KEDAOŢITSEA ŞI An»!SISTRAŢîmA t BRAtfOVfî, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA« IESE ÎN FIECARE DI. Pe unii an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei iun! 3 fior Rozi’iS'a şi strAicfttate: Pe an fi 40 fr.. pe ş6s«? lu ni 20 fr , pe t rs. îu» ' 10 franci. S£ PRENUMEfiÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. AKUHOIUBI1B: O seriâ garinonS j^er. îi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Scr’ser> nstr&nn^p »•< s» cr!*••)? re -- Sfl!Ujaor"Bts nu *8 retrimit#. Hi 234 Sâmbătă, 24 Octomvre (5 Noemvre). 1887. Braşovu, 23 Octomvre 1887. Românii din părţile ungurene suntu fbrte îngrijaţi de crescerea periculdsă limbei şi ritului bisericei române unite a acelorâ clerici români, cari suntă trimişi la studiu în seminariele străine. Primimti în acostă materia unu articula dela ună binevoitori şi zelosu fiiu alu acestei biserice, pe care îli recomandămii cu t6tă căldura atenţiunei archiereiloru bisericei române unite, cari suntă chiămaţi în prima liniă a îngriji ca clericii de sub păstorirea lorii s6 capete o educaţiune şi o direcţiune bisericăscă şi românăscă adevărată, ca să p6tă deveni păstori demni şi credincioşi ai poporului românii. Eată memoratulu articulu: „Lipsa unui seminară românescu pentru clericii români gr. cat. din diecesa Oradiei mari este câtă se pbte mai sâmţită. In acăstă diecesă se află pentru anulă scolastică curenţii 31 de tineri teologi, dintre cari — în lipsa unui seminaru. românescu — 29 de înşi suntu trimişi prin seminariele latine din Budapesta, Oradea-mare, Stri-geniu Sâtmaru, Ungvaru, unde nu numai că li se propune în limba latină, şi nu români, dăr simţii condamnaţi sărmanii tineri a petrece câte patru ani de (Jile di i juneţea lorii între cei mai neîmpăcaţi duşmani ai Români lorii. De multe ori aceste seminare suntu nisce periculdse curse de magliiarisare. Limba românescă nu se aude în veci prin şalele şi coridd-rele lorii; Românu cu Românii din acelaşi! institute! adese-orî nu cutăzâ să vorbăscă umilii cu altulu în limba loru maternă, de lrica drăiei co-legiloru loru maghiari său magliiaroni, cum suntu Ruteni şi Sloveni maghiarisaţi şi mai scie Dumnezeu câte alte fiinţe, care s’au lâpădatii de legea şi naţiunea loru. Toţii atâtea esemple triste, câtă se p6te de triste, suotu acestea pentru tinerii români, cari din nefericire suntu condamnaţi să-şi primăscă educaţiunea loru teologică în aceste institute străine, unde limba, obiceiurile, ba chiar şi ritul ii bisericescu alu poporului română suntu totă a-tâtea obiecte de dispreţă. Inrîurinţei acesfcoru triste împrejurări trebue să atribuimu faptul», că diecesa gr. cat. a Oradiei mari, ori câtu de vechiă este ea, pănă acum nu ni-a putută da decâtă uni! numără relativă destulă de neînsemnată de preoţi adevărată conscii de misiunea loră bisericăscâ, nu numai, ci şi naţională. Nu voimă să vorbimă aici de identitatea credinţei dogmatice, dăr punemă mare greutate pe diversitatea ritului şi a limbei, prin care în adevăru se distinge biserica românăscă de cea romano-catolică, şi care este prin urmare sem-nulu caracteristică, ce face ca poporulă nostru sfe’şi cunăscă biserica lui, naţională. Ceea ce a-flămu de regretată şi de condamnată în casulă de faţă este, că acei tineri teologi, crescuţi în seminarele catolice unguresc!, îşi însuşescă prea multă obiceiurile şi formele ritului catolică, pe care poporulâ dela ţără nu scie să-lă distingă ca ună caracteră ală bisericei catolice, ci-lă pri vesce ca uni! caracteră esclusivu alu bisericei unguresci; şi acestu caracteră ală bisericei unguresc! se nisuescu adese-orî clericii români crescuţi în seminariele străine a-lu imprime mai mult s£u mai puţină bisericei loră românesc!. O facă aedsta parte din nepricepere, parte