GAZETA TRANSILVANIEI.
ttSîHACŢJSrWKA ŞT AISBfîîfISTK AfTITNKA »
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" ÎK3E ÎN FIECARE pi.
'« unii an fi Î2 fior., po şosc Iutii G fior., pe Eroi j*inî -J fior.
ANULU L.
se PRENUMERA:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. âlUHlIUBILE:
O serii gannond <i < r. şi timbru de HO or. v. a. pentru fiecare publicare
U^psTifib' i*l RSrSlefttat-- :
Pe an B 40 fr, «‘As* foni :’0 f* *•»*; • r■ : «ne» IO !«-*reT.
a®pfş##ţ	■: *'>. *	'.<'11	- Wn^.i#crîp1ff na ,i, rstrSmltfi.
235	Duminecă, 25 Oetomvre (6 Noemvre).	I887.
Din causa S-tei aerbători de Lani diarulu nu va
apare pană Marţi sera.
Bi^aşovu, 24 Oetomvre 1887.
piarulu lui Rieger „Hlas Naroda" din Prag-a publica unii interesantă articulu privitorii la Ungaria, al fi căruia cuprinsă s’a telegrafată foiloru din Pesta.
Deşi cuprinsulu articulului telegrafiată este fdrte pe scurtă estrasă, totuşi este de ajunsii, ca să’nţelegemu pe deplină părerile ce le desvdltâ fdia cehicâ.
„Hlas Narodaw declară înainte de t6te, că aceâptâ starea actuală de putere a Ungariei ca unu simplu faptă; dâr (j.ice, că în faţa Ungariei trebue sâ se pună o putere Iotă de aceeaşi valdre.
Ungaria, <Jice f6ia cehă, ’şî-a luată puterea de o parte din asuprirea minorităţiloră şi a Ne-maghiariloru, de altă parte din esploatarea tutu-roră mijldceloră financiare, ceea ce ne greşită nu se p6te considera ca ună bună semnă pentru viitoră.
Acesta însâ, adauge „Hlas Naroda“, nu îm-pedecă ca jumătatea ostică a monarchiei să aibă o putere de resistenţă neobiclnuită de mare, şi faţă cu posibilitatea, că acăstă putere ar pută să debordeze peste marginile dreptului esistentă, partea austriacă a monarchiei nu p6te să stea într’o stare de slăbiciune.
De aceea, încheiă f6ia cehică, Austria trebue s&’şl asigure o strînsă şi forte unire prin adevărata mulţămire a naţionalităţilor!!. Numai dăcă se va râ(}ima pe acâstă mulţămire guvernulă aus triacă va fi în stare să ţină peptu cu ameninţă tdrea preponderanţă a Ungariei.
înainte de t6te bate la ochi, că organulă lui Rieger pune faţă n faţă cele două părţi ale monarchiei ca să motiveze cu acâsta necesitatea de a se muîţămi pop6rele din Austria, ca să p6tă forma o falangă puternică contra preponderanţei unguresc!.
Acăsta ne face să presupunemu, că bărbaţii de stată de dincolo de Laita se gândescii serios la restabilirea echilibrului de putere alu monarchiei, sdruncinată prin forma de stătu dualistică, şi eă ei consideră acestă restabilire ca unu interesă de viăţă alu monarchiei.
Presupuindă că le va succede a face acăstn, iisigurându Austriei unirea între popdrele ei, se nasce întrebarea, că ce urmări va avă întărirea Austriei ?
De sigură că rele nu, celă puţină pentru minorităţile şi popdrele asuprite din Transilvania, Bănată şi Ungaria, nu. Din contră trebue să sperămu, că o întărire a părţii austriace pe te-iineiulu egalei îndreptăţiri a naţionalităţilor!! va aduce cu sine o strămutare a preponderanţei politice în monarehiă, cars numai urmări sănătdse va pută avă şi pentru stările nenorocite dela noi.
In orî-ce casă resultă din enunciaţiunea făei cehice, că ceea ce se petrece a<}! în cercurile parlamentare şi guvernamentale din Austria este mai multă decâtu o luptă de partide, este chiar o cestiune de putere şi de esistenţă pentru mo-narchiă.
Cehii şi alianţa cu Germania.
Sub tilulO „Alianţa austriacă cu Germaniau a apărută o broşură în limba cehă, care combate cu violenţă alianţa austro-germană.
Cu privire la alianţa cu Prusia în anulă 1864 contra Danemarcei, pentru care Austria a fostă răsplătită cu perderea dela Koniggră z, autorulă declară alianţa cu Germania, în casă când ea ar ave să promoveze interesele statului, ca ună rău necesară Mai ântâiu se nasce întrebarea: alianţa îşi p6te ajunge ţinta ei, care e susţinerea păcii şi apărarea intereseloră Austro-Ungariei ? Negândă acestă întrebare, autorulă (fice că Austria are în Orienta interese comerciale, dăr nicidecum politice. Acestea din urmă !e-au descoperită mai ântâiu Bismarck şi Andrassy; celă dintâiu pentru ca să arunce mărulă de cârtă între Rusia şi Germania, celă din urmă îngrijată de esistenţă Maghiariloră şi de frica Slaviloră, cari să fiă împerîecaţî a forma ună stată sudslavă mai puternică şi dominaţiunea turchcă se nu fiă înlocuită prin cea slavă, ci prin cea maghiară (!!!) Numai prin inlluinţa Maghiariloră a inaugurată Austria o politică orientală peri-culâsă în stiiG mare.
Insă în urma raporturiloră etnografice la Balcani şi comporfiţiunei loră interne, Austria nu e în stare a se stabili pentru durată în Orientă. Dăr chiar decă Austria ar ave în Orientă interese politice, alianţa cu Germania n’ar pute contribui la apărarea loră, fundă că Germania
în casă seriosă ar trebui să aştepte ea însăşi ună răs-boiu cu Francia.
Şi a doua ţintă a alianţei, susţinerea păcii, o consideră autorulă de o simplă frasă. Germania dovedesce prin fapte, că nu vrt pacea; căutarea de aliaţi, septe-natulă : suntă provocări pentru Francia şi Rusia; proce-derea Germaniei în Alsaţia-Lotaringea şi în Posen, sub^ minarea nihilistică, uneltită de Germania, a creditului statului rusă facă parte din mijlocele revoluţiunei şi a-narchiei, âr nu din ale păcii Chiar şi despre iubirea de pace a Austriei trebue să se’ndoiască omulă, îndată ce jmcheiă alianţă cu ună stată, pe care-lă ameninţă din tâte părţile răsboiulă. Prin ajăturarea Italiei la alianţă a dispărută deja cu totulă caracterulă paclnică ală alianţei. Acestă alianţă triplă însemnâzâ pentru Europa a dictatură de nesuferită, care e adevăratulă periculă de ^âsboiu.
