BBDACţlUNEA ŞI ABMINISTBAŢIVNEA l BRAŞOVff, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. S£ PRENUMERÂ: ia poşte, Ia librării şi pe Ia dd. corespondenţi. ,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE pi. Pe an ti an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, Suniîsis şl strftln&tat«: Pe an ti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trai ţ ?«rr 1.0 »r»!,e!. ARUN1IUR1LB: 0 seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare Duplicare $ctr!*«flrT tif«Vfiao*fo «a a* nrîmwiu. — Wanutorlpte nu M rBtrămltfi. 19% 239 Sâmbătă, 31 Octomvre (12 Noemvre). 1837 Braşovii, 30 Octomvre 1887. In (filele acestea a apăruţii în Varşovia o f6rte interesanta broşură, care se ocupă cu politica actuală europdnă. Autorulâ acestei broşuri este renumitulă profesorii dela universitatea din Varşovia, consilierulil de statfi, Dr. Anton Semenovic Budilovic, istoricii şi politice însemnaţii. Broşura din vorbă are cu atâtu mai mare importanţă, cu câte ea se ocupă şi de stările iu-terne ale monarchiei austro-ungare, şi Slavii ore din monarchiă le dâ mari speranţe pentru viitorii. F6ia cehică „Kromerizske Noviny“ ia cu mare satisfacţiune acte de ideile ce le desfăşură şi sentimentele ce le manifestă Ruşii prin lucrarea numitului politice şi consilierii de stătu, şi pare că i se ia o pdiră de pe inimă, când introduce darea sa de sdmâ despre amintita broşură cu următdrele cuvinte: „T6te popbrele europene se află într’o aşteptare încordată. Poporule cehă, lipsită de or! ce independenţă politică, privesce cu cea mai mare îngrijire spre viitorii. Ce se întâmplă cu noi în casuiu unui răsboiu europânu? întrebă fiă-care Cehfi. Poporală cehe, durere, nu hotăresce nimicii în cestiun! de înaltă politică, îugrijate în trdbâ după vederile şi simţămintele poporului rusă în conflictele europene. Acum aflămă, ce simţăminte are poporală rusă în acostă privinţă...“ Uşurată de grija ce-i apăsa sufletulă, fdia cehă îşi începe dara sa de sâmft despre cuprin-sulil broşurei, care, suntemă sigur!, n’a putută să scape din vedere nici Unguriloră dela putere. Autorulă , după ce face istoriculă celoră două principale ceştiuni, care agită şi ameninţă a sgudul Europa lutrâgă, cestiunea alsaţo-lota-ringicâ şi cestiunea bulgară, deduce că conflic-tulă nu se pdte înlătura pe cale paclnică, ci nu* mai cu putere armată, numai prin răsboiu, pentru că nici una din cele patru puteri directă interesate în una din cele două cestiuui nu va ceda una alteia. Şi chiar dâcă Austro-Ungaria are pe partea ei ca aliaţi pe Anglia, Germania, p6te di chiar şi pe Italia, Serbia, România, Bulgaria lui Stambulov şi Polonia emigranţiloră, Rusia, precum a ţinută peptă cu întrăga Europa aliată, aşa nu se va da îndărătă dinaintea Austro-Un-găriei, apoi de ar fi măcară condusă, nu de Be-nedek, ddr chiar de Napoleon. După ce autorulă arată că Austro-Ungaria du se va pută bucura de ajutorulă Germaniei, din causa Franciei, care aştâptă momentulă potrivită să’şl recucerâscă Alsaţia-Lotaringia, trece la stările interne din Austro Ungaria, care nu suntă nicidecum de natură a o încuragea la răsboiu cu Rusia şi de care acăsta negreşită va căuta să profite într’unu asemenea casă. „Austro-Ungaria, <}ice politiculă rusă, sufere de o grea crisă internă, pe deoparte naţiunile privelegiate: Germanii, Maghiarii, Polonii şi Jidovii lucrâză să facă statuii! ală lori!, de altă parte su ită milidne de popdre îngenunchiate, precum Ruşii în Galiţia, Lodomeria, Bucovina şi Ungaria, Slovacii în Ungaria, Serbii şi Croaţii în ungaria, în regatulă trinitară, în Bosnia şi Erţegovina, Românii în Ungaria şi în Ardălu, Slovenii în ţările alpine şi Ceh i în ţările boemo-morave“. Consilierulă de stată rusă (jice că din causa stăriloră interne, Austro Ungariei nu-i pdte veni la socotălă să grăbăscă resolvarea conflictului os tîcă prin răsboiu, ci aştdptă ca mai ânteiu Germania să îngenunche pe Francia, şi apoi cu aju torulă ei să caute a resolva cestiunea orientală. Stândă lucrurile astfelă, întrâbă: „Dăr Rusia aştepta-va ea, pănă ce mânile Austro-Ungariei şi Germaniei voră fi libere? Pri- vi-va indiferentă Rusia la intrigile din Bulgaria, la esploatarea Serbiei, la maghiarisarea Slaviloră din Ungaria, la polonisarea Ruşiloră galiţianl ? Grăbirea răsboiului e deci în interesulă . . . Rusiei, întârzierea în ală . . . Austriei.