—
In Lugoşă s’au furată giuvaergiului Sternlicht de nisce făptuitori necunoscuţi cesorî şi lanţuri de auru şi de arginlă, tabacherî de argintă, brăţări, cercei şi alte mărfuri de aură şi de argintă în valore de 1400 fl.
—x—
Vinerea trecută în Viena au fostă arşi patru mi-lione şi patru sute de mii fiorini vechi, în io ulă cărora voră avâ sâ apară bancnote nouă. Milonele acestea au fostă duse la loculă destinată pentru ardere pe trei că ruţe, în 51 saci. După ce s’a constatată înfregiiatea si-gileloră, sacii au fostă aruncaţi pe rendd în flacăra unui_ colosală cuptoră, ce odiniărâ servea pentru arderea por_ ţelanului. T6tă procederea arderei s’a săvârşită în timpfi de V, <$ră, după care s’a constatată ofieiosă pe cale pro-tocolerâ, că din tdte bancnotele n’au rămasă decâtă păr ţile constitutive ale văpseleloră folosite la fabricarea loră
—x—
Cu privire la donaţiunea de 100 miliâne a baronului Hirsch, despre care s’a vorbită atâtă de mnllă, ătă ce scrie „Kolnische Zeitung" : „Baronulă Hirsch face să se desmintă noutatea de ună dară de 100 miliăne
pentru societăţile de binefacere israelite, noutate căreia nu i am dată de altmintrelea cretjămentă. In fine, la Parisă, la baronulă Hirsch, unde a fostă a<j( diminâţă unulă din raportorii noştri, noptatea n’a fostă nici des minţită nici confirmată. Baronulă este de altmintrell în Ungaria acum. Totuşi, putemfi afirma că baronulă Hirsch are într’adevără intenţiunea să consacre sume considerabile intenţiuniloră israelite, francese .şi «trăine. şi mai cu seină la scoli profesionale în Galiţia şi în România.'
Limba franceză predată Româniloru fără profesorii,
în timpă de ună ană. — Limba engleză predată Româ-nilorfl fără profesoră în timpă de ună ană. piare iim-bisîice săptămânale pentru tote claseie, redactate în ro-mânesce (cu pronunţarea figurată) de d-nulu H. Lolliot, profesoră la liceulă sf. Gheorghe, în Bucurescî. — Metode pentru a înveţa singură a scrie şi a vorbi limba franceză şi cea engleză.
Preţulă abonamentului: Pentru limba franceză'. Ună ană (eursulă completă), 9 florini; — şese luni, 4 fl. 50 or.; — trei luni, 2 fl. 25 cr.
Pentru limba engleză: Ună ană (eursulă completă), 18 florini; şăse luni, 9 fl.; — trei luni, 4 fl. 50 cr.
Cererile de abonamente se adreseză : D-lui H Lolliot, Bulevardulă Elisabela, Băile Eforiei. — Bucurescî (România.)
♦Convorbiri literare* revistă sub direcţia d-lui Ia-cobă Negruţi, cuprinde următorulă sumat ă in Nr. 8 pe Noemvre 1887: Ştefană Velovanu: Raportulă între sciinţă şi artă. — G. I. Lahovari: Hârtii vechi. — A. Costină: încercări critice. — Xenofonu G. Gheoryhiu: Studii de literatura francesă (Raciee). — Cervates: Don Quigoîe de la Maneha, trad. de S. G. Vârgolicî (urmare). — T. Robeanu: AcJI; Cântecă vechia (poesii). — T. M: Psihologia empirică (notiţă bibliografică). — Bibliografie. — Corespondenţă.
De pe la Mureşu, Noemvre 18g7. Onorate Domnule Redactoră !
Acum după-ce s’au sfârşită şi alegerile dielale suplimentare, şi prin urmare sgomotulă alegeriloră s’a domolită, spiritele agitate s’au liniştită, capetele sparte s’au vindecată, închişii s’au eliberată, băuturile şi-au perdutu din putere şi liniştea s’a restabilită, să facemă, deşi târ<jiu, o constatare:
Şi acum ca şi în anii precedenţi la alegeri, a trebuită cu regretă să constatămu, că solidaritatea între noi încă n’a sosită şi că ne va mai costa multă osteneîă, multă bâtaiă de capă şi buciumare deşertă, până ce toţi fiii naţiunei nostre voră fi una, se voră înlrepune, cum ar trebui, pentru causa naţional, pănă ce voră observa eu sânţeniă deeisiunile luate in comună de fruntaşii poporului nostru. Da! A trebuită să vedemă şi să cetimn cum adurmecau mulţi, dintre cei chiămaţî a păzi abţinerea, papricaşuiă, vinulă, vinarsulă şi erueerii de trădare ai sângelui. Şi decâ ne vomă nărni a cerceta causa de-sertărei loră, vomă ajunge negreşită la resultatulă, că aeâsta o comită seu din lipsa unei inima bine semţitore, perfide şi conduse de interesă personală, seu din ignoranţă şi mîseriă. Faţă cu cei dintâiu n’avemă altă de observată, decâtă numai a’i lăsa în plata Domnului ca pe nisce unelte ti' ăiOse ale duşmaniloră. Faţă de ultimii însă mai este speranţă de îndreptare. Aici dăr trebuie să ne oprimă, ca să ne întrebâmă, cari ară fi mijlocele acomodate pentru sanarea acestui rău?
