■StEnACŢÎCiVEA K( ADMifaSTBAŢITKEţ !
P.RAŞOYfj, piaia mare Nr. 22,
.GAZETA" IEEE IN EIECAPF D!
« unft au fi 12 fior., po ş6se îunî 6 fior,, pe trei luni 3 fior iţerîîsli' şi fltrSInfitaieî
SJe au fi 4») fr.. f>.° ţt-p.a iu;.i ?0 fr . ne f >• ■ j ! . ’ ! • f<-»
ANULU L.
SE PRENUMERĂ:
«. ,;ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHtTM'îinBILB:
0 seri* garmond 6 er. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
sn.rics-T nsfrsnftato »a »» srNoaoî. — SsusMf'pte nu *# ratrănltS*
H- 237
Joi, 29 Octomvre (10 Noemvre).
1887.
Braşovfl, 28 Octomvre 1887.
Ungurii din delegaţiune sunt.fi cuprinşi de sentimente opuse faţă cu guvern ui fi oomunfi. Ministrului de esterne Kalnoky îi votezi încredere, 6r ministrului comunii de resboiu Bylandt-Rheidt suntfi dispuşi a’i refusa „ deocamdată “ douăzeci de milidne din creditulfi cerută.
S’a şi lăţită sgomotulfi, că ministrulfi de răsboiu comunii va demisiona. Acăsta o arii dori Ungurii, der este încă mare întrebare d£că li sie va şi împlini dorinţa. Căci contele Bylandt-Rheidt se bucură de mare încredere din partea cercurilorfi înalte militare şi în cestiunile privi-t6re la administraţia de răsboiu cercurile influente din Viena totdfiuna au fostă mai sensibile şi mai puţină înclinate spre transa?ţiunl.
Causa, pentru care Ungurii din delegaţiune nu suntă mulţămiţl cu Actualulă ministru do răsboiu, este în prima liniă retusulfi categorică alu acestuia de a satisface dorinţelorfi lorfi cu pri? vire la introducerea limbei maghiare în armată. Contele Bylandt-Rheidt nu cundsce pentru armata comună o limbă de stătu maghiară, elfi cundsce numai o „Armeespracheu germană şi nu găsesce altă modalitate spre a uşura intrarea ju-nimei maghiare în corpulu oficereseft alu armatei comune, decâtă învăţarea limbei germane din parte-i. S’a mai plânsfi ministrulfi Byîandt, înaintea comisiunei pentru armată a delegaţiunei ungare, că armata comună nu este populară şi în Ungaria, cum este în Austria.
Limbagiulfi hotărîtu al fi contelui Bylandt-Rheidt în cestiunea limbei dă ocasiune foilorfi oposiţionale unguresc! de a lovi în regimulu ti-szaistu. „N’ar fi cutezatfi mai nainte“ — (j*ce „Peşti Napl6w — să vorbăscă astfelfi ministrulfi de răsboiu comunu înaintea acelui corpu, care faţă cu elfi representă Ungaria, dela care îşi pri-mesce armata plata ei şi dela care şi acum se cere unfi credită estraordinarfi de douăzeci de miliăne.... Dăr acum cei din Viena nu se mai temă de nimiefi, ei cunoscfi pe Tisza şi posiţiu-nea Ungariei sub gnvernulfi său şi ătă aşa îlfi preţueseu.... Ungaria nu le impune lorfi, cum le-a impusă dela 1848—1875. De aceea vorbescu ei aşa. Mai de demull.fi vorbeau aşa la spatele ndatre, acum ne vorbesefi în faţă. Puterea lui Tisza este slăbiciunea Ungariei; lorfi le trebuesce unu Tisza puternicii şi o Ungariă slabă, acela ca săi servăscă, ăr acăsta ca să o facă sclavă.
Ungaria o consideră ei ca o provinciă..... acăsta
e adtevSiulfi lucruluiu.
Şi ce a răspunsă comisiunea delegaţiunei ungarejjla acăstă|„ne mai aurită pretenţiune“ a ministrului Bylandt? Â luat’o la ctmoscrnţă, es-primându-şl numai dorinţa ca „pe câtă va fi cu patinţău ministrulă să ia în consideraţia dorinţa „naţiiraei**, în privinţa limbei în armată.
„Poftimă constituţionalismă tiszaistfi" — es-ebaiă „Peşti Naplou indignată. — Aşa se încu-ragdzâ adversarii Ungariei şi aici acasă voiescă 86 ne facă să credemă, că vă(Ja Ungariei dinaintea străinătăţii a crescută, pentru-că Tisza Kal-man este de 12 ani ministru!“
Cu totul fi altfel fi este disposiţiunea delega-filoră unguri faţă cu ministrulă de esterne Kalnoky. Ei nu mai află cuvinte destule spre a aproba politica lui esteriără. Cir ar şi contele An-drassy, care în anii trecuţi era mai reservatu, a aprobată atitudinea contelui Kalnoky (Jmendă că s’a ţinută în modă fidelă de programa sa.
In espunerea sa, făcută înaintea comisiunei pentru afacerile esteriăre a delegaţiunei ungare, contele Kalnoky a accentuată în deosebi „politica de pace ce o părtă împreună Austro-Ungaria şi Germania14 şi a atinsă şi alăturarea „mai strînsă“ c Italiei la acăstă politică.
S‘au adusă multe elogiurl acestei „politice de pace4* în discusiunea ce a urmată espunerei
ministrului Kalnoky. Dăr cum se presentă în realitate acăstă alianţă de pace, care suntă deocamdată efectele ei practice?
La acăsta delegaţii unguri nu s’au gândită său, mii nemerită (}isă, n‘au voită să se gân-dăscă. Şi totuşi ce suntfi Uiiliănele lui Bylandt Rlieidt pe lângă pierderile mari, cu care ne ameninţă, în acăstă stare de „pace“ şi de „amiciţiă** cu Germania, politica economică a lui Bismarck ?
Fărte bine caracterisăză o făiă din Viena raporturile monarchiei năstre cu Germania, picând fi : „amici în răsboiu — inimici în timpii de pace11.
Pre când în delegaţiun! se aducă elogiurl politicei lui Kalnoky, guvernulă germană se pre-gătesce a urca vama pentru tăte productele economice în aşa măsură, îneâtă acăstă urcare este aprăpe sinonimă eu o oprire totală a importului de cereale străine în Germania.
Deocamdată acăstă măsură s’a discutată numai în sînulă consiliului economică germană, dăr guvernulă germană a şi dată de scire eă o spri-jinesce. In numitulă consiliu s'a propusă ca în privinţa Austro-Ungariei să se facă ăre-Oarî es-cepţiunl, concedându-se importulu de cereale de aici înaintea importului din alte state, dăr acăsta propunere a căzută şi astfelă Austro-Ungaria este pusă pe acelaşu piciorfi cu celelalte state şi suntă lovite şi interesele ei economice în modulă celă mai sâmţitoră, căci nici ea nu va mai pută es-porta în Germania productele sale.
