BE» ACŢIUNEA ŞI ADMINISTBAŢIUNEA t BRAŞOYCi, piaţa mare Nr. 22. ,gazeta" iese în fiecare pi. Pe auG au fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni B fior. Îioîîiâîîln şl stifticfitata: Pe an fi 40 fr., pe şese Iun! 20 fr., pe trei iun! >0 franci. s£ PRENUMERÂ: la poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi *• ANULUL AITUW'îlUSiîî, E: O senă garmond ti cr. şi timbru le 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare tforîsorT rsinop'în >v« «a — *P»r,y*oMpti5 nu »* retrăi?iltu. N“ 244 Vineri, 6 (18) Noemvre. 1887. Braşovu, 5 Noemvre 1887. In numărul u de Mercur! al ti „ Gazetei “ amu Impărtăşitu cetitorilor!! nisce curiose numiri, ce au apărută în f6ia oficială ungurescă. NeaoşulU unguru şi ministru de culte şi instrucţiune ungurâscă Trefort a găsită cu cale 86 nu măsea ună soiu de visitatori temporali de mie şi începutulă l’a făcută cu comitatulă Hu-nedăra. Intre aceşti pretinşi visitatori de scd'le în numără de şeptespretjece, figurăză cinci solgăbi-răi, trei notari de cercă, trei popi reformaţi anume calvini, ună notară publică, ună ingineră, ună advocată, ună deputată, ună conte şi ună profesor ă. La cea dintâiu aruncătură de ochiu asupra acestei liste, trebue ori-ce Română să se întrebe : Ce rostă au să aibă visitaţiunile şcolare ale acestoră „visitatori temporali de şcole‘% cari afară de trei, patru, n’au nici în clină nici în mânecă cu şc61a? Ce rostii au să aibă visitaţiunile şcolare ale acestoră slujbaşi unguresc!—afară de vr’o doi — numiţi „visitatori temporali de şc61e“ în celă mai românescu comitată, ale cărui scăle suntu aprâpe eselusivă numai românesc! ? Acăstă măsură a ministrului ungurescă se esplică fdrte usoru. Se scie că în Februarie trecută a. c., cu ocasiunea desbaterei bugetului culteloră şi in-strucţiunei în dieta ungurăscâ, ministrulă ungurescă Trefort a declarată că „va fi nevoită a desfiinţa şcblele confesionale în multe locuri şi a le înlocui cu şcdte de stată, decă e vorba să se instrueze copii în spiritU maghiarii, să se imprime instrucţiunei loră geniulu maghiarii11. Si anume a accentuată ministrulă ungurescă în modă deosebită comitatulă Huneddra, pentru maghiarisarea căruia a şi schiţată ună felă plană, între altele d’a se cresce anume dascăli unguresc! pentru acestă scopu, cari să se p6tă înţelege cu copii nemaghiari şi cu părinţii acestora. Şi pe când ministrulă ungurescă făcea de-claraţiunile de mai susă în dieta ungurescă, in-spectorulă şcolară ungurescă raporta în adunarea comitetului administrativă ală comitatului Hune-ddra, că în anulă trecută a desfiinţată unsprezece scdle confesionale, sub pretextă că n’au cu ce să se susţină, pretextă care de altmintrelea înfierăză tocmai purtarea guvernului un-gurescu şi în generală liberalismulă ungurescă. Totă p’atuncl se dase alarmă contra unel-tiriloră caivinescl printre Românii din acelă comitată, şi anume între Bărceni, âr pressa jidano-raaghiară striga câtă îi lua gura, că reuniunea de maghiarisare să şi astrîngă t6te puterile şi să-şi concentreze mai t6tă activitatea sa asupra comitatului Huneddrei, a cărui maghiarisare va scăpa de peire maghiarimea din Ardealu. Din tdte acestea se vede că s’a plănuită o acţiune combinată contra elementului românescă compactă ce împoporăză comitatuhi Huneddrei şi va înţelege deci ori-cine, ce însemnăză numirile de mai susă. Sciamu noi din informaţiunile primite de pe la corespondenţii noştri, că paşalele şi subpaşa-lele comitatense prin unele părţi, în locu să mai Btrîngă chingile administraţiunei destrăbălate şi să mai slâbescă cu măsurile paşalicescî, din contră şi-au luată rolulă de mici miniştri de scble în comitate, însărcinândă pe notari şi pe solgăbirăi să visitese scdlele confesionale ori-când le va plăcea, fără să mai ţină sămă de autorităţile ndstre şcolare. Acum vine însuşi ministrulă-ordonanţă şi institue oficială „visitatori temporali de scdle“, Urai toţi dmeni necompetenţi în ale scdlei, sluj- başi unguresc! administrativi său mici paşale notariale şi solgăbireesci, nu înfcrTunft comitată ungurescă unde, trăcă-mărgă, ar fi mai putută avă o noimă acăstă măsură, ci îniriună comitată românescu cu scdle românescl. Nu’i ajungă ministrului Trefort inspectorii şcolari pentru esecutarea planuriloră sale de maghiarisare, îi trebue o drdiă de „subinspectori“ dintre cari unii cunoscuţi deja ca înfocaţi unel-titori contra elementului românescă, alţii ca slujbaşi ungurescl, ce vină în continuă atingere cu poporulu, voră folosi tdte mijldcele de intimidare şi de persecuţiune, voră folosi ori-ce ocasiune spre a unelti contra şcdletoră românesc!, directă prin momirea copiiloră dela scdlele românesc!, indirectă prin rapdrtele ce voră adresa celui ce i-au numită. Demascândă din nou intenţiunile şi scopurile ministrului ungurescă de instrucţiune, atra-gemă atenţiunea Româniloră hunedorenl asupra nouei campanii pornite de elă contra şcdleloră românescl prin mobilisarea aşa numiţiloră „visitatori temporali de scdle“, şi pentru ca să întâmpine cu efectă ori-ce subminare a şcdleloră ndstre şi cu