Ună singură mijiocă sigură numai, care să deştepte şi pe cei indiferenţi, este, după cum credă eu. Autorităţile ndstre bisericescî-şcolare ară trebui, în in'eresulă bine sâmţită ală causei ce-o susţinemă, să se informeze
prin omenii săi despre starea materială a tuturoră preo-ţiloră şi apoi să le dea sfatulă a procura ună (jiarfl, care apără sinceră drepturile nostre faţă cu contrarii şi anume aşa, că cei cu stare să solvescâ abonamentulă din punga loră, er cei ce din nefericire au a se lupta cu mai multe greutăţi, să plătâscă din ajufăreîe ce Ie capălă. Pro^f-dendă aşa, credă, că numărulă oiloră rătăcite s’ară mai micşora.
Voră fi ţinendă pote autorităţile bisericesel, că aici e vorba de politică. Nu e politică, e numai împlinirea unei daforinţe adevărate, pentru ca cu atâtă mai vâr* fosă să se potâ desvolta binele eredincioşiloră, pentru că e o ruşine şi peta pe întrega naţiune, cu atâtă mai multă pe cleră, când eşti întâmpinată din partea unui preotă cu o întrebare ca aeâsta : „Ce mai spună gazete.e, fi va bâtaiâ ori nu? Eu totă aşa am aurită, oă va veni er Muscalii ’n ţeră". Spuneţi mî nu e ruşine?! Ună oină, rare şl petrece totă tinereţea la scolă să-ţl vorbescă ast-felă! Alta ar fi, când ar trebui să consideri, că respecfivulă e îneungiurată de-o numerâsă fa-miliă, pentru provederea căreia cu cele necesare îi tre-buesce multă luptă; indignaţiunea însă trebue să se mă-rescă, când ai de-a vorbi despre ună omă, care n’are nici familiă grea, nici e în stare de neînvidiată.
In ce respectă se pote susţină ună preotă la po-porulă său. când elă ca competentă a’i îndrepta paşii pentru a-lă abate dela rău, la întrebarea unui fiu sufle-tescă ală său, că d. e. »Merge voră la alegeri oii nu, şi cui să’i dâ votulă?* îi răspunde ore cum naivă : „D’apoi fătulă meu. nici eu nu sciu, ce să cjică?' Ţăranulă română nu voiesee a comite nimică, ce ar fi in detrimen* tulă Românităţii. Acum când espcriâză elă, că a făcută ună pasă greşită în privinţa acesta, care preotulă trebuia să’lă împiedice, ce credeţi, în ce consideraţiune mai ia elă pe preotă? Afară de acesta pentru preotulă dela sate ună diară e o nepreţuită comorâ de cunoştinţe şi învăţături bine pentru vieţa practică. Se vede der că nu este vorba de politică, ci de ună espedientă de a promova binele, moralitatea, care în (jilele nostre are lipsă atâiu de mare de confirmare.
Şi apoi nu i ertată să se neglige nici datorinţele, ce le au preoţii cătră naţiune ca fii ai aceleia. Şi apoi decă acesta voimă să o ajung »mă, trebue ca înşişi capii se dee esemple şi prin faptele loră să însufleţâseă şi pe credincioşi, ca aşa să p6tă lucra în unire şi cu suceesO.
Cu câtă preoţii noştri, chiar cei mai măricei, se voră amesteca mai desă printre poporă, dându’i sfaturi şi poveţe, cu atâtă mai bine le voră merge, vor fi şi mai respectaţi şi mai iubiţi. Atunci mai bine ş’ar cunâsce omenii, cari i ar adera din totă sufl itulrt, şi vorbile ve-ninose, linguşitâre ş’ar pierde orî ce valore. Pentru a cresce preoţi poporali bani, tinerii candidaţi de preoţii! să nu se crescă, sub cuvântă de obedienţă, într’o supunere orbă, ună care servilismă, care trebue regretată. Sumeţia grosolană, împreunată cu o despecţiune de urgisită, precumă şi slugărnicia şi linguşirile măgulitâre ar trebui să fiă condamnate precum însăşi religia ie condamnă recomandândă numai modestii. Să se cultiveze dâr spirite mai liberale, mai resolute, mai gata de jertfire, spirite- adevărată folositore biscrioei şi naţiunei, er nu să tremure de totă umbra.
In fine ar trebui, ca Românii nici odată să nu trecâ aşa uşoră peste socotelile păstoriloră noştri sufle-tescl, ci să-i tragă la răspundere pentru faptele loră, şi să-i facă atenţi la ehiămarea loră, er aceia, cari nu
(“■)	FOILETON O.