“ Vederile desfăşurate în acâstă broşură suntă vederile tuturoră politicilor!! şi publiciştiloru ruşi, despre acăsta s’a putută convinge orî-ce omă, care a urmărită pressa rusă cu atenţiune de câte ori a tratată tema de mai susu. Rusia contăză, într’unu casă de răsboiu cu Austro-Ungaria, pe stările de încordare şi de duşmănia, în care se află popdrele din monarehia ndstră, din causa privilegiuriloră unora şi ne-dreptăţiriloră altora. Dăr pe când guvernulă din Viena îşi dă t6te silinţele posibile a mulţămi popdrele din partea translaitanft a monarchiei şi a şi-le câştiga cu trupă şi sufletă pentru monarchiă, satis-fâcându-le rendă pe rendă trebuinţele culturale-naţionale şi lârgindu puţină câte puţină sfera drepturiloră loră politice, pe atunci guvernulă ungurescă împreună cu tote partidele politice unguresc! şi-au pusă în capă să întindă cu orî-ce preţă ebrda pănă la estiemă. Şi ZI de Zi întindă cdrda, nedreptăţindă când o naţionalitate când alta, scurtândă drepturile politice şi culturale - naţionale când ale uneia când ale alteia, persecutândă pe bărbaţii de inimă când ai uneia când ai alteia dintre naţionalităţi, mergendă cu uneltirile de maghiari-sare pănă a smulge copii din sînulu naţionalităţii căreia aparţinu şi a’i înstreina între Unguri spre a fi maghiarisaţl, precum se întâmplă cu sâr-manii copii Slovaci. Gândâscă-se seriosă Ungurii dela putere la urmările fapteloru loră şi să nu părZă nici ună momentă din vedere, că în momentele de crisă voră avă nevoiă tocmai de acele naţionaţitâţl, pe care acfî le nedreptăţescă. Scrisori de aderinţâ adresate generalul ai Trai an ft Doda. Oraviţa, 15 Oct. 1887. Aderămă întru t6te la enunciaţiunile cuprinse în literile, ce ai adresată dietei ţării. Te felicităm ă pentru curagiulă civici! şi iubirea neclâtitâ cătră naţiunea Ta. DumneZeu cu Tine şi cu causa ce o aperi. Andreiu Ghidiu, protopresbiteră; Iiie Trailă, advo cată; Simeonă M ingiuca, advocată; Ioană Lepa, advocată ; Alexandru Coca, candidată de advocată; Alexandru Mangiuca, candidată de advocată; Ioană Ţărână, Nico-lae Tatu cu, preotă ortodoxă; IacobO Botosă. brutariu; Mihaiu Fometescu, cojocară; Nioolae Hosca pictoră; Ma-teiu Stroia, argăsitoră; Petru Mâneau, croitoră; Sotronie Motea, argăsitoră; Ioană Bogdană, docinte greco-catolică; Adamă Manciu, economă; Valoriu Dionisie, docinte gr.-cat.; Mşteiu Ciore', economă; Vasiliu Pascu, parochă greco-catolică; Adamă Manciu, agronomă; Ioană loţio-viciu, comerciantă; Adamă Manciu, Petru Cipu, economi; Ioană Iuica, preotă ortodoxă; Teodoră Petcu, agronomă; George Popoviciu, preotă ortodoxă; Matia Beica, economă ; Nicola*1 Simu, învăţătoră; Ilîe Beica, agronomă; Ioană Petroviciu, preotă ortodoxă ; Trifu Ciorei, economă; Ioană Bistreană, oficiantă în pensiune. Oradea mare, 13 Oct. 1887. Aderămîi la vederile şi ţinuta expresă în e-pistola adresată cătră preşedintele dietei. Te felicităm ă pentru acostă ţinută bărbătdscă. Aderenţii partidei naţionale române. Ilustrisime Domnule Generală! Bine-voesce a primi profunda ndstră aderenţă pentru adevărurile, ce le-ai spusu în scrisdrea adresată cătră preşedintele dietei ţării. Suntemi! mândri a Te felicita, căci şi acum, ca totdăuna, ai împlinită o datorie faţă dă Tronă şi faţă de naţiunea Ta. Te asigurămă sărbătoresce, că convingerile Tale suntă convingerile ndstre. Iladia, în 10 Oct. n. 1887. Ai Iluştrităţii Tale Stimătorî ■ Petru Popoviciu, gr.-or.; Octaviană Ma-dincea, preotă română; Dimitrie Linţa, învăţătoră română gr.-or.; I6nă Popoviciu, neguţătoră ; Teodosie Popoviciu, neguţătoră; Petru Ania, neguţătoră; Iosifă Ania, economă; Pavelă Ania, economă; lonă Ania, economă ; Idilă Zeico, neguţătoră; Miloşă Luchîciu, invăţătpră gr.-cat.; George Verca, învăţătoră gr.-or.; I6nă Ţepeu,' măiestru; Pavelă Cătină, faură; I6nă Zeico, economă; Ni-colae Murgu, Iosifă Calina, I6nă Murgu, Radulea Iosifă, llie Murgu, Nicolae Radulea, lonă Murgu, Davrdă bazară, Pavelă Luca, neguţătoră; Lazară Lazară. Vorbirea lui Kalnoky şi pressa rusă. „Journal de St. Petersbourg* voesce să aştepte tex-tulă oficială ală discursului comitelui Kalnoky, deărece unele părţi din discursă au dată prilegiu la unele obser-vaţiunî şi ac. produsă o mare surprindere. Pentru acum numitulă cjiarQ rusescă voesce să constate că modulă cum înţelege corniţele Kalnoky situaţiunea principelui Ferdi-nand de Coburg se deosibesce tărie multă de părerea guvernului rusescă. După părerea comitelui Kalnoky, acestei situaţiunî, pentru ca să fie legală, nu’i mai trebue decâtă confirmarea puteriloră. Rusia din potrivă niciodată n’a recunoscută legalitatea alegerei Sobraniei bulgare, deărece chiar acestă adunare n’a fostă decâtă pro-dusulă violenţei şi ală ilegalităţei. Avândă In vedere acăstă deosebire de vederi în ce privesce punctulă de plecare, este anevoie d’a ajunge la o înţelegere în privinţa crisei bulgare. ţ)iarulă din Petersburgă încheie ar-ticolulă seu cu următărele cuvinte : „In ce privesce străduinţele comitelui Kalnoky d’a câştiga pe Rusia pentru causa păcei, n'avemă nevoie d’a releva, că ele ar fi multă mai folosităre dăcă ar fi îndreptare în altă parte. Acestă pace este totă atâta de puţină ameninţată, pe câtă este de ameninţată indepen-dinţa poporeloră balcanice. Acestea suntă numai vorbe, care au succesă înaintea parlamenteloră şi care n'au altceva in vedere decâtă acestă succesă*. După o telegramă din Moscva discursulă comitelui Kalnoky sapă o nouă gropă între Rusia $i Au’şfrîa. Politica loră în Orienta pare într’ună modă definitivă nere-conciliabilâ. Se consideră în Moscva ca o neruşinare silinţa ce’şl dă Austria pentru a’şl aroga rolulă de amică ală ţăriloră balcanice, în opunere cu Rusia, care în timpă de secole, a făcută pentru aceste ţgrî sacrificii necalculabile. Destăinuirile d-lor Crispi şi