„Răsboiu în timpă de pace.“ — P6te să fiă bună politica contelui Kalnoky, dăr ce fructe de pace va culege monarchia nostră şi mai alesă partea de dincăce a ei, care trăiesce numai din agricultură, dăcă va fi încinsă de tăte părţile cu răsboiu vamală ?
Din delegaţiani.
In şedinţa dela 5 Noemvre a comisiunei dolega-ţiunei ungare pentru afacerile eslerne s’a vorbită despre situaţi unea din afară.
Raporlnrulă Max Falk constată că pănă acum s’a susţinută pacea, că raportulă cu Germania a devenită mai intimă, că şi Italia s’a alăturată la alianţă, pe care şi Anglia o privesee cu bunăvoinţă. Propune să se es-prime aprobarea politicei esterne de pănă acum a monarchiei şi conducătorului ei să i se esprime recunos cinţă.
Contele luliu Andrassy nu p6te preţui din destulă alăturarea Italiei la cele două pu'.ert centrale. Dăr cum să se aducă dorinţele Bdlgarlloră în consonanţă cu tractatele? Resolvarea acestei cestiunl nu atărnă numai de noi, ci noi şi pacea eutopănă arte urgentă ntevtdă de o astfelă de resolvare. Starea actuală înarmată înghite miliarde şi abia e mai puţină rea deteâttl râsboiulfi, pe care vremO să-lă evitămă. Intrăbă pe contele Kalnoky, cum îşi cugetă o resolvare definitivă? Are de găndă să in-fluinţeze ca să fiă recunoscută prinţulă alesă de popo-ru!ă bulgară? Căci prin nerecunăscerea lui s’ară încu-ragia duşmanii făţişi şi ascunşi ai unei stări definitive în Bulgaria. Altă întrebare e, cum înţelege ministrulă de esterne articululă III din traotatulă din Berlină? Are nevoiă alegerea prinţului de aprobarea tuturoră puteri-loră? Trebue să fiă aprobarea colectivă ori se pdte da da fieeara putere separată?
Ministrulă de esterne Kalnoky cfice că diseursulă tronului indigeteză cum are să se resolve cestiunea bulgară. Acestă resolvare va afla, după convingerea sa, aprobare generală. O intervenţiune a unei singure puteri în cestiunea bulgară are se Jîă, şi după a nfistră părere, necondiţionata eschisă. Trebue să se considere ca o isbăndâ însemnată că intervenirea streină a fostă hnpedecată pănă acum şi va fi, cum speră, pentru tot deuna. Privitoră la prinţulă de Cohurg, declară că n’a fostă candidata austro - ungară. E!ă a cerută numai sfată şi ministruiă i a enumărată greutăţile ce i stau înainte. Prinţulă n’a obţinută aprobarea Porţii şi a pu-teriloră pentru suirea sa pe tronu, der elă s’a dusă în
Bulgaria ca candidată ală Bulgariloră, şi actesta’i asigiiră o posiţiune mai tare, decâtă dtecă ar fi sprijinită de vre-o putere singuratică.
Articolul ti III ală tractatului din Berlină asigură Bulgariei dreptulă de liăeră alegere, dăr cere şi con&ftn-ţământulă Porţii şi recunăscerea puteriloră. De acolo reese clară, că poporulă bulgară îşi pfite alege liberă vpe principele şi alegerea mai corăspunde tractatului şi prin aceea, că principele alesă nu aparţine bici unei ditiastii a mareloră state europene. Dăr conriniţămăbtulă Porţii e o condiţiune espresă. E necesară şi aprobarea tuturora puteriloră.
Că ce vomă face în viîtorulă celă mai apropiată in privinţa Bulgariei, nu potă răspunde amărunţită. PilHc-tulă de stadiu ce l’amă luată e, că recunfiscemă guvăr-nulă bulgară ca esistândă de facto; dăr nu puUfttu s8 recunâscemu adî pe prinţulă ca pe unu principe de se află legală pe tronulu bulgară, aşa dăr amO evitată pănă acum raporturile oficiale cu elă.
Ce privesee cestiunea bulgară ca eletbăbtă de nelinişte, nu negă că ea formăză ună isvoră dă nelinişte in situaţiunea generală. Dăr totă nu e cestiunea bulgară punctulă celă mai esenţială ală acestei nesigurante şi singurulă motivă, care ne constrînge la opintiri aşa ’fle estraordinare. Nu e bine pentru ună ministru să profe-lescă şi nici n’ar profeţi, dăr crede că Austro-Ungaria şi Germania cu politica loră de pace au făcută-o propagandă binecuvântată şi că alipirea Italiei, care s'a e's-primată şi mai pregnantă în situaţiunea actuală, precum şi identitatea ţeiuriloră ce guvernulă englesă le irUpărtă-şesee cu noi şi care ne face să sperămă cu 6re-care siguranţă şi din acăstă parte ia ună sprijină ală politicei năstre paclnice în Orientă suntă de a se socoti ca cei mai îmbucurători factori ai situaţiunei actuale.
Ministrulă amintesee în fine, că totdăuna s’a silită se întreţină cu Rusia raporturi amicale pe câtă se p6te, precum şi putemă desemna a<JI aceste raporturi ca amicale. Nu renunţă la speranţa, că Rusia se va apropia mai multă, decâtă cum este a<jl casulă, de nisuinţele paclnice şi conservatOre ale puteriloră centrale, şi că cu acestă mare şi puternică vecină vomă rămână pe ună picioră, care oferă pe viitoră ambeloră popOre o linişte mai mare. Elă celă puţină nu va renunţa la aceste ni-suinţe, care nu numai suntă compatibile cu interesele monarchiei, ci suntă aprâpe o condiţiune principală pentru restabilirea unei stări paclnice în Europa.
Maghiarizare.
Sub titlulă „Copii slavi de magbiarisată în 0radea-mare“ scrie oficiosulă „Nemzeta în Nr. 304 dela 5 Noemvre n.:
Precum amâ amintită deja, se aducă de multe ori din comitâtulă Trencină copii slăvi în Ungaria de josă, spre a-i maghiarisa. Dintre aceştia, precum scrie „Sza-badsag,tf se aducă mulţi în Oradea mare şi In eomita-tulă Bihorului. Fişpanulă br. losef Dory comunică viceş-panului Andreas Beothy, că copii slavi din Trencină destinaţi pentru comitâtulă Biboră pornescă acjî in 4 şi membrulă oficiului orfanală, care-i însoţesce, va Incunos-ciinţa telegrafică şi pe fisolgăbirâi, ca să ingrijăscă pentru primirea şi plasarea copiiloră slavi destin iţi cercu-riloră loră. Copii se voră adăposti la acei locuitori, cari s’au oferită deja mai namte pentru primirea loră. Numitulă 4'ară cităză ună şiră lungă de cetăţeni de a-ceia, cari s’au declarată gata a cresce şi educa astfelă de copii, cari dorescu a se maghiarisa.