LOGOFETTTI-tr MATSITJ
NOVELĂ
—	Ce face domnişornlă ? — întreba furiosu Mateiiî.
—	De, de, şi elă ca omulft, ... e băiată tenără şi crescută la scolă, — clise p’aci ’ncolo Rădiţa. — A venită la boerulă ca bspe. — Curată ospe, — adause ea, — căci stă p’aci numa de vr’o cinci clile şi cunoscc tote fetele din sată.
Mateiă începu sâ’şî primble mânile prin pâră şi se uita cruntă de totu la cârciumăriţă.
—	Bagă de semă, Rădiţo! — grăi rară şi apăsată logofătulă şi plecă năcăjită.
*
* *
Sera nu se culcă logofătulă ca de obiceiă la otacă, ci merse la o şiră de pac şi se sui chiar în verfulă ei şi se puse rsă se odihnescă, par’că anume ca să fiă deschilinitu de ceilalţi omeni, co erau prin prejură.
Logofătulă se trânti pe spate în verfulă şiroi şi se acoperi cu pae, aşa că numai peptulă şi capulă îi erau afară.
Elă privea la cerulă senină, care era plină de stele şi se cugeta la Măruţă. Câte un momentă de disgustă îlă apuca şi se silea să dea altceva de gândit minţei sale, der acesta nu era cu putinţă. Se întreba
singură câte odată, că la ce’să făcute stelele, ce ne fo-losescă ele nouă ? cu tote acestea când sta şi nu’şî putea răspunde, se simţea erăşî mâhnită şi bănuelele îlă munceau aşa de tare, încâtă nu mai avea astâmpără. Se svercolea în pae şi căuta să’şî afle o posiţie, carea să fiă mai priinciosă somnului, şi cum se totu svercolea, deodată se întorse pe stânga şi cum se întorse, zări în depărtare o lumină care licărea.
Era în sătulă unde se afla boerulă, era chiaru în casele boerului, şi după ce cu iuţela fulgerului măsură în mintea sa distanţele, rămase la convingerea că acea lumină este tocmai în căsciora unde se afla de obiceiă Măruţă.
Se întorse erăşî pe spate, se cugeta la Măruţă, der totuşi neliniştea lui era mare. S'cose ceasulă din buzunară, se uită repede la elă şi îlă băgă erăşî în buzunară. „La câtă este?" se întrebă singură şi scose din nou ceasulă şi abia a doua oră a observată că este după douâ-spre-dece. Se întorse erăşî pe stânga şi se uita la acea lumină din sată, care cum era singura lumină în acea parte, apărea ca ună lueeferă. Ii făcea bine acea lumină şi se bucura în sine întocmai cum se bucură marinarulă, care după o furtună grea zăresce pe ceră o scântee de lumină. — Elă nu credea că Râdiţa a spusă, adevărată ceea ce a spusă elu nu credea că Măruţă ar fi în stare să facă aceea ce spunea cârciumăriţă.
Unu simtă de fericire îlă cuprinse cum vedea a
cea lumină, şi eu câtă o privea mai multă, totu mai multă erescea şi fericirea lui, căci în mintea sa vedea pe Marula că stă gânditore şi plânge, i se părea că aude ceva, şi ceea ce audia i so părea că este vocea plânsă a ei. Deodată se sculă, căci era tocmai în clipa când să aţipescă, şi cum sta în piciore, se uita tot la sată, totu la acea lumină, der acum nu îlă mai impresiona ca mai nainte, ci din contră îi făcea rău. Se trânti erăşî pe pae, cercă să adormă, însă nu’i era cu putinţă.
Totă noptea a fostă totă mişcată şi nici nu aţipea puţină şi nicî nu începea a visa şi se scula din nou, şi de câte-orî se scula, de atâtea-orî se mărea a amărîciunea lui.
VII.
Dimineţa când s’a sculată se simţea de totu obosită.
Nu scia ce să începă şi o zăpăeelă mare îi apăsa capulă său.
Era tristă si gânditoră.
Peste di şî-a vădută elă cum şî-a vădutu de treburi şi aşa pe la dece s’a întâlnită cu unu o mii, care venea tocmai dela curte. Acesta între noutăţile ce ’i le-a împărtăşită logofătului i-a spusă totdeodată, că a venită pe la coconulă Nae ună ospe nou, domnişorulu Manolaclie, şi că acesta este de totă bogată seu celu puţină aşa se arată, deorece a scormonită totă curtea cu bacşişurile, ce le aruncă în drepta şi în stânga.
Nr. 247.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
s’ară îndrepta nici aşa, să fiâ sacrificaţi pentru binele
Urarea Peleşului.
11. Partea despre răsărita.
comunii,
De ce să nu facemă ce ne stă în putere, cu mij-loce legali? De ce se ne uitămă numai a lene cum contrarii ne subjugă din ce în ce mai greu ? De ce să con-cedemă, ca ei să se amestece în treburile năstre? Cu lasă mă să te lasă, nu vomă ajunge nici cândă la cale er blăstemulă nămului întregfl cade pe aceia, cari potă şi nu facă !	— Nistore —
Urarea Peleşului.