Kalnoky suntă socotite ca expresiunea chiar a unei politice ce revoltă opi-niunea publică. Cu tote acestea ele nu schiftibă întru nimică posiţiunea actuală a Rusie», care este unanimă considerată ca avantagiosă. Evoluţiunile ligei Europii centrale voră aduce necesarmente ceea ce fu aci totdâuna dorită într’ună modă anjătoră, mai cu semă o acţiune combinală a Rusiei şi a Franciei, care va pa*ralisa orf-ce altă combinâţiune şi va asigura victoria justiţiei, când oeasulă resbunârii va suna. Trupele rusesc! la graniţa austro-ungarâ. ţharulfi germană „Kreuzzeitung“ scrie tir-măt6rele: Ună prietenă ală (fiarului, care a avută o mare a-facere comercială în Rusia, reîntorcându-se, ne corfthhică că scirea (parului »Kreuzzeitung“ privitâre la cohcentra-rea trupeloră rusesc! pe graniţa austriacă la fa'cepută a fostă primită cu îndoială, dedrece nu se păţea crede,1 că guvernulă rusescă, când oomereiulă decresce ‘şi calamitatea rubleloră cresce, va esecuta rtisce măsuri, cari să mărescă neîncrederea în intenţiunile paclnică âîe politicei rusesc! şi în acelaşi timpă să mărescă şi dălinisCea economică. Din nenorocire nu mai rămâne nici o îndoială în privinţa comunicărei ndstre, deorece întrâga divisiune de cavalerie dela Moscva, precum şi o mulţime de tunuri au plecată d’acolo şi nu mai este pentru nimenea secreţi? că Nr. 239. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887, trupele au plecată spre graniţa austriacă, oprindu-se in apropiere de Lublină. D’asemenea la Vilna s’a vorbită fără nici ună în-cungiură că şi acolo trebuie să sosescă trupe, pentru ca să sporăscă numărulă trupeloră, care se găsescă la graniţa prusianft. Noi, din parte-ne, adăogămă la acăstă comunicare, care ne vine şi din altă parte sigură, esplicaţiunea că divisiunea de cavaleriă No. 13, dela Moscva, după cum se scie aparţine districtului 13 militară şi se compune din regimentele de dragon! 37, 38 şi 39, din regimentulă de cazac! Orenburg No. 2, şi două baterii călăreţe, şi că, ţinăndă că acele regimente au 6 escadrăne, trupele rusescl la graniţa austriacă se sporescă, nici mai multă nici mai puţină, decâtă cu 24 de escadrone şi 16 tunuri. Cum că s’au trămisă trupe şi spre graniţele nOstre prusiane este fOrte uşoră .posibilă, deărece In cercurile militare din Petersburgă incă in primăvără s’a vorbită de acestă lucru. De altmintrelea nici Ruşii nu tăinuiescă că ei lucrăză din răsputeri la construirea liniiloră ferate de ostă şi la terminarea lucrăriloră de fortificaţiunl, şi c& In specială linia Narev este aceea de care ei se în-grijescă mai multă. Revoltă în Bulgaria. Din Bulgaria a sosită soirea că o bandă de insurgenţi, după ce ar fi pusă mâna pe Eski Zagra, s’ar fi îndreptată spre Târnova. Guver-nulă din Sofia ar fi espediată în grabă trupe spre a pune mâna pe insurgenţi. O telegramă din Sofia dela 7 Noemvre spune că turburările isbucnitc în Eski-Zagra pară a fi mai grave de cum se credea la începută. Deşi organele guvernului asiguraseră, că ordinea s’a restabilită, totuşi la 6 Noemvre s’au trimisă trupe rumeliote în marşă forţată spre Eski-Z igra. Circulă sgomotulă, că miliţia locală şi jandarmii au avută o luptă de mai multe ceasuri cu rebelii. Confederaţiunea balcanică. „Correspondance de l’Esta primesce urmă-t6rea telegramă din Sofia : D-nii Stambuloff şi Stransky au de cât-va timpă numerăse conferinţe cu d-nii Rangabe, ministrulă Greciei, Beldiman, ministrulă Serbiei. Miniştrii bulgari au căutată să convingă pe cei trei diplomaţi că principele Ferdinand ar putea cu înlesnire să fiă recunoscută de Grecia, de România şi de Serba, ca unele ce n’au negarantată tra-tatulă din Berlină şi nu suntă prin urmare râspuncjâtâre. Ună asemenea aclă ar fi primulă pasă făcută spre formarea unei lige a stateloră balcanice. Diplomaţii au făgăduită că are să refere guverneloră respective; dâr au esprimată în acelaşi timpă îndoell in ceea ce privesce necesitatea demersuriloră loră. Dânşii au obiectată, că este adevărată că cele trei puteri n’au semnată tratatulă din Berlină, der că au câteşl trele interesă ca tratatulă să fiă menţionată. Nntrimentultt soldatului în diferitele armate. „Pester Lloyd* face o comparaţiă între hrana ce se dfi soldatului rusă şi celui austro-ungară, spre a constata chipulă insuficientă în care este hrănită celă din urmă. Ântâiu şi ântâiu soldatulă rusă capătă de doue ori pe di câte o ciorbă caldă, pe când celă austriacă numai odată, la amiatjî, şi sera nu capUă nimicu. Porţiunea de pâne ce capătă ună soldată austro-ungară pe (Ji e de 840 grame; celă rusescă 1680 grame. Din acâsta e liberă să-şi câră o parte în bani Soldatulă rusă are pe (fi 28 decagrame de carne, pe când celă austro-ungară numai 19. In timpă de postă soldatului rusă i se dă o duplă porţia de peşte, lucru care s’a introdusă şi în Germania. Gradele inferiăre încă suntă în Rusia mai bine îngrijite decâtă în Austro-Ungaria. Sergentulă rusă capătă o duplă porţiă de carne şi peşte, aşa că şl pdte ţină şi femeia. De câtva timpă li se mai dă Ruşiloră, pentru variaţiâ, şi carne de porcă. Soldatulă francesă