Ce barbariă! Şi cum voescfi să scuse acostă barbariă: câ dorescu copii a se maghiarisa!
SOIRILE PILii
In urma observaţiunei ndstre, ce amă făcut’o că e ctertâ iu familii, cu privire Ia aserţiunea Iui „Magyar Fold“, că adecă imoraliiatea este cu atâtă mai mare în ţera nostră, cu câtă te apropii mai multă din Budapeşfâ spre marginele ţârei de cătră noi, „Kolozsvâr“ se în-t6rce dela părerea de mai nainte şi admite ca posibilă aserţiunea lui ,Magy. Fofda, dâr adauge: „Nu trebue
Nr. 237.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Insă să se trâcă cu vederea, că dela Budapesta înc6ce treptată cresce populaţia valahă; se lărgesce zona influenţe' Gazatei, Tribunei şi Luminatorului, în urma cărora credemă, fără dovada Gazetei şi consoţiloră ei, că esistă în părţile ndstre acelă »moral insanity." Acesta însă dovedesce mai pe susă de t<Ste chiar necesitatea „Kul-turegylet“-ului în părţile acestea." — Nu domnesee, dâr începe a domni acelă\moral insanity", graţiă »cnlturei« maghiare, amestecului cu Ungurii şi, ca'să ne servimă de espresiunea lui „Kolozsvar", zonei de influinţă a celoră cu cultura bancheteloră.
—x—
Ministrulu ungurescu de culte şi instrucţiune publică a ordonată autorit&ţilorfi judecătoresc! din Budapesta, ca să nu mai primâscă în funcţiunile s'atului jurişti universitari ca diurniştî, pentru-că prin ’acâsta se întrerupă dela cercetarea regulată a oreloră de propunere.
—x—
Dintr’ună altă raportă, ce ni-se trimise cu privire la adunarea din Năseudu a reuniune! învăţătorilorfi români din fostulă districtă ală Năsăudului, numită > Mariana* *, mai aflămă, că pe lângă d-lă profesoră Gregoriu Pletosu, şl-a câştigată merite d-lă Iuliu Popu prin nisu-inţa ce şl-a dat’o pentru instruirea învăţătorilorfi in arta cantului. Dânşii au ţinută cu învăţătorii unO cursă specială de 8 (Jile, în care II s’au dată învăţătorilorfi espli-caţiunile adevărate ale lexturiloră dela cântările liturgice şi mai multe din ele, fiindă diformate, s’au readusă la melodia loră originală; li-s’au tăcută cunoscute şi unele melodii nouă din aceste cântări, s’au regulată pe note şi melodiile unoră cântări lumescl precum, „Cântecfi ostâ-şescă“, „Gânteculfi gintei latine" etc Succesulă acestui cursă, ne <jice raportorulă, a fostă admirabilă.
—x—
Pentru părţile mai interne ale Ardealului, luna lui Noemvre nou pare a fi mai multă o lună de primăverâ decâtă de tămnâ. Pe la Sibiiu, cum scrie „Kolozsvâr*, arborii au începută a încolţi, unii pomi au înflorită, şi — ceea ce este mai de mirată—la mesele unoră domni se servescă fragi (căpşune) mari, frumose şi bine copte, crescute în straturile din grădini.
—x—
Bancnotele de câte 10 A. v. a. cu data 15 Ianuarie 1863 se mai primescă numai până la 31 Decemvre 1887 spre a fi schimbate şi anume ^la cele două institute principale din Viena şi Pesta. La filiale se primescă numai la cerere deosebită cu încuviinţarea consiliului generală ală băncii austro-ungare. Dela 31 Decemvrie 1887 nu se mai primescă de locă spre schimbare astfelă de bancnote.
— x—
După ună sgomotă înregistrată de „P. Ll.«, Maiestatea Sa a permisă să se primescă într’o academiă militară austriacă cjece cădeţi bulgari. „P. LI." face „mare cestiă politică* din asta, dâr fără nici ună jdreplfi. Gu-vernulă bulgară a cerută mai ântâiu, încă de multă, guvernului română să primescă cadet! bulgari în sc6la militară superiără din Bucuresel, der a refusată şi rău a făcută după părerea ndstră.
—x—-
Se scrie din Budapesta: In mai multe localităţi dintr'unu comitatu de dincolo de Tisa se întâmplau de mai multă vreme caşuri de mârte neexplicabile: bărbaţi în florea vârstei se stingeau fără veste, lăsândă ast-felă o mulţime de văduve. Acesta faptă alrăgândfi atenţia autorităţiloră, s’a ordonată o anchetă şi s’a dovedită că
multe femei tinere îşi otrăviau bărbaţii, ca să le ia averile şi să trăâscă după pofta inimii. Pănă acum s’au arestată 87 de văduve din 18 sate diferite. Numerulu bărbaţiloru otrăviţi se dice că se urcă la 250. Intr’ună sată s’a arestată şi baba, care prepara şi vindea cu bani buni otrava întrebuinţată de tinerele criminale. Baba Rinduşa, aşa se numesce bătrâna vrăjitore, e o ţigancă un-gurescă; ea pregătea otrava din opiu şi juscuiamă. Gen-darmii abia au putut’o scăpa din mijioculă mulţimii fu-riose, care voia numai decâtă s’o omore cu pietre.
—x—
In 2 Noemvre n. poliţia din Cluşiu a avută la înfăţişare 44 de pungaşi. După ce i a ţinută în casa d * corecţiune, ca să se odihnescă şi să’şl recreeze puterile, i a escortată în ţinuturile loră. — Fericită mai e oraşulă Kulturegyletului!
—x—
In Alba-Iulia, fiulă locuitorului George Cirlea ju-cându-se cu puşca tată-său, care era încărcată, şi puşca slobotjindu-se răni de mdrte pe servitorulă din casă.
—x—
In Alba lulia se îneăerară la bătaiă infanterişti din regim. 62 cu infanterişti din reg. 50. Causa a fostă o fată dela cantină (cârciuma şi prăvâlifiră militărâscâ).
—x—
Pe când pressa francesă dedea cele mai mici a-mănunte asupra afacerii Caffarel şi C-nie, guvernulă germană făcea tote chipurile a ascunde o afacere, în care e compromisă ondrea armatei germane. E cu neputinţă a se afla amănunte exacte asupra acestei afaceri. Ancheta se face în secretă. Până acum se scie numai atâta că admiralulă Pirnez, unulă din cei mai buni ofi-cerî ai marinei germane, şi doi căpitani de vasă au fost puşi în disponibilitate. Se anunţă, că In curândă voră fi puşi în disponibilitate şi alţi oficerî.