Marţi, 3 Noemvre, a 18 aniversarea căsătoriei Re gelui şi Reginei României, d. Dimitrie Sturdza, ministrulă cultelorO şi ală instrucţinnei publice, care venise 1a Sinaia din cjună, însărcinată fiindă din partea consiliului de minieri, a prezentată Maiestăţiloră loră ună f6rte frumosă buchetă de flori, rostindu-le şi urmâtărea cuvântare:
Sire ! D6mnă!
Dumnedeu a Totă Puterniculfi, care îndrepieză paşii omenesci şi reguleză destinele popdreloru, a revărsată asupra României tote harurile sale, — dându-ne ună Rege, care prin înţe epiiunea sa a înfiinţata Regatulă română şi prin vitej ă a întărită patria, — dându-ne o Regină, care stiălueesee nu numai prin virtuţi, ci prin ge-niulă Ei propriu — făcândă ca prin Suveranii noştri numele României să fiă pronunţată pretutindeni cu onore şi respectă.
Consiliulă de miniştri m’a însărcinată să depună în acăslă di de sărbătăre la piciărele Tronului Maiestă-ţiloră Vostre felicitările sale cele mai respectuăse şi să Vă ureză cu ţera întrâgă ani mulţi şi fericiţi pe Tro-nulă regală ală României, pe care l’aţi întemeiată pe credinţă şi iubire!
Maiestăţile Loră au mulţumită într’ună modă fdrte căldurosă d-lui ministru Sturdza, însărcinându-lă totodată a arăta întregului consiliu de miniştri câtă au tostă de adâncă mişcaţi primindă urările loră la aniversarea acestei (Ţ e, care este atâtă de scumpă in viaţa Loră.
Se luă apoi dejunulă. Masa era forte frumosă împodobită eu flori, verdeaţă şi o fântână improvisată care arunca apă.
Pe la sfe”şit.ulâ dejunului, d. ministru Sturdza a ridicată următ.orulă toasta :
Sire! Domnă!
Se spunea, din timpuri străveahî. că o comără de aurulă celă mai fină împodobită cu petrile cele mai scumpe se află afundată adâncă în fundurile Rinului. Sa spunea că acestă como;â era nepreţuită, şi că cine o va scote la lumină şi şi va însuşi o, acela va fi puternică şi fericită. Nu se scie dâcă cineva vre odată a a-flată acea cornără.
Ceea ce e sigură însă, este că Românii posedă astăzi o c-omoră a loră propriă, cu multă mai scumpă şi mai nepreţuită decâtă aceea de care voi bască timpurile trecute. Sigură e că ei posedă o comdră viă şi mai nepreţuită, vădută de ochii tuturoră. Sigură e că la vederea acestei comori inimile nostre crescă, se înta-rescă şi se oţălescă. Sigură e că acea comdră din a-cestă mâreţă Castelă răspândesce asupra întregului po pr>ră mărire şi tericire Sigură e că niciodată şi nicăeri comdră mai scumpă nu a fostă păstrată decâtO aceea pe care o păstreză Ca^telulâ PeleşO în Suveranii noştri multă iubiţi.
Să ne permiteţi deci, Sire şi Domnă, să bemă cu toţii din totă inima în sănătatea Maiestăţiloră Vostre, ca să domniţi mulţi şi nenumăraţi ani, reînoindă şi mă-rindă în fiecare ană fericirea şi puterea acestui frumosă Regată!
Să trăiţi la mulţi ani!
După aceea D. V. Alexandri închina în sănătatea Maiestăţiloră Loră, cilindă şi următdrea poesiă întitulată:
Dintre 6speţi: de frunte Celă mai drăgălaşă, msi mică,
Eu copilă vioiu de munte Saltă pe masă şi Vă (Ţeă:
Tu Regină şi Tu Rege Vă închină ală meu prinosă:
Totă ce dorulă meu culege De sub Ceră mai preţiosă,
Fală, flori şi fericire,
Zîmbetuiă lui Dumnezeu,
A poporului iubire.
Traiu lungă după gândulă meu.
Tu cu mâna-Ţi vitejească.
Tu cu-o mână de minuni Pentru ţera Românâscă Impletit-aţi mari cununi.
Amândoi sunteţi de o sâmă,
Amândoi Vă completaţi,
Tu părinte şi Tu mamă A vitejiloră bărbaţi.
Bunurile 'mbelşugate Din ceră cadă pe-amândoi.
Noi cu suflete curate,
Dregemă astăzi pentru Voi.
Cu ocasia acestei tjile, Maiestăţile Loră au primită numărdse telegrame de felicitare din mai multe părţi ale ţărei, conţinendă nouă dovedi de iubire şi devotamentă.
Stelpula lui Vodă tn Vama.
CetimD în „Revista politică.