nu capătă pe (fi decâtă 750 grame de pâne; der o pâne superioră in calitate, albă şi hrănitâre. Dimpotrivă raţiunea de carne a soldatului francesă e de 30 decagrame, său 20 decagrame de conserve şi 20 de slănină. Soldatulă francesă capătă în 329 (file ale anului carne prăspătă, în 24 conserve de carne şi în 24 slănină. Pe lângă asta mai capătă vină, z-thară şi cafea. Soldatulă germană nu e nici pe departe atâtă de bine hrănită ca celă francesă, Are numai 18 decagrame de carne pe di; mai puţină der şi decâtă celă austro-ungară ; in schimbă capătă însă mai multă din celelalte articole de hrană. Raţiunea de carne ce capătă soldatulă în celelalte ţări e: în Italia 20 decagrame, în Anglia 38, în Turcia 27, în România 40, în Serbia 22. Mai bine se hrănesee der, conformă acestorfl cifre, soldatulă română. „Pester Lloydt termină articolulă său cerendă pentru soldatulă auslro-ungară măcară ceva pentru mân carea de sera. SOIRILE PILEI. Cetimă în ,Ko!ozsvâr« dela 8 Noemvre: »După cum vestesce o foiă din Oradea-mare, în cercurile informate ale societăţii se vorbesce despre episcopulă gr. cal. Michailu Pavelă, că din palatulă său episcope.scă din Oradea-mare voesce să fi â ună institută de crescere pentru fete, âr’ ca reşedinţi pentru sine voesce să cumpere o casă a lui Kovacs, pe care o va strâfonna amă-surată reeerinţebră mo lerne. In inţtitutulă ce se va înfiinţa pentru creseerea fetiţeloră, atâtă limba de invă-mântă, câtă şi limbi de coversaţiâ în societate va fi limba ungurâscă*. — Cu alte cuvinte »Koloz-»var" bate şeaua; îlă sfătuimă să’şl caute ună cuiu tare, de care, să’şl aterne kulturegyletista dorinţă. In şeolă româneseă numai românesoe se pdte învăţa şi conversa. —x — In proporţiă cu alte părţi, scrie „Kolozsvâr*, din părţile ardelene nu emigreză aşa mulţi în America. E migranţii de aici suntă in preponderanţă Saşi. Acâsta vre „Kolozs.“ s’o dovedescă cu împrejurarea, că „Tage-blatt“ a primită o epistolă dela ună Sasă ardeleană e-migrată în America. — Dreptă are f6ia bugetară, că din Ardeală nu emigrâză aşa mulţi în America, emi-grâză însă forte mulţi în România, cea mai mare parte din emigranţi fiindă Unguri. —x— (&) FOILETON U. X.OGOFZT'OTXiTJ MAT2XTJ NOVELĂ. Era în contra obiceiului sâu, de a pleca aşa de vreme, der aşa se întâmplă uneori, eşti cuprinsă de unu doră de plecare şi astfelă faci lucruri, despre cari abia târdiu îţi poţi da seina de ce le-ai făcută. Ceilalţi au mai rămasă, der Mateiă încalecă pe negrulu sâu şi luă drumulă dealungulă. Afară răsărise luna, nu pentru ca să’i facă lui Mateiă vra-o impresia, ci pentru că era timpulă să răsară, şi adia puţină ventulă, ceea ce’i cădea de totă bine după petrecerea dela Rădiţa. Calulă o luă în boestru lăsândă ună lungă prafu după elă, şi mergea unde’lă ducea stăpânulă său. Deodată Mateiă îşi opri calulă. „Am făcută rău că am pornită,“ îi trecu prin minte, „căci de sigură ceia... voră crede că eu mergu la Măruţă.“ Şi cum se oprise elă, voia să se întorcă, der făcu câteva smucituri în drepta şi în stânga şi în cele din urmă gândindă în sine — »ce ’mi pasă!“ — trase pinteni negrului şi acesta sburâ pănă la curte. Acolo se afla şi Măruţă. Când a plecată logofătulu, Rădiţa a eşită în pragă şi proptită de stâlpulă uşei se uita măniosă cătră sată. „Tote ’să pănă odată!“ grăi ea în sine şi întră erăşi în casă. Y. Mai era puţină pănă la curte. Cânii, cari din pricina arşiţei sorelui totă (liuliţa au stată ascunşi prin bălării, începură a lătra. Când se apropia bine de curte, se potoliră şi cânii, căci cunoscură pe Mateiă; der cu tote acestea totă se mai chilălăiau în semnă de pretiniă. Logofătului îi eTa nâcazu, deorece credea că se voră scula boerii din somnă. Nu de coconulă Nae se temea Mateiă, ci se temea de cocona Eleftera, şi nu i-ar fi venită la so-cotelă să se deştepte din somnă. Curtea boerescă este încunjurată cu gardă înaltă de-ună stânjină, are o portă mare cătră drumă şi o portiţă cătră sată. Pe acestă portiţă a întrată logofâtulă, căci pe aci era dosulii căscioreloră, unde se afla Măruţă. Mateiă îşî lega calulă de gardă, se strecura fru-muşelă în dosulă căscioreloră, se apropia de ferestră care era în fundă, şi se uita în căscioră. Era ceva mai depărcioră, aşa că nu putea fi observată. In căscioră era Măruţă. Era de totă veselă şi cânta. Mateiă cuprinsă de ună neastămpâră, voia sâ se apropia de ferestra, der par’că nu’lă lăsa inima ; îi mai plăcea sâ privescă din depărtare printre drugii de feră. Advocatulă Balog din Zelău pledâzâ înlr’ună arii-culă publicată în ună (fiară juridică din Budapesta pentru înfiinţarea unui fondă de pensiune în favorulu ad-vocaţiloru din Ungaria. Fom’ulă s’ar pute înfiinţa, după părerea numitulni advocată, prin arangiarea de baluri, Recomandă deci sâ se arangeze în Budapesta unfl balft; câtă pentru vânzarea bileleloră de bală, 4*c® câ .despre acesta s’ar îngriji esecutorii noştri. “ — încă ună mij locă de căpătuire, prin presiunea eseeutoriloră judecătoresc!. — x— Bancherulu evreu Hirsch Moritz, despre care amil amintită că a dăruită o sută de mili6ne franci pentru scopuri de binefacere pe sâma Evreiloră din Europa, este ună bărbată forte meritată pentru Evreii din Ungaria mai alesă. „Mii de cereri primesce elă în fiecare and dela Evreii diu ţâra nostră şi baronulă Evreu Hirsch se grăbesce, precum spune „Kolozsvar*, a le răspunde prin câte o scrisdre cu bani. Sute de mii a trimisă elă şi pănă acum pe sâma Evreiloră săraci din Ungaria, er acum, pentru împărţirea eeloră o sută de milidne franci, a cerută dela o ddrană evree, Ioana Bischitz. consemnarea societăţiloră evreescl de binefacere din ţera nâstră, căci prin aceste societăţi vrea să se imparii banii.