—x—
Din comitatulă Solnocu-DobSca ni-se comunică, că d-lfl Gregoriu Puşcariu, fostulă preotă din Betlenă, fu înaintată in decursulă lunei lui Octomvre la rangulă de
administratoru protopopescu peste tractulă Ciceu-Cristu-rului.
„Foia bisericSscă şi şcolastieăt, organă ală provinciei metropolitane gr. cat. de Alba lulia şi Făgăraşfi, apare in Blaşă la 1 şi 15 s. n. a fiă-cărei luni; costă pe ană 6 fl. Redactori: dr Ioană Raţă şiAlesandru Uilăcană. Nr. 3 dela 1 Noemvre conţine; Oonferen-ţele pastorale, de dr. Ioană Popu — îndrumări pentru păstorii sufletesc!, prelucrare de Tită Budu. — Ceva despre fabula papisei Ioana, de dr. Victoră Szmgdsk'. — Revistă. — Pregătiri la scriptolugiâ, de G Munteanu — Ortoepice, de Al. Viciu. — Geometria in şcOla po porală, de V. G. Borgovanft. — Din istoria literaturei romane. — La tOmnă; De ce plângi tu codrule (poesii) de Traiană H. Popă, — Corespondenţă, de R. Simu, — Colera găineloră. —Luminarea cu petroleu pretinde grijă mare, de Al. Uilăoanfi.
S^tilîi (le statil în eornunâ româneseâ.
Din comitatulă Bihorului, Octomvre 1887.
Comuna Drăgescî (Drâg-Cseke) situată în drumulă de ţeră, care merge dela Oradea la Beiuşiu, în depărtare de 22 chilometri de Oradea, e curată românâscă eu es-cepţiunea notarului, a şpanului dominată şi a evreului arendatoră ; poporaţiunea e îutregă gr. cath. şi aparţine diecesei gr. cath. de Oradea mare; der, durere, con-fessiunea nu şi-a putută susţinea scâlă, şi prin urmare
(»•)	FOILETON U.
ZiOGOFEITTJZ.tr MATSZ
NOVELĂ.
Frumosă este Bărăganulă Ialomiţei în timpulă verei.
O câmpiă întinsă, care parcă nu mai are sfârşită.
Ici e plină câmpulă de clăi, de ţi-se pare că vedî o armată împrăştiată în tote părţi; dincolo veiji râsta-vurl de porumbă, singurile păduri ale Bărăganului, din care nu se vede călăreţulă drumaşă.
Dimfneţa te întâmpină cu răcorea sa şi pănă a nu răsări sorele, vecii cârdurile de gâşte sălbatice, de cocori mândri, de simţitore dropii şi de alte pasări şi păsărele, eşindă din Baltă şi luându drumul fi cătră câmpu, ca să’şî umple guşile cu grâu, cu porumbă crudă şi cu earbă prospătă crescută prin mirişti.
Aerul â e plină de vieţa ce o facă pasările, er’ drumeţulu, mergendfi în calea sa, ridică sute de prepeliţe de sub meiurî, astfelă încâtu cela ce ântâiaşî dată se află pe Bărăganfi, nu arareori perele din gând ti propunerea ce şl-a făcut’o, şi impresionată de mişcarea din natură, uită de puşcă, uită de venattt, uită de sine.
Ferbinţela cresce din ce în ce; erba se uscă, căldura jocă decă te uiţi pe desupra spiceloru, distanţele te’nşelă, şi seceta dă nascere la mii şi mii de ocheane*),
*) Ocheanu numesce poporulă orî-ce apariţiune iscată în urma refracţiunei atmosferice, precum fata morgana şi alte apariţiunî de felulă acesta.
cari îţi înfăţişeză în aeră cele mai ademenitore privelişti.
Musca te pişcă în faţă, după ce sorele ţl-a prăjită pelea, şi după ce prafulă ţî a astupată porii şî ţî-a uscată gâtulu şi plumânile.
Stai să ameţesc! de căldură şi te uiţi în drepta şi în stânga după vre-unfi puţă ca să-ţi udi gâtlejulă aprinsă de ferbinţelă. Puţurile suntfi rare în Bărăganu der când dai de unulă, şi după ce te-ai obosită sco-ţendfi burdufulă greu, guşti cu poftă şi sorbi lacomă apa cea rece scosă din adâncime de spăriată.
Incetulu cu încetulă sorele cade, căldura slăbeşce, ventulă adie şi vine răcorea serei, care îţi priesce multă mai multă decâtă răcorea de dimineţă.
Gâştele şi cocorii, cari s’au adăpată la prându din ,,Gălăţuiu, apucă er1 drumulă cătră ,,Baltă“, umplendu aerulă de strigăte, şi în şiruri regulate se lasă în „le-zerulă Călăraşiloră“, pe care îlă întunecă cu mulţimea.
Cărăuşii, când trecă prin Bărăgană, nu se impre-sioneză de nimicii din câte am spusă; ei se bucură decă potă conăci undeva pănă a doua di, ca să plece, de cu zori, la Călăraşi.
Cum se va fi întâmplândă seu ce va fi pricina, nu intereseză pe nimenea, destulă însă, că de câteorî drumeţii trecă pe la moşia X, îi* apucă ostenela ; obo-sescu ei, obosescă caii, uneori se strică rota seu se rupe osia şi astfelă vrendă nevrându seu pentru una
deja de vre-o 5 ani s’a sistemisatfi în ea o scolă de stată, carea îşi are locuia in casa notarială.
ScimO că în soâlele de stată nu se propune şi învaţă limba maternă a poporului, ci numai limba „ofi* ciosă a statului", ba putemă 4>ee câ nici că se Invâţă altceva, fiindă scopulă loră maghiarisarea cu totă preţulfl.
Anulă trecută âmblândă prin acea comună, doi copilaşi români, între 7-8 anî, mă salutară pe stradă eu ,jo napot« Eu îi întrebai: „da nu sunteţi voi români? îmi răspunseră; ba da »suntemfi români.* — ,Apoi pentru ce nu cj'ceţî voi „4'ua bună;* „Răspunsă: „pentru că astfelă ne învăţă în sc6'*ă.« Intre acestea Teodoră N... locuitoră în acelă sată, cu carele stătusemă la vorbii, îmi 4ice: «Nu te mira, D nule, că copii noştri dau bineţe unguresce pe uliţă, când şi părinţiloră le cj>c0 ve' nindă şi mergendă d’acasă ,jo napot", nouă părinţilorfl cari nu scimă unguresce.* — »Bine frate! apoi cum se întâmplă acâsta?» — »Se întâmplă Domnule aşa, că ast-felă le poruncesce învâţătorulă şi notarulă; apoi ne mai mâgulesce cu cuvinte frumose, să învăţâmă limba ţârei, să ne inţelâgă domnii şi diregătorii, aşa vomă fi plăcuţi, vomă fi ascultaţi, ne voră pune slujitori pe la varmeghiâ şi drumulă de feră; dâr vedeţi dâcă nu sciţi unguresce, nici haiducă la varmeghiă, nici străjl (bakterl) la calea ferată nu puteţi fi.*
Mai pusăiu o întrebare: „Apoi mergfi copii voştri la acea sc6lă?« îmi răspunse; „Mergă, D nule, că i ducii; pănă ce aveamă scâlă românâscă, nimeni nu stăruia, nu silea după prunci să mârgă ; dâr de când e scolă ungurâscă, âmblă din casă în casă cu bâta după ei.*
—	„Dâr apoi, Todore ală meu, duce-i invăţătorulQ pe copii la biserica vdstră, şi învâţâ-i să cetescă apostoluld?