Se scie că acestă stâlpă de petră a fostă ridicată în sătulă Vama din munţii Bucovinei de Mihai Racoviţă Voevodă Ia anulă 7224. Pe cele patru părţi ale stâ’pu-lui se află o inscripţie românâscă, care desluşesce mai de aprdpe timpulă şi întâmplarea care Pa făcută pe Mihai Racoviţa se ridice acestă stâlpă. Inscripţia de pe stâlpă, acuma numai puţină se pote descifra fiindă stersâ de ploe şi de alte înriurinţe ale timpului. Din întâmplare am dată de ună manuscriptă românâscă, întitulată: >Mortea lui Avelă.“ Manuscriptulă este legată şi forte bine conservată. Proprietarulă manuscriptului ne-a spusă, că mârtea lui Avelu este scrisă de mâna unui boeră din Fălticeni, Fotachi Ciurea. Răsfoindă acest manuscriptă, am dată pe pagina din urmă de o notiţă care se refere la stâlpulă lui Vodă, şi care cuprinde şi cea mai mare parte a inscripţiei de pe stâlpă. Notiţa amintită începe astfelă:
>Copie scdsă de pe stâlpulă lui Mihaiu Voevodă Racoviţă, ce este la sătulă Vama în Bucovina, şi l’au pusă când au fostă cu Tatarii în ţera ungureseă de au prădată întru a treilea domnie la 7224 (1716.) Sco-s’am acâstă copie pe cum s’au putută cunosce slovele, fiindă stricate cele mai multe rânduri şi slove. 1802 mart. 24."
I. Partea spre medă-di.
f Din mila Iui Mihaiu Racoviza Voevodă f şi oblă-duitoră a tote Moldova la leată 7224 (1716) a treia rândă a Domniei mele, redicat’amă totă puternica împărăţie turcescă cu mulţime de oaste asupra Nemţiloră, şi la trecătâre multă pradă s’au făcută umbândă prin ţara Moldovei, despre partea Nemţiloră, poftindu-i şi che-mându-i o sumă din boerii Moldovei şi din cei mai cu cinste — din boeri — — —A— — — (mai departe nu se p6te ceti).
Cu o sumă de Nemţi, şi Moldoveni, Munteni, Ungureni, Sârbi, câtă-va adunătură; şi aşa fără de veste ne-au lovită la scaunulă nostru în Iaşi, cu gândă ca să-lă iee, cum au luată pe Vodă cutarele, pe Nicolai Mavrocordatu, Domnulă Muntenie, şi cu dânsulă scaunul ţării din Bucuresci şi l’au dusă la Săbii; âr noi în aju-torulă lui Dumnezeu i-am biruită şi i am răsipită, şi aşa movilă i-am făcută din trupurile loră, şi la capă cruci, şi cerdacă câtră movilă am făcută lângă pricinuitorii cei mai mari în potriva cetăţii, unde au fostă şi răsboiulă
în Iaşi — —-------------— — — (mai departe nu se
pote ceti).
III.	Partea spre medulu nopţii.
Acestă stâlpă când am mersă pin munţii ce se chiamă Mestecănişă şi pin muntele Suhardulă, pogorân-du-ne pin Coşna şi aşa am eşită în ţara ungurâscă în-tr’ună sată anume Rogna, şi de acolo înpreună cu Ha-nulă, şi cu mulţime de Tatari, prădîndă, arendă până la cetate Bistriţii, pi am incunjurat’o de t6te părţile, şi s’au dată, numai cetate singură au rămasă, adecă am slobozită Tatarii în pradă trecândă de mâncată la Ungureni de a face, şi să intărsă prin Maramoreşă a prăda Maramoreşulă, câtă a şi robi în sate, care s’a pomeni la Ungureni, şi aşa ne-am întorsă cu pace, numai Tatarii au avută----------------------aflându-se-------------
(nu se pâte ceti mai departe.)
IV.	Partea spre apusu.
Iordaci Cantacozino vel comis--------şi acâstă grab-
nică robie s’au făcută în pământulă Moldovii ţi ţării unguresc!, s’au făcut din pricina ghenărarfior din Ardei anume Ştefan Ştinv... ghinărarulă de Săbii, şi baronă Tedeteg ghinerarulă de Braşâu, Santamoi ghinărară de Bistriţ, care pentru acâsta să de samă dinaintea lui Dumnezeu la înfricoşatulă giudeţă, că pentru multă lăcomie a loră trimiţându i ca pe tâlhari în ţară pentru dobânda loră cu atâta robie----------în Vama------------------(mai de-
parte nu se pote ceti).
Constatămă cu bucurie, că fundamentulă pe care este aşezată stâlpulă, este acuma restaurată şi forte bine îngrijită de câtră locuitorii din Vama în urma stăruinţei şi îngrijirei d-lui Vasilie lonaşcu, notară comunală din Vamă. A' estă restaurare a stâlpului este a doua, căci clă a mai fostă restaurată la anulă 1848. Atuncea adecă era stâlpulă cumpenită, şi abia se ţinea. Boerulă Panaite Moldo vană, socrulă lui Niţucă Cocinschi, fostului primară din Câmpulungă, vătjândă că se năruesoe acestă monu-meniă istorică, a pusă de l’au îndreptată pe spesele sale, şi i-au făcută temelie bună şi trainică ceea ce se pote vedea din o inscripţie făcută de Panaite Moldovană la anulă 1848 la temelia stâlpului.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
PARIS, 20 Noemvre. — Grr&vy a avută o convorbire mai lungă cu Freycinet, care a declarată că nu se va da îndărătă dela nici o ostenălă de a forma cabinetulă. Terminarea crisei nu se aşteptă înainte de Marţi. Săra totulă a decursă în linişte în Paris.