ele a elementului românescă din acelă comitată, direcţiunile ndstre şcolare cu dascălii din comunale respective să ia măsuri, ca orî de câte ori aceşti pretinşi visitatori voră călca în şcdla românăscă, să nu fia singuri, ci se fiâ şi directorulă respectivă ori ună visitatoră competentă din partea Româniloră, care să contro leze pe trimisulă ministrului ungurescă. Trebue să facemă pe ministrulă ungurescă să ’nţelăgă odată, că mai suntă şi alţii cari au să grăiască o vorbă şi cari nu potă fi ocoliţi şi nesocotiţi. Discnrsulă lordulurSalisbury. Cu privire la Irlanda şi la ultimele mani-festaţiuni ale luerătoriloră din Londra, lordulă Salisbury s’a espriraată la banchetul u lord u-majorului în modulă următoră: Noi avemO să luptămă cu greutăţi, cu cari n’are să lupte nici ună guverna monarchicQ. Mai nainte, decă o lege a fostă votată, tdte partidele şi-au plecata ca-pulo şi au data ajutora leala acelora, cari aveai1 să aplice legea. Noi amO văzuta însă manifestându-se do rinţa d’a se trece oposiţiunea de pe tribună pe sirade, d’a se încuragia publiculo ca să opună resistenţă servi-torilorO legei. In acăstă mare metropolă ne a fosta data să ve-demtt ceva din resultatele învăţăturilora, care s’au predicata fără temă în cercuri înalte. Decă aceste învăţături voră fl sprijinite, creditula şi încrederea, pe care este aşezata marele edificiu alO comerciului şi industriei nOstre, vorO fi distruse. GuvernulO va căuta să redea Irlandei binefacerile păcei şi ale bunei stări, care nu potO isvori decâtO din reeunoscerea datoriiloră şi supunerea faţă cu legea. Noi vomâ merge pănă la estremQ spre a restabili domnia legei şi a ordinei, şi suntema convinşi că pentru acăsta voma avea sprijinulQ poporului acestei ţări şi alb cetăţenilorâ din Londra, cari stânda alăturea cu noi, ne vorO pune în posiţiune să aducemă la una sfârşita lupta ce ama întreprinsa. La aceste cuvinte, (Jiarulă liberală „Daily News“ observă că politica lordului Salisbury va avea de urmare nimicirea regatului. Şi-lă va şi perde, căci Irlandesii preferă să m6ră pănă la unulti, decâtu să mai sufere jugulă şi sclăvia englesă, pe care ministrulă Salisbury le numesce lege şi ordine! Ce deri-siune! Svercoliri şi uneltiri de maghiarisare. In adunarea de Sâmbăta trecută a comitetului „Kul-turegylettt-ului din Giuşiu s’a desbătutQ între altele şi asupra propunerei, ca proprietarii maghiari să vcrbescă totdeuna numai unguresce cu servitorii, respective cu lucrătorii loră. In privinţa acestei propuneri, „Ellenzăk* raportăză că comitetulO n’a vruta s’o primescă, din causă că reuniunea n’are de scopă săvârşirea unora lucruri, cari nu prestâză nici o garanţiă reală. In privinţa acestei hotâ-rîrî, „Ellenzek* a scrisa pănă acum doi articul! de fondă forte lung!, din cari estragemO aci următdrele aiurări: Mai ânteiu „Ellenzâk* accentuâză, că comitetulO nu de aceea a respinsd propunerea de mai susO, pentru-că d6ră s’ar fi îndoitu despre ajungerea scopului, ci numai pentru-că ajungerea la scopO în easulO de faţă e împreunată cu greutăţi, căci, dice elâ, dăcă şi în una asemenea casO ar fi dubiu suecesuiu, atunci causa naţiunei unguresc! ar fi perdută în ArdelO. Laudă hotărîrea comitetului, dedrece prin acăsta a data încă o probă, că scopuld „Kulturegyleta-ului tinde la lucruri reale, şi nu la ifidirea ,de ce'ăţi în aerO, şi că seopula lui nu este maghiarisarea, ci numai păzirea con-sciinţei de rassă la Maghiari şi deşteptarea patriotismului maghiara şi cultivarea aceluia la popdrele de limbă străină. — Adecă totd eânteculO cela vechiu. Ceea ce însă n’a făcuta comitetulâ din puncta de vedere tactica, aceea trebue s’o facă societatea; trebue ca pressa să aibă la ordinea (filei nisuinţa acesta pănă alunei, pănă când ea va duce la scopO. Limba maghiară a perdutQ multa din tărâmula său. Din câte numiri ungurescă de ale familiilorO române a adun tâ ,Elienzek‘, s’ar pute compune o broşură mare. Tote aceste familii au vorbita odată uDguresce. Profe-sorulO universitaro Moldovan Gergely a observata, că în limba MoţilorO elementele maghiare suntO multa mai multe ca în ori care altâ ţinuta locuita de Români, cu fote că nici ună ţinuta nu este aşa isolatO de Maghiari, •a ţinutulrt MoţilorO. îmbrăcămintea loru încă arată unO arnestecu alo portului săcuescO. Parochii desfiinţate, •uine de biserici: tdte acestea arată desnaţionalisarea Ma-ghiarilorC, provenită din neînveţarea limbei lorO. »Noi (Maghiarii) — tfice „Ellenzek* — în mare parie pentru aceea nu scimO altceva, pentru că scimO limbi (vorbă să fiă); pentru aceea nu scimO bine unguresce, fiindo că scimO şi alte limbi — rău; de aceea aveinO perderi dc rassă, pentru că cu învăţarea altorfi limbi, noi hilesnimă desnaţionalisarea Maghiarilord.