Nu Rusia, ci Germania este celă mai mare inimică ală Austriei, cu care monarchia nâstră va trebui să părte odată răsboiu pentru ţările sale germane. Se susţine icâ Rusia, după ce ar învinge pe Germania, ar năvăli
ţasupra Austriei; dăr dâcă Rusia ar avă o astfelă de in-tenţiune, atunci n’ar avă decfttă numai să renoiască a-lianţa cu Germania. Bismarck nu de multă voia să sacrifice pentru acestă preţă nu numai pe Austria, ci şi Balcanii. In astfelă de împrejurări, alianţa cu Germania înfâţişeză pentru orice patriotă austriacă hâna vivisecţio-nărei, ia care sărmana victimă linge mâna care înfige cuţitulâ în ea. Maioritatea popâreloru austriace încă este contra alianţei, der cu cea mai mare hotărire Gehiiy fiindă că loră niciodată nu ll-a fostă Germania aşa de periculOsă ca sub conducerea Prusiei; căci ei seiu, că o nouă victoriă a Germaniei asupra Austriei ar pută o plăti cu esistenţă loră.
Nu-i vorbă, nici Austria nu tractâză cu bunăvoinţă pe Cehi, dâr de Germanii austriac! n’au să se târnă Cehii; celă mai mare pel iculă îi ameninţă numai din Germania unită. De aci simpatiile loră pentru Ruşi şi Francesî, dela cari ei îşi aştâptă indirectă mântuirea loră prin îngenunehiarea Germaniei. Nu panslavismulu, ci pangermanismulu ameninţă pe Austria.
Broşura acâsta în 4000 esemplare a fostă confiscată, la însărcinare mai înaltă, chiar şi sutele de esemplare, care erau destinate a se trimite guvernului francesft, au căzută în mânile autorităţii. La editor!! s’a făcută perchisiţiune domiciliară. De asemenea tipografia din Kutten-berg a foştii revisuită de gendarmeriâ.
(D	FOILETON C.
LOGOFET'D'Ltr MAT2I
NOVELĂ.
Intr’una din <jile în lunile de vâră, când căldurile câpfindu pămentulu şi îlă crapă de ai putea da cu pîciorulă prin crăpături, când cei dela oraşă nu sciu ce «8 mai întrebuinţeze pentru a se răcori, se afla coeonulă Nae pe prispa casei şi se cugeta Ia trebile sale de totă sdhllă.
Nu era pe deplină îmbrăcată, ci mai multă îmbrăcată pentru prispă, ca să ’şî potă face plimbarea obişnuită şi să capete gustă pentru a ceti cele trei diţâre ce le primea. Nici că’şî putea închipui să se apuce de cetită pănă a nu’şl face plimbarea; o deprindere cam cilriosă.
Pe când boerulă, adecă coeonulă Nae, făcea dru-mulfi său în josă şi’n susă pe prispă, pe la spatele ca-selofu sale boerescî intra în curte şi de acolo o lua
grajdă unu băioţandru aşa ca de 14 ani. Băiatulă, cum zăresce pe boerulă, se opresce în locă pentru o clipă şi nesciindă ce să facă, să vorbescă seu să nu vorbescă cu boerulă, se frământa cu mintea o bucată de vreme şi în cele din urmă se hotărî să morgă în trâba lui fără să (jlică o vorbă. „întâmple-se, ce se va întempla“, îşî gândi băiatulă.
Coeonulă Nae se putea să tacă? Domne feresc.e, nu, pentru că elă zărise pe acestă băioţandru şi acestă tăiată efa una din slugile sale cele mai mici, celă mai
prospătu intrată în slujbă la boeră, şi astfelu voia să’i arate că elă vede tote şi că nimică nu se p6te ascunde ca să nu ajungă în scirea lui. Ună felude idee pe care o ţinea de forte bună pentru a’şî mări va$a şi pentru de a băga frică în slugile sale.
Astfelă, cum se plimba coeonulă Nae cam repede, se opresce deodată în locă, îşî îndreptă privirile cu to-tulii în altă parte şi strigă câtă îlă ia gura: „la otacă!“ şi câtii ai da în palme, băiatulă nostru lua drumulu totă pe cărarea pe unde venise, şi plecă tocmai acolo unde ’lă ducea porunca boerescă.
„Asta’i disciplină" îşi dise boerulă, „precum în familiă, aşa şi la moşiă şi tocmai aşa şi la stată", şi mângâiată că ’i s’a Jîmplinită forte repede porunca începu a se plimba mai departe, nu însă iute ca pănă acum, ci domolă, bagsemă ca să se potă cugeta cu totă dinadinsulu la graba cu care s’a îndeplinită porunca sa.
Boerulă se plimba, er băiatulă s'a dusă.
Pe boerulă îlă lasă să se plimbe, să ’şî facă poftă de cetită, er eu voiu pleca cu descrierea tocmai la otacă; tocmai acolo unde se dusese pretinulă de adi-neaorea.
Intr’o depărtare de vre-o jumătate de oră dela curtea boerescă se făcuse în anulă acesta otaculă pentru muncitorii dela maşina de treerată. O cotună în pâ-mentă de vr'unu cotă de adencă, la o margine a păre-telui cotunei nisce găuri pentru focă, cari răsbescă totă deasupra pământului, unde se pună căldările pentru mămăligii şi pentru legumă, alăturea unu bordeiaşă ală bucătarului, plină cu ardei, cu pătlăgele vinete, cu cas-
traveţi, cu pastramă de oie, cu pesce sărată, cu şten-durî de fasole şi cu putinele de brâncă saramură, unu bordeiaşă unde se afla provisiune pentru aprdpe 60 de muncitori.
Bucătarulă badea George totă necăjită şi totă ostenită.
„Cum se p6te“, $icea elă câte-odată, că eu nici Dumineca nu am odihnă, cum se pote că toţi muncitorii îşi petrecă, er eu robotescă pănă mestecă cinci, şese mămăligi şi până facă fertură pentru atâţia flămendî şi guri sparte ? Nu este păcată de Dumnezeu sS hicrezl şi Dumineca P“ se întreba George şi totă elă răspundea, „că ce bagă omulă în gură nu e păcată, prin urmare — trăgea elă conclusiunea — că nici a face de mâncare nu e păcatu“.
„Nu este pScatu..., e adevărată, der nici lucru uşoră nu este‘‘, îşî gândea George, şi avea dreptate, căci muncitorulă mănâncă sănătosu, şi mâncarea pentru ei costă, după socotela lui George, mai multă ostenelă pe bucâtară, decâtu parale pe boerulă.
„De n’ar mai mânca omulă, ar fi multă mai bine!“ plicea elă uneori în năcazulu său, şi apoi năca-zulă este lucru mare, şi George era năcăjită, căci n’avea răgază nici măcară să se premenescă. Era osînditu de Dumnezeu să se uite la muncitori cum îşî petrecu şi elă să mestece cu două mămăligare pănă să cadă de ostenită. Din totă acestă muncă nu se alegea decâtu cu singura plăcere, ce o avea elă când trântea mămăliga pe scândură. „E ca luna de pe ceră“, grăia atunci George şi se uita cu bucuiiă la mămăliga ce aburea,

Nr. 235.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Colici „patriotice."
In adunarea comitatensă a comitatului Huneddra, ţinută la 30 Octomvre a. c., advocatulă lmets Ignatz a adresata viceşpanului comitatensă unele interpelări, cari nu numai au provocată o deosebită surprindere, dâr au trebuită sâ escite rîsulă chiar şi ală confraţilorfi săi „patrioţi. «
Prin prima interpelaţia, advocatulă lmets întrâbă, dâcă are viceşpanulă cunoscinţă despre aceea, că Ioană Simionaşă, preşedintele scaunului orfauală ală comitatului, a luată parte la conferenţa Româniloră din Sibiiu, şi ca funcţionară ală comitatului jâcă rolă politică? Are cunoscinţă despre procederea preşedintelui Simionaşă în cestiunea eredităţii lui Parsch Jozsef, prin care proee-dere orfanii au suferită pagube simţilâre?