—	„Nu e pomană D nulei» — „D’apoi ce face preotuld şi protopopulă vostru? — „PreotulO nu p6te face ni* mică de sărăciă; âr protopopulă e tmpedecată de bo* găţiă.* — „Bine. bine! d’apoi Vlădicia? Aia nu o cu-născemă, Domnule 1....*
Mă despărţiiu de Tâdeiă cu mângăerea, că da-va D-<jeu şi mai bine, trece-va şi acesta pohoiu (răvărsălură de apă) şi voră rămânea petrile curate.
Mai târziu, respective ăstimpO, m’am informata că Senatulă scolastică pentru, scăla acâsta este constituita din plebanulă rom. ca h. dela Ceica, notarulă locala, unii rabiată, şi ginerele său, slujbaşă la calea ferată, toţi trei unguri şi patrioţi patentaţi — p6te cugeta ori şi care Română, că copii de Română ajunşi pe mâna ăstorfelin de ămenl ce potă învăţa? anume să-şî urască limba şi biserica sa, şi să premârâscă pe Dumneijeulă Maghiarilor^, ■ să se lapede de tatălă loră şi muma loră, cu cari nu potă vorbi unguresce.
Combinândă întâmplările istorice şi a popârelorii, vădă o mare asemănare între starea Bulgariloră înainte de 1877 şi a nostră de acuma; der Dumnezeu nu i-a lăsată. Stăruinţa de a maghiarisa cu forţa , ba precum spună unii şi cu furcile (popa catolică dela Vaskob a <|isu: akasziofâval is rnagyarositunk) va avă asemenea resultate, căci seintă este: că acela se pedepsetee mai tare, carele lucră în contra legiloră naturei.... opiuionum comenta delef dies, naturaeque judicia confirmat...
Dâr adevărulă ■ că răulă trebue să aducă rău, (das Fiueh des Boses ist, das nur Boses gebăhren muss) nu înlârijiâ multă; cinstitulă senală şcolară (socru şi ginere) a începută a globi pe părinţii prunoiloră pentru-că pruncii nu mai vreau se âmble la scâlă; abună-semă s’a ingre
seu pentru alta conăcescă în sată, conăcescă la cârciuma Rădiţei.
* *
*
Der ce ne pasă nouă de Bărăgană seu de obo-sela drumeţilorfi ! Astăzi e Duminecă şi la Rădiţa e jocă.
A mai fostă la Rădiţa jocu, a mai fostă şi logo-fătulă la horă, cu tote acestea a<Jî e o cli mare.
Nu-i mave pentru că vine şi logofătul fi la Rădiţa, ci este mare pentru că logofătulfi a jelitu pe mamă-sa şi acum n’o mai jelesce.
IY.
Joculfi era la cârciuma Rădiţei şi p’acolo nimenea nu se încerca a întreba de ce este joculfi tocmai la ea, de ce nu este airea, de ce nu este la altă cârciumă, pentru că mai suntfi două în satii.
Nimenea nu întreba, cu tote astea totî sciau.
Erau trei Ţigani, unulu cu lăuta, altulu cu cobza, er alu treilea, eelu mai bălanii între ei, sufla în nain pe prăpădite.
Cum c.aitau Ţiganii, e lucru de a doua mână. Bă-tenilorfi li-se părea că ei cântă bine şi jucau cu chefu de parcă de mulţii nu mai fusese la jocu.
Erau mulţi la Rădiţa.
Tinerele cojence cu papuci cu panclicuţe roşii seu albastre, cu rochii de stambă, în cămeşi subţirele de pânză creţă, în capu cu cârpe albe străvechi, cu mărgele la gâtu, cu brăţări de aramă seu de sticlă la mâni,
Nr. 237.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
oşată de darulă ce li se înfunda cu forţa; notarială
şi ginere-său a escrisă în vâra anului curinte asupra alorO 2(X), 4': două su»e de părinţî, gl6be dela 2—3 florini pănă la 10 fl., laxa fundă croită după starea materială a fiecăruia ; şi fiindă că părinţii n’au voită să plătăseă, a sco s Ci dela fiă-care zătoge, şi le-a dusă la casa notarială, cu scopă de a-le vinde în licitaţiune.
VăZendă bieţii âmenî că nu e glumă, şi că deoă se va sc6te dela fiă-carele în calculă rotundă numai câte 3 fl. va fi storsă sătulă cu 600 fl., au alergată .a Oradea-
mare la fiscalulă Ştefană T......... împuternicindu-lă să
facă paşii necesari pentru a fi scoşi din gura leului. Nu-mitulă advocată (ungură) a făcută plân.sore la inspeclo-rulă şcolară Sipos Orban, carele a redusă glăbele la câte 50 cr. de persână; ordinaţiunea în acestă înţelesă s’a spedală senatului şcolară, dâr ve^i bine, senatuiă n’a vrută să se lase de hotârîrea lui şi ăstă modă d. notară nu eliberâză zăiogele, de unde advocatulă s’a adresată cu a doua rugare la inspectoruiă şcolară, unde lucrulă chiar acuma stă sub pertractare.
£tă procedurele ămeniloră dela şcolile comunali şi de stată, — se scăte dela săracii plugari 5°/0 pentru susţinerea scălei, rate anumite pentru pensiunea învăţă-toriloră şi pe lângă aceste gtobe scolastice pentru negli-genţa âmbletului la scâlă, cart se facă fără controlă şi după placă, căci, precum tţică învăţătorii şi membrii senatului, banii ne trebuescă pentru hârtiă, cerusă, cretă, cărţi etc. ,had fizessen az ebadta“, las* plătescă cânele de elă.
Dăr vorba ceea: apa trece, petrile rămână! Dumnezeu nu ne va lăsa.	Crişanu.
ScirI poliţienesc! — Iosifă Băres, ucenică de cis-mară, vestită prin nenumărate sustrageri de obiecte din atelierulă maestrului său, fu găsită vagabundăndă prin sătulă B^clfalău şi arestată. După-ce s’a constatată că numitulă la ultima sustragere a comisă şi mai multe furturi in casa măestrului său, cu învoirea acestuia va fi predată autorităţiloră competente spre pedepsire.
pilerulă de aci V. Gămulea a fostă aflată Duminecă săra în curtea sa mortă. Ancheta medicală constată că numitulă a avută o violentă scuipare de sânge ţemoptisie).