« — x— Cu (fiua de 1 Noemvre n. s’au mai înaintată în armata comună la gradulă de căpitanu cl. I.: căpitanii de cl. H. George Horvatu la reg. 51 de inf., Petru Mutica la reg. 63 de inf.; la gradulă de căpitanu cl II: locotenenţii Dan. Mataringa la reg. 100 de inf.. Dem-triu Brumam la reg, 83 de inf., Ienache Ionii la reg 33 de ini., Baltasar Fabuş la reg. 63 de ini.; îndes-părţămentulă comptabilităţii militare la gradulă de ei-pitanu cl. II.: locotenentulă Const. Liuba, la graduli de sublocotenent u: Simionă Barba la reg. 16 de inf. Ioană Voicu la reg. 64 de inf. —x— Din bugetulă ministeriului de resboiu comunii aii monarchiei nbstre se plătescă astăzi: 30 generali de artileria şi cavaleriă (Feldzeugmeister), 161 locotenenţi feld-mareşali (Feldmarschallieutenanf), 234 general0-maiorI, adecă laolaltă 425 generali; apoi 530 coloneii, 1187maiori, 3152 căpitani de infanteria şi cavaleriă, 935 locotenenţi, 588 sublocotenenţi, 57 preoţi militari, 126 au ditori, 659 medici, 155 oficirl de comptabilitate şi 1543 oficianţi militari, aşa deră aprâpe 9700 oficerl. —x— D-lă Ioană Drăigălina, sub'ocotenentă e. r. la reg de infanteria Nr. 43, Caransebeşiu, a eşită din armata austro-ungară şi a intrată în aceeaşi calitate în armata României, spune .Luminăforulă*. —x— Cetimă în „Răsboiulă*; Mai mulţi tineri come-nindă a forma o societate literară şi sciinţifică şi avândil consimţământulâ marelui poetă română Emineseu s’a hotărâm ca acestă sooietatesă pârte numele de „Societatea Emi-nescuTotdeodată s’au împărţită liste pentru a strînge bani spre a da o representaţiă teatrală în folosulă marelui poetă. “ —x— Bugetulă oraşului Bistriţa pe anulă 1888 e preliminată la venituri ordinare cu 121,140 fl. şi la venituri estra-ordinare cu 271 500 fl. Cheltuelile ordinare suniil preliminate cu 86.847 II. şi cheltuelile estra-ordin^e cu 305,000 fl. Bugetulă are deci ună escedentă de 792 II * Se gândea logofâtulă la felii de felu de lucruri, cu tote acestea repede îi periră gândurile şi pleca drepţii la ferestră. — Bună sera Maruţo! — dise elă şi se apuca cu drepta de drugii dela ferestră şi se uita cu mate dragoste. Măruţă ora îmbrăcată într’o rochiă albastră, cu o cămaşc albă ca lebeda în apă. Ea n’a băgată îndată de semă, cine este la ferestră, de aceea când se întorse tresări. Ea râmase în acelă locă unde sc afla, şi’şî muta privirile dela ferestră în pămentu şi din pămentQ erăşi la ferestră. Intr’unu târdiu se apropia şi ea puţină şi începu sâ vorbescă: — Unde ai fostă, Mateiă, de vii aşa târtfiu? — îlu întreba ea. — Ai avută vre-o trebă ? Eşti îmbrăcată ca de horă?!*. Mateiă stâtîi puţintelă fără sâ dică ceva. — N’amă fostă la horă, Maruţo, am fost airea! -răspunse elă. — Unde ai fostă? — îlu mai întrebâea odată. — Astădî e Duminecă si am fostă la primblare, — începu logofâtulă, cu tote acestea nu se simţea bine că nu spune adevârulă, şi era cuprinsă de unu felă de nâcazu. ,,La ce sâ minţu ca unu băiatu“? îi trecu prin minte şi continua astfelă: — Am fostă la horă Maruţo, am fostă la horă la Rădiţa, şi de a(jlî înainte, nu mai jelesă pe maica, am sâ mergu totdeuna la horă! Nr. 239. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Limba franceză predată Româniloru fără profesore, în t.impâ de unii ană. — L'mba engleză predată Romă niloru fără profesorii în timpii de unii ană. (bare lim-bistice săptămânale pentru tote cdaseie, redactate în ro-mânesce (cu pronunţarea figurată) de d-nulu H. Lolliot, profesoră la liceuhl sf. Gheorghe, în Bucureseî. — Metode pentru a înveţa singură a scrie şi a vorbi limba franceză şi cea engleză. PreţulQ abonamentului: Pentru limba franceză'. Ună ană (cursulil completa), 9 florini; —şese luni, 4 fl. 50 er.; — trei luni, 2 fl. 25 cr. Pentru limba engleză: Ună anG (cursulQ completă), 18 florini; şăse luni, 9 fl.; — trei luni, 4 fl. 50 cr. Cererile de abonamente se adresâză: D-lui H Lol-liot, Bulevardulă Elisabeta, Băile Eforiei. — Bucureseî. (România) Din cerculu ighiului, Oc omvre 1887. Domnule RedactorG ! Terminându-se şi a doua alegere de deputată dietală în cerculă Ighiului pe periodulă de 5 ani următori, nimeni după cunoştinţa mea nu şl-a luată ostenela a da publicului română ocasiune prin vreuna (jiarG de a fl informată despre constituţionalulă actă, mărită atâtă de cjiarele maghiare. După prima alegere în care cu aclarnaţiune fu a-lesă fostulă ministru Kemeny Gâbor, foile ungurescl fără partidă îşi esprimau părerea de rău că alesulG