UDAOţlUHEA ŞI ABMlNI«TltAŢirirKA l
BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl.
“* u q fi a n fi 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe t r e i luni 3 fior.
Sam&nia ţi eir&iit&tatc:
Pe an fi 40 fr., pe şAsc* Hun? 20 fr . pe trei i i:?>* 10 *>:*t.rî.
se prenumerA:
ANULU L.
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNTIUBILS:
O scrii garmcnd 6 cr. şi timbru de «30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Snr!*erT nt3*raitottt» r»u S9 grl<t>9»c>3 — ^amusorijiis nw »6 retrimltS.
NI 241
Luni, Marţi, 3 (15) Noemvre.
1887.
Braşovti, 2 Noemvre 1887.
Avemîi s§ înregistrămă multe ceşti un! importante din 4'lole acestea din urmă, ceşti un! care agita mereu lumea politică şi comercială em-openfi.
Nu mai vorbimă de cestiunile dinăuntru, care ne ţinu în continuă agitaţiune, adecă de cele ce «se petrecă în ţările a cărorfi stăpânire ’şi-au însuşit’o Ungurii dela putere ca fiindu o proprietate esclusivă a loru. E destulă să amin-timu a4l în generală, că în fiâ-care 4^ înregistrămă călcări de lege şi neîndreptăţir! comise de Ungurii dela putere faţă cu Neraaghiarii, că lucrurile mergă sub stăpânirea ungurăscă mai rău decâtă sub cea turcăscă; căci pe când poporaţi-unile creştine de sub stăpânirea turcăscă au deplină libertate de a’şi cultiva limba şi naţionalitatea, noi naţionalităţile nemaghiare de aci nici de atâta libertate nu ne putemă bucura.
Trecândă la alte cestiuni, care atingă atâtă situaţiunea politică dinăuntru câtă şi cea din afară, trebue să ne oprimă la cele petrecute îa delega-ţiunî. Aci opintirile delegaţiloră unguri de a’şî dovedi si mări influinţa în trebile comune s’au sfftrîmatu de opositiunea ce le-au făcut’o miniştri comun!. Aşa ministrulă comună de răsboiu !e-a tăiată orl-ce speranţă d’a se introduce în scdlele militare limba ungurăscâ, spunendu-le verde ’n ţaţă că nu se p6t,e. De asemenea desbaterile pentru înfiinţarea unei fabrice de arme în Ungaria n’au dusă la nici ună resultată favorabilă pentru Unguri. Ministrulă comună de răsboiu le-a spusă delegaţiloră că numai după ce va fi t6tă armata comună înarmată cu puşcile cele nouă ce suntu comandate la fabrica austriacă din Steyr, se va pută purcede la înfiinţarea unei fabrice de arme în Ungaria, dăeă cumva va mai fi atunci ce să se tabrice. Nu’i vorbă, guvernul A ungurescă p6te înfiinţa fabrică de arme, dăcă are ce să’i dea de lucru ca să o susţină. Acestă părere însă n’au împărtăşit’o delegaţii unguri din causa stărei financiare miserabile a visteriei, ăr consorţiele ce g’au oferită a înfiinţa fabrica, nu-şi potă risca capitalele, dăcă nu li se asigură comande pentru armată. Ast-felă deocamdată e ştărsă dela ordinea 4«lei şi cestiunea înfiinţărei unei fabrice de arme în Ungaria.
Ce privesce situaţiunea politică esternă a monarchiei ndstre, relaţiunile ei politice şi comerciale cu statele vecine, şi peste totă situaţiunea politică generală a Europei, ministrulă de esterne Kalnoky a dată interesante lămuriri.
După ce a accentuată alianţa monarchiei cu Germania şi cu Italia, intenţiunile pacinice ale acestei alianţe, a ţinută să avertiseze pe delegaţi, că să nu fiă prea optimişti în privinţa susţinerei păcii, pentru care nici elu însuşi, ministrulă de «steme, nu p6te sta bună. Cu alte cuvinte, pacea în generală slă pe picdre de totă şubrede şi în fiă-care 4* «factori necalculabilicum a 4’811 ministrulă, potă aduce răsboiulă, de aceea e ne-voiâ de continue pregătiri. Şi anume din două părţi ameninţă peticuluiu, precum a dată mi nistrulu a se’nţelege, din ostă şi din vestă, cestiunea bulgară şi cestiunea alsaţo-lotaringică.
Ce privesce raporturile politice cu Serbia, acestea lasă multă de dorită, precum se vede din vorbele ministrului de esterne, care ’şî-a es primată speranţa „eâ voră fi mai amicale. “ Acăsta însemneză, că ministrulă Kalnoky nu prea are încredere în mistrulă preşedinte sârbă Ristici şi prin urmare în cabinetulă său, care trece de rusofilă.
Mai rău stă monarchia năstră cu raporturile comerciale. Tractările cu Germania nu dau speranţă să satisfacă necesităţiloră monarchiei. Opi-niunea publică din Germania, 4^se ministrulă, e contra ori-căroru concesiuni, e pentru sporirea vâmiloră, ceea ce s’a şi făcută în mare parte până acum, Ne vomă mulţămi şi noi cu pre-
lungirea tractatului esistentă, decă şi încâtă se va pute prelungi, şi eu sporirea unoră vămi din partea ndstră, atâta speranţă a dată ministrulă. Ou Italia tocmai în cailele acestea s’au întreruptă tractările comerciale şi delegaţii austro - ungari s’au şi întorsă din Roma la Viena. Foile din Viena spună, că s’au întorsă ca să câră dela guvernă instrucţiuni nouă în privinţa unoră puncte, âr cele din Pesta spună că puţină speranţă e de a ajunge negocierile cu Italia la ună bună sfârşită. Cu România tractările suntă cu totulu întrerupte, deăreee guvernulă română n’a mai răspunsă celui din Viena. Ministrulă Kalnoky nici nu şi-a mai esprimată măcară speranţa d’a pută fi în curân4ă ori mai târ4iu reluate tractările cu România pentru încheiarea convenţiei comerciale.
De altă parte pe când d-lu Kalnoky declară în delegaţiunî că raporturile politice ale monarchiei nostre cu Rusia suntu bune şi că şi va da t6tă silinţa să fiă bune; pe când în Germania se aştâptă întâlnirea Ţarului cu împăratulu Vilhclm: pe atunci pressa rusă pune monarchiei ndstre alternativa: pace ori răsboiu, trupe rusesc! se eoncentrâză mereu la graniţa austro-germană, âr Banca imperiului germană pornesce răsboiu în contra valoriloru ruse, ne mai dândă împrumuturi pe ele, şi garnisdnele germane dela graniţă se întărescă, fiă măcară şi sub pretextulă că pentru împedecarea contrabandei. Prin urmare dreptate a avută ministrulă nostru de esterne să nu fiă optimistă în privinţa susţinerii păcii şi să 4^â că monarchia ndstră trebue să fiă în continuă pregătire.