diu causa al-teraţiunei sentimentului loru curată românescu, a acelui sentimentă, ce l’au primită din frageda copilăriâ în casa părintăscă şi în biserica în care s’au născută şi s’au botezată Unu Română din Ardălu, intrând» în o biserică gr. cat. românăscă din părţile acelea, va observa numai decâtă, mai vertosă în cântări etc, ună feliu de imitaţiune mai mare său mai mică adeprinderiloră bisericei catolice unguresci. Acăsta imitaţiune a formeloră esteriăre din biserică constă d, es. în modulă facerei semnului crucei, plecarea genunchiului, întrebuinţarea de „Amenu, în locu de „ Amină “ ş. a. De sine urmăză aşadără, că pentru Românii din Ungaria mai vîrtosă, cari suntă atâtă de es puşi maghiarisărei, imitaţiunea acăsta, fiă ea ori câtă de mică abatere dela formele rituale orientale, este câtă se pdte de periculdsâ. De aceea este neapărată necesară, credemă, ca să se interzică ori ce difoimare a ritului bisericescă din partea acestoru tineri. Românii gr. cat. din diecesa Oradiei mari dorescă multă — după cum scrie „Făia bis. şi şcola din Blaşiu — ca să-şi înfiinţeze ună seminaru propriu românescu în Oradea mare. Acăsta şi noi o dorimă, mai vârtosă pentru că avemu grmă speranţă, că în acelă seminaru se voră propune studiile în limba românăscă, ăr nu latină, ca în seminarulă română din Gherla. Mai multă garanţiă însă dă în privinţa bi-sericăscă şi naţională ună seminară teologică din ună centru românescă, unde sentimentulă bisericescă şi românescă nu este espusu alternaţi-unei, nici prin educaţiunea internă din institutu, nici prin societatea din afară. Din acăsta con-sideraţiune nu putemu decâtu să salutămă cu bu-euriâ fericita ideiă a Iluştrităţii Sale, actualului episcopu ală Oradiei mari, Miclnilu Pavelă, care de doi ani îucăce a începută a trimite câte doi tineri teologi în seminariulu din Blaşiu. Ar fi, credemă, la totu casuli! fărte de dorită, ba chiar o necesitate supremă în împrejurările actuale, şi în interesulă adevărată ală bisericei unite române, ca câtă mai eurendu să se ia disposiţiunile de lipsă pentru a se pute aduce în acestă seminaru, pe câtă numai se păte, şi ceilalţi tineri ai dieceseloru sufragane, cari petrecă în seminarie străine, pănă când îşi voră face şi ele seminariele loru necesare, căci mai bine va fi la totă casulă să se dea etipendiele menite pentru întreţinerea acelora unui seminară românescă, decâtu | unui seminară străină, ăr spesele întreţinere! de sigură nu voră fi în Blaşiu mai mari, decâtu în Budapesta, Strigoniu, Ungvară şi într’alte locuri. Făceuduse acăsta, celu puţină ună singură profită este garantată înainte prin împrejurarea, că s’ar delătura acea apariţiune, pe câtă de tristă pe atâtă şi de absurdă totodată, de a avă preoţi români, cari nu sciu românesce şi nu-şi cunoscă ritulă ioră.w A doua scrisore a generalului Traiană Do da. D. preşedinte ală camerii deputaţiloră din Peşta, ignorândă declaraţiunea d-lui deputată Tra-ianu Doda, cu dta 15 Octomvre a. c. Nr. îlă provăcă ca în răstimpă de 15 dile să-şi pre-senteze credenţionalele. La acăsta provocare d. deputată a adresată d-lui preşedinte ală dietei următornlă răspunsă : Stimate Domnule Preşedinte! In deci iraţiunea ce aţi făcut’o in camera deputaţiloră în şedinţa publică din 12 a lunei curente, aţi recunoscuţii, d-le preşedinte, că v’a venită la mână seri ţorea mea în care v’am împărtăşită atâtă hotărîrea mea, că nu-mî voiu presenfa credenţionalele de deputată, nici nu voiu abdice de rnandatulă meu de deputată, — câtă şi motivele, care m’au condusă la acesta hotărîre. Cu tote acestea, prin scrisorea de sub N. mă provocaţi oficioşii, ca să-mi presenteză credenţionalele, ignorândă simplu scrisărea mea din motivulă, ce l’aţi spusă în acea şedinţă, cumcă ună deputată, carele nu-şî presenteză camerei credenţionalele, nu este deputată şi nu pote veni în atingere cu camera deputaţi loru. Vă rogă, d le preşedinte, să binevoiţi a’rnî ascrie numai sincerităţii, ce-mi datorescă, decă eu înainte de ce-mi iau libertate a vă răspunde la preţuita provocare, mă vădă silită a-mi esprima convingerea, cumcă nici punctulă de mânecare, din care aţi purcesă, nici procedura ce aţi urmat’o în acestă causă, — nu se potă aduce în consonanţă cu disposiţiile legii. Iu §. 