* „TorentulQ învăţărei de alte limbi arată puterea memoriei şi slăbiciunea caracterului naţionala. Noi ne abatemâ dela limba ndstră pentru placula unei guvernante, unui locotenenta, unui chelnărO şi pentru placula tuturora acelora străini, cari au venita ca să trăescă de pe spatele nostre. Acesta denotă slăbiciunea de rassă. Maghiarulâ încă se duce, pentru a şi căuta pânea, prin România. Austria, America, der nici unuia nu-i trâs-nesce prin minte, ca şi în străinătate să trăiăscA cu limba lui maternă; Maghiarii însă de aici vorbescO cu GermauulQ, Francesultt, ElveţianulO e*c., cari vina să facă concurenţă industriaşului maghiarQ, în limba lui maternă, cu der—die—das etc. Împrejurarea acăsta îi face pe mulţi străini din patriă aşa de impertinenţi, de nici după mai mulţi ani nu sciu unguresce....* „Ruşine, că suterimO pe aceşti părăsiţi; că n’avem nici atâta putere de vieţă în noi, ca să-i constrîngemO la învăţarea limbei ndstre. Jidovii din sinagoga din Giuşiu, trei din patru părţi, vorbescO o limbă stricată germană; beamlerii remaşî din absolutismO vorbescO nemţeşte, în ospă’ării afli iiste de mâncări nemţesc!, a-nunţurile căii terate pe jumătate nemţescî, totO aşa ţi anunţurile poştale, — şi încă ne mei suntemtt şovinisei, intoleranţi, când astfelO de lucruri şi în Cluşfi se întâmplă... „8e plângO de asuprirea naţionalităţilorO. Da ore pe timpulO lui Ba'ha a vorbita cineva românesce? A vecjnta cineva acusă românescă, sentinţă românâscâ, judecată românescă? Pretins’au Românii atunci, ca judele de cerca, seu preşedintele Bez’ k-ului să scie românesce ? Era lui BaehO n’a cruţata nici libertatea, nici limba Ro-mâniiorO, şi totuşi n’au protestată în contra acăsta, ba din contră, au lucrata pe o mână cu străinula intrata în patriă, pentru a-lQ ajutora întru asuprirea patriei, a patriei Maghiariloră*. „Instituţiunile maghiare asigură în cela mai largO înţelesQ libertatea politică şi individuală a fiă-oăruia, prin urmare şi a Românilorâ. Şi limbei IorO li-s’a datO dreptulu de a figura ca limbă protocolară, precum şi totO aceea, de ce e condiţionată desvoltarea unei limbi in literatură, biserică, scdlâ, comună şi familiă. Şi cu tdte acestea ei continuă astă(fi acea politică, pe care datorinţa patriotică li-ar fi împns’o s’o pdrte în epoca lui BachQ. „Se plângO şi pretindă, ca funcţionarii noştri să scie românesce. Ei şi sciu românesce. A(eia, cari stau in imediată atingere cu poporulO, solgăbirăii, notarii, es-mişii judecătoresc!, sciu încă prea bine românesce. La fribunalulO din Cluşâ s’a ţinuta o pertractare, în care judele, procurorulO, acusatulă, martorulO, au vorbita tot românesce şi numai enunciaţiile şi judecata s’au făcută în ungures.e. Şi totuşi se plângO. Patria maghiară L Nr. 244. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. dă ocasiă să înveţe limba oficială; ei agităză contra ei şi nu o învaţă. Pretindă ca statulă să înveţe limba lor. Adevărată, întOrsă lume e acăsta pentru mintea sănătosă. Cine din Români vorbesce unguresce pentru a ne face nouă plăcerea? Nimeni. Dintre Maghiari însă fiă-care vorbesce pentru plăcerea loră românesce. Proprie-tarulă din Câmpia, din comitatulă Albei de josă, Huue-dărei, adecă în flă-care comitată fiă-care proprietară vorbesce românesce cu servitorii săi, cu lucrătorii şi cu toţi aceia, cu earî au atingere în fiă-care cf'- — Aşa mare slăbiciune este acăsta, contra căreia prin pressă trebue să i se declare răsboiu, pentru că n’are înţelesă, ca celă ce dă pânea să se acomodeze după celă ce caută pânea. Guvernulă României şi societatea ei are dreptulă să pretindă, ca cine trăesce acolo să înveţe românesce şi să nu trăăscă totă cu limbă străină, cu aspiraţii străine în patria română. Acestă dreptă pote se-lă pretindă şi guvernulă şi societatea maghiară Ar fi timpulă ca s’o pretindă odată. Dăr şi până atunci patrioţii maghiari suntă datori să uşureze acăstă problemă a statului şi societăţii prin aceea, ca cu toţi cari depindă dela ei, le lucrăză câmpurile, le mănâncă pânea, — să vorbescă unguresce. Cei de limbi străine trebue să înţelegă, că patria loră e patria Maghiariloră. Cu câtă vomă face mai multe concesiuni, cu atâtă le dămă mai mare naşă... Ce de flăcurl! SOIRILE PILEI. Comitetulu administrativii alu comitatului Braşovu în şedinţa sa dela 14 Noemvre n. a anulată conclusulă representanţei comunei Braşovă, prin care se respinge d’a se introduce ună ală doilea tărgă de săptămână, a-visândă representanţa să o desbată din nou, după ce voră fi ascultate şi cele şeple corporaţiiinî prin delegaţii ce ’i voră trimite să delibereze afacerea sub preşedinta primarului. De asemenea în urma recursului măcelari loră respectivi a anulată conclusulă representanţei orăşenesc! d’a se înlătura scaunele mîcelariloră din dosulă Podului şi d’a se face stradă în loculă loră, şi a avisată pe magistrală să se ’nţelegă pe cale pacînică cu măcelarii şi la cerere să le dea chiar cuvenitele despăgubiri. Se luă apoi la cuooscinţâ emisuiă ministerială, prin care se notifică că nu aprobă sfatutulă comitatului pentru împe-decarea furturiloră de vite. Din raportulă inspectorului şcolară resultă că numărulă copiiloră obiigaţî a merge la sc61ă, dela 6—12 ani, în Braşovă e pe 1887/88 de 4317, în cele trei cercuri solgăbirăescl ale comitatului de 7161, cu totulă 11,478; ală copiiloră de 13 —15 ani obligaţi a merge la scălă e în Braşovă de 3097, în cele trei