O altă ceştiune de interesă generală europeană e crisa guvernamentală şi presidenţiala ce ameninţă a isbucni în Francia. Afacerea Caffa-rel, ală cărui procesă pentru traficulă cu deco-raţiunile s’a începută în <Jilele acestea, a luată proporţiuni mari, prin faptulă că e compromisă şi ginerile preşedintelui republieei. Telegramele din Parisu ne anunţă situaţiunea ca fdrte grav£. Partidele parlamentare s’au întrunită să delibereze asupra caşului când preşedintele republieei şi-ar da demişi unea. Guvernulă a fostă nevoită să dea ordină a se sista procesulă, de frică să nu svecnâscă ferberea ce domnesce în totă Pari-sulă. Suntu temeri chiar de o schimbare a formei de guvernă; de aceea cele ce se petrecă în Parisă ţină în încordată atenţiune Europa în-trâgă.
Cum vedemă, Europa ferbe ca ună vulcană. De aceea statele susţină armate enorme şi se întrecu în înarmări, cu t6tă miseria economică ce domnesce pretutindenea, pentru că nu se scie ce aduce 4*ua de mâne, de ce factori necalculabili se potă sfărîma t6te opintirile ce şi-le dan cele mai multe guverne d’a se susţine pacea.
Scrisori de aderinţă adresate generalului Traianft Doda.
Măriei Sale Domnului Traiană Doda, generală austriacă şi ablegatu Română ală partidei naţionale.
Subscrişii cu devotamentă sacru şi amoră românescu, ca semnă şi pemnă ală aderinţei n6s-tre la ultimulă actă naţională şi patriotică, ce Ilustritatea Vdstră aţi esecutată, Vă salutămu cu următdrea adresă:
In timpuri critici ne-ai condusă în răsboiu,
A<Ji în pace ne vorbesci bine,
Intru adevăru trăiesc! pentru noi,
Dâr şi noi pentru Tine.
Din câmpulă lui Marte Te-ai întorsă cu
glorii
Stâncă în fruntea fii loru lui Traianu,
In pace Te concomitâză nimbulă victoriei.
Trăiască, să trăiască ună Cincinatu Romană!
Ce-ai 4isu generale bătrână,
A 4'sti poporulă Tău Română!
Adicţi Iţi suntemă şi rămânemă credeul Tău,
Pe parte-ne stă dreptatea şi bunulă Dum-
ne4eu!
Să casă, lângă Oraviţa, la 16 Octomvrie 1887.
losifă Stupinianu preotă, Valentină Dioniu dascălfl română, Dumitru Pascu măiestru şi economă, Ioan Coca neguţătorii şi proprietară de bine, Filipă Buzilă economă, Alexa Segescu economă şi neguţătoră, Achimă Vucă economă, Teodoră Doba economă, Avramă Popa învăţătoră gr. or., Ioană Popoviciu preotă gr. or., Sofronie Dragu, Nicolae Măruţă economă, Alexa Buzila economă, Iacobă Da ba economă, Nicolae Pasule economă, lonă Daba economă, Trifu Gavadina economă, Alexa Seeula economă, Maximă Călină economă, Ioană Băiaşă, neguţătorii şi proprietară de bine, Paulă Popa preotă romănă, Iosifă Buna economă.
Jurjova, în 4/16 Octomvrie 1887.
Sinesie Bislreanu preotă românescă, Pavelă Cipu în-văţătoră română gr. or.
Românii din Ungaria.
Sub acestu titlu „Le Si&cle“ din Parisă, în nu mărul ii său dela 6 Noemvrie, conţine ună articolu, din care estragemu următdrele, spre a vedâ din nou cetitorii noştri, că uneltirile de maghiarisare şi nedreptăţirile ce se comită de Ungurii dela putere suntu bine cunoscute şi în streinătate:
Printre cele cinci naţionalităţi: slovacă, ruteană, sârbă, germană şi română, pe cari minoritatea ungurăscă le ţine sub jugulă, pretinsă liberală, ală unei hegemonii şoviniste, nici una nu resistă cu mai multă vigdre la încercările de maghiarisare ca naţiunea română. T6te presiunile administrative şi politice rămână fără nici ună efectă asupra acestui poporă de mai bine de 3 milidne...
...Privindă lucrurile pe d’asupra, s’ar putea crede că Ungurii şi-au întrebuinţată puterea, pe care o posedă de douăzeci de ani, cu o dibăciă deosebită. Totulă pare a fi maghiarisată; toţi impiegaţii, or! de ce felă ar fi ei, suntă Unguri, şi idiomulă loră este singurulă recunoscută in biurourile administraţiunei. T6tă instrucţiunea e ungurescă şi nu se permite Româniloră de a’şi face şcoli românesc! chiar cu paralele loră
Lucru de neeredută: aceste 3 milione de suflete cari trăescă în masse compacte pe marginea dela răsărită a Ungariei, şi în nouăle comitate rupte din vechia graniţă mifitărescă şi din Transilvania... n’au represen-tantă în parlamentulO din Buda-Pesta.
...Românii nu au der nici ună mijlocă d’a face să li se au4ă plângerile şi nemulţumirile loră contra sistemului guvernamentală şi contra organeloră puterei. Şi acestea potă, în totă siguranţa, să facă pe Geslerî, prin o brufalitate înveninată şi prin ura naţională, şi prin dorinţa d’a se distinge ca maghiarisatorî.
Se scie că împâratulă, voindă să asiste la marile manevre de lângă Deva, îşi stabilise cuartierulă său generală Ia piciorele unui castelă romană întărită, în care a locuită odiniorâ împăratulă Adriană. îndată populaţiu-nile se puseră în mişcare: câţiva Români notabili se adunară pentru a redacta o petiţiune călră monarehă prin care i-ară presenta plângerile şi rugămintele naţiunei întregi. Aci însă, o mare dificultate : cum să i se presinte deputaţiunea însărcinată să’i înmâneze petiţiunea? Se înţelege că nici ună funcţionară ală guvernului ungurescă nu voia să se însărcineze cu acesta. Atunci deputaţiunea se gândi să recurgă la unchiulă însuşi ală Împăratului, Ia invingătorulă dela Custozza, la mareşalulă archiducele Albrecht, cunoscută prin nepărtinirea sa şi nutrindă de altmintrelea contra dualismului o aversiune neîmpăcată. Acestă principe iubesee soldaţii români, cari Irecă de secole printre cei mai viteji ai armatei Austriei, şi dintre cari ună regiment (elă portă numărulă 31 j a făcută, prinlr’O bravură cu totulă estraordinară şi cu preţuia a şir6e de sânge, pe şefulă seu să câştige crucea Măriei Tereziei, care este cea mai înaltă dintre diştmoţiunile ,militare ce
Nr. 241.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
se acordă colonelului regimentelorG, care se semnaleză în focă printr’o semeţiă far a sârnănă.