La prima parte a interpelaţiunei, viceşpanulă Bar-csai a răspunsă, că va relaţiona în şedinţa următdre. La a doua parte a interpelaţiunei, viceşpanulă a răspunsă că a ordonată deja cercetare disciplinară şi despre resultatulă aceleia va raporta.
După acestea Simionaşă se ridică şi cere cuvănLulă. Procurorulă regescă şi preşedintele de tribunală Solyom-Fekete protestăză, nu vrâu să-lă asculte. In sală se face sgomotă mare. Românii ceră cu insistenţă să i se dea cuventulă lui Simionaşă. Membrii maghiari din co-mitetă se opună.
In fine, după o hărţuială îndelungată, majoritatea decide să i se dea lui Simionaşă cuvântulă.
• Simionaşă* — i se scrie lui ^Ellenzâk* — „a răspunsă la amândouă acusele, ce îi s’au făcută, prin erumperl passionate." In privinţa jueărei rolului său politică, a lăsată ca cercetarea să constate, dâcă a avută ori nu dreplâ de a lua parte la conferenţa din Sibiiu; totă astfelă a lăsată ca şi în causa de ereditate a lui Parsch să se constate prin cercetare, decă a comisă ile galităţî ori nu. Se lasă in sarcina viceşpanului ordonarea unei cercetări şi raportarea despre succesulă a-celeia.
Altă interpelaţiune: Totă lmets întrebă, decă are viceşpanulă cunoscinţă despre aceea, că în Deva se află o casină românescă, care este lipsită de statute? şi dăcă are cunoscinţă, când va desfiinţa acea casină?
La acâstă interpelare, viceşpanulă răspunde în modulă următoră: Am cunoscinţă despre aceea, că în Deva esistă o casină românăscă; sciu însă şi aceea, că acea casină a avută şi are statute întărite; prin urmare nu o voiu desfiinţa.
Mare ilaritate în sală. lmets nu ia spre cunoscinţă răspunsulă. Adunarea însă ia răspunsulă spre cunoscinţă.
„Omenii imparţiali* — scrie raportorulă lui »Ko-lozsvâr* — „au compătimită din inimă ullimulâ rolă ală d-lui lmets.*
SOIRILE PILEI.
„Kolozsvar* nu se p6te mira de ajunsă pentru-ce naţiunea ungurâscă persistă încă şi acum în ideea că dările suntă împovărălbre şi că esecutorii de dare suntă celă mai mare scandalâ, ce se pbte comite din partea stalului. Alta era — (Jiee „Kolozsv.* — înainte de asta cu câţiva ani, când dările se plâtiau la străini, cari umblau ca chiar prin aceste dări să nimieesoâ naţiunea un-
Cum începea însă la alta, se năcăjea erăşî şi totu în-tr’ună năcăzu şi în înjurături o ducea totă draga de diu-liţâ; înjura când pe muncitori, când pe boeru, când pe vr’unulu care'i venea în minte că’i alegătorii în mâncare.
IIu întreba din întâmplare vr’unulu seu altulu, decă-i gata mâncarea, le arunca câte-o privire scânte-ietpre, care însă departe de a ave efectfi, făcea pe toţi cei de faţă ş6 rîclă. Şi muncitori de aceştia, cari să’lu întrebe, erau mulţi, erau toţi şi bietulu bucătarii înjura, înjura mereu pană în cele din urmă bufnea şi elu de rîsă, căci altfelu n’o mai scotea la cale; acesta era cea mai bună apucătură, cu tote că la George numai apucătură nu o potu numi, căci de avea elu apucături de acestea, nu se încurca cu bucătăria ca sâ muncescă şepte clile în sâptâmână, cum se tân-guia elu adeseori.
„Am sâ-i spună boerului, că mie se-mî numere săptămâna de şepte dile şi apoi să vădu eu decă n’o va număra!* dicea elu câte odată; cu tote acestea, când da ochi cu boerulă, tăcea tăcerea pescelui şi săptămâna totu în şese dile rămânea.
După multe de tote, odată totu i-a spusă boerului. Mai înteiu ceva cu sfială, er după aceea de totu hotărîtu i-a <jhsu, ca lui să’i numere săptămâna de şepte dile. Boerulu nici una nici alta, i-a strigată câtă ce a putută:
— La moşia mea, socialişti...! audî blăstămatulu..! am să-i tragă o bătae să o pomenescă! Au</i colo idei
gurescă. Astăzi lucrurile s’au schimbată, astăiJI nu mai e nepatriotismă a plăti dările, pentru că ce dămă se în trebuinţâză pentru consolidarea puterei şi esistenţei naţionale unguresc!. — Românii sS nu uite vorbele fbiei ungurescl!
—x—
„Neue Freie Presse* nu crede în reluarea apropiată a negociăriloru comerciale cu România, care n’a răspunsăjîncă ultirneloră propuneri ale Austro Ungariei. De altmintrelea chiar dâcă s’ar face acâstă reluare, ea n’ar permite încheiarea tratatului, care s’a făcută dificilă din causa împrejurăriloră parlamentare în Austria şi in România.
—x—
Ună ârecare d. Mayer-Eichenrode şi Beck cutrieră oraşele nâstre, ca să adune bani pentru f6ia loră ce se publică în trei limbi „Ipar âs Kereskedelmi Kozlony" şi ca să câştige membri pentru „Societatea de importă, es-portă şi patentă, * întemeiată, cum cjică de ei, cu o contri-buţiune anuală, după împrejurări, de 10—100 fi. »Sieb. Deutsch. Tgbltt" spune cîţ totulfl e o înşelătoria şi layertisâză cercurile comerciale şi industriale. Fbia ungurâscă din Pesta „Ipar iigyek" (Nr. 22 dela 20 Octomvre a. c.) aduce amărunte despre acâstă înşelătoria, dândă societăţii şi foiei mai susă amintite titlulă de „Societate şi f6iâ-revolveră.*
—x—
Pentru viitorea asentare ministrulO honveijiloră a şi ordonată a se face lucrările pregătitdre. Se voră presenta classele de etate ale aniloră 1868, 1867 şi 1866, cercurile de întregire 2, 5, 6, 12, 23, 26, 31, 33, 34, 37, 38, 39, 43, 44, 46, 48, 51, 60, 61, 63, 64, 65, 66. 67, 68, 71, 76, 82, 83, 85 şi 101, mai departe In Croaţia-Sla-vonia cercurile de întregire 16, 53, 70, 78, 79 şi 96 suntă desemnate ca cercuri în care se va presenta şi classa a patra de etate.
—x—
Deârece spaţiurile casarmeloră de aci nu ajungă pentru soldaţi, oficiulă economică orăşenescă s'a văzută silită a încvartira soldaţi din regim. 2 de infant. în mai multe case private din Braşovu-vechiu.