loră nici într’atâtă nu-i învrednîcesce cu presenţa lui, incâtă să-i p6tă striga ună să trăescâ; îlQ ţineau măreţâ, îngâmfată şi cu totuiă mai pre susă de clasele ce fncepă dela ba ronă în josă. Ca să-i mulţămescă şi cu o lovitură să prindă două muşce. fostulă ministru se scoborî din pa-laturile lui cele pompose, aprâpe de cei din colibă şi ţi-nendă în mai multe locuri vorbiri alegătoriloră săi, între altele Z'se *n comuna Ighiu, mângăindă pe alegătoil cu aceea: „că guvernulă dimpreună cu dieta ţării în continuu lucră pen'ru prosperarea şi bunăstarea poporului în t6te direcţiunile: agricole, industriale, comerciale şi politice ; in cele agricole a ridicată cultura viiloră (decă nu altfelă, dăr prin filoxeră), în cele industriale s’a silită a da pe mâna industriaşiloră banii ţării prin procurarea trebuincioseloră pe săma armatei; în cele comerciale se silesce a ridica (omerciulă prin tractate vamali; în cele politice, ce amă dobândită ? Amă dobândită aceea ce antecesorii noştri înţelepţi de multă au dorită şi 1a care încă dinainte de 1848 au lucrată, adecă „Uniunea,“ care garantez* şi Ardealului putere cuvenită, căci Ardtalulă încă din anii lui Râkoczi pănă acum nu avu legi sancţionate în t6tă forma; şi ală doilea, cine cetesce foile se pote convinge despre „Magyar eszmenek valodisâgă ol, ‘ adecă idea maghiară de stată. Era vorba ca să-şi dea mulţămita fundă alesă în Săcuime, der terenulă liberă totuşi n’a lăsată spre a i-se pregăti altuia şi astfelă s’a depărtată cu cuvintele: că »încă nu scie care mandată îlă va ţine.“ După abcjicerea de mandatulă din cerculă Ighiului, s’a candidata de o partidă Dr. Rosenberger Gyula, ad vocată în Pesta, care într’ună duelă avută împuşcase pe ună Batyani, âră de altă partidă, ambe însă guvernamentale, Br. Kemeny Geza, pentru care ţinuse Kemâny Gâbor terenulă ocupată. Acesta în vorbirea ţinută în formă de programă singură a desaprobată colosulă bu-getă, ce absdrbe averea ţării, dăr totuşi nu pote se (Jică că timpulă e venită pentru scăderea Iui, căci numai armata sârbe circa 40,000 000 fl., deră acelea suntă de lipsă pentru că câtă vreme le dau acelea, stimă 1a spatele nâstre o armată de ună milionă două sute de mii, de care în timpulă presentă nu ne putemă lipsi şi cre-demă că acea armată se va bate bine, şi încă nu preste multă timpă, după ce va trece preste noi catastrofa care e tare apropiată; atunci numai se pâte micşora bud-getulă. Dâră să trecemă la actulă de alegere, care mai multă ne interesâză din punctulă de vedere politică. Am fostă cetită că la alegerea primă, unde numai ună can didată fusese, Românii au putută rămână pasivi, acum însă, când lipsa era mare, totă aparatulă comitatului în-cependă dela corniţele supremă pănă la celă din urmă Astfelă grăi logofătulu şi se depărta puţină dela ferestră. Măruţă rămase pe gânduri. Sufletul ă ei era cuprinsă de felă de felă de bănuelî şi nu’şî putea da semă despre pricina care’lă face pe Matciă să mergă la horă. Işî ridica faţa ei albă şi sc uita la Mateiă, se uita însă mai cu dinadinsulă ca altădată, par’că voia anume să se convingă despre lucruri, cari o nelinişteau. — De ce mergi la horă ? — întreba Măruţă cuprinsă de ună tremură, — de ce mergi la horă? — adause ea, se apropia de ferestră şi se apuca cu amândouă manile de dragii ei. Logofătulă rămase rece la acestă întrebare. — Nu’ţi închipui, Maruţo, că eu merg la horă pentru cineva. Crede tu ce’ţi spună, căci când m’am hotărîtă să mergă la horă, eram forte năcăjită. Am fostă, e adevărată! Acum însă am venită să te vădă ce mai faci. Am venită ... iată aşa.... fără să’mî fi trecută prin minte că am să viu. Veneam eu şi altădată, der adi cum va fi fostă de rendă, am venită mai târdioră. Fără să sciu de ce am venită, vădă că aflându-mă lângă tine, îmi mai fugă gândurile, mă simtă mai bine şi mai mul-ţămită. Gătândă aceste vorbe, Mateiă se apropia erăşî de ferestră şi apuca cu mânile drugii de feră şi cum s’a fi întâmplată, într’o mână a apucată şi mâna Măruţei. Măruţă sta şi nu (jlicea nimica. Nu cerca a’şî lua oficială fură puşi în mişcare umblândă din comună în comună cu promisiuni şi intimidări, după cum să pote vede din alte diare. Pe lângă tâte estea nu ne am fi aşteptata ca să vedemă şi din alte comitate dândă ma-terialulu loră brută pentru scoterea din urnă a lui Kemeny Gâza. Mai puţină amă aşteptată ca solgăbirăulă seu nu sciu cine să influinţeze într’atâtă asupra unoră locuitori cu dreptă de votu, fiă chiar şi sărăntoci seu numai flămânzi, ca să alerge la urnă cale de o Z' sPre a strica pasivitatea română sigilată în 1881, 1884 şi 1S87, între cari chiar şi notarulă Bariţiu, despre care se vorbesce că n’ar fi chiar flămândă, nici d<5ră golă, şi totuşi făr’ de ruşinare în fruntea a două-trei-Zecî votisanţî, între cari şi preotulă gr. cat. Meteşiu din Cârpinişiu şi învă-ţătorulfi din Buciumi Ioană Lupu, Vasiliu Corpade învă-ţătoră, şi alţi notari şi birae cu cioportulă fură aduşi de numiţii spre a nu rămână mai pe josă de Iuda. Nu puţină ne d6re de faptele fără legătură ale ce-loră ce se cJieQ pre sine