Archiducele Albrecht însă este soldată. Elă, pe care ună scriiloră militară l’a desemnată ca polulă fixă în vertejulă partideloră, care mineză monarchia Habsbur-giloră, archiducele Albrecht, ca şi celă din urmă pihotaşă, este încătuşată de rigorile reglementare, care ’lă oprescă de a interveni în politică.
Bieţii Români au văzută astfeiă perindu-le speranţa de a fi aucjiţî de cătrâ împărată. Dăr credinţa loră nu va fi stinsă. Neputinţa loră, de altminteri, nu este dc-câtă momentană. Românii din Ungaria suntă ună po-poră tare, tenace şi plină de vitalitate. Pote prea bine să^vie ună momentă, când Unguriloră le va părea rău că au sămănată o ură atâtă de adencă printre conlocuitorii loră din Transilvania.
Suntă cam Zece ani, când fu cestiunea d’a transforma în comitate maghiare graniţa militară, care se găsea alături de Transilvania. Era temere ca nu cumva o resistenţâ seriosă să nu împedice instalarea noiloră funcţionari trimişi din Pesta. Ună înaltă funcţionară ală statului întrebă atunci pe ună omă eminentă, eşită din si-nu.ă acestui poporă, decă crede că s’ar putea manifesta ore-care turburârî. Elă primi acestă răspunsă: „Li se va spune că împăratulă voesce acesta, şi ei voră lăsa să se facă ca nisce copii ascultători Aşa a şi fostă în-tr’adevără. Dela acestă epocă, ani de suferinţă au trecută peste acestă poporă, care se simte dată pe mânile duşmaniloră săi...
Generalulă Doda a lovită cuiu ’n capă.
„Kolozsvâr“ dela 11 Noemvre cu „adencă mâhnire sufletăscă“ ia actfi despre scrisorile de aderinţă ale Româniloru din diferite părţi, adresate d-lui generală Traiană Doda. Publicarea acestoru scrisori de aderinţă „Kolozsvar“ o nu-mesce „demonstraţia“. Odată, <Ş.ice elu, sărbătorirea lui Horia, altădată îmormentarea lui Mu-reşianu,a treia-6ră cultulu lui Doda dau tot atâtea ocasii la expectorărî „daco-române.“ Mai vîrtosă înse l’a supărată pe „Kolozsv4r“ scrisd-rea de aderinţă a alegătoriloră români din cele două cercuri electorale ale Sibiiului, prin care a-ceştia îlă numescă „stâlpă adevărată ală Tronului, ală patriei şi naţiunei.w Numirea acăsta’i oferă fdiei bugetai’e de mai susă bogată materială pentru a scrie, cu data de 11 Noemvre, ună înverşunată articulă de fondă la adresa Ro-mâniloră. Etă, între altele, cum se espriuiă în acestă articulă:
E cu neputinţă, ca înaintea părţii mai inteligente a poporului română să nu apară marea »minciună*, pe care ultraiştii români o îmbracă in astfeiă de frase su-nătdre. Cu neputinţă să nu tîâ în clara, împreună cu a-gitatorii, şi o însemnată parte a poporaţiunei, pe care vreau ei s’o agite, că pe d-lă Doda ori cum îlă potă numi, der numai stelpă ală tronului şi ală patriei nu.
Tronulă şi patria e totă una, — în simţăminte, în vederi şi în nisuinţe. Acesta o scie fiăeare. Când d lă Doda a adresată preşedintelui dietei cunoscuta scrisore, a vătămată una din cele mai însemnate ins'ituţiunî a ordinei legale esistente şi a constituţiunei. A est i încă pOte s’o scie fiă-care. D-lă Doda a declarată aşa cjicănd răsboiu „statului maghiară*, din care causâ ce-i dreptă putemă fi câtă de lin'şiiţî, der totuşi aceea e o decla-
rare de răsboiu, ori câtă de ridiculă e. Şi celoră ce îlă felicită pentru acestă, acelora nu le este iertată a sc provoca la numele patriei. Nu le este iertată pentru că acăsta este: înleiu minciună, a două vătămare; o vătămare chiar aşa de mare, ca şi aceea, că nici chiar la numele regelui nu se ferescă a se provoca.
«Stelpulă tronului!» Traiană Doda stelpulă Tronului, ală acelui Tronă, care cu totă ocasiunea se manifestă deadreptulă ca contrară, ba chiară condamnă tdte acele fapte, cari suntă de natura aceleia, pentru care a-legătorii neorientaţi îlă premărescă pe d-lă generală!
Uitatu-şî-au felicitatoni de cuvintele Maiestăţii Sale rostite la Deva şi la Cluşă? De şî-au uitată, e vrednică de compătimită facultatea memoriei loră. Dăcă însă le negligeză, ceea ce este mai probabilă, atunci îşi permită a comite o desonore directă faţă cu Domnitorulă.
După acesta cit£ză „Kolozsvar“ cuvintele Maiestăţii Sale rostite preoţimei gr. cat. la Deva, apoi cuvintele rostite totă acolo preoţimei gr. or., precum şi cuvintele rostite din partea Maiestăţii Sale la Cluşă, atâtă preoţimei gr. cat., câtă şi celei gr. or. Apoi întrebă: „Consună cuvintele acestea ale regelui cu sărbătorirea lui Doda? —De sigură nu!M—răspunde totă „Ko-lozsvar“, apoi continuă:
... Preoţii români stau în fruntea agitatorilor;} şi pe credim ioşii concrecjuţî loră îi învaţă, nu Ia onorarea Maiestăţii şi a voinţei lui, ci la sărbătorirea lui Traiană Doda, care negă statulă şi valorea dietei... Ultraiştii, în contra admoniărei ce lî a făcut’o Maiestatea Sa, predică poporului vătămarea constituţiei, nerespectarea legiloră, nebăgarea in semă a dalorinţeloră patriotice, predică ura şi duşmănia între naţionalităţi.
întruparea ideiloră loră duşnPnose siatului au aflat’o în tirnpulă mai nou în persona lui Traiană Doda. Şi prin adorarea d lui generală din paitea loră, prin cuvintele şi faptele loră se pună in cea mai acută contrazicere cu ceea ce a Z'sh şi a dorită Maiestatea Sa... In adevără nu scimă, să ridemă, ori să ne măniâmă în faţa aceloră prea încordate „minciuni*, cu cari ultraiştii români voiescă să ducă în rătăcire pe poporă.
Cum vede orl-ee Română, generalulă Traiană Doda a lovită cuiu’n capă, şi de aceea îi d6re cumplită pe Ungurii dela putere
Câtă pentru cuvintele Maiestăţii Sale rostite în Ardeală, le reamintimu Româniloru ca să scie, că Maiestatea Sa ll-a impusă Unguriloră dela putere să respecte legile, aşa precum le respectă şi Românulă.
In fine statulă acesta nu e numai ală Ma-ghiariloră şi patria acăsta nu e numai maghiară, ci e deopotrivă statulă şi patria tuturora cari damă bani şi sânge pentru susţinerea ei.