In revierulă Vladeniloră s’a găsită ună căpău fără stăpână. Proprietarulă să se anunţe la poliţia de aci.
La representaţiunea de Duminecă săra s’a perdută ună binoclu. Aflâtorulă e rugată să lă predea la poliţiă.
Mulţămită publică. — D-lă Ioane Cassan a donată pentru biblioteca scălei n<5stre:
1.	Besbelulă Franco-Teutonică din 1870 —71 de A. Bujoră (10 fascicule.)
2.	Actele privitore Ia urnirea şi înfiinţarea Associa-ţiunei transilvane (pe 98 de pagine.)
3.	a II-a adunare generală a Associaţiunei transil vane (pe 114 pagine.)
4.	Protocolulă adunărei generale a Associaţiunei transilvane ţinută în 7 şi 8 Septemvre n. 1863 la Blaşiu (pe 130 pag.)
Asemenea D-lă Dimitrie Ghibu comerciante în Tirgu-Jiului (România) a donată pentru biblioteca scălei nâsfre opulfl germană „Biblioth“k der unlerhiltung und der wissens, constătătoră din 13 fascicule.
Primindă eforia şcolară opurile de mai susă, pe cilea aeăsta esprimă cea mai căldurăsă mulţămită Dom-niloră donatori.
Din şedinţa eforiei şcălei centrale grăniţerăscă de reuniune.
Haţegă, 6 Noemvre 1S87.
George Ciuciu, preşed. Nicolae Sânzianu, secret.
Ultime sciri.
Borna, 7 Noemvre. — S’a constatată în Abisinia presenţa Cazaci lorfl:
Sofia, 7 Noemvrie. — Eri diminâţă la 10 6re, prima locomotivă a intrată în gara din Sofia; o mulţime compactă aştepta sosirea. Unti banchetă de 400 persdne a fostă oferită, presidată de prinţulu Ferdinand incognito, de toţi miniştrii. Prinţulă Ferdinand a felicitată compania urân-du-i bună reuşită. Antreprenorul u d. Grozeff răs-punc}endfl, a disu că la finele anului o locomotivă va merge la Tzaribrod.
Londra, 8 Noemvre. — „Standardw Z*ce c& discursulă contelui Kalnoky a produsă o iritaţiă profundă la Petersburg, unde este considerată ca o desfidere a Austriei la adresa Rusiei.
DIVERSE.
Ună mortu viu. — piarele din Kentucky scriu o istoriă torte ciudată. Ună anumită George Daniels, din Clinton, fiindd bolnavă mai de multe luni, că(jă în stare de letargiă. Cre^ându-se că murise, fu pusă într’ună cosciugă, unde rămase două-cjecl de ore, pănă la sosirea rudeloră lui din împrejurimi. Aeăsta se petrecu într’o Miercuri. Joi, pe la mierlă nopţii, cei cari veghiau a-supra mortului aucjindă ună suspină adâncă în cosciugă, de spaimă fugiră toţi, afară de ună Neamţă, anume Wab beking. Nouă suspine şi gemete au<Jindu-se, Wabbeking desfăcu capaculă cosciugului, şi îndată văZu că Daniels nu murise. Scosă din sicriu şi ţinută în pictore cât-va timpă, elă făcu câte-va mişcări convulsive, întinse din membre ca ună omă care s’ar fi deşteptată dintr’ună somnă îndelungată şi începu a vorbi. A doua 4b când veniră rudele pentru înmormântare îlă găsiră glumindă cu cei de faţă. Daniels 4'se c& a avută conştiinţă de totă ce se petrecea îp jurulă lui fiindă in letargiă, dâr nu putea face nici o mişcare, nici chiar să mişte din buze. A repetată textuală cuvintele prin cari doctorii au anunţată mârtea sa rudeloră; au4ise ptânsulă acestora şi-şî dăduse torte bine sâma de pregătirile ce se făceau pentru înmormântare. Daniels e ună omă de opt-Zeci şi doi de ani.
0 colecţiă de documente vechi. — La librăria fra-ţiloră Şaraga din Iaşi se află o colecţiă torte bogată de o mulţime de documente şi hrisâve domnesc!, atâtă pe pergamentă cât şi pe hârtiă, şi anume : Eliaşă I 1447, Eliaşă II 1448, Ştefană celă mare 1492, Petru Rareşă 1528, Bogdană fiulă lui Ştefană 1576, Moise Movilă 1631 Vasile Lupu 1640, G. Gantemir 1681, etc. Fiăcare însoţite cu sigilulă fiă-eării Domnii, care le-au eliberată. Precum şi o marc colecţiă de peste 200 pe hârtiă în vechime de 200 ani. Tote aceste suntă reservate pentru Academia Română, Z'ee „Curierulă*
Losurile municipale de Bucuresct. — Li 1 Noemvre st. n. s’a făcută la (Jotha a 83-lea tragere la sorţi a împrumutului cu primejală oraşului Bucurescî. £tă nu merele seriiloră desemnate de sorţi pentru a fi rambursate : 238, 261, 345, 395, 441, 450, 797, 932, 1036, 1243, 1340, 1444, 1642, 1771, 2063, 2091, 2173, 2351
2432,	2733,	2846,	3218, 3295, 2297,	3369, 3478,	3634,
3666,	3736,	3753,	4134, 4251, 4284,	4299, 4460,	4598,
4612,	4747,	5048,	5258, 5287, 5303,	5321, 5495,	5503,
5721,	5737,	5827,	5948, 6019, 6088,	6097, 6266,	6478,
6492,	6522,	6654,	6665, 6774 7388.	Câştigurile	prin-
cipale la loteria municipalităţii Bucurescî {sunt; Losul de
100,000	lei seria 3634 Nr. 45; losulQ do 25,000 Iei seria 6522 Nr. 6 ; losulă de 5000 lei seria 2091 Nr. 4.