BELGrRADtJ, 20 Noemvre. — Până acum nu s’a confirmată din nici o parte scirea privl-t6re la presupusele măsuri ale guvernului bulgară contra representantului Serbiei.
PARIS, 20 Noemvre. — Fracţiunile întrunite ale stângei au hotărâtă că o şedinţă plenară e neoportunâ în timpulă de faţă.
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu.
N’a spusa altceva, şi orî câtă a mai întrebată Mateiă, n’a aflată aceea ce a vruta să afle.
Pe la 5 ore sera a plecată Mateiă cătră sată şi cum era năcăjită în sufletulă său, nici nu băga de semă pe unde se află. Deodată aude ună rîsă ascuţită şi o vorbă înţîglată; se opresce în locă, tresare şi uitân-du-se speriată în drepta şi în stânga, vede că se află tocmai pe lângă curtea boerescă.
„Ce va fi la curte?" îi trecu prin minte logofătului şi plină de temere porni încetă cătră gardulă, care încunjură încăperile boerescî, şi cum mergea, erba cea uscată şi bălăriile de prin prejură trosneau în calea lui şi’i era năcază că umbletulă său face sgomotă aşa de mare.
Fiindă acum lângă gardă, se propti puţină ca să se uite în curte. Când se propti binişoră, sburară de prin prejură din nisce nuele sumedenie de vrăbii speriate, ceea ce atrase luarea aminte a celoră din curte.
Logofătulă se trase puţină înapoi; inima îi bătea
tare.
îi era groză că-lă voră fi băgată de seină cei din curte, şi că-lă va întreba cineva, ce caută p’acolo pe la cesurile astea?
După ce a stată o bună bucată de vreme în aşteptare, se pleca din nou la gardă şi se uita printre nuele.
în curte erau la masă coconulă Nae arăndaşulă,
cocona Eleftera şi domnişorulă Manolache, ospele acestora.
Erau la cafea.
Măruţă venise să strângă de pe masă şi cum se apropiase de coconulă Manolache, acesta o atinse cu degetele pe la bărbie şi o întrebă cum o chiamă.
Logofătulă Mateiă vă (jiu acesta şi era mai să ame-ţescă de năcază. Inima lui bătea mai tare ca pănă acum şi lui, cum i se împăinjinaseră ochii de furie, i se păru că Măruţă n’a roşită, ba că nici măcară nu s’a mişcată, ceea ce în realitate nu era decâtă părere.
Sciţi însă că din păreri se nască tote bănuelile, şi cu deosebire pentru Mateiă, în momentele în care se afla, a fostă destulă ca să i-se pară ceva, ca elă să’şî esă din fire, să devină furiosu şi să gândescă la felă de felă de lucruri.
Atâtă a fostă de ajunsă.
N’a mersă nici în curte, n’a stată nici lângă gardă. A plecată însă în drumulă său mâhnită aşa de tare, încâtă îi era greu să facă ceva cu temeiu decă s’ar fi apucată de vre-o trebă, îi era greu chiar să şi mergă. Negru i s’a făcută înaintea ochiloră şi o lua în lun-gulă drumului. I-ară fi părută bine să aibă calulu la sine, să încalece, căci piciorele i se îngreunaseră, şi o sfârşelă îlu cuprinse în totă corpulă, încâtă sta să pice în drumă.
Intr’ună târdiu d’abia d’abia a ajunsă la otacă. Se puse josu şi după câte-va clipe (licendă în gândulă său: „Stai tu Maruţo!" se ridica erăşî în piciore.
Era pe înserate.
Mai mulţi inşi veniră să se plângă de câte ceva. La începută logofătulă nu prea lua semă la vorbele ce i-le spunea unulă seu altulă. der după aceea ascultândă plângerea unei babe, se repezi la bucătarulă George şi’i trase două palme, încâtă bietulă omă s’a luată de gânduri.
Nu era vinovată bucătarulă, der logofătulă n’a băgată bine de semă la cele ce i le-a fostă spusă baba adineaorea.
Toţi cei de prin prejură se uitau unii la alţii şi nu Ţiceau nimică; vedeau că logofătulă e cătrănită.
Mateiă pleca la maşină, îşi arunca ochii în armană la grămezile de grâu, ce erau coperite cu pologe, ocoli şira de pae, şi cum mergea cu capulă plecată, nu vedea pe nimeni din prejma lui. Deodată se’mpedecâ de o Ţigancă. O apuca de code şi o arunca lovind’o cu pici or ulă.