De aceea <}icemâ: generalulă Doda a lovită cuiu’n capă, pe Ungurii dela putere îi d<$re, ăr Românii îşi facă datoria ca Români şi ca patrioţi.
SUIRILE PILEI.
In şedinţa societăţii istorice ungaresci ţinută în Joia trecută, Ballagi Aladar a cetită ună tractată privi-toră la Maghiarii din Moldova, spune „Ellenzăk» Gon-ferenţiarulă Z'ce între altele, că încă în secululă trecută se aflau numără ;e colonii maghiare nu numai în Mol-
dova, ci şi în Basarabia, Podolia şi Ucrania. AstăZl însă au dispărută aceste colonii, remânendă numai în Moldova. Dăr şi Maghiarii din Moldova, Z^e conferenţia-rulă, stau rău in privinţa naţionalităţii; nu au decâtu ună singură preotă-J de naţionalitate maghiară, ceilalţi suntă italian! catolici, între cari şi câţiva poloni şi germani. Dintre preoţii maghiari numai unulâ scie ungu reşce; preoţii italian! se înţelegă cu credincioşii loră maghiari in limba valahă. Aceşti preoţi — Z‘Ge Ballagi — voră fi măeştr de limbă în interesulă statului românii în loeâ de a fi păzitorii c^edincioşiloră loră, pentru că Ciangăulă, decă odată se valahiseză, câtă mai iute işt schimbă confesiunea şi se face greco-orientală. In fine conferenţiarul amintesce, că înainte de asta cu 10 ani se aflau 6 preoţi maghiari în Moldova şi constată importanţa missiunei, cu atâtă £mai vertosă, căci pe iând până acum copii de scălă maghiari erau instruaţl de cantorii ungures. I. acum li se dă instrucţiunea prin învăţători de stată români, aşa că copii Ciangăiloră nici religiunea nu o potă învăţa până în fine în limba un-gurescă. — Să nu se uite că şedinţa s’a ţinută subpre şedinţa lui Hunfalvy.
—x—
In comitatulă Turda-Arieşă s’au estradată în de-cursulă lunei lui Octomvre 7 paşaporte pentru trecere în regat ulă României; au incursă în darea directă 48,975 fl. 60Va er., au remasu înse restanţă cu finea aceleiaşi luni 373,499 fl. 8D1/. cr- > în darea militară au incursă 2104 fl. 64 cr., au remasu restanţă 40fi99 fl. 31lh cr. In faţa acestora colosale restanţe de dare, comitetula administrativă îndrumă pe inspectorulO reg de dare, ca în viitorea adunare a comitetului să aşternă ună proiectă motivată, în care să şl espună părerea decă şi întru câtă ar fi consultă, ca în tdte acele comune, unde restanţele de dare suntă mari, să se trimită esecutori de stată, cari să nu esă din comune până nu se voră încassa iote restanţele. Deocamdată inspecto-rulă de dare propune şi comiletulO primesee ca din suma totală a reslanţeloră să se stergă 5458 fl. 18 cr. — Bre multă aţi stersă, nu v’aţl deochia! De altmintrelea ne’ndoimă că esecutorii voră mai ave ce să ia sermaniloră (Smenl; pote că cenuşa din vatrâ, decă o voră mai ave şi p’asta,
Din Blaşiu primirămă o corespondenţă, prin care ni se descrie in colori negre starea eomercianţiloră români de acolo. Faţă cu 13 firme străine, mai t6te jidovesc, se allă in Blaşiu numai două firme românesc! şi nici acestea nu se potă susţine, din causâ că publieulil Blaşiului nu-i pră sprijinesce. N’ar fi mirare, decă a-cestă pub ică ar fi străină, seu dăcă ar fi ună publică nepricepută, der cu atâtă mai neplăcută impresiune face împrejurarea acesta, fiindă că publiculă din Blaşiu e ună publică inteligentă şi aprăpe curată românescă. Totă aşa ni se spune că stau treburile şi in privinţa industriei românesc!. Cumpărătorii nu pre caută, dăcă in-dustriaşulă este română ori străină. Să nu nite însă Românii, că ministerulă ungurescă pentru prevederea glotaşilorâ cu cele trebuineiose a dată paralele pe mâna „Kulturcgylet“-ului, pentru ca acesta să le scie împărţi aslfeliu, ca nu cumva să li se facă parte şi industriaşi -loră români. Puţini industriaşi, puţini comercianţi români avemă, der celă puţină pe câţi avemă, să-' spri-jinimă, căci de nu-i vomă sprijini noi, străinii de sigură nu-i voră sprijini.
—x—
(U	FOILETON O.
iLOGOFSTTTX.tr MATSITT
NOVELĂ.
— Mai stai leliţă Rado, — grăi Măruţă, — mai stai pănă vom găta cu tote rufele, — repetă ea, der înzadaru, căci era târcfiu, şi nu’i venea nici Radei la socotelă să întârZieze pre mulţii.
Măruţă rămase singură.
Câtu se vădii singură, i se părea că este mai supărată ca pănă acum, şi mâhnirea se împreună cu puţină frică. O frică despre care nu’şî putea da semă.
Stătu o clipă fără să facă altceva, decâtu ca să’şî primble ochii dela una loca la altuia, rămase apoi cu ochii aţintiţi la una singura puncta,mai pe urmă se duse la ferestră, privi afară la întunereculfi, ce din căs-ci6ră i se părea şi mai întunecosa de cum este, se în-tdrse dela ferestră’ apucă în mână erăşî haina cea arsă cu ferula, o privi cu mare băgare de semă şi apoi o aruncă într’una coşa, ce se afla alăturea.
începu să calce mai departe.
Trecuseră fela de fela de rufe prin mânile ei şi pe t6te le-a călcata cum se cade şi le-a întocmită câta se pote mai bine; tocmai cătră urmă îi veni la rendu cămăşile logofătului Mateia, pe cari le îngrijea Măruţă, fără să scie cocona Eleftera ceva.
Era obosită, cu t6te acestea, când vădu aceste
cămăşi frumosa spălate, par’că căpăta puteri prospete, par’că’i fugise obosela şi se apucă de călcata din totă inima.
Să fi văZuta cineva câta de binişora umbla Măruţă cu aceste cămăşi, să fi văZuta cineva cu câtă plă cere le aşeZa ea în lădiţă, alăturea cu hainele ei, în-tr’adevera că ară fi trebuita să se afle pătrunsa de un simţa de plăcere şi de compătimire, căci i-ar fi făcuta impresiunca, ca şi cum Măruţă ar fi spusa acestoru reci cămăşi totă durerea sa.
Ii mai trecuse din amărăciune şi îndată ce gătâ cu lucrula se lăsă, mai multa fără voia ei, pe lada în care erau rufele, îşî puse cotele pe genunchi şi capula în palme şi astfela se gândea dusă, de par’că’şî uitase de oboselă.
Adormi pe ladă şi rămase cu luminarea aprinsă pănă târZiu.