—x—
In urma desvoltărei luată de infanteria română, gu-vernulă română a cugetată să dea o desvoltare identică şi cavaleriei şi artileriei nostre, scrie „Unirea". Astfelă pe lângă cele 8 escadrâne de călăraşi permanenţi, ce s’au înfiinţată, artileria de divisiă şi de corpuri de armată s’a mai mărită cu 8 baterii de artileriă, cari s’au înfiinţată pe Ţiua de 1 Octomvre. Afară de acăsta dela 1 De-cemvre viitoră se voră mai înfiinţa 4 companii de geniu. De altă parte „Naţiunea" spune că este lucru definitivă hotărâtă, după cercurile militare, că divisiunea activă din Dobrogea va fi transformată dela 1 Aprile în
alu 5-lea corpi* de armată.
—x—
Cetimă în »Răsboiulă* din Bucuresci: »Unufurtu de 8000 lei şi mai multe obiecte s’a comisă <|ileie trecute la d. Tache Ionescu din strada Principatele-Unite No.
21.	Cassa de fieră, in care fusese banii, s’a găsit Închisă şi cheia la loculă unde o pusese proprietarulă. D. lo-nescu are bănuell asupra unui nepotă ală său, anume G. Dănescu, care se află dispărută de mai multă timpă şi se crede că se află la Braşovu. Poliţia îlă urmăreşte. Cu privire la acestă furtă, poliţia a arestată pe ună 6re-
socialiste ca în jurnale! Tu cetesc! jurnale?... Tu esc! socialistă?* se adresa la elu încruntându-se.
— Ba nu, boerule, sunt George dela otac... am disii şi eu o vorbă prostă, der boerulu sS facă cum va sci mai bine.* Atâta a disii, s’a strecurată încetinelu şi de atuncî n’a mai vorbită nimica cu boerulă.
Am fost spusă că băiatulă celă de curendă intrată în sluşbă s’a fostă dusă la otacă. Când a ajunsă a-colo, toţî muncitorii erau la masă, căcî era pe la optă dimineţă şi pe la optă se face’ înteiulă conacă în $i de lucru, er a<jî era Duminecă, şi deşi nu se lucreză, diua totă în 3 conace şi în 3 mâncări se împarte.
Băiatulă s’a dusă la masa logofeţiloră şi se uita la muncitori.
E şi frumosă şi interesantă să fii la ună otacă pe vremea conacului.
Pe o scândură lungă, întinsă pe pămentă, pune bu-cătarulă George străchini cu mâncare, linguri de lemnă şi fălii de mămăligă. Pe de amândouă laturile muncitorii îşî facă cruce, iau câte o bucată de mămăligă şi începă a mânca.
Der nici nu se satură cum se cade şi totă insulă se întrece a spune vr’o glumă seu a istorisi vr’o întâmplare.
Otaculă dela maşină era mare şi muncitorii de prin diferite locuri, şi pe câtă erau de diferite locurile, pe atâtă erau de diferite şi vorbele ce le întrebuinţau şi glumele ce le spuneau.
Ic! stau cu căciuliţele loră în capă Oltenii vioi, dincolo stau Mocanii nătângi, alăturea nisce Secheli în-
care Alecu Ionescu, care se bănueşte a fi servită că complice*.
—x —
Ună episodu curioşi* s’a sâvîrşită	acestea in
comuna Gilău de lângă Cluşiu. Ună evreu sâracă a vruta sâ-şî mărite fata ; s’a hotărîtă (J'ua nuntei, s’au făculfl pregătiri mari, mâncări scumpe s’au gătită şi mulţime de 6speţl s’au adunată. Mirele însă nu era ca’n palmă. Ospeţii l’au aşteptată, câtă l’au aşteptată, în fine văcţândQ că nu mai vine, s’au pusă la măsă, au mâncată mâncările, au beută vinulă şi s’au depărtată la ale loră. ~~ Dâr biata mirâsa cu ce inimă va fi mâncată vătjându-se văduvă fără să fi călcată măcară pragulă sinagogei!
—x—
Resultatulă culesului viiloru în Vurmlocu e puţină mulţămitoră in privinţa cantităţii, âr după calitate e mai bună ca in alţi ani. Mustulă are 12—14 grade.
Se vorbesce, că ministrulu de rhboiu bulgară a cerută guvernului română să’i permită a trimite In România ună oficeră de stată majoră ală armatei bulgare, pentru ca să studieze organisarea armatei române, care apoi se se introducă la armata bulgară.
—x—
Atragemă atenţiunea cetitoriloră asupra novelei originale române „Logofetulu Mateiua, a cărei publicare o începemă în foiletonulă din numărulă de ac)I.
Braşovă, 4 Noemvre st. n. 1887.
In urma răspunsului nostru, dată la atacurile şi ca-lumniările „Tribunei* in nr. 231 dela 21 Octomvre (2 Noemvre) ală fâiei nâstre, primimă dela domnii loan de Preda şi Pompiliu Pipoşiu următdrea scrisâre:
Stimabile domnule Redactoră,
Cu privire la afacerea Brote-Cimponeriu d-ta ne provoci in numărulă 231 ală farului d-tale, ca să-tl do-vedimă, dâcă este adevărată, că d-ta ai refusată publicarea acteloră publicate tn numărulă 234 ală „Tribunei* sub titlulă: >0 afacere de ondre*.
Dovada pretinsă de d-ta e cuprinsă in însăşi critica din numărulă 231 ală „Gazetei*, unde d-ta sâu apoi redacţiunea „Gazetei* recundsceţl, că nu aţi publicata declaraţia d-lui Cimponeriu, trimisă de noi, ci aţi pretinsă, ca d-lă Cimponeriu însuşi să se adreseze la „Gazetă* pentru publicarea ei.
Lăsămă la buna chibsuâlă a onor. publică să judece, dâcă ai procesă d-ta corectă ori nu, urmândă astfelă o afacere de onâre.
£r d-ta ai denegată mai categorică şi absolută publicarea comiţi vei, pre lângă care noi, ca dmenii de încredere ai uneia dintre părţile interesate !n afacere, eramfl datori a-ţl trimite spre publicare şi declaraţia primită a-nume spre acestă scopă. Dreptă dovadă spre acăsta servesce epistola d-tale din 11/23 Octomvrie a. c., pe care noi în interesulă d-tale amă crezută de bine a nu o publica tn şirulă acteloră apărute în N-rulă 234 ală „Tribunei*. Dâr dâcă d-ta afli de bine a stărui pentru publicarea acestei epistole, ba ne faci chiar imputări, că nu o-atnă publicată,— spre satisfacerea d-tale amă predată şi acâstă epistolă redacţiunei „Tribunei* spre publicare.
In fine observămă că d-ta, după părerea năşiră, nu mai erai In dreptă de a publica declaraţiunea d-lui Cimponeriu, după ce acâsta a fostă apărută deja In „Tribuna* Pentru-că d ta ai fostă primită acâstă declara-ţiune dela noi spre publicare şi astfelă trebuia ori să o publici în urma recercării nâstre, ori să nu o publici de locă.
tindândo la pastramă şi tocmai în fundă la coda mesei Ţiganii, cei alegători în bucate, fiecare cu câte unii bâiatu, doi, cari nu mănâncă nimicii după socotela ţi-gănescă, deşi în realitate strîngtt şi sventă totu ce le cade în mâni şi totu se vaită că moru de f6me.
—	Sciţi ce a păţită Vasilache ? — strigă unulu dela mijloculu scândurei, şi toţî ceilalţi se uitau la elu cu o poftă nespusă, căci sciau ei că gura’i este de aură şi că spune multe şi de totu şăgalnice întâmplări.