— Nu ţi-am spusă, păcătos’o, să nu umbli cu pipa pe lângă pae? — grăi elă şi pleca p’aci încolo.
Biata Ţigană ţipa, er muncitorii alergară într’acolo.
Logofătulă auŢindft sgomotulă, îşi întorse capulă înapoi, şi cum vădu pe Ţiganca încă totă la pămentă, îi părea rău de ce a făcută. Băga mâna în buzunară, scose o bucată de cinci lei şi mergendă spre ea, i-o arunca pe pămentă.
Ţine nenorocit’o, altă dată să-ţi bagi mintea în capă!	(Va urma]
Nr. 247.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188 7.
la b’ffivsa. «Sa ITlojaa din 18 Noemvre st. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 98 60 Rentă de hârtiă 6°/„ . . 98.60 împrumutul^ căiloră ferate
ungare...............149.25
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii uug.
(1-ma em isiune) ... 95 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(B-a emisiune) .... 112 25 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ ................ . 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 40
Boaurî croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.—
Imprumutulă cu premiu
ung.................... 122 90
Losurile pentru reguîarea Tisei şi Segedinului . 123.25 Renta de hărtiă austriacă 88 — Renta de arg. austr. . .	81.10
Renta de aură austr. , . 111 70 Losurile din 1860	. . . 134 50
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 888 —
Act. băncel de credită ung. 282.— Act. băncel de credită austr.273.70 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.93
Napolean-d’orI ....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61.72 Londra 10 Livres sterlinge 125.25
Bnrsa de Bneuresel.
Cota oficială dela 31 Octomvre st. v. 1887.
Gump. vend.
Renta română (5°0). .	931/a	94*/,
Renta rom. amort. (5°/0)	96—	97—
» convert. (6°/o)	91—	92—
împr. oraş. Buc. (20 tr.)	34—	36-
Gredit fonc. rural (7%)	105—	106—
>i o (5%) •	918/*	921/,
» » urban (7°/0) .	103—	104—
* * » (6°/0) «	96—	97—
* » * (5°/0) .	871/.	88Va
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.	500 Lei			—
« > * Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă	. . 14.*/.	15.—
Bancnote austriace contra aură. . 2.03		2.04
Oursulu pieţei Braşovă
din 19 Noemvre	st. n. 1887.		
Bancnote românesc! ....	Cump. 8.64	Vend. 8.66	
Argint românesc ......	. » 8.55	*	8.60
Napoleon-d’ort ......	. * 9.89	A	9.95
Lire turcesc!		. » 11.22	»	11.25
Imperiali		, . 10.22	»	10.25
Galben!		5 89	»	5.92
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0	. * 101.—	%	Cv3 O
n * n 6°/o	. „ 98.-	-	99.-
Ruble Rusesc!		, * 110.—	»	111.»/.
Discontuîă ... »	7—10°/9 pe	ană.	
TARIFA
ammturilortl si insertiiiiiilorfi.
*)	1	i
Anuneiuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiun! şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă urmatorele rabate:
Pentru	repeţiri de	i co	ori		10°|
»	») V	5— 8	t) 		• 15° 0
»»	n n	9—11	,, .....	. 20°o
»	n n	12—15	,, .....	. 30° 0
V	n yi	16—20	71 .....	o o o
Dela 20	de repeţiri	în susti			. 50°|„
Pentru anuneiuri voiri şi reduceri şi peste		ce se publică pe mai multe Iun! se cele înseninate mai sustî.		facă în-
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu.
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovă la Peşta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra.
Trenulă mixiă Nr. 315: 4 Ore 01 minută diminăţa.
2.	Dela Braşovă. la Buouresoi:
Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineta.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după am6(}î.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovă:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de am&jL TrenuIO mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Buouresoi la Braşovă:
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute s6ra.
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ame(jl.
A.	Plecarea postelord:
a)	Dela	Braşovă la	RSşnovu-Zernesct-Branu: 12	6re	30	min.	după am6(jl
b)	„	„	„	Ziizinu: 4 6re după amă^i.
c)	„	„	în	Skuime (S. Georgî): 1 oră	30	minute	ndptea.
d)	„	„	la	Făgăraşu: 4 Ore dimineţa.
e)	„ „la Săcele: 4 Ore diminua.
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela R&şnovîi-Zernesci-Branu la Braşovă : 10 Ore înainte da amg(}f.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime Ia Braşovă: 6 Ore sOra
d)	„ Făyăraşu !a Braşovă: 2 Ore diminOţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sOra.
Mersulil trenuriloru
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia I*redealii-Bii«I&pesta şi pe linia Tel «işti-Arad il-Bud»pesta a calei ferate orientale de statft reg. ung.