86 art. d. 1. 33 din 1874 se (jice apriatfl: • Preşedintele electorală .... proclamă de deputată dietală ală cercului pe acelă candidată, care a întrunită maio-ritatea absolută a voturiloră valide însemnate.* — Ca-titatea de deputată aşadără este independentă de otî şi ce condiţiunl ulteriore, prin urmare este pe deplină independentă dela presentarea ori nepresentarea credenţio-naleloră, şi ea este validă din momentulă precisă determinată prin lege. Pe acăstă basă flecare deputată se bucură de drep-tulă de inmunitate din momentulă alegerii, fără privire la verificarea ori nimicirea alegerii. Şi, încâtă sciu eu, nu esistă lege, care ar Îndreptăţi pe preşedintele dietei, ca prin o simplă enuncia-ţiune presidială să-i pdtă detrage acăstă calitate vreunui deputata proclamată după prescrisele legii intr’ună cercă electorală. Dealtcum, acestă punctă de mânecare stă în con-trarietale atâtă de mare, nu numaî cu cuventulă chiar ală legii, ci şi cu natura eausei, încâtă D-vostră, d-le preşedinte, aţi fostă însuşi necesitată de a vă abate în faptă dela acestă punctă de mânecare absolută greşită, provo-cându-mă pe mine deadreptulă, ca pe deputatulă alesă în cerculă Garansebeşă ală comitatului Caraşă Severină, ca să-mi presenteză credenţionalele, prin ce aţi dovedită în celă mai eclatantă modă, şi în contrazicere cu declaraţiunea D-vostră făcută publice, — că în faptă mă recunoseeţî de deputată alesă în cerculă electorală ală Caransebeşului. Obiectivitatea şi stricta stimă faţă de lege, care aţi dovedit-o fără privinţă la partide, şi care V’a distinsă atâtă de multă în posiţia înaltă de preşedinte, — mă îndreptăţeseă a presupune, că veţi recunosce, cumcă n’aţi fostă îndreptăţită a ignora amintita mea scrisăre, ba din contră aţi fostă îndatorată a o presenta în totă forma camerei deputaţiloră spre deliberarea normală, ca ori care altă scrisore a vre unui deputată adresată preşedintelui, der aparţinătore de «^ompelinţa dietei. Şi cu atâtă mai vertosă mă sămtu îndreptăţită a aştepta a-cesta, dedrece în înţelesulă legii comisiunea censurătăre, eră în acestă casă escepţională comisiunea de incompatibilitate este singură îndreptăţită de a subtrage man-datulă vre-unui deputată, în caşurile prescrise de lege şi în înţelesulă normeloră sustătătăre. Procederea, care are să se urmeze în causa mea, este de altcum normată în art. de lege 39 din 1876 provocată şi în preţuita D-văstră scrisdre. Atunci, când eu n’am denegată simplu presentarea credenţionaleloră mele, nici n’am înfrelâsată presentarea loră prin simplă tăcere, ci am motivată acăsta întrelă-sare! din parte-mi am satisfăcută pe deplină formalită-ţiloră cerute de lege, prin urmare am trebuită să fiu de aceea convingere, că şi I) vdstră, d-le preşedinte, veţi a-vea înaintea ochiloră formele prescrise de lege. In înţesulă aces’ei legi, scrisorea mea trebuia transpusă comisiunii de incompatibilitate spre competentă deliberare, eră chiemarea acestei comisiunl, în înţelesulă §-lui 7 ală citatei legî, este de a decide: „că 6re esistă condiţiunile, de cari suntă legate consecinţele provă ale ţărei — înţele-gemă patria „Kulturegylet“-ului — a păţit’o urîtă; »patrioţii" dela Cluşiu s’au supărată focă, ună amică ală lui «Kolozsvâr* îlă întrebă pe .Magyar Fold*: „llnde