Toţî se uitau la elu pănă şi logofeţii, cu deosebire însă băiatulă celă ce venise dela curtea boerescă asculta cu gura căscată.
—	Ce a păţită ? — întrebară mai mulţi deodată.
—	Ce sS păţescă? — începu posnaşulu povesti-toră. — Vasilache era băiată ca de 24 de ani, cam motoflete din fire şi şiretă ca musca când vrea sâ nă-căjescă pe măgarulă, şi astfelă tatălă sSu l’a ţinută destulă de şiretă ca s6-lă însore, şi ve<ţi Domne, în <Ţiua de adî trebue sâ fiă şiretă omulă care se însoră, căci altmintrelea este mai multă vSduvă decâtă cu nevastă. Intr’o 41 l’a dusă la o fată şi după o „bună di-mineţă“, Vasilache împinsă de tatălă sâu s’a aşezată pe o ladă şi şedea acolo, săraculu, şi cu manile totă freca lada, atâtă îi era de ruşine sâ vorbescă. Răspundea şi elă bietulă câte o vorbă din când în când, der de uitată totă în pămentă se uita, căcî fata, bat-o oiorele, era cu naiba. Intr’ună târziu, pe când socrii vorbeau la ureche, se audi ună sgomotă neobişnuită, întocmai ca cum ar râde la lemnu ună şorece. Toţi se uitară în tâte părţi afară de Vasilache, care era îngrijată de
Nr. 235.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Te rugăm 0 să dai locă acestor A lămuriri tu proxi-nmlfl numără ală 4*aru*u' d-tale, spre salvarea onârei nâstre, atacate tn critica din N-rula 231 ala acestui (ţiarO. Pre lângă care ama rămasa Sibiiu, 2/XI 1887 n.	cu stima cuvenită
Ioană de Preda. Pompiliu Pipoşiu.
Nu scima pe ce se Intemeiâză domnii de mai susâ când susţină, că „tn interesulO Redactorului f6iei nâstre au cre<|utâ de bine a nu publica scrisârea, ce le-a adre-sat’o acesta". Ne luămD voiă Insă a-i întreba: după ce înşişi pretindă că au ţinuta sâmă de noi, 6re nu cumva au crezută de bine a ţină totodată aşa de multa conta de interesula părţii ce au representat’o în acâstă afacere, lacâta au făcuta cu totuia ilusoriă bunăvoinţa, ce au voita să o arate faţă cu noi?
Fapta este, şi domnii de mai sustt nu nâgă, că fn ,Tribuna* s'a susţinuta categorica, că noi ama refusată publicarea declaraţiunei d-lui Cimponeriu.
Acâsta însă este cela mai flagranta neadevărO, ceea-ce o putema documenta In speciala prin textulâ următârei scrisori, ce a adresat’o Redactorula fâiei nâstre d-lora Preda şi Pipoşiu, şi de pe care ama reţinuta o copiă: Domniei Sale
Domnului Pompiliu Pipoşiu. Stimabile Domnule l
Si biiu.
AstătJI am primita dela D-vâstră şi dela d-la Ioana de Preda o declaraţiune subscrisă de d-lâ A. Cimponeriu impreună cu o adresă din parte-vă, cu rugarea de a le publica pe amândouă.
De ârece modulă cum a-ţi regulată afacerea d.-v. privată cu d-la Cimponeriu, In calitate de âmenl de încredere ai d-lui EugenO Brote, nu mă privesce pe mine şi nici (Jiarula meu, vă declara că nu pota publica lă-muririle d-vâstră.
Câta pentru declaraţiunea amintită nu-i denegu publicarea, fiindo o rectificare a corespondenţei apărute în (ji&rula meu; dâr ţină, din puncta de vedere formala Ziaristica, ca pentru publicarea acestei declaraţi uni să se adreseze însuşi d-la Cimponeriu la mine; negreşita fără a voi printrînsa să provoca nici câtuşi de puţina susceptibilitatea stimabilelora d-vostră persâne.
Vă comunica totodată, că am făcuta cunoscuta şi d-lui Cimponeriu, că ml aţi trimisa declaraţiunea ce v’a dat’o spre publicare. Împlinirea formei la care ţinti creda aşader că nu va întâmpina din partea d-sale n cî una obslacula.
De altmintrelea puteaţi şi puteţi fi siguri din par-te-vfi, că sunt gata în casulâ de faţă a satisface cererii d-lui Cimponeriu de a-i da putinţa să delăture nemulţumirea ivită cu privire la corespondenţa publicată in Nr. 216 dela 14 Octomvre a. c. ala „Gazetei".
Primiţi, vă roga, d-la meu, asigurarea deosebitei mele consideraţiunl.
Braşovă, 11 (23) Octomvre 1887.
Dr. A. Mureşianu.
Cu tdte că primiseră acâsta scrisâre şi cu tâte că li se comunicase şi de cătră d-nii G. B. Popp şi Dr. G Baiulescu din Braşova, că Redactorula »Gazetei" este a-plecata a publica declaraţia, nu însă şi comitiva, numiţii domni „crezură de bine* a adresa Redacţiunei »Tribunei* o scrisdre, in care susţină, fără de nici o observare, că noi amu refusată publicarea „actelora“ trimise de ei.
faţă cu (ţiarula nostru, şi din încurcătura, în care se află, caută a eşi prin comica afirmare, că nici n’araâ fi fosta In dreptâ, de a publica declaraţiunea d-lui Cimponeriu, după ce acesta a fosta apăruta deja în „Tribuna*. Las’ că şi aici d-lorâ sunta neesacţl, căci noi n’ama publicata acea declaraţiune după ce-a apăruta in „Tribuna*, ci in aceeaşi <}i cu »Tribuna*, după ce nl-a trimis’o d. Cimponeriu, ceea ce se pâte constata din data numărului respectiva ala .Gazetei*.
Şi aici ajungema la punctuia delicata. D-nii Preda şi Pipoşiu nu vorâ nicidecum să înţelâgă, că d lord n’au stata în nici o legătură cu noi in acesta casâ şi că noi numai cu d. Cimponeriu mai aveamâ de a face, după ce ne-ama fosta lămurită cu d-lâ Brote.
Alta era dâcă d. Cimponeriu ar fi refusatâ a sta de vorbă cu d-lora; atunci numai ara fi putută pretinde dela noi să dămfi loca unei declaraţii, ce nl-ar fi trimis’o d lorO în acesta sensâ.
In casulâ de faţă însă, după ce d la Cimponeriu ca orna de onâre a data deplină satisfacţiune celui ce s’a simţită ofensata, nu mai avea loca şi nu mai era lucru cavaleresca de a reveni asupra amânuntelora procederii faţă cu d-lui.
Dâr şi mai puţinâ cavaleresca lucru este de a pretinde dela noi să publicăma una ,actâ< (fnţelegemtt comitiva), despre care, precum eramâ informaţi chiar din partea d lorO, d. Cimponeriu n’avea nici o cunoscinţă.
In fine observămfi, că nouă nu nl-a venita în minte niciodată să atacăma onârea d-lora I. de Preda şi Pompiliu Pipoşiu, dâr ne pare râu şi e puţina măgulitora pentru dânşii, că prin apucături aşa de stângace dau pri-legiu a se ataca onârea altora.