Toţi se culcaseră.
Nu mai era nici un sgomota, fără numai în depărtare se auZiau nisce clopote dela cireada de vaci şi nisce lătrături prin sata.
Măruţă deodată sări drepta în piciore. Se uita jura împrejura şi par’că nu vedea nimicii. Nu’şî putea da semă despre somnul a şi despre neliniştea, ce o cuprinsese.
Işî aduse aminte de cocona Eleftera, şi una nă-caza, care’şî afla espresiunea într’una plânsă greu, o cuprinse pe Măruţă şi plângea biata, şi nu era chipa să
înceteze, când de odată aruncânda ochii pe păretele de cătră răsărita, zări icoma maici,Domnului, care încă eru cu lacrimile în ochi.
Măruţă îşî opri plânsula, îşî şterse obrajii şi sc uita cu evlaviă la sfânta iconă. Inima i sc linişti şi fără a 11 ic0 vr’umi cuventa, so duse la iconă şi o săruta, şi par’că îndată după aceea s’a simţită mai bine.
Dela iconă merse la ferestră.
Afară era întuncreca. Era întunerecă tare şi n’st văZuta nimica. Sc întorse erăşî la iconă, o săruta încă odată, se culca şi atunci îi veni în minte vieţa ei de odinioră, îşi aduse aminte de maică-sa, care la plecare îi dase bune sfaturi, se cugeta la Mateia şi în a-ceste gânduri adormi
VIL
Logofătula Mateia era la otaca şi sta de vorbă cu bucătarula Gfeorge.
—	AstăZl se înplinescu trei ani de când slujescfi pe boerulil, şi scie sfinţii, că de procopsită totu nu mă procopsesc», par’că luereza în seca, — grăia bucătarula şi după ce rămase o bucată de vreme pe gânduri continua: — Nici să mă ’mbraca nu'ml ajungă paralele; adevărb a grăita cela-ce-a Zisă, că decă n’ai chiagft din capula locului, anevoiă poţi înainta.
—	Ce mai atâta vorbă, bucătare, — începu logofătula, — ce mai atâta vorbă! Câţi omeni au ajunau de ’şî-au legata ealulă de garda, câţi omeni groşi la chimiră cunoscil numai eu, cari din nimica ’şî-au făcuţii
Nr. 241.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Sub tillulă „Luptă între confesiuni,“ cetim în *EHen-zek“: „In Braşovă a isbucnită unu conflictă între greco-catolicî şi greco-orientall. Biserica de acolo şi o avere ca de vre-o jumătate milionă s’a data în proprietatea greco-orientalilorâ. Preoţimea gr. or. şî-a începută eser-ciarea dreptului său cu aceea, că a eschisă dela biserică pe greco-catolicl şi pe preoţii lorQ. PreotulO cestorQ din urmă a vrută să oficieze Duminecă, epitropia bisericei gr. or. însă l’a oprita dela aeâsla. Atunci preotul ă a ceruta ajutorulQ poliţiei, dâr nu l’a căpătata. A scrisa după metropolitula Mironâ Romanula, care a şi venita |a faţa locului, a provocata să vină înaintea lui repre-sentanţii comunităţii bisericescl gr. or., dâr aceştia nu s’au presentattt. Amărăciunea în cereulO confesiunei gr. cat. e gigantică. Că ce sfârşita va ave aeâstă luptă, la totO casula semnificativă, ptite că voma sci în cjilele ce urmeză.“ — Nu pulema decât0 să cJicemO: ferice de ,;Ellenzâk:‘ că trăiesce în nescire de cele ce se petrecO în ArdealO, şi vai de cetitorii lui cu informaţiunile ce li le dă! De altmintrelea ama mai arătata şi nltedăţt că ftiia kossuthistâ scrie alandala.
In 4iua de 26 Octomvre v. s’a logodita d la inginera Aurelii Beleau din România cu d-ş6ra Ecaterina Stănescu, fica d-lui comercianta din loca Tache Stănescu. Cununia se va sărbători în 8 (20) Noemvre. — Adre-sâtna tinerei pârechî şi părinţilora cele mai câldurose felicitări.
— x—
O interesantă descoperire pentru literatura nâstră s’a făcuta în filele acestea. Cetiamâ şi admiratna fabulele din Chichindealu, der nu sciamO unde zacO osă-mintele şi nu sciamâ nici anulă, când acesta bărbatO a încetată de a mai scote din pena s\ scrieri pline de spirilă de feliulă celora cunoscute. „Luminătorula" ne spune, că parochuia din Chişoda, d-lă Emiliană Micu, prin o întâmplare norocosă, descoperi In matricula bise ricei sârbesel din Timiştira datele autentice referitore la menţionatuia literată. Conformă acestora dale fabulis-tulă nostru a murită la 20 Ianuarie 1818 în spitalulă misencordianO d u 'fi -niştira şi a foită înmormântata la 22 lanuariu de parochuia Timiştirii Ioana Va-ii •) în ci-miterulă din locă.
—x—
In 4iuu de St.-Mărtină, Jidovii din Pojună au pre-sentatO, ca în toţi anii, prin o deputaţiune Maiestăţii Sale în Viena 8 gâsce grase.
—x—
In săptămâna trecută corpulâ oficerescă ala garni-stinei din Braşov a a serbată jubileul ă de 40 de ani de serviciu militară aiâ colonelului Kurol Soos, ooman dantulă regimentului de infanteria din loeO.
—x—
In comuna Cuciulata au arsO la 3 Noemvre n. edificiile a 10 economi. Paguba e de 3470 11. In Tu-doriţa prieinui ună focO o pagubă de 104 fl.
—x—
Furturile mai lipseu la universităţile unguresc!. „Pesier Lloyd* dela 9 Noemvre ne spune că de pe mesa pedelului Universităţii din Pesta s’a furată o scrisore cu 100 fl. ce era adresată studentului universitara Co-loraan Kocsiss. Hoţulă s’a descoperită în perstina studentului .farmacista Benjamin Havlikovicî, care fu arestată măr’iurisindO fapta.
—x—
avere! Ean să nu beai pe câtă beai, ean să mai laşi pe Rădiţa şi să mai răresc! cinzecurile, ai vedea ce de mai părăluţe ’ţî-ai aduna! La ce-i bună omului şi atâta băutură ?