cercuri solgăbirăescl de 2221, cu totulă 5318. Deci nume-rulă totală ală copiiloră obligaţi a merge Ia scoiă, de orî-ce categoriă, e în totă comitatulă de 16,796. Din raportulă lunară ală procurorului resultă că la finele Iu-nei Octomvre erau 97 are.stanţi. Aflâmă cu plăcere, că compatriotulă nostru d-lă Di\ Sterie Ciurcu s’a instalată pentru eserciarea pracsei sale medicale în Viena, VIII. Alserstrasse Nr. 49. Când îi dorimă cele mai bune succese, atragemă totodată asupra dânsului atenţiunea acelora din publiculă nostru, cari suntă nevoiţi a-şî căuta sănătatea cu medicii dela renumita facultate din Viena, căci dânsulă prin legăturile vechi, ce ie întreţine cu somităţile acelei facultăţi, apoi prin pracsa de mulţi ani în giurulă acelora este mai a-lesă potrivită a putea presta cele mai bune servicii publicului din provinciă, care are neapărată trebuinţă de o conducere conscienciGsă şi ospertă când îşi caută sănătatea într’ună oraşă străină cum e Viena. După cum suntem informaţi, d. Dr. St. Ciurcu va deschide în scurt timpă anume pentru căutarea bolnaviloră din Bomânia şi Transilvania o casă de sănătate propriă a sa în Viena. Pe la sferşitulă acestei luni va veni în Braşovu trupa teatrală germană de sub direcţiunea fraţilorâ Wolt şi va representa câteva operete, spune ,Kr. Zfg.“ —x— Nu e chipă şi modă să ’şî p6tă susţine „patrioţii* teatrele unguresci. In Pesta deficite, în Cluşiu deficit0. în Pojună deficită, în Timişăra deficită, plus falimentele şi desfiinţarea unorfi direcţiuni de trupe teatrale, cu tOte subvenţiunile colosale din vistena statului, adecă din punga contribuabililoră, întreită de numeroşi decâtă Ungurii, şi cu t6te ajutbrele reuniuniloră de sprijinire a teatreloru şi de lăţire a iimbei maghiare seu mai corectă (j>sh de ma-ghiarisare. In Timişâra e o nouă crisă teatra.ă, teatrulă e în fie-care seră golă, aşa că «patrioţii*, de târnă să nu vie peste ei o catastrofă, au alesă ună comife'ă de cinci membri, care în timpă de 8 cţ'le să ia hotărîrî concrete, în speranţă că voră asigura durata sesonului. — Asta ’i sdrtea tuturoră întreprinderiloră de maghiarisare: fiascnlă, compleetulă fiască şi materială şi morală I —x— In urma cercetăriloră făcute, s’au găsită în Pesta 1883 de copii de scâlă, cari fiămândescu. S’au luată măsuri d’a li se da în bucătăriile poporale câte ceva mâncare caldă. —x— Din Vesprimu publică diarele unguresci ună „lucru de ruşine* şi „scandalisatorfi", — cum <^ch ele — Pe care îlă comunică ună Ungură de acolo. Acestă , lucru de ruşine" constă în aceea, că de câte-or! în adunările comunale vre cineva să vorbescă unguresce, mulţi membri de ai corpului representativă se depărteză dela adunare în modă demonstrativă, declarândă că la o ast-feliu de adunare, în care şi limba ungurăscă are dreptă a se aucji, ei nu iau parte, — Aslea-să efectele „culturei maghiare", şi prin urmare de ce se mai supără patriotulă? —x— Dr. Alois Sentz, rectorulu fostei academii de drepturi din Sibiiu, a murită în etate de 65 ani. —x— In (J'lele din urmă mai mulţi «patrioţi* din Oradea-mare s’au dusă la Cluşiu. ca să studieze la faţa locului raporturile teatrului de aco'o. — Ce anume raporturi? Pote deficitele! Cu oeasiunoa unorfi săpături la o pimniţă în comuna Tefeny din Ungaria s’au găsită 35 chilograme de monede romane de bronza. Monedele suntă tote ca nouă şi se pare că n’au fostă în circulaţiune. Suntă din timpulă împăraţiloră Constantină şi Crispus. Probabilă [că aceste monede erau pregătite pentru soida ostaşiloră romani. Cassa de răsboiu desgropată a fostă transportată în museulă din Pesta. Vr’o două chilograme din aceste monede se c|ice că circulăzâ ca aură printre poporaţiunea din Teteny. —x— Contelui ungurescă Ştefan Kuun din Binţinţi, co-mitatulă Hunedorei, i-au arsă în ndptea de 6 Noemvre n. 140 cară de fănă, dintre care numai unuia era asigurată. Se dice că li s’a dată focă. Paguba e de vr’o 2000 fi. —x— In 10 oraşe şi 15 comitate ale ArdSlului se află eu totulă 2119 surdo-muţi. Din aceştia numai 542 au etatea de sub 14 ani, cari adecă prin instrucţiune specială s’ar putea face folositori pentru societatea omenâscâ, Toţi ceialalţ!, în numără de 1577, fiindă trecuţi de 14 ani, nu mai potă fi primiţi în scola specială de instrucţia, Cei mai mulţi surdo muţi se află în comitatulă Hunedă-rai, îa numără de 365. —x— Sub tit'ulă „ Unii căpitanii de honvedi dispăruta*, se serie din Braşovu câlră «Ung. Post": CăpitanulO de honvecjî Iosif Kutkovszky n’a defraudată bani oficiali — precum s’a dovedită după aceea,—nici n’a falsificată poliţe. Nu’i vorbă, a amestecata în afacerile sale şi pe câţi-va colegi ai sU, demisionâ din acestă motivă din armată, şi părăsi în t6tă liniştea oraşulă; de aci sgomotuli) despre defraudare". — Dăr ceva totă e la mijloeă. —x — Condu vocalii românii din Biserica-Albă înlocmesee în săra de 26 Noemvrie a. c. st. n. o serată împreunată cu dantii. Afară de câteva piese produse de musica militară, se voră esecuta din partea corului urmâtărele cântece şi bucăţi: 1 ,£tă (Jiua triumfală* de Humpel, corii bărbătescă. 