Români, căci începândă de a-colo la vale toţi notarii şi biraele cu ciurZhe loră mari şi mici ta poruncă au alergată ia urnă; dintre aceştia putemă numi pre notariuiă din Zlatna Albini, notariulă din Feneşiu, notarială Nană, totă notari, earî români nu voră pute fi niciodată; apoi notariulă din Şardă Pap Jânos, cu toţi ai lui din Şardă. Nu mai puţină atenţiune merită notariulă din Bucerdea vinăse Nesztor Mikloi, care atâtă de frumosă îţi vorbesce, de toţi cei cari nu-lă cu-nosaă şi nu-i sciu faptele i-ar crede, dăr noi îlă scimă bine că e ună cameleonă, şi numai pe astfelă de căi a fostă susţinută în oficiu pe conta Româniloră; fiă-i de bine, dee DumneZeu, ca precum se încercă a rădica ne mulă românescă pe astfelă de căi, aşa să fiă rădicată şi vaZa lui. Din lista celoră cu două feţe nu lipsesce nici Metes Mozes din Cricău, care tare bine imitezâ pre *mâţa blândă ghiară iău“, cunoscută ne este din tote purtările d-sale că ce Română bună e. Spre completarea neo-nesteloră serviţii vine la rendulă său Clemente Papiu de Galthoi, preotulă Sântimbrului şi administratoră protopo-pescă, pre care se vede că nici seminariulă, nici preoţia nu l’a luminată şi duchulă sântă nu l’a încununată cu darulă de a’şl iubi neamulă. Şi sciţi de ce s’a folosită fundă întrebată : că de ce a alergată la urnă aducendu-şi mnmelucii cu sine; „că fiindă datoră 1a Colleghiulă din Aiudă, l’a ameninţată că nu-lă mai aşteptă decă nu va votisa. Frumosă laudă ori scusă ! Atâtă acestora, câtă şi celorlaţî docenţi: Ştefană Popă, Georgiu Mitrofană, cari trăescă din sudărea Românului, pentru ca să joce ceardaşă, apoi lui Pap Gyuri din Galda inf., ca şi lui Şerbană din Gal'hiu, cari se sa tură cu căpăii domnescî, pe cari nuh despreţuesce nici papa Paulă Cosma din Negrelesci fiindă şi venătoră, din care pricină a venită la Vălău gatându-se prescurile, DumneZeu să le ajute, precum ajută şi ei neamului românescă. Aceste pasări de nopte trebue să se cundscă de pe penele loră pe viitoră şi Ie răcornandămO atenţiunei publicului română. Cincinatu. Scirî poliţienesc!. De câteva săptămâni o parte din poporaţiunea Braşovului e agitată de ună sgomotă caracteristică ce ese din grdpa orăşenâscă de lemne, sgomotă ce semână cu respiraţia grea cu gemete a unui omă. Sgomotulă se aude săra si noptea. Mulţime de omeni adunaţi pe promenada de josă se încercă a’şl es plică acestă misteriosă sgomotă ce ese din zidul ă celă vechiu. Unii au mersă în fantasia loră aprinsă până a Zice, că în Zidă se află o fiinţă de viu îngropată, care ar vrea să iâsă afară. Chiar poliţia a căutată să afle acestă fiinţă şi înarmată cu scări s’a suită pe Z‘dă. A-cum spre liniştirea publicului, servâscă spre sciinţă, că în Zidă se încuibase fără grije o cucuvea şi portă de naşă publ culă în fiăcare seră. Nu-i vorbă, poliţia a intervenită în acâstă neplăcută afacere, der nu din moti-vulă, că doră ar deslega vr’o enigmă, ci fiindă că câţiva mâna de pe drugă, der nici lui Mateiă nu’i trecea aşa ceva prin minte. Măruţă nu t^icea nimica, der inima ei batea, şi acestea o simţea ea, şi scia că nu bate de geba, deorece într’adevSru se simţia forte bine. »De nu ne-ară vedea cineva! îi trecu prin minte ca ună fulgeră, der îndată îşi uita erăşî de sine şi’şî pleca capulă spre drugii de feră, er logofătulă Mateiă o cuprinse printre drugi, şi se uita cu dragă în ochii ei plini de focă. Calulă logofătului începu să se mişce, începu să necheze şi astfelă Mateiă se întorse cătră gardă, îi striga odată pe nume şi negrulă se astâmpăra. Mai stătu puţină şi apoi pleca. Măruţă rămase în posiţia ei, par’că nici nu băgase de semă că Mateiă a plecată, când deodată intra la ea în căscioră baba Rada, o femee din sată, carea lucra câte ceva prin curte. Baba Rada era doctorală satului şi se pricepea de totă bine „la tote bălele şi la t6te blesnele“, cum Zicea ea, „căci suntă multe bole în lume, şi decă suntă, trebue să fiă pentru fiăcare câte ună lecă*. Când intra baba Rada, Măruţă rămase speriată ca şi cum s'ar simţi vinovată de ceva. Rada rămase în uşe şi băga de semă că Măruţă nu-i ca de obiceiu şi de aceea o întreba: — Ce ai Maruţo, par’că nu eşti în tote ale tale.. spune’mî ce ai?.... nu cumva te-a deochiată cineva?.... copii curagioşi vrendă să arZă acea fiinţă misteriosă, făcuseră în grâpa de lemne ună focă măricelă, care a trebuită să fiă stinsă de poliţiâ, dedrece ar fi putută lua dimensiuni neplăcute. Duuineca trecută, espresulă Nr. 73 fii surprinsă furândă pasări cântăreţe. Se vede că în zelulă lui de a fura nu se gândise că număruKJ de pe căciulă, ce se vede de departe, îlă pote trăda. Luni s’a găsită în colţulă Stradel teatrului ună me-dalionă de aură. Pâgubaşulă îlă p6te găsi la poliţiă. Acum câteva Z^e> lucrătorulă de metale Karl Schramm fă găsită fără ocupaţiune,. avândă la elă şi câteva foi scrise de elă însuşi, de cupiinsă confusă revoluţionară, cărora însă nu li s’a dată nici o importanţă dedrece autorulă e ună individă cu mintea mărginită şi turburată, care acum doi ani a fostă adăpostită într’ună institută de nebuni. Numitulă lucrătoră fu espulsată din oraşă în comuna sa Leobesdorf. Acum câteva dţile s’a perdută pe drumulă din Uliţa negră in Uliţa vămii o pipă de spumă de mare ferecată cu argintă Aflătorulă binevoiască a o preda la poliţiă, în schimbulă unei remuneraţiunl corespunZătdre ce o va primi dela păgubaşă. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BERLIN0, 11 Noemvre. — După cum comunică „Monitorulti imperiului consultaţiunea medicală ce s’a ţinutu eri în San-Remo n’a înlăturată, durere, temerile ce le-a esprimatu din nou Dr. Makenzie despre suferinţa prinţului de cordnă. O decisiune definitivă se va lua după ce se va tace o cercetare microscopică. Banca imperială refusă lombardarea valo-riloru ruse. Disposiţiunea aedsta se motivdză cu conclusulu principiară luată din parte dătătdre de mesură. CHICAGO, 11 Noemvre. — Lingg, unulă dintre anarchistii, a căroră esecutare a fostă fixată pe a(Ji, s’a împuşcată în închisdre prin aprinderea unei capsule esplosive. PARIS, 11 Noemvre. — Guvernulă a ordonată cercetare în privinţa afacerei Wilson ce s’a ivită în procesulă Caffarel. DIVERSE. Adânci bătrâneţe. — In Ziua de 16 Octomvre curentă, a încetată din viâţă, în comuna Cojasca, plasa Ialomiţa, judeţulă Dâmboviţa, ună locuitoră anume Oprea Stângaciu, rudară, în etate de 162 ani; elă era cunoscuta de toţi sătenii din localitate, cărora le povestea din timpurile cele mai vechi. Numitulă fiindă de o tahă înaltă, vârsta îlă gârbovise atâtă de multă încâtă capulă ajunsese ta mijloculă corpului, cu t6le acestea era sănă-tosă şi umbla încă după hrană. Dintre copii făcuţi în timpulă căsătoriei sale, cea mai mare parte au încetată din vieţă în vârstă. Cununiă. Emanoilu Arghiriadi şi D-ş6ra Ecaterina Voina îşi voră serba cununia religiăsă Duminecă 1 Noemvre 1a orele 4 p. m. în Sf. Biserică a mănăstirei Sinaia. Adresămă felicitări tinerei părechi! Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu. r Aşa întreba baba Rada, der Măruţă tăcă, şi faţa-i înroşită totă mai roşia se făcea, şi par’că o ardea ceva, aşa se simţia de înferbîntată. — N’am nimica, leliţă Rado, — grăi Măruţă în cele din urmă. — N’am nimica, der... a fostă aici lo-gofătulă Mateiă, — continua ea şi lacrimile i se iviră în ochi. — Nu-i nici o pricină, — » (5°/o) • * » urban (7%) . . * * > (6°/o) • • * (5%) • • Banca naţională a României 5Of Ac. de asig. Dacia-Rom. « * » Naţională Aurii contra bilete de bancă . Bancnote austriaca contra aură. 93Va 9. Vi 96- 97— 91— 92— 34— 36- 105— 106— 91*/* 92^4 103— 104— 96— 97— 87 Vi ei 88 Va 14.V, 15.— 2.03 2.04 Cursulu pieţei Braşovă din 11 Noemvre st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.66 Vând.| 8.69 Argint românesc............... Napoleon-d’orI ....... Lire turcescl................. Imperiali..................... Galbeni....................... Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 . n * n 57. • Ruble Rusesc!................. FItecontulă ... * » 8.60 » » 9.90 » » 11.21 » » 10.20 > » 5 90 » » 101.— » . 98.- > * 110.— * 7—10°/9 pe ană. 8.65 9.96 11.27 10.25 6.95 102.- 99.— 111.7. TARIFA anunturiloru si inscrtiuniloni. Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu, Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. Pentru înserţiunl şi reclame pagina a III linia k fl. — cr 10. Pentru repeţirl se acorda următorele raliate: —cr. 6. Pentru repeţirl de 3— 4 ori , »> >> V 5— 8 77 7? 77 9—11 77 >> )> 77 12—15 77 V 57 7? 16—20 77 Dela 20 de repeţirl în susti Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. 10°| . 15°|, . 20°|, . 30°|, 40°|, . 501, facă în- Trenulă Trenulă Trenul 0 Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă a) Dela V) » c) „ d) V e) * a) Dela U . c) Din d) „ e) » 1. Plecarea trenuriloru: .1. Dela Braşovă la Poşta: de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 6re Ol minută diminua. 2. Dela Braşovu la Bucuresoi: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute diminua, mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după am6cjl. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovă: de persdne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de am&jl. mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute s6ra. 2. Dela Buouresoi la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute s6ra. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amăcjî. A. Plecarea posteloru: Braşovă la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 6re 30 min. după amfrji. „ „ Zizinu: 4 Ore după ametjl. „ în Secuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute nOptea. „ la Făgăraşu: 4 Ore diminua. „ la Săcele: 4 Ore diminua. B. Sosirea posteloru: Reşnovu-ZSrnesci-Branu la Braşovă: 10 Ore înainte da amOtjî. Zizinu ia Braşovă: 9 Ore a. m. Secuime la Braşovă: 6 Ore sOra Fâyăraşu la Braşovă: 2 Ore diminOţa. Săcele la Braşovă: 6 Ore 30 minute sera. Mersulil trenurilortl Valabilă dela I luniu st. n. 1886. pe linia jPredealft-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradti-Biidapegta a calei ferate orientale de stattt reg. ung. Pre 0.52 Arad^A 9.27 — 8.17 Mnerlfi — — 10.31