Predeală-Budapesta
Bucurescl Predoală
Timiş ă Braşovă
FeldiOra Apatia Augustină Homorodă Haşfaleu
8igliiş6r*
Elisabetopole M&dtaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Âiudă Yinţulă de susă Uidra Cncerdea Ghirisfi Apahida
0!uşia
Nedeşdu
lihirbfiu
âghirişă
Stana
Huiodină
Ciucia
Bucia
Bratea
Vadă
Mez8-Telegd F ugyi-Vâsârheîy Veneţia-Oră^ii
radia-mare '
P. Ladăny
Szolnok
ladh-peita
Yîena | Nota:
Trenă
de
persâne
Tren I Trenă accelerat ! omnibua
Trenă
Omnibua
7 20 7 57 8.24 847 9.29 9 37 10 53 11.00 îl 34 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21
4.30
9.12
9.35
10.12
6 01 6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
4 01 4.47 5.28
5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37 12.16 12,33 1.51 2 :8 2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
7.30
1.14
1.45
2.32
Trenă
de
persone
10.50
1.33
4.24
10.05
2.15
— | 8.00
Crete de nâpte
Trenu
de
persone
6 37 6.53|!
7.14 7.2 * 7.56 8.18
8	58
9.15 9.34
9	53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16 3.29 6.33
Budapesta—Pred^ală
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladăny Oradea mare
Venţia-Orătjii
Fudi-Oşorheiu
Teleagii
Vădii
Bratea
Bucia
Giucia
Huied:n
Stana
Aghiriş
Ghârbfiu
Nedişu
Cluşin
Apahida Ohiriş
Cncerdea
( (
Oi6ra
Vinţulfi de susă Aiudă
I’eiaşă Grăciunelti Blaşfi Micăsasa Oopşa mic Mediaşă Elisabetopole 3igişăra Haşfaleu ilomorod Augustină Apatia Feldidra
braşovă
Timişă
Prsdeaiu
Bucurescl
Trenă de pers.
j Tren iaccelerat
Trenă de pers.
Trenă
de
persâne
Trenă
omnibua
11.10
7.40 11.05 2 02 4.12
11.00
11,19
12.33
1.01
1.11
1.18
1.05
1.46
2.25
2.50
3.03
3.35
4.01
4.20
4.55
5.42
6.01
7.27
8.08
8.36
906
9.46
sunifi cele dintre liniile grdse.
2.—	1 7.40	618	—
4.051 10.42		9.38	—
5.47	| 2.02	12.02	—
7.11	4.78	2.01	—
—	—	2 08	■ -
—	—	2 19	—
7.33	—	2.41	—
8.04	—	3.24	—
—	—	3.47	—
—	—	4.07	—
8.58	—	4.33	—
9.28	—	5.15	—
—			5.33	—
—	—	5.53	—
—	—	6.05	—
—	—	6.20	—
10.31	—	6.38	—
		—	—	7.08
		—	—	7.36
—	—	—	9.16
	—	—	9.53
		—	—	10.—
	—	—	10.09
		—	—	10.19
	—	—	10.48
	—	—	11.55
			—	12.34
				—	12.52
	_	—	1.34
	-	—	2.13
		—	2.46
			—	8.31
	-	—	4.32
_			—	5.02
	_	—	6.53
		—	7.43
		—	8.23
		—	9.02
5.37		—	9.52
—	1.55			—
6.20	2.53	—	—
6.47	—	—	—
11.30	3.28		—
	9.35		
TipGgraifa ALEXJ Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony. Zernesc!
Teiuşft- iradu-Bndafesta				1 Budapesta- Âradft-Teiuşft.			
	Trenă	Tre;iă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	de pers.	persâne		persâne	de persâne	omnlbnr
Teiuşft	11.24	—	3.00	Viena	11.10	12.10		
Âlba-Iulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	oaoinoK	11.35	5.45	—
Orăştia	1.32	—	5.18	Atadft	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2.32	—	6 15	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5.07	6.38	—
Branieica	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—
Iiia	3.55	—-	7.28	Radna-l.ipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Berzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Gonoptt	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	lîia	8 55	9.58	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branieica	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	951	10.42	— - '
Glogovaţă	8.28	—	11 25	Simeria (Piski	10.35	11.07	—
Aradft	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok v	—	2 32	4.5«	Şibotă	11.43	12.—	—
(	—	—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	^2.29	—
Budapesta			—	8.20	Âlba-Iulia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	Teiuşft	. 1.29	1.41	—
Asradft-Timişdr»				^fjeaerfta (Piski) Petroşeni			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	ozanibus	peraăne	mixt		persâne	omnibua	mixt
Aradft	5.48		6.05	iSiiaeria			2.42
Aradulă nou	6.19	—	6.33	Streiu	—	—	8.25
£?6uMîth-S&gb	6.44	—	6.58	Haţegă	—	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pai	—	—	5.11
Orczifaiva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczitaiva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
Ttadş&im	9.02	—	9.08	P<atroşenk	—	—	7.12
Tiffîiş6ra-Âradft				Petroşeni—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăns	persâne	omnibua		de pers.	omnibua	mixt
Tiinişftra	6.25		5.00	Petroşeni	. —	—	6.10
Merczitaiva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifaiva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7.37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
N6meth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
A\rsdmă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
Armdft	9.27	—	8.17	SU mierie	—	—	10.31