Din localitate.
Ni se comunică, că astăzi, Sâmbătă la 3 6re d. a., mergendâ preotulâ română d. B. Baiulescu cu cântăreţii, însoţitâ de doi membri din comitetulâ parochiald românescu, la biserica Sf. Treimi din cetate ca să câră dela epitropia gre-câscă a acestei biserici să li se dea cheile pentru ca să încâpă serviciulâ de săptămână în limba română, precum s’a urmatâ pănă acum, doi membri ai numitei epitropii n’au voitâ să predea cheile, (Jicând că biserica e declarată de Curiâ ca biserică naţională grecâscft şi deci nu vorâ suferi pe viitorâ să se oficieze în |iltă limbă de câtâ în cea grecăscâ. Faptulu acesta s’a constatată de notarulâ publicu reg. ung., care a fostă chemată anume pentru acâsta. Vomă reveni.
Ultime sciri.
St. Petcrsburgă, 4 Noemvre. — In casa unui farmacistă anume Schuppe s’au găsită bombe încărcate cu dinamită, cari aparţină unoră nihilişti. In urma acestei descoperiri poliţia a făcută mai multe arestări.
Fost’a acâsta procedere a d-lora corectă ori nu iDtr'o .afacere de onâre*? Acâsta o lăsămO şi noi cu tâtft liniştea în judecata publicului.
Dâr numiţii domni încă nici acum nu vorâ să crâdft, că d lord au procedată necorecta şi fără respecta
Madridă, 4 Noemvre. — Este inexactă că ar fi vorba ca sub auspiciile Italiei se antreneze pe Spania în întreita alianţă. Preşedintele consiliului d. Sagasta şi ministrulă afaceriloră străine d. Maret dorescă să întreţină relaţiunl cordiale
cu Francia pentru a regula cestiunele Marocului şi ale Africei Equatoriale, în care Francia şi Spania au interese comune.
Pesta, 4 Noemvrie. — Contele Andrassy are intenţiunea de a adresa în delegaţi uni contelui Kalnoky o interpelare asupra politicei din afară şi asupra reiaţi uniloră imperiului cu celelalte puteri.
DIVERSE.
Numerile. — Numerile au jucata în viâţa celorâ vechi una rola mare. Filosofii pitagoricianl dedeau mare importanţă însemnării lord. Fiă-care număra representa una principiu buna sâu râu, aducea norocâ sâu nenorocire: Unu, neavânda părţi, nu e atâta una număra câtâ, principiula născătora ala numerelorâ. De aceea elâ e atributulâ esenţiala, caracterului lui Dumnezeu, care e numita cu admiraţia: cela care e unuia; acesta e sin-gnralâ titlu, care i-se cuvine, ceea ce îlO distinge de tâte celelalte fiinţe, cari mereu se schimbă. Unâ poporâ e infloritora când una spirita Ila insufleţesce, când una sentimentâ îlâ pâte scula. Doi, e principiula rău, dis-ordinea, schimbarea. De asemenea 20, 200, 2000. Romanii au dedicata lui Pluton, 4eulă infernului, luna a doua a anului şi a doua Z* a acestei luni sufletelora morţi lorO. ţ)iua a doua a lunei a fosta fatală la multe po-pâre şi la âmenl mari. Trei, e numărulâ tainelorQ sublime ale universului; e numărulâ armoniei perfecte. Patru, sunta elementele; el a arată ordinea universală. Cinci, e numărulâ căsătoriei, căci se desface în trei, care ia bărbatuld, şi două, care ia femeia. Mai are proprietatea de a da tota cinci la drâpta numerelorâ resultate din înmulţirea lui prin elâ însuşi de ori câte-orl. Ş£se caracterisâză justiţia pentru că tâte figurile geometrice erau împărţite pentru măsurare de cei vechi în şâse părţi. Şepte e numărulâ norocului şi alâ locuirii tuturora relelora printre âmenl. Optă, se împarte în egale părţi câte două pănă rămâne unitatea; elâ representă legea primitivă şi sfântă, care face pe toţi âmenii egali. Noue, representă vremelnicia lucrurilorâ vieţii omenescl: să nu se adune nici odată nouă ca să se încâpă o lucrare. Bece, representă minunile universului. Se 4*ce de unâ lucru că e minunata, spunându-se: e de Z®ce ori mai mare, de Zece-orI mai frumosâ. Unspredece, representă perfecţionarea, căci minunatului, care e Zece se adauge unu, care e suflarea lui D-Zeu. Doispredece, e numărulâ asociaţiilorâ şi alâ întreprinderilorâ norocâse. Treisprezece, e numărulâ vicleşugului, ala soţiei, alâ crimei, alâ infamiei omenescl. TreispreZece aduce mârte şi sărâciă.
Reetiflcare. — In numărulâ de ieri alâ fâiei nâstre, la corespondenţa din Lugoşâ, rândulâ 2 dela începută, tn locâ de metropolia, să se cetâscă: metropola. £r la foi-letonâ, colâna 2, rândulâ 5 de susâ, în locâ de: Er clo-potula celâ instruţatâ, să se cetâscă: £r clopulă celă nistruţată etc.
Numere singuratice din „Gazeta Transillva-nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeriv lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editorâ şi Redactorâ responsabila: Dr. Aurel Muresiana.
lotu. Bietulu Vasilache de ruşine nu mai scia ce să facă, şi cum găsise o gaură în ladă s’a totu jucaţii cu degetile pănă îu cele din urmă i s’a înţepenită unii degetfi. Elii, coconulii Vasilache, făcea acelii sgomotii eum se năcăjea să-şi scâtă degetulu, şi de ruşinea care tlil 'cuprinse, îlâ apucară nisce năduşeli din cele mai grozave. N’a mai foştii cu putinţă ca să-şi scotă dege-tulfi din ladă şi toţi rîseră, âr fata ne mai putendu-se opri de rîsii eşi în curte. Dela acestă întâmplare a rfimasfi vorba: „Vetji să n’o păţescî ca Vasilache!“ Gătâ posnaşultt povestitorii şi totă otaculu începu a rîde, şi muncitorii se uitau cu toţii la unâ burlacii tomnatică, căruia nu-i venise la socotelă acestă povestire.
—	Ce credeţi, că de aceea nu m’am însurata ? — gră\ burlaculâ şi unu rîsă se făcu la otacu, şi toţi rî-deau aşa că nu mai era cu putinţă să bage cine-va lingura în gură.
După ce se mai liniştiră, începu .altulu să vor-bescă şi <Jise:
—	Şi, di, aşa cu Vasilache! — şi rîsulâ începu din nou.
—	Cum va fi stătu Vasilache cu degetulu în ladă? - începu altulu şi din vorbă în vorbă timpulu trecea şi rîsulă nu mai avea sfîrşitâ.
După cum am fostă spusă, alăturea stau logofeţii pe nisce băniţi întorse. Acolea era logofătulă Ne-eulae, Grigore, numită Gligorfi, Alexe şi Matei, âr mai la o parte şedea Istratu, băiatulu celu de 14 ani, celu de curendu întratu în slujbă la boeru.
Matei ascultase la glumele muncitoriloru dâr nu-i
I căZură bine. Era de totu gânditoru, se vedea că ceva îlă neliniştesce, se vedea că acea ce’lu neliniştesce nu i lucru de tote filele.