2. „Junimea parisiană", de Adam, ooră băr-bâtescă. 3. «Cele două priveghetore" duetfi, sopranii şi baritonfi, de A. Hockel, traducere de C. Strimbeiu. 4. „Spiritiştii" seu „mediulă grabnică*, scenă comică de Koch, trad. de C. Strimbeiu. •—-x— ,Kolozsvar“ scrie, că unu Sibiianu, care astăzi lo-c-uesce în Bucuresci, îş! cumpără de aici o «garnitură de mobile", constătătOre din 10 scaune simple de lemnfl şi 2 mese de grădină. Cu totulă au costată 10 fl. Scia cumpărătorulă că la graniţă va avă să plâtescâ mulră pentru trecerea loră, dăr totuşi nu şî-a adusă aminte că tocmai 70 de franci (28 fl.) va costa vama unoră obiecte cumpărate cu 10 fl. Amiculă Poporului, călindară pe anulă visectă 1888. Anulă XXVIII. Preţulă 50 cr. Editura lui W. Krajft în Sibiiu. Partea primă conţine mulţime de date calendaristice şi diferite îndrumări pentru economi. Apoi Regenţii europeni; Călindarulă poştală pentru Austro-Un-garia şi Bomânia: Servipulă telegrafică; Banii deosebi-teloră ţări în asemănare cu ai noştri; Scala taxelorfl de timbru ; Tabela pentru computarea intereseloră şi altele; Târgurile din Ungaria. Transilvania şi România. — Partea literară conţine 72 pag.; anume: Hassană Călugărul 0, de T. V. Ştefane li. — Prietenulă îţî pune capulă (poveste), de Gr. Sunu ală lui Iânu. — Cum am împuşcată eu ursulă (novelă americană), trad. de Slova. — Scrierea. — Arta de a ajunge bătrâneţe adânci şi fericite, de lână Popea. — Din vieţa albineloră, de G. S. I. I. — Urmeză apoi trei tractate felurite pentru economi, 9 păginl de diferite poesii alese, notiţe folositore din punctă de vedere higienică şi economică. La fine se află glume şi o mulţime de anunciurl. Călindarulă Calicului pe anulă 1881, humoristicd şi satirică cu ilustraţiunl, alcătuită după gradurile climatice ale pungei Româniloră din tdlă lumea. Anulă Iii. Preţulă 36 cr. seu 1 leu. Sibiiu 1887. Partea primă conţine: Anii dela facerea lumii după caiicâsca numărare. Urmeză partea curată calendaristică, cu profeţiile timpului şi bogate inviaţiunl pentru economi. — Despre întunecimile anului 1888. — Lea şi Liţa (o glumă nove-listică) a cărei cuprinsă e de 18 pagini — Urmâză după acâsta alte 18 pagini cu variate dialoguri comice, avân-du-şî fiă-care pagină ilustraţiunea sa. In partea ultimă vine călindarulă poştală pentru Austro-Ungaria şi România ; Serviţiulă telegrafică, Banii deosebiteloră ţări în asămănare ou ai noştri, Scara taxeloră de timbru, Târgurile din Ungaria, Transilvania şi România. Iu fine urmeză 20 de pagine de diferite anunţuri. (io ) FOILETON O. X-OGOFETTTX.tT MATEXTJ NOVELĂ. Mateiu ascultase cu luare aminte vorbele maşinis-. tului şi sta gânditorii şi se uita la elă. — Mă’nsoră, — grăi într’unu târdiu Mateiu şi bătu ou pumnulă în masă să le mai aducă o oca de vină. Rădiţa intră cu vinulu şi când intră se uită repede la amândoi, ca într’o clipă să-lă pricepă pe fiă-care. Râmase apoi în mijloculu casei cu ochii aţintiţi spre Mateiu şi era aşa de zăpăcită, încâtfi d’abia târdiu băgă de seină că logofătulă i-a dată să’nţelegă, ca să-i lase singuri. Rădiţa plecă şi dela uşe se uită înapoi încrun-tândă din sprâncene. — Uite, măi Mateiu, ce am gândita eu. Am gândita... ca să te’nsorî, — clise Ienaclie. — La asta m’am hotărîtă şi eu; suntă hotărîtu Ienaclie, — întrerupse logofătulă vorba şi apucândă sticla în mână umplu paharele. — Am gândită, că celă mai bună norocă pentru tine ar fi, scii.... eu înţelegă de ce umbli pe la Măruţă, ... dăr celă mai bnnu norocă pentru tine ar fi să iai pe fata scutarului, pe fata lui nenea Dumitru. Este omă eu dare de mână, omă cu trecere şl-apoi scii socrulă bunii îndreptă tote. La aceste cuvinte Mateiu se sculă în picidre şi o năduşală îlă cuprinse în totă corpulă. Mai audise elă vorba asta, der acum nu i-a căzută de locu bine. Făcu vr’o câţi-va paşi prin casă şi în cele din urmă se puse erăşî pe scaună alăturea cu Ienaclie. — Bine Mateiu, — începu maşinistulă, — eu te ţiu pe tine omă chibzuită, omă cu minte, cum de te aprind! aşa de-odată, de o povaţă, carea singură te pote face oină ? Co creclî tu, că cu sărăcia să te înaintezi ? — Aşa este, — grăi domolă Mateiu, — aşa este cum spui tu, mă aprindă lesne, — adause elă frecân-du se pe frunte. — Ţl-am spusă Ienache, că am să mă însoră, der să mă mai gândescă, — isprăvi logofătulă şi sorbi unu stropă din paharulu ee’lu avea înaintea sa. — Ce să te mai gândeşti! Nu lăsa porumbiţa din mână! — clise Ieuache. — Mateiu scose cesorniculă din buzunară, se uita repede la câtă este, îlă băga erăşî în buzunară, îş! puse mâna la frunte, er după aceea frecându’şî fruntea, îş! trase mâna dreptă prin păru şi astfelu se uita la Ienache. — Este tânjiu... să mergemă, grăi logofătulă. — Să ne mai aducă o oca, — clise Tenache şi suna cu sticla în masa de lemnă. Rădiţa intra. Logofătulă Mateiă insă puse mâna pe sticlă şi grăi cam apăsată : — Nici ună stropă Ienache,... nu mai stau, şi se ridica să plece. — Măcară de hatârulă meu, logofete,... ce Dum-nedeu, te duci aşa de vreme ? — dise Rădiţa serios! — O jumătate, — începu