— Ei logofete, eu te ţinemu omu mai din lume. Bat’o Dumne4eu de ţuică, că nici n’o beu cu mare plăcere; o beu şi eu ean aşa... de năeazu... şi chipu, ca se nu’i uită gustulu. Uite logofăte, unulu şi cu unulu făcu doi şi doi şi cu doi suntu patru — grăi bucătarulu, — şi decă te-ai ^slobozită la ţuică, par’că te îndemnă draculu. Dău, şi eu de multeori m’am gândită să mă lasă de băutură, der ce să făcu decă nu se lasă ea dc mine! Şî-apoi în cele din urmă, cui să adună eu parale? Nevastă-mea m’a lăsaţii, adecă eu am lăsat’o pe ea, u’aşă fi mai cuuoscut’o! căci de n’o cunoşteamu pe ea, pote nici la băutură nu mă damă. Nu-i vorbă, logofete, să nu gândesc! că eu... acuma sunt betu, der ean vorbescă şi eu să’mî trecă de urîtă. — Frumosă mai era nevastă-mea, bat’o ciorile, şi pe lângă că era frumosă, o chema şi Florea. Curată flore, logofete, — adause bucătarulu dând din eapu, — der vedî, cum se întâmplă, florea frumosă place la totă lumea, şi eu bie-tulu de mine muneeamă ca unu prostu şi totă ce câş-tigamu, căram acasă şi cu tote acestea n’aveamu o haină de Domne-ajută pe mine şi nici o cămaşe mai de ceva. Umblam şi eu în drepta şi în stânga, munceamu în su-dorea feţei mele, numai ca să’şi potă cumpăra Florea mea sulimanu. Şî-apoi dreptu să’ţî spună, logofete, nu
Casierulă Max Morgenstern dela bancherulă R. din Viena a fugita luându cu sine din cas-ă 36,000 fl. Poliţia din ţeră şi din streinătate a fosta încunoseiinţată şi defraudatorulQ e urmărită.
—x —
Scirea publicată în Nr. 237 ală foiei ntistre, cu privire la înaintarea d-lui Gregoriu Puşcariu la rangulâ de administratorii protopopescă peste tractula Ciceu-Cris-turului, suntemO rugaţi a-o modifica în sensula, că d-lă Puşcariu este ce i drepta denumita administratorii pro-topopesca peste numitula tracta, der a rămasă şi mai departe preotă altt Betlenului, care este reşedinţa protopopiatului Ciceu-CristurO. Rectificarea acâsta ni-se cere în interesula celoră cari au afaceri cu respectivuia oficiu protopopescO.
Boia prinţului de cor6nâ germana.
Prinţulâ de cortină ală Germaniei e greu bolnavO, precum ne-au comunicata telegramele din Berlina şi din Sun-Remo. Prinţulâ are boia renumită ,,racă“ în gât a şi e absoluta necesara să fiă operata, decă e vorba să mai trăiască. Unii medici speră câ-lă vorO pute opera prin gură, er nu prin tăerea gâtului; alţii 4‘c0 că nu se ptite prin gură, detirece racula e pre josa şi nu se ptite introduce nici unO instrumenta pănâ acolo, fără a periclita vieţa paţientului, şi deci sunta pentru operaţia pe afară prin tăerea gâtului, seu mai bine 4>SQ prin deschiderea gâtlejului. Acesta o susţine şi Dr. Stork, pro-fesoră la facultatea de medicină din Viena, o autoritate în specialitatea largugoscopiei. Dăcă operaţiunea se va tace acum, atunci e de ajunsa estirparea unei părţi din gâtlej a, er de se va amâna lucrulă, atunci va li nevoiă de estirparea gâtlejului intregO. Partea estirpată din gât-lejO se îniocuesce cu unii fela de ţevă. Dr. Stork se indoesce că adî ar mai pute ave succes0 operaţia. Acesta trebuia să se facă de multa.
Pregătiri militare turcesc!.
După o telegramă din ConstantinopolO o comisiune militară turcăscă inspeetâză punctele importante strategice dela graniţa Asiei mici şi pe malurile Mării Negre, der mai alesO pe Bosforă, spre a-şî da apoi avisulâ cu privire la fortificaţiunile ce ar fi de făcută. O comisiune compusă din 45 ofiţeri de ttite armele se ocupă cu facerea unei nouă charte a provinciei Rumeliei.
Şi cu privire la marina tureeseă domnes e o mare activitate. Acum câteva 4‘le s’a începută construirea unui nou torpilorii in arsenalulQ din Constantinopohl.
Espediţiunea italiană îu Africa.
Pregătirile militare ale Italiei pentru espediţiunea plănuită contra Abisiniei s’au terminata. Corpuia de es-pediţiune se află deja în Massauah şi în curendă va fi inlăritâ cu o brigadă de reservă din 6000 timenl. Ge-neralulO San-Marzano a lua’ă comanda supremă peste corpuia de espediţiune şi a adresata {una manifesta că-tră triburile amice Italiei prin care le face cunoscută ho-tărîrea Italiei d’a-şl apăra drepturile sale pe acela teritoriu.
AstfelO, decă regele Abisiniei nu va da salisfacţiune (taliei şi nu va da garanţii că colonia italiană dela Mas-sauah va fi lăsată ’n pace; atunci ne aflâmâ în ajunulă unui răsboiu italo-abisinianâ.
mî-ar fi fostă ciudă, decă Florea, nevastă-mea, ’şl-ar fi cumpărată sulimanulă pentru mine, der femeea totă femee! Ea’şî cumpăra sulimanulă pentru alţii, — isprăvi bucătarulu.
—	Şi cum se pote una ca asta ? — începu Mateiiî, căruia i-au făcută mare impresiune vorbele bucătarului. Se cugeta la Măruţă, care încă era frumosă, şi deşi nu prea punea temeiu pc vorbele lui George, totuşi se afla ore cum pusă pe gânduri. — Multe mai suntu în lume!
—	adause Mateiu şi începu să se primble.
—	Ei logofete, apoi te mai miri că n’amu parale? — continua bucătarulă. — Şî-apoi coeonulîi Nae îmî ijice că’su so..., aci se opri căci nu scia să ispră-vescă vorba.
—	Socialistă, — completa Mateiu cu unu zîmbetu pe buze.
—	Aşa cum dicî d-ta, logofete! — începu bucătarulu. — Aşa dice coeonulîi Nae, când îi spună că eu lucrezu şepte dile în săptămână, cu tote că eu aşă putea jura că este tocmai aşa. Ean fă socotela logofete, decă de atâta cârdu de vreme aşu aduna paralele pentru a şeptea 4h lăsămft sărbătorile să trecă dela mine, apoi spune dreptă, n’aşu avea eu unu căpitălaşă bunicelu?
—	gătâ bucătarulu seriosu.
—	Să le lăsămă astea, — grăi Mateiă. — Par’că începuseşi să spui de nevastă, de Fltirea, — continua elu şi cu tote eă logofătulu cam rîdea de George, totuşi
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
BUCURESCI, 14 Noemvre.— Se deaminte soirea că ministrul O de esterne ar voi s§ demisioneze din causa unoru diferenţe cu guvernulâ
grecescu.
SAN-REMO. — Starea sănătăţii prinţului de cor6nă e în generală escelentă (?). Momentană nu’i e în periculă viâţa.. Suferinţa p6te dura ani întregi. Dr. Makenzie a plecată, dăr se’n-t<5rce peste 14 (file îndărătă.
DIVERSE.