esfe statistica pe a căreia basă cutăzâ să afirme, că în părţile acestea scade moralitatea publică? Intămplatu-s’au aici atâtea defraudărî oficiale ori altă feliu de de-fraudărl? întâmplata s’au atâtea falimente păcălâse ori altfeliu de înşelăciuni de nâtura acăsta? hoţii, hoţii împreunate cu omoruri, său aprinderi; ruperea eclatantă a sigilului matrimonială şi scandalurile urmate din acestea? Află-se aici o judecătoriă ca la Seghedină, ori ună sta-tariu ca la Somogy ? Intâmplatu-s’au aici persecuţiunile Evreiloră dela Pojună, ori procesele şakteresci dela Nyi-regyhâza? Avut’amă noi pe ună Spanga? Află-se la noi comunismă, ori grevă de lucrători? Află-se aicea o foiă. care după ce a primită abonamentele începe mai ântăiu a eşi în formală mai mică, âr după aceea începe a eşi numai a doua 4 b în locă de a eşi în fiăcare 4b precum fu anunţată?? Decă în loculă acestora ar fi 4isQ „Ma-gyar Fold», că noi suniemă barbari orientali, — amă fi ascultată cu modestiA batjocura lui, dâr conceptulă imo-ra'ităţii orientale, pentru Ungâria este unO non sensu. ■— Gârlă în familiă şî bine sciu ei de ce se cărtâ, păcatele suntă ca năsipulă mării. — x — Se plânge „Kolozsvar* în articululă său de fondă dela 2 Noemvre, că universitatea din Cluşiu nu-i destulă de împopulată. Causa o atribue lăcomiei cetăţeniloră din Cluşiu, despre cari 4*«e, că suntă conduşi de principiulă de a stârce câtă numai se pote pe bieţii studenţi. Cine are vre-o odăiţă rea, umedă şi nesănătosă, pe care n’o pole folosi la nimică, o dă studenţiloră universitari şi storce de pe spinarea Joră sume nespusă de mari. Mai nşâră este susţinerea unui universitară în Budapesta, de-câtă în Cluşă şi părinţii mai bucurosă îşi ducă copii acolo, fiindă-că le vine mai uşoru. Ilă dâre inima pe „Kolozsvar* când tace aceste descoperiri în publică, dâr n’are ce face, căci e faptă. — Este şi asta o causă, dâr cea principală e alta şi ne mirămă că jupânii dela »Ko-lozsvar* se prefacă că nu o sciu. Este: 1) Ardelulă nu e ungurescă; că studenţii nemaghiarî suntă batjocuriţl şi persecutaţi la universitatea din Cluşiu, ca la tăte şcălele unguresc!: 3) că li-se propune numai unguresce. Deo eamdată îi amintimă numai atâtă foii unguresc!. —x— Că săraci ’omă rămânâ Şi nimica n’omă avâ...l Dă-ţi piştolele pe boi, Că mai am acasă doi; £r elopotulă celă înstruţată Fe-ună pluguţă încobgilată /« — „Mâiculiţă dulcea mea Pogoniciu pe cin’ mi-a da ?“ — „Pe soră-Aa Mâriuea, Că şeie boii mâna!» II. Marcu multă nu aştepta Ci pistâlele îşi vindea Şi doi boi îşi cumpăra Şi cu plugulâ se ducea Colo ’n josă pe şesurele La moşiia maicii sele. Când acolo îmi sosia pe cari: veşti, coveţî etc., pe cari 6menii cei cu mai puţină dare de mână le transpârtă în cantităţi mai mari la deosebitele târguri de ţeră, precum în Deşiu, Gherla, Cluşiu. Turda, Zălau, Szigeth etc., unde le vândă cu preţuri pipărate la deosebiţi neguţători de profesiune. Ca aşe4ăminte de cultură, ce întâlnimQ în a< âstă comună frumosă, înregistrămă o scâlă fundaţională cu doi învăţători, o scolă conf. cu ună învăţătoră şi o scolă comunală asemenea cu ună învăţătoră. Salariele aces-toră învăţători se plâtescă parte din fondă, parte dela comună şi variâzâ dela 240—400 fl. v. a. Inteliginţă încă se află destulă in acestă comună; Presfmţia Sa Episcopulă Caransebeşului lânii Popasu a cumpărată vila Nicolaevici din Mehadia, avendă inten-ţiunea a înfiinţa o şcolă românescă în acea casă, care e lipită de biserica gr. cat. Ună preotă, care va fi instalaţii acolo, va fi totodată şi învăţătoră. Deja s’a începută rt-paratura casei. —x— Reuniunea femeilor u române din comitatulu Hu-nedorei a primită dela archiducele Ferdinand d’Est o comandă de perdele naţionale românesc! pentru împodobirea castelului împărătescă