Ienaclie, — numai o jumătate să o bemu cu toţii! Să bei şi d-ta Rădiţo... scii, ca să no fac! voie bună. Vinulu se aduse. Rădiţa turna în pahare, îmbiâ fiăcăruia câte unulă şi închinară cu toţii. Mateiă rămase tăcută, er Rădiţa îlă privea cu o faţă scrutătore. — Va să dică totă e adevărată că te’nsorî, — începu cârcîmăriţa într’unu târdiu, rămase puţină grândi* tore şi apoi ciocni paharulu dicendă cu gura cam pe jumătate: „într’nnă cesu bună!". — Să te audă Dumnedeu! — adause Ienache, er Mateiă închina şi cu Rădiţa şi cu Ienache, der nu clise nimicii, ci băii şi pleca. IX. Femeile nu mergu la cârciumă, căci ar fi ruşine, der cu tote acestea suntă prilejuri, când şi ele calcă pragulu cârcîumei pentru vre-o trebă ore-care. Baba Rada putea merge şi la cârciumă, căci nu’i elicea nimeni nimică ; totă lumea scia că ca-i doctorulu satului şi putea or! şi cine să dea cu socoteala, că va fi avendă ceva de târguită. Astăţlî venise Rada numai ca din înteraplar# la Nr. 244. GAZETA TRANSILVANIEI. 18*7. Erăşi Ungurii şi armata. „Peşti Hirlapu primesce din Aradii urmă-t6rea informaţiune: Pe piaţa principală steteu a()î (Duminecă) la 12 ore din cfi meseriaşi împărţiţi in mai multe grupe. înaintea cafenelei Pohl se afla în viuă conversaţiune cu ună colegă calfa de lemnarO losef Bodnar, care nu băgă de sâmă că pe asfalta vine în direcţiunea lui locotenentulD Kolowratnik de!a reg. 14 de husari. Acesta merse spre lucrătorQ şi împingendu-Iâ la o parte îi strigă, că de ce-i stă în drumă? Bodnar răspunse liniştitu: ,Şi eu am tota atâta drepta s5 stau pe asfalta ca şi d-la locotenenta'^. Abia cjiss acestea, şi oficerula scoţânda sabia dele o lovitură puternică cu ea peste fruntea tânărului omă, aşa că inundata de sânge Bodnar se sprijini de (jidă; locotenentulă Işî continuă în grabă drumulâ. Cei adunaţi în pieţă se uitară liniştiţi la acestă scenă şi lăsară pe oficerO să mărgă. RănitulO fu luata iu tractare de mediculu oraşului şi va trebui să stea !in pata cela puţina 15 4ile. CasulO a făcuta o impresiune^cu atâta mai panică, cu câta Kolowratnik e cunoscuta ca bărbata liniştita şi inteligenta; cercurile militare^încă desaprobă actulO lui neprecugetata. Comandantului de corpa, contelui Pejacsevich, care din incidentula alergărilorâ de cai se află în AradO, i s'a raportata imediata. Kolowratnik, considerându-i-se deosebita sa capacitate, a fosta numii0 de curenda adjutanta ala contelui Pejacsevich. Numi-tulO oficerO trece nu numai de soldata distinşii, ci are şi cultură literară şi a scrisa una romana ungara. A fosta în salbnele de frunte din capitală unâ 6spe bine văcjuta. Cercetarea s’a pornita. După una raporta ala Iui »Bud. Hirlap,“ Bodnar i-a vorbită brutală locotenentului şi i-a adresată espresiunî ofensâtore. Din acestu incidenţă s’a alarmată cumplită o parte din pressa „patrioticău. Aşa „Aradi Kozlonyu istorisesce, sub titlulă: „Ună ofi-ceră de husari însetată de sânge“, întâmplarea, se’nţelege în contulă oficerului, spu-nândă că acesta i-a făcută lui Bodnar o tăietură adâncă de 8 centimetri de grdsă pănă la osii — se vede că „patrioţii “ (???) din Aradă au pe frunte carne de 8 centimetri de grdsă pănă la osă — şi contrară lui „Peşti şi Bud. Hirlap“, (J‘ce c& publiculă abia ’şl-a putută opri manifestarea prin faptă a indignaţiunei sale, producendă asupră’i acestă faptă criminală o penibilă impresiune. Deşi rapdrtele foiloră unguresc! citate se bată în capete, aşa de tare se contre (Jicu, totuşi amintita f6iă patriotică din Aradă scrie şi ună fantastică articulă de fondă, în care vorbesee despre măcelărie în Aradă: AradulO este de nou revoltata. Astăzi ârăş! a cursa s&nge de cetăţenâ pe trotoara. Şi astăzi tota unâ ofi-cera de husari a »măcelărită* cu sabia pe ună cetăţenii fără arme. Ceneralulâ de corpa, corniţele Pejacsevich, a venita tocmai la timpa în AradO. Escelenţa sa are oea-siune să se informeze personala despre acesta fapta sân-gerosO, alâ cărui erou îlâ privesce mai deaprdpe. Acum cftteva 4ile acesta erou de cartona a fosta numita adjutanta ala comitelui... Revolta spiritelorO provenită în urma acestui atentata nou e deplina justificată şi pre-tindemO cea mai severă pedepsă pentru atentatorO. O facemă acestă pretensiune pentru ca... nu cumva să’şi pâr<}ă bunulO cumpăta chiar şi partea mai cumpătată a cetăţenilorQ... Rădiţa, cum spunea ea, cu tote că într’adevără venise anume, căci avea să afle câte ceva. Amăndouă aceste femei erau pretine; copilăriseră împreună. Rada nu era babă cum îi dicea lumea, der îşi câştigase ea acestu nume, nu sciu cum şi de ce, seu pote chiar pentru ocupaţiunea sa, de nu cumva pentru că’i lipseu doi dinţi dinainte.Aşa’i dicea lumea, cu tote că ei nu’i părea rău, seu şi decă’i părea, nu se supăra nici odată când îi (ficea cineva babă. — Ce mai este nou, Rădiţo? — începu Rada vorba. — Ce să mai fie, Rado, ean mă necăjescă şi eu cu negustoria mea, grăi cârciumăriţa în glasulă ei subţireii!, se puse pe una din laviţele de dinaintea uşii, o pofti şi pe Rada să şeadă, şi astfelft aflându-se amândouă pe laviţă, începură a