Conservarea ouăloră. O esposiţiă de ouă conservate a avuta lorâ în Anglia; ea a data resultate ce merită a fl semnalate. Primula premiu a fosta câştigată de o grămadă de ouă conservate în tărâţă cernută, ouăle fiinda aşe4ate cu vârfurile ascuţite in josâ. Ouăle care au fosta sparte erau bune şi albuşula era cu totulâ lipsita de orî-ce odtire seu găsitâ. Ala doilea premiu a fosta câştigată de ouă unse cu cără şi untâ-de-lemnâ, şi păstrate in sare; ala treilea de nişte ouă unse cu seu şi păstrate în vara topita prin căldură şi cu totulă la adăposta de acţiunea aerului. Erau espuse de asemenea şi ouă păstrate prin ajutorulă frigului seu în preparaţiunl de sare şi apă, de vara stinsa, ele. Nici unO procedeu lichida n’a avuta nici unâ succesa în acâstă esposiţiă.
0 interesantă invenţiune. — Ftirte multa promite o invenţiune, prin ajutorulâ căreia cu cea mai mare siguranţă se pot a evita nenorocirile, cari pe totă 4iua ve_ demă că se întămplă de a deraila trenuri şi a se lovi unele cu altele, stingenda vieţa a sute de pasageri Prin-cipiula acestei invenţiunl se baseză pe unâ aparatâ de siguranţă, care prin mijlocirea electricităţii merge la o distanţă mare înaintea trenului. Dăcă este vre-unâ periculă aparatulă ca avantă gardă îlă face cunoscută prin ună sgomotă automotă aşa, că maşinistului i se dă posibilitatea de a opri trenulă din depărtare faţă de pe-ricululă, ce se apropiă Introducerea acestui nou aparate la căile ferate ar feri publicula călătortt de multe pericule.
Pianu autonomatu. — In Viena se află espusO în-tr’ună deposită de instrumente musicale unâ claviră care a atrasa o mulţime de curioşi ca să-la vadă. ClavirulQ jtică aprtipe 209 piese de diferiţi componiştî fără de a fi pusa în mişcare prin vr’o mână omenescă. Una atare clavirO nu are predilecţiune pentru o piesă mai mullâ ca pentru alta, nu e supusa capriciului şi nici nu sufere de indisposiţiune, după cum au4imă adeseori 4>c^n(î^ pianiştii noştri. Clavirulâ automata nu dispune de tonurile bas şi de acordurile violinei celei mai înalte, ci posede numai seria tonurilorO de mijlocâ. Perfecţiunea a-cestui clavirâ automata e mare. De presenta se lucră pentru ca acestui instrumenta musicalâ să i se dea şi forma unei figuri 6e omâ cu părâ lunga şi ondulătorâ.
Rectificare. — In Nr. 239 alQ ftiiei ntistre, la seri-ştirea de aderinţă din Oraviţa, adresată d-lui generala TraianO Doda, este a se ceti la subscrieri: IacobO Bo-
tosâ, butariu şi nu brutariu; Valentină Dioniu, în locQ de Valeriu Dionisie şi Mateiu Beica, în loca de Matia Beica.
Editoră şi Redactorâ responsabila: Dr. Anrel Maresiann.
se afla într’o astfelu de situaţie, încâtu chiar şi vorbele acestuia îi făceau impresiune, întocmai ca unui bolnavu desnădăjduitu sfaturile unei babe.
—	Dă o la pustiulu flore! — întrerupse vorba bu-cătarulu. — Co-a fostu s’a uscată... acum să vorbimă. de alte lucruri. I)6u, scii logofete, că nici sS-mî aducă aminte nu’mî mai place.
— Ei bucătare George, te-ai prostită cu totulă, de când nu mai eşti cu Florea! — 4^8e în gluma Mateiu şi se uita cu dinadinsulu la bucătaru, care începuse a zîmbi.
—	Dă-le pace logofete... dă-le pace, căci m’amii săturată. Cine ştie pe unde-o mai fi nevastă-mea; eu vădu însă că nici cu ea nici fără ea nu m’amu putută procopsi, şî-apoi scii, când te lasă nevasta, atunci să iai tu cârpa în capă şi să faci trebile ei. — Aşa am ajunsă şi eu. Spală George şi fă de mâncare, dac’ai fostu prostu! — „Na! grăi elii dându’şi peste capă cu pumnulu, „na*! repeta elu, „dac’ai fostă dovlecu, na!« adause elă pentru a treia oră, „decă ţî-a trebuită nevastă frumosă" !
Logofătulu Mateiu rîdea, cu tote acestea nu era veselă.
—	Bine măi bucatare, decă ţi-era nevasta urîtă, era mai mare procopselă? — întreba elă într’unu târdiu, der George n’a luată seină la acestă întrebare şi începă se vorbescu mai departe judecându-se pe sine.
(Ya urma )
Nr. 241.
GAZETA TRANSILVANIEI.
i SS7.
0&t&a* 5 i* fea?*& do V? • a*, din 12 Noemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 6°/0 . . . Rentă de pârtii 5% • • împrumutulQ c&iloră ferate
99.40 149 25
ungare Amortisarea datoriei c&i-loră ferate de ostă uug.
(1-ma emisiune) ... 9720 Amortisarea datoriei căilor# ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 113 | Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu d. de sortare 1C4.55 Bonuri rurale Banat-Ti-mişă.....................104.—
Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 25
Bonuri croato-slavoris . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung.............. 99 25
Imprumutulă cu premiu
ung....................123.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.20 Renta de h&rtiă austriacă 87.45 Renta de arg. austr. . .	82.70
Renta de aură austr. . .112 — Losurile din 1860	. . . 135.—
Acţiunile b&nccl austro-
ungare.................889 —
Act. bănceT de credită ung. 285.25 Act. băncef de credită austr.279.50 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.93
Napoleon-d'ori ....	9.92
Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 Lonlra 10 Livres sterlinge 125 25
Cursulu pieţei Braşovu
din 14 Noemvre st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.56
1-3
Argint românesc................
Napoleon-d’orl .......
Lire turcescl..................
Imperiali..............
Galbeni........................
Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0 .
n *	n 5°/0 .
Ruble RusescI..................
D îs cont ulă	...	»
*	8.50
»	9 90
» 11.20 » 10.20 »	5 87
» 101.—
.	98.-
» 110.—
7—10°/9 pe
Vend. 8.61 >	8.55
*	9.96 » 11.26
*	10.25
»	5.91
*	102.- -
-	99.—
* Hl.V.
ană.
Se adopteză
Untl copilQ, fiă şi nelegitimă, de cătră o familiă cultă de funcţionaro, care n’are copii. Părinţii copilului vorfl plăti odată pentru totdeuna o sumă 6re-care de bani.
 se adresa pentru informaţiuul la redactiune.

DICŢIONARU
germano-românU
DE
THEOCHARALEXI A NOUA MIIÂ de EXEMPLARE.
Opu aprobaţii de Ministerului Instructiunei Publice alu României sub Nr. 11,230 din 27 Oetomvre 1866.