Meteorologiă. — Intr’una din şedinţele trecute ale Academiei francese din Parisă, d. Faye a analisată o lucrare pe care d. Finley, unuia din meteorologiştii cei mai eminenţi din America de Nordă, a publicat’o asupra ura-ganeloră din Statele-Unite, numite tornados. Aceste teribile fenomene snntă ună adevărată flagelă pentru lumea noua. Ele se producă pe fiă-care ană In numără de aprâpe 200, omorândă 800 persâne, rănindă 2000 şi dărîmândă 10,000 case. D Finley recomandă conipa-trioţiloră săi asigurarea pentru a se garanta contra ruinei de cari Zilnică suntă ameninţaţi prin trecerea a câte ună tornado. Geea-ce este mai interesantă în cartea sa, suntă amănuntele In cari întră asupra construcţiunei ca-semateloră în cari se refugiază unii locuitori în casă de sinistru. Aceste casemate suntă în comunicaţiă cu casele şi servesc 0 de adăpostă locuitoriloră surprinşi de uragan. Pentru personele cari n’au casemate Ia dispo-siţia loră, d. Finley sfâtuesce pe compatrioţii săi ca la cea mai mică alarmă să şaZă în etajurlle de josă ale caseloră, cu spatele reZimate de Zidurile despre vestă. Cu tote acestea spre mai mare siguranţă este şi mai bine Încă ca locuitorii să iâsă din case şi să se întindă cu pântecele pe pământă la o distantă destulă de mare încrucişându-şl baraţele pe capă spre a-!ă protege. D. Faye crede că ar fi bine, afară de a-câsta, să se propage în America teoria turbilioneloră ascendente, care, de aci înainte, trebue să fiă substituită teoriei turbiltoneloră ascendente, care şl-a făcută timpul. D. Dufour adreseză Academiei o notiţă asupra unei trombe care a fostă observată acum de curăndă pe laculă de Geneva. D. Faye a presintată Academiei şi o seriă de frumâse fotografii torte curate representândă învălmăşala care a procedată marea furtună dela începutulă Iui Augustă. Acestea dau a spera că fotografia va perde aci înainte de a se măsura prin cpmparaţiune înălţimea no-riloră de totă felulă cari pănă aci au scăpată unoră observa ţiunl precise.
Descoperire archeologică. — In Oregonă, ună locă stâneosă aprâpe de Portland, s’a găsită ună pesce pe-trificată pe o comă de munte pustiu, la o înălţime de 3000 de metri peste suprafaţa mării. Acestă pesce de sigură e rămasă din acele pertode antediluviane, când munţii cei mai înalţi chiară erau sub apă, precum au dovedită cele mai nouă cercetări geologice ale savanţiloră, cari au găsită chiar şi pe Hymalaia urme de plănte şi animale de apă. Gapulă, pântecele şi aripile de sub peplă ale pescelui găsită se vădă torte bine şi se potă cunâsce cu ochii nearmaţi; lungimea pescelui e de 17 şi jum. policari, âr grosimea de 6 policari, sâmănă torte multă cu scrumbiile de astăZL Acâstă reminiscinţă din timpuri antediluviane se află în proprietatea unui pro-fesoră din Boston.
CET** Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieiu â 5 cr. se poiît cumpăra în totungeriv lui I. GBOSS, fi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Anrel Mnresiann.
cu inele de cioie în degete, stau nerăbdătâre de-o parte şi cu ochii plecaţi făceau pe nevinovatele.
Femeile măritate stau printre ele, cu feţele trecute de munca cea grea a câmpului şi de răulu traiu ţi netezescă sâu mai aşâZă câte ceva la hainele feteloră.
Pănă vină feciorii şi joculă este gata.
Să-i veZl îmbrăcaţi în pantaloni de postavă de diferite colori, croiţi cam lărguţî, în cămăşi cu pumnuleţî şi cu guleru cu câte trei nasturi, cu (papuci scumpi, cu peptare de postavă seu de mătase, cu pălării fine împodobite cu păună seu cu flori, şi să nu cred! că suntă ţăranii, cari erî munceau în câmpii în ruptulu capului şi cari desculţi prin miriştea de grâu şi de orză umblau ca pe trotoaru.
„Dinga, dinga" începă lăutarii şi joculă s’a începută.
împrejură şi pe lăviţile Radiţei stau bătrânii îmbrăcaţi bătrânesce, der totă în costume ca feciorii, de regulă însă cu căciuli în capă şi cu papuci cu încliee-torl în piciore; ei povestescă despre felă de felă de lucruri, care au fostă mai nainte şi care astădî s’au risipită în ventă.
Alăturea popa, cu hainele lui unse, cu părulă împletită şi băgată pe sub reverendă, cu potcapiulu plin de untdelemnă, cu nasulă roşiu şi sgrăbunţurosă şi cu ţuiculiţa în mână, povestesce despre draci, despre ângerî, despre sfântulă „Sisoe şi aripa Satanei", despre puterea rugăciuniloră şi despre necredinţa ce s’a
înrădăcinată între cei tineri, şi astfelă lăţesce în po* poră învăţăturile Iui Christosă. Unu adevărată propo-veduitoră alu credinţei! Nimenea nu p6te Zi°e nimicu decâtă doră că’i lipsesce simbolulă din mână.
Joculă începuse de multă.
Joculă este jocă şi elă este afară, er cârciuma Radiţei e mai frumosă pe din lăuntru ca pe din afară.
Afară se vede o ferâstră ca de unu stânjină pătrată, cu ună giamlâcă caracteristică în ţâra românâscă pe ale cărei policiore se află nenumărate sticle cu rachiuri diferite şi în tote colorile. Alăturea suntă mititei, colo ghiudenî, mai susă ceva pastramă uscată, mai la o parte prapori de mi elă şi chiagurî de viţelă, er sub straşină se vede aternată sumedeniă de pastramă prospătă, pe care se plimbă milione de musce ţinend Ţiganiloră isonul cântecile loră.
Der cum spuneamă, cârciuma Radiţei e mai frumosă pe dinăuntru ca pe din afară, şi cine vrea să clică că a fostă la Radiţa, să între la ea în casă.
Cârciuma unde şede lumea e cârciumă ca t6te cârciumele, cler are ea două odăi curate pentru câte ună ospe mai cilibiu seu cum ()icea Radiţa pentru „6-menî din poblicu*. Aceste două odăi erau lipite cu Iută, de amândouă laturile nisce paturi lungi coperite cu ţole şi cu diferite ţăsăturî de casă. Icone în spre răsăriţii, câte o masă în fiă care căscioră, o oglindă cu rame aurii, nisce tablouri cari representau scene din Bulgaria. In unulu din paturi se aflau perinî şi saltele
pănă în grindă, tâte însă acoperite cu ţăsăturî de casă* Pâreţii în laturi încă erau coperiţ! cu lungi ţăsăturî în tote colorile, ceea ce da faţă odăii întregi.
Cine le-a făcută tote acestea nu se întrebă nimenea, destulă că le avea Radiţa şi Radiţa era harnică, şi tote acestea erau ale ei.
Lumea era aţintită la jocă.
Deodată joculă se opresce. Bătrânii se scâlă de pe lăviţî şi privescă de-alungulă drumului, âr Radiţa, drăcosa cârciumăriţă, îşî scâse frumosulă ei capă prin giamlîculă hazliu, şi se uita şi ea unde se uita lumea.
Matei venea călare.
Erau cinci luni de dile de când nu fusese la Radiţa, şi astfelă totă lumea era în mirare; cum de Matei e la Radiţa la jocă şi ce are de gând să facă?
Logofătulă era palidă si se simţia mişcată, şi inima
şî-o audia cum bate.