vorbi despre felă de felu de lucruri şi anume mai întâiu despre sănătate, apoi d’ale gospodăriei şi mai pe urmă începură fiă-care a se plânge de meseria sa. Pe când stau de vorbă Rada şi Rădiţa, trecea pe mai încolo scutarultt Dumitru. Rădiţa cum îlu vădii, tresări şi după o mică pausă, făcu semnă Radei, chipă ca să se uite la scu-tarulii Dumitru. — N’ai au^itîi nimicii?... nu scii unde se duce?., ei... apoi să’ţi spumă eu! — grăi Rădiţa de totă încet, si ceea ce vorbiră după asta, vorbiră la ureche, ca să Rămâne să constate ancheta cum stă în ade-văru lucrulu. Din afară. „Hlas Wolnyu din Lemberg recomandă să se convdce o mare adunare de Poloni în Elveţia, pentru ca delegaţii Poloniloru, car! trăescu în Rusia, în Francia, în Italia, în Anglia etc. să se’nţelăgâ asupra atitudinei ce au să o observe în casă de răsboiu între Germania şi Rusia, în totu casulu însă să aîâgă o represen-taţiune legală şi să institue unu biurou centrală pentru afaceri diplomatice. „Kreuzzeitung“ enumără o mulţime de măsuri militare ce le ia Rusia la graniţa de cătră Germania şi Austro-Ungaria. Vânătorii de Vilna au foştii împinşi pănă la graniţă. Lompa se fortifică în t6tă graba. Prin ţuIu de Mingrelia a fostu concediată din armata rusă. Causa e, precum se vorbesee în Berlină, eă elă şi-a căutată sprijină pentru candidatura sa în Bulgaria la o altă putere. „Râpublique Frantră a-ceslâ părere prin arătarea mai multora esemplare a co-lecţiunei museului. Unu fenomenu. — Soţia unui lucrălorâ din Bir-tningham a născuta doi copii, cari surită legaţi unulQ de altuia întocmai cum erau fraţii siamezi. Afară de membrana cărnbsă, care nu se pote tăia din causă că pote înd.tâ să aducă mărie?, cei doi gemem sunta forte bine constituiţi. Se scie că fraţii siamez! au esitată a se lăsa să fie despărţiţi, şi când unuia din ei a murită, celălaltâ frate, care se afla in deplină sănătate, a muritâ peste două bre. Autopsia a dovedită că ficaţii celoră doi fraţi se ţineau prinir’o legătură, care trecea prin membrana cărnbsâ, şi a cărei tăiare ar ti fostă mortală. Cununiă. Taehe şi Hareti Stănescu, şi Ieroteiu 1. Beleşiu facO cunoscuiă căsătoria fiilorO loră Scaterina 2. Stănescu şi Aureliu Beleşiu, ce se va celebra Duminecă în 8 (20) Noemvre la orele 12 din 9.91 *# 9.97 împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36- Lire turcesci r t t * 11.23 » 11.28 Credit fonc. rural (7%) . * >5 >> (B°/o) * 105— 91*/, 106— 925, Imperiali t » 10.22 B 10.26 » • urban (7%) . * • . (6"/.) • 103— 96— 104— 97— Galbeni f t f » 5.90 » 5.95 » » » (5%) • 87Va 88 Va Scrisurile fonc. >Albina* 6°/0 . * 101.— » 102.- - Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. n * n 5°/o • li 98.— - 99.- * » » Naţională — — Ruble Rusesc! .... t t * 110.— B lll.1/, Auru contra bilete de bancă . . 14. V4 Bancnote austriace contra aură. . 2.03 15.— 2.04 Discontulă . . . » 7— 10°/9 pe ană. TARIFA anunturilora si insertiuniloro. *) 11 Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuul şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţirî se acorda urm&t6rele raliate: Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu. I. Plecarea trenuriloru: Pentru repeţirî de 3— 4 ori • 10°| n n a 5— 8 ii • 15° n n 9—11 n • 20° »» a n 12—15 ii • 30°i V ii n 16—20 ii • 40°| Dela 20 de repeţirî în sustî 50° Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe lunî se făcu învoiri şi reduceri şi peste cele înseninate mai susfi. Trenulă Trenul 0 Trenul ii Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă а) Dela б) * c) » d) « e) v a) Dela b) d c) Din d) „ e) •! 1. Dela Braşovu la Peşta: de persOne Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 6re 01 minută diminâţa. 2. Dela Braşovu la Bucurescî: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţi, mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după ame(|î. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amâcji-mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucuresci la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ametjî. A. Plecarea posteloru: Braşovă la Reşnovu-ZSrnescî-Branu: 12 6re 30 min. după amădt. „ v Zizinu: 4 6re după amăcji. „ în Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea. ,, la Făgăraşu: 4 ore dimineţa. „ la Săcele-. 4 6re dimineţa. B. Sosirea posteloru: Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă: 10 6re înainte da amecjl. Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m. Secuime la Braşovă: 6 bre săra. Făyăraşu la Braşovă: 2 bre diminua. Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sbra. PnMicaţinnile „CANCELARIEI NEGRDTIU “ m m ‘ GHERLA - SZ.