Agreată de Maiestatea Sa Oarolu I. Regele României, conformă notei înaltului Seu Cabinetu din 26 (8) Deeemvre 1866.
Se află de vendare la tote librăriile notabile.
fi. 1.50 seu 3 lei 50 ‘bani exemplarulu.
Librarii primeseă rabate forte considerabile.
A se cere exemplare din Tipografia ALEXI, căci celelalte sun tu eontra-facute.	5—!2
Anunţă de esarendare.
B unul Cî comasată d e 1 a B ii c e r d e a g r â n 6 s ă (Buzâs-Bo-csârd) aprdpe, de Blaşin, cu staţiune de cale ferată în Crăciunelă (Karâ-csonfalva), care este proprietatea fondului Basilitami din Blaşiu, constă-torn din circa 500 jugSre locu arâtoru şi grădini, 260 jngSre fenaţă, împreună cu dreptulă regală de crîşmâritu, se dă în arendă pe calea licitaţiunei publice pe periodulă de 6 (şAse) ani încependu din 1 Ianuarie 1888, pănă în 1 Ianuarie 1894.
Licitaţiunea se va ţin£ în 15 Deeemvre a. C. st, n. la 2 6re p. m. în cancelaria advocaturei archidiecesane.
Doritorii de a licita au a depune unu vadiu da 10°/o dela suma de esclamare de 6000 fl. V. a.
Până la începerea licitaţiunei se primeseă şi oferte sigilate pro-vCdute cu vadiulu de 10°/0 întru atâta, înoată în acelea se va oferi o sumă fixa, şi oferentele va declara că cunosce condiţiunile de licitaţiune şi le primesce.
Totu atunci se va esarenda pe calea licitaţiunei publice pe periodulă de 6 (ş<$se) ani, încependă dela 1 Ianuarie 1888, şi M6l*a CU 4 (patru) petri (lela Pelrisatu (Magy.-Peterfalva) ală cărei preţQ de esclamare este 2500 fl. er vadiulu 250 fl. v. a.
Condiţiunile de licitaţiune se potu ved£ în cancelaiia subscrisului.
Blaşiu, 11 Noemvre 1887.
Ludovicft dc Csato,
1—3	advocate archidieces.
Mersulfl trenuriloru
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia JPredealii-Binlapesta şi pe linia Teiuştt-Aradtt-Budapesta a calei ferate orientale de statft reg. ung.
Predealil-Budapesta
BucurescI
:•» i
Prodoală
Timişă Braşovtt
Feldi6ra Apatia Augustină Jomorodă Haşfaleu
SlghişAr* Elisabelnpole Mediaşă Capsa miei Micăsasa blaşiu Crăci unei ti Teiuşft Aiudfl Vinţulă de susti tîitira Ctcerdea Bhirisă Apahida
clttfii
m * 1 Trenă | Tren j Trenă
d® accelerat omnlbus persone
7 20
7	57
8	24 8.47 9.29 937
10	53 11.00
11	34 12.03 12.26 12.42
1.11 l.?3 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21
4.30
9.12
9.35
10.12
Trenă
omnlbus
4.01
4.47
528
Haiedină Ciuma Bueia Bratca ..Vadă Mezd-Telegd Fugyi-Yăaâxhely Veneţia-Orăcjii
Oradia-mare
P. Ladăny
Szolnok
lida-psiti
Viena
601
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16 10.37 12.20 2.15
—	— I 2.15
—	I 8.00! -
5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37
12.16
12.33
1.51
2.18
2.48
2	56
3	64 451 5.28 5 56
7.30
1.14
1.45
2.32
Trena
de
persâne
10.50
1.33
4.24
10.06
Budapesta—Predealti
Trend I Tren I de pers. acceleraţi
Trenft de pers.
Trend
de
persâne
Trend
omuibus
Trenu
de
persone
6 37 6.58
7.14
7.29 7.56 8.18
8	58
9.15 9.34
9	53 1028 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16
3.29 6.33
Viena
Budapeata
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Venţia-Orătţii
Fudi-Oşorheiu
Teleagă
Vadă
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
G1 âebău
Nedişu
Cluşiu	^
Apahida
yhiriş
Cneerdea
Ui6ra
Vinţulă de susă Aiudă Teinşă Grăciunelă Blaşă Micăsasa Copşa mic Mediaşă Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Augustină Apatia Feldidra
11.10
7.40 11.05 2 02 4.12
2.—I
4.05j‘
5.47;
7.40
10.42
âraşovâ
Timişă
Predeală
BucurescI
11.00 11.19 12 33 1.01 1.11 1.18 1.05 1.46 2.25 250 3.03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42
6.01
7.27
8.08
8.36
906
9.46
7.11
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
2.02
4.78
618
9.38
12.02
2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.33 5.53 6.C5 6.20
6.38
7.08
7.36
9.16
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.55
12.34
12.52
1.34
2.13
2.46
3.31
4.32 5.02
Nota: Orele de ndpte sântă cele dintre liniile grdse.
5.37
6.20 6.471 11.30
1.55
2.53
3.28
9.35
6.63
7.43
8.23
9.02
9.52
Teinşă- iradâ-Biidapesla
Budapesta-1 rad A-TeiuşA.
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesel
	Trenă	Treiă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnlbus	de pers.	persâne		persâne	de persâne	omulbo
TeiuşA	11.24	—	3.00	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Inlia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22	Q rtlMAl7 v	11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	SfcomoK	11.35	5.45	— ■
Orăşîia	1.32	—	5.18	AiadA	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2.32	—	6 15	Glogovaţă	4 43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	507	6.38	—
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—
llia	3.55	—	7.28	Radna-I.ipova	5,41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	llia	8.55	9.58	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	- -
Glogovaţă	8.28	—	11.25	Simeria (Piski	10.35	11.07	—
AradA	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok	_	2 32	4.5°	Şibotă	11.43	12.—	—
			—	5.12	Vinţulă de josă	12 18	12.29	
Budapesta			—	8.20	Alba-Iuiia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	Teinşă	, 1.29	1.41	—
AradA-Tfjanlş^ria				^isteria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnlbus	•veradne	mixt		persâne	omnlbtu	mixt
Âradâ	5.48		6.05	#aeria			2.42
Aradulă nou	6.19	—	6.33	Sireiu	—	—	3.25
NSmeth-Sâgh	6.44	—	6.68	Haţegă	—	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.28	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	~TfÎ0
Timişdra	9.02	—	9.08	Petroşenl	—	—	7.12
Tinalşdra-AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă de	Trenă de	Trenă	1	Trenă	Trenă	Trenă
	persâne	persâne	omnlbus	1	de pere.	Omni bas	mixt
Tlmiş6ra	! 6.25	-	5.00	Petroşenl	-			6.10
Merczifalva	i —	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	1 7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7.37
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
N6meth~Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Âradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
AiWdA	9.27	—	8.17	Simeria	—	—	10.31