— Mi-ai dată calulâ la apă? — Zise Matei cătră Istratu şi rămase cu bucătura în mână aşteptându răs-punsulu.
— Nu l’am dată neică Matei, — grăi Istratu — nu l’am datu, pentru că m’am întâlnită cu boerulă.
Matei nu mai Z^se nimică, aruncă bucătura în strachină, se ridică dela masă, îşi luă biciulă şi plecă în sată.
Avea să se întâlnâscă cu cineva.
II
Matei era acum logofătă de optă ani de Z^e> a_ junsă în versta de 25 de ani. Multă procopsâlă n’a făcută elă cu logofeţia, căci avea acasă o mamă săracă şi doi fraţi mai mititei, şi afară de aceea nu căpăta elă cine scie ce leafă.
Şi chiar leafă mai mare să fi căpătată, nu ’i era de ajunsă, căci firea lui îlă făcea să umble ceva mai bine dichisită.
Nu-i vorbă, logofătă ca Matei nu se prea găsea prin împrejurime, şi decă ar fi vrută să se însore, putea cere la cea dintâiu gazdă din sată, sciu că nimenea n’ar fi Zlisîi ba.
Era chipeşă logofâtulă.
înaltă şi seriosă la căutătură, băga frică în orî-ce muncitoru când se încrunta câte odată, er la horă când se ducea Dumineca, chiar de ajungea la mijloculă jocului, stau lăutarii în locă şi se uitau la elâ.
Matei era băiatulâ unei văduve sărace din Săcele. învăţase 6 classe gimnasiale cu reuşită forte buuă, dâr văZendu-se în etate de 16 ani fără tată, a gândită că va face mai bine dâcă va întră undeva la stăpâni.
Aşa a şi făcută.
A luat’o la Bucuresci, a întratu ca băiată în prăvălia unui braşoveană, dâr nu a şedută mai multă de-câtă ună ană. Intelnindu-se odată cu coconulă Nae, pe care îlă cunoscea, căci elă era din districtulă Braşovului, a întratu cu elă în vorbă, şi de atunci suntă 8 ani de ^Lile şi logofătulă Matei nu a mai schimbată stă-pânulu.
învăţase carte, dâr şi scia.
Iţi făcea socoteli de’i mersese vestea şi în contracte şi scrisâre era neîntrecută; chiar primarulâ din sată îi cerea sfaturi în unele afaceri, şi cu deosebire când primea ordine dela prefectură, seu când cetea „Mo-nitorulă“.
Din 70 de galbinî, câtă căpăta pe ană, trimetea şi pe acasă câte ceva ca să’i mai îndulcâscă viâţa mame-si, şi astfelă să-’sî potă ea duce sărmanele âse cu mai puţină chină şi ostenelă.
După ce au murită cei doi fraţi mai mici, logofătulă ’şi-a adusă pe mamă-sa la moşiă, ca să fiă mai aprâpe de elă şi să pâtă duce o vieţă mai bună. Aşa a vrută logofătulă, dâr n’a vrută DumneZeu ca să se bucure multă de venirea mame-si, căci biata femee a murită în scurtă vreme şi astfelă Matei a rămasă singură singurelă în astă lume.	(Ya urma.)
Nr. 235.
GAZETA TRANSILVANIEI.
l88T.
OuriV; a l«.	4»
din 4 Noemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5 70 . . . 99 50 Rentă de hârtiă 5°/(>	. . 86.60
tmprumutulQ căiloră ferate
ungare................148 75
Amortisaroa datoriei c;u-lorfi ferate de ostă uo-'.
(1-ma em isiune) ... 97 — Araortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... — -
Amortisarea datoriei câi-lorfi ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) . . . .112 75 Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu el. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-mişti ........ 104.50
Bonuri cu eî. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 80
Cursulu pieţei Braşovfi
din 5 Noemvre st. n. 1887.
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............99.—
ImprumutulO cu premiu
ung. .  ..............123.—
Losurile pentru rcgularea Tisei şi Segedinului . 122 70 Renta de hărţii austriacă 89 35 Renta de arg. austr. . .	82 60
Renta de aură austr. . . 111 50 Losurile din 1860	. . .135 25
Acţiunile bănceî austru
ungare ................ 887 —
Act. bănceî de credită ur;g. 284.75 Act. bănceî de credita austr.283.70 Ârgintulu —. — Galbin!
ffnpărătUcs	..... 5.93
Nappleon-d’orî	....	9 93
Mire* 100 împ. germ. . , 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125 50
Bancnote românesc! . . Argint românesc . . . Napoleon-<Tori ....
Lire turcesc!............
Imperial! ......
f
Galben!..................
Scrisurile fone. * Albina >
*> » »
'Ruble Rusesc! ....
ilscontulA . . .
Cump.
Vând.
6°/o
5°/o
8.70
*	8.66	*
»	9 86	»
.	11.21	*
»	10.20	»
»	5 88	»
.	101.—	*
.	98.-
*	109.—	*
7—10°/0 pe	ană.
8.73
8.64
9.901/
11.27
+>« &
10.24
>
5.91

102.- -
99.—
110.—
■•31 ~ * 2
etf SL
W	fl
C
o S
E J; j a oria5a.§
« • 5 •- WS X
v.1
«> a _ s Ej “oa.Siî .>5 o .=-~ g *-
g ~S
^ isl "*1
*3^ .-sac
Vi .	*- 3 n
o <u . > o _
S.5P3JS3
cL-5 3 ci a
îtnanoHfl p

loianoHin :
A liniai
fl. 1.80
Umedeala, frigului nu vatemăi
impermeabile, călclurose, durabile şi admirabili) de eftine sun in
JACHETELE
(,,Burger“-Jacken)
de lână împletite, de postavă şi de Loden, cari se potrivescă forte frurno*Q, pentru tomnă şi 6niă, pentru Domni, Domne, băeţl şi fete, tole cu preţuia egalfi de fl. 1.80 în I. calitate împletite. Aceste Jachete renumite sunta pentru toţi omenii celu mai necesara vestmentil, şi se află gata în culorile cenuşiu, cafeniu, sura, [melirt] drapa,bordous; albastru şi negru. Cine portă o asemenea Jachetă este ferita de frigă, pentrn eă se strînge bine pe «ri-ce corpu si talia, conservă o căldură potrivită şi sun) fi de o valore ne preţnibiîă. Afară de cele menţionate cu 11. 1.80 se mai află încă două soiuri mai fine:
Din lână-Zephir împletite des îi si căldnrbsc
fi. 3.25.
Din Postavft şi. Loden în calitate căldnrosa pentru ernă
fl. 5.10.
Ca măsură este suficienta a arăta grosimea pieptului. — Se trimită contra rambursă numai de
Z. FESETE, Xlei&or-Versendung.
Wien, Hundsthurmerstrasse Nr. 18/18.	5—12
)t±±±±±±±±&±±&±±&±±±±±£&±±&£±±xr
Cisme strălucise ca oglinda fără a le perla, jţ RICH. G^ERTNER,
Marcă înregistrată.	lîtltrÎRRZă asa lllimilulu
MOMEITT-GLAITZ'WICHSE
tivi/pr fiiiidft l'rauţuzcscft, impermeabilii, alu cărui lustru nîcî la ndă-i	vi ui fjt tură nn piere. ,,Unicft“ oficialii examinată şi aflată ca prepa-
tîTLw*'	rată nestiieăeiosfl alu pielei. Preţuia unei sticle 50 cr
m‘tere: ^ sbele fl. 1.30, C sticle fi. 3, 12 sticle 4.80 fl. frs
li	^	A se observa marca înregistrată.