-UJVÂR. # AMICULU FAMILIEI, piară b«U tnMică şi encielo pedică-literară cu ilustraţiurJ, Cursulă XI. — Apare $ tn 1 şi 15 cji a lunei în nuraeil de câte IVa—21/s cole • cu ilustraţiuni frumbse; şi publică articlii sociali, poe- 4$ siă, nuvele, romanurT, suvenir! de călătoriâ ş. a. — 41 Mai departe tracleză cestiuni literare şi scientifice, cu 41 reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece eu IU atenţiune vieţa soc-vJă a Rcmâniloră de pretutindenea, # precum şi a celorlalte poporaţiuni din patriă şi străi-nătate; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesce a tace câte o bră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indi-vitjiloră din familiâ o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, Splătibilî şi în timbre poştali. PREOTUL ROMÂN. Revistă bist-s iebscă, scolastică şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare 4f| de câte 21/*—31/* c61e; şi publi' ă articlii din sfera tu-4$ turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de $$ predice pe dumineci, serbâtori şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-ţffc literari. — Preţulă de abonamente pe anulă întregă 4$ e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-4^ tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. 41 A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla 4§l — Szamosujvâr, unde se mai află de ven4are şi ur-4| mătbrele cărţi: 41 Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. Preţulă 20 cr. 4f Idealuiu pierdutu. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Preţulă 15 cr. Opera unui omd de bine. Nuvelă originală. — S Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută44 — de Pau-lina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 er. 41 Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu 8Simu. Preţulă 10 cr. Codrenu craiuiu codrului. Baladă de Georgiu 48^ Simu. Preţulă 10 cr. ăk Elu trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz £& traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr. SBranda seu Nunta fatală. S hiţâ din emigrarea lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr £P Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăria. Schiţă din sfera eduea-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr. Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Auiida. Tragediă în 5 acte, după Eu* ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr, Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuiuţă Preţuia 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută In sa'ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Bulicescu. Unii volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 c61e. Preţulă 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr. Apologiă. Discusiuni filosofice şi istorice maghiare privitbre la Romani, invederile şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederilă şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura 1. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a. Biblioteca Săteanului Românii. Cartea I. II. III. IV. cuprincjendă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la t6te patru l fl., câte una deosebită 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea I. cuprindă materii f6rte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr. Economia pentru seblele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptării teoreticii şi practicu pentru învăţă-meutulO intuitivO în folosulă eleviloră normali (pre- parandiali), a înveţăloriloră şi a altoră bărbaţi de sc-olă, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura ndstră pedagogică abia ailămă vre-ună opă, întocmită după lipsele sc-bleloră nbslre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă DirecioriJoră şi învăţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr. Manuală de Gramatica limbei române oentru seb-iele poporali in 3 cursuri de Maximă Popă profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este aprobată prin lnaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de daîo 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. * * « t t # « # Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrali, ur- || mate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr. ^ Carte conducătore la propunerea calculărei în fl scola poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. $ I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. H Preţulă 80 cr. 4$ i Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. m MărgăritarulO sufletului. Carte bogată de rugă- fl ciuni ş cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Pre- fl ţulu unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. le* fl gată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. fj| l fi., în legătură de luxă 1.50—2.50. Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de ru- H găciunî şi cântătî bisericescl — frumosă ilustrată pen- fl tru pruncii şcolari de arabe secsele. Cu aprobarea f| jurisdicţiunei sup. bisericescî. Preţulă unui esemplară broşată 1R cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. % şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icâne fru-mose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(Jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu mai multe ic<5ne frumose Preţulă unui esemplară espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem-plare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christostt. Preţulă unui esemplară legată e 15 cr. Tipografia ALEXI, Braşovii.