Descăleca între strigătele ţăraniloră, îşî lasă ca-lulă în plata sfinţiloru şi scuturându-se de prafu întră la Radiţa,
Radiţa îlu primi în casa cea mai de cinste, cum îlă primea totdâuna, se uita odată la elă în faţă, ; dâr nu dise deocamdată nimicu, deorece băgă iute de sâmă că Matei nu prâ se uita deadreptulă şi că ochii şi’i ţine totă cam în pământă.
Era curiosă clipă.
(Ya urma.)

.Nr. 237.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
ira. cu vaporii de vâlţiiito (becheluit) a lui Martin Froinm tu Brasovfi.
Acesta moră e înzestrată cu cele mai noile maşini auxiliare technice.
*
Sunt în plăcuta posiţiune d’a fabrica unu producţii alesă (vălţuitu) şi recomandă onor. publicil productele mele alese (vălţuite).
Afară de aceea ţinu şi unu depositu continuu de fructe păstăibse.
Rugându-me de o numerosă clientela, îmi voiu da totdeuna silinţa a mulţămi pe onor. mei muşterii atâtii în privinţa t calităţii marfuriloru cât şi a preţului.
HABTIN FROMKL
Cu distinsă stimă
la bursa da Vlea»
din 7 Noemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ...--------
Rentă 'de hftrtiă 5°/0 . . 99.75 » împrumutul* căilor* ferate
ungare.............. . 145.15
Amortisarea datoriei căi-■lorfi ferate de ost* ung. (l-maeraisuwe) . . . 97.20 Amortisarea datoriei căi-lorflferate Ide ostii ung.
(2-a emisiune) . . . .------
Amortisarea datoriei căi-llll'orfi ferate de ost* ung.
(Bta emisiune) .... 113 25 tBonurl rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
.mişti . .  ...........104.—
Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 95
104 25
Bonuri croato-slavone Despăgubire p. dijma de
vină ung..............99.75
împrumutul* cu premiu
ung.................... 123 25
Losuriie pentru regularea Tisei ,şi Segedinului . 122.— Renta de hărtiă austriacă 89.70 Renta de arg. austr. . .	82.85
Renta de aur* austr. . . 112,10 Losuriie din 1860	. . . 134.80
Acţiunile băncel austro-
ungare.............. . 888 —
Act. băncel de credit* ung. 288.— Act. băncel de credit* austr.282.20 Argintul* —. — GalbinI împărătesc!	..... 5.93
Kapoleen-d’orl	....	9.42
Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 LonJra 10 Livres sterlinge 125 25
Bursa de Bueurescft.
Cota oficială dela 22 Octomvre st. v. 1887.
Cump. vând.
Renta română (5%).	. •	.	93Va
Renta rom. amorb (5%) -	•	96—
» convert. (6°/0)	.	.	91—
fmpr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit	fonc. rural	(7 °/0)	.	.	105—
•	„	„	(5°/0)	•	91 •/*
»	»	urban	(7%)	.	.	103—
•	*	,	(6°/0)	•	96—
•	(5%)	•	-	871/*
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă .	.	14. Vi
Bancnote austriaee contra aură. .	2.03
Cursulu pieţei Braşovu
din 8 Noemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.67®/* Vând. 8.73
9 l'l, 97—	Argint românesc		»	8.60	•	8.65
92—	Sapoleon-d’orî		*	9 92	»	9.96
36— 106—	Lire turcescl		»	11.22	»	1U6
92®/4 104—	Imperiali		»	10.20	»	10.25
97—	îalbenî				5 90	»	5.95
88 Vj	Scrisurile fonc. * Albina* 6% .	»	101.—	»	102.--
—	* * » 5°/o .	V	98.—	-	99.-
15.—	Ruble Rusesc!		»	113.—	»	U'*1/.
2.04	Discontulă ... »	7—	10°/9 pe	ană.	
P«blicaţinnile „CANCELARIEI NEGRBŢIW"
CrHERLA — SZ.-UJVÂR.
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclo pedică-literară cu ilusfraţiuni, Cursulă XI. — Apare In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte 1 Va—2Va cole cu ilustraţiunl frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenir! de călătoriâ ş. a. — Mai departe traetăză cestiun! literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viăţa socvJă a Rcmânilord de pretutindenea,
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei. franee.se. Preţulâ 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, tradue-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu-
precum şi a celorlalte poporaţiun! din pairiâ şi slrăi- ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
S
s
I
#
nătate; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesee a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijeie vieţei; şi peste totă nisuesee a întinde tuturoră indi-viţjilorfi din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franoî — lei noi, ptătihill şi In timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericeseă, scolastică şi literară. CuFsultt XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 21/*—31/* cOle; şi publică articlii din sfera tu-turoră sciiqţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineoţ, serbători şi diverse ocasiunî, — mai departe stpdji pedagogioe, didactice şi scientifice-Uţerarî. — Preţulă de abonamentă pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franc! — lei noi, plă-tibill şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Nagruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-mătărele cărţi;
Ruterea amorului. Nuvelă de Pauiina C. Z. Ro-vinarfl. Preţulă 20 cr.
I deal u Iu pierdută. Nuvelă originală de Pauiina G. Z Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută* — de Pau-lina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Pelulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuiuţă Preţulă 30 cr.
Carmen Syiva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu porlretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasitiu Ranta-Buticescu. Unu volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Retegapulă. UnO volumă din 14 căle. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Retrosa seu Cloşca cu puii ei de
auru. Studiu archeologică de I). O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitâre la Romani, invederite şi rectificate de I)r. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr,
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invedeiilâ şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura 1. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Totefrei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românii Cartea T. II. III.
IV. cuprindendă materii forte interesante şi amusanle. Preţulă la tote patru 1 II., câte una deosebită 30 cr Biblioteca familiei. Cartea I. cuprindă materii torte interesante .şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru econom!, industriaşi şi comercianţi. Preţulă -50 cr.
Economia pentru scoiele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoretică şi practică pentru înveţă-
meutufă întuitivu în folnsiriă elevjloră normali (prejos.,
îi
i»
®
parandiali), a învăţător loră şi a altorfl bărbaţi de scolii, |J de V. Gr. BorgovanQ, profesoră preparandială. Pre- || ţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. % a. In literatura nostră pedagogică abia allămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scâieloră nostre In măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi reeomandămă mai alesă Directoriloră şi învăţâtoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. (îr. Borgovană. Preţulă 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române nentru sed-lele poporal! tn 3 cursuri de Maximă Popă profesorii la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este aprobată pi‘*n ÎnaltulQ Minisleră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculârei în scola poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş.
I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rag&ciuul.
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti fârte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară hroşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. I fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pentru pruncii şcolar! de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icâne fru-mose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 11.: 100 esempl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu mai multe icorie frumose Preţulă unui esemplară espedatu (ranco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl- v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosă. Preţuia unui
esemplară legată e 15 cr.
f «
# # • t t « t i i t «
t
s
« »
«
i i
i 9 § t
#
m
Tipografia A^aEXI, Braşovti.