****In armata o. r. tntrodusu-.
Fabrica: Ilicli. Gîertner, Wien, Giselastr. 4, Part.
Tri-francate.
3 — 16
Depositîb în BraşovU: Ia „Emil PoiT.“
(Aviză d-loră abonaţi!
Rugămti pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenmneraţiunei sS binevoiaseă a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primită 4^aru^ nostru până, acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiaseă a scrie adresa lămurită şi sS arate şi posta ultimă. ADMINISTli. „GAZ. IRANS.'
PuMieatimile „CANCELARIEI NEGRUŢIU,"
9 — GHERLA — SZ.UJVAR. —
m
9
i
m
# AMJCULU FAMILIEI. I^iarrt bf'Udristim'î şi enciclo ^ pedicu-literaru cu ilusfraţiuni, Cursulft XI. — Apare •§§| In 1 şi 15 tji a limei în nunierî de câte 1V2 — 2x/a <*oie ^ cu iiustraţiunî fruindse; ş: publică artielii social!, poe-^ siă, nuvele, romanurl. suvenir! de căietoriâ. ş. a. — ^ Mat departe traeleză cest iun! literate şi scient fice, cu reflesiune le cerinţe'e vieţei practice; apoi petrece eu m atenţiune vieţa soev,.*lă a Bomânilorâ de pretuîindenea, ţjjjt precum şi a celorlalte poporaţomi din patriă si st răi-m nătate; şi prin uinorQ dulce şi satiră alâsâ nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele ^ vieţei; şi peste totâ nisuesce a întinde tuturora indi-vi^ilorâ din familiâ o petiecere nobilă şi instructivă. ^ — Preţulâ de prenumeraţiune pe anulu luiregu e 4 fl. ^ pentru România şi străinătate 10 franc! — lei noi, HI plătibil! şi în timbre poştali.
n PREOTUL ROMÂN. Revi stă biseiicescă, scolarticâ şi literară. Cursulu XIII. — Apare in broşuri lunare de câte 21/4—31/* coie; şi publică aijbt Iii din sfera lu-^ turorâ sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de ţjfe predice pe duminecî, serbâtor! şi diverse ocasiuni, — ^ mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literar!. — Preţuia de abonamentâ pe anulă întregă ^ e 4 fl. — pentru România 10 franc! — lei noi, plă-^ tibili şi în bilete de bancă şi in timbre postai!.
A se adresa ia „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de ventjare şi ur-mă ţârele cărţi:
9 Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-^ vinară. PreţulO 20 cr.
Idealuiu pierdută. Nuvelă originală de Paulina ^ C. Z Rovinară. PreţulO 15 cr.
^ Opera unui omu de bine. Nuv.da originală. — ţjfc Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdjiu“ — de Pau-^ lina C. Z. Rovjnară. PreţulO 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Sitnu. PreţulO 10 cr.
Codrenu craiulu codrului.
Simn. PreţulO 10 cr.
Elu trebue să se în'sdre. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu PreţulO 2> cr.
Branda seu Nunta fatală. Schi# rin* emigrarea lui DragoşO. Nuvelă is'oricâ naţională. Preţuia 20 cr Numerii 76 şi 77. Narnţ'une istorică după Waclis-rnann, de toană Tuneo. Prcţulâ 50 cr.

Probitatea în copilăriă. Schiţă din ;f»ra educa-ţiunci. După Ernest Legouvâ, membru a!0 academiei francese. PreţulO 10 cr.
Barbu cobzaruiu. Nuvelă originală de Emilia Lunga. PreţulO 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulO 50 cr.
Ifigenia în Âuiida. Tragediâ în 5 acte, după Eu npide, tradusă in versuri de Petru Dulfu. PreţulO 30 cr.
Peîulantuiu. Comediă in 5 acte, după Augustă Kolzebue tradusă de loanu St. ŞuluţO Pieţulâ 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută In sa'ele gimuasiului d[n Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretulO M. S, Regina României. PreţulO 15 cr.
Poesîi de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unft volumO de 102 pagine, cuprinde 103 poesîi bine alese şi a-rangiate. PreţulO redusO (dela 1 11 20 cr. ia) 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale culese de IoanO PopO ReteganulO. UnO volumO din 14 cole. PreţulO 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa său Cloşca cu puii ei de
aurd. Studiu archeologicti de D. 0. Olinesdu. PreţulO 20 cr.
Apologiă. Discusiuni filosofice şi istorice maghiare privitâre la Roman!, invederite şi rectificate de I)r. Gregoriu Silaşi. — Partea l. Paulo Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulO 30 cr.
Renascerea limbei românesc! in vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (OpO eompletO ) Broşura I. 11. şi III. PreţulO broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 or. T6le trei împreună costau 1 11. v. a.
Biblioteca Săteanului Românii Cartea I. II, III.
IV. cuprimJendO materii forte interesante şi amusante. PreţulO la t6le patru l 11., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii
§
«
i
«
»
«
9
«
§
«
«
î

Baladă de Georgiu ! fârte interesante şi amusante. PreţulO 30 cr.
Coiecte de Recepte din eeonomiă, industria, oo-meiviu şi cbemiă, pentru econom!, industriaş! şi comercianţi. PreţulO 50 cr.
Economia pentru seolele popor, de T. Roşim Ed. 11. PreţulO 30 cr.
Îndreptară teoretică şi practică pentru învâţă-mentuiu intuitivă în fol
Tipografia AjuEXJ., Braşovu.
paramiiaiî), a învâţătordorO şi a altorO bărbaţ! de scolă, de V. Gr. BorgovauO, profesorO preparandialo. PreţulO unui esemplarO cu porto francatO 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura ppstră pedagogică abia allămO vre-unO opO, întocmii 0 după lipsele scolelorO nâstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlO şi recomandămO mai alesO DirectoniorQ şi invâţâtorilorO ca celorO în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Vas. Gr. BorgovanQ. PreţulO 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române centru sculele poporal! în 3 cursuri de Maximă PopO profesorO la gimnasiulO din NăsăudQ. — ManualulO acesta este aprobată prin înaltulO MinisterQ de cultO şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — PreţulO 30 cr.
Nu mă uita. Golecţiune de versuri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulO 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan^î. Broş.
1. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorO preparandialo. PreţulO 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş» cântări bisericeşti forte frumosO ilustrată. PreţulO unui esemplarO broşată 40 cr. legato 50 cr. legato în pânză 60 cr. legato mai fino 60, 80, 90 cr.
1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosO ilustrată pentru pruncii şcolar! de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulO unui esemplarO broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Gu mai multe icone fru-mose. PreţulO unui esemplarO trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fi. • 100 esempl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D deu urmată de mai multe rugăciuni frumose, Cu mai multe iedne frumose PreţulO urmi esemplarCi ff espedato franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem- H piare 5 fl. v. a.	w
Ep; stolia D. H. Isusu Christosă. PreţulO unui $ pprnplară legată e 15 it.	^
{
t
*