din Ems. —-x— Bugetulu oraşului Cluşiu pentru anulă viitoră s’a preliminată cu 368,205 fl. 5 cr. cheltuelî şi 290,692 fl, 10 cr. venituri. Rămâne deficită 77,512 tl. 95 cr., ce va ave a se acoperi prin ună aruncă comunală de dare de 44°/„. — Straşnică deficită 1 Dâr Românii să trăescă din comitatulă Cojocnei, ca să plătâscă ce cheituescd Ungurii! —x— Dela isvârele Someşului mare ni se scriu urmă-torele: T6mna anului acestuia a fostă şi este fărte ne-favoritore pentru economii de pămentă din aoestă ţinuţii. Timpulă ploiosă şi fărte rece deoparte a causată forte mare stagnare şi intâr4iare in săceratulă holdeloră, cu-lesulă cucuru4u!ui, baraboiloră şi in stringerea bucatelor!! şi a tenului de pre câmpă, âr de altă parte, bucatele şi fânulă fiindă ude şi punându-se în starea acăsta în poduri, tote se înferbâută, încolţescă, putre4escă şi se strică. Mai multă de cinci săptămâni este de când pl6ia nu în-câta, noroiulă şi tina, precum şi apa nu o mai poţi feri, âr’ zăpada a că4ută pănă josă sub munţi. O brumă grâsă şi cu geră mare în două nopţi a friptă şi îngheţată totll ce a mai fostă rămasă verde, nimicindă In modulă acesta t6tă păşunea vileloră la câmpă. Economii de vite (care este uniculă isvoră de susţinere în acestă ţinută) suntă fărte îngrijaţl pentru casulă, decă va urma o ârnă lungă şi grea. Vitele suntă forte eftine şi nu au căutare. 0 oie bună se capătă cu bagatelulă preţă de 2—3 fl. v. a. Cu tăte acestea, esecutorii de dare şi sunetulă dobei nu încetă de a mări şi ele suferinţele poporului. — Someşanul lergulu de ţâră în Cluşiu e forte cercetată, spună foile ungureşti de acolo. Sau vândută până acum 2230 vite cornute şi 175 cai. Preţulă e numai mijlociu, deşi cumpărători suntă mulţi. Piâţa de zarzavaturi şi legume e forte încărcată. —x— In nâptea de 26 spre 27 Octomvre n., in comuna Vâlcelele bune din ţinutuiă Haţegului au arsă 82 de case cu tote clădirile economice şi recolta anului acestuia, Locuitorii abia au putută scăpa cu viâţa şi cei mai mulţi au rămasă cerşetor, pe drumuri. Nenorociţii aştâptă ajutăre —x— »Naţiunea" spune cum s’a inventată de curândă ună aparată, care este vorba a se Introduce In locomotivele dela trenurile române spre a servi în contra eşirei cu atâta putere a scânteielorO, ce adesea ori producă arderea de păduri ale diferiţiloră proprietari, cari suntă învecinaţi cu liniele ferate —x— Cetimă în .Românulă": „Niculae Dumitru Negrea de 15 ani, de meseriâ ciobană, fiiulă lui Dumitru Negrea şi ală Reveicei Dumitru Negrea, născută in Iransilvania şi locuindă în comuna Burduşani, plasa Balta, judeţulil Ialomiţa, a încetată din viâţă în penetenciarulă Văcăresc!, unde era deţinută provisonu spre esecutarea osândei de Soru-sa din graiu 4icea : — „Dali frate frăţiâre, Caută ’n josă pe şesurele, Că-să mălaie răsărite, Cânepile înflorite Şi cureche răsădite!" £râ Marcu îi 4*cea: — »Sori6ră dulcea mea, Nu-să mălaie răsărite, Nicc cânepi înflorite, Nici cureche răsădite, Ci îsă Turcii, păgânii, Vină la tine a peţi!“ — Las’ să vie — ţâpa-i mânee, Că după ei nu m’oiu duce Numai mdrtă şi împuşcată, De săgâtă săgetată, Că de aia mori îndată!" a^a întâlnimă ună preotă, şâşe învăţători, dintre cari 2 pensionaţi ună notară harnică, colectoră, primară, etc. numai ce ţi e năcazulă, că lipsesce aceea ce e mai scump, mai sfântă: armonia, carea puţină însămnâtate are pe buzele celoră mai mulţi! La adresa »bogăiloră" din Telciu sună forte nimerită proverbială latină: „inter dous litigantestertius gau det," care proverbă esprimă ună adevără adâncii, însâ ună adevără, care în tăte 4dele se pote nu numai demonstra, ci chiar vede şi cu ochii — la fraţii Telcenl! N’avemă ce să le facemă, p6te că n’au încă cunoştinţa de poesia lui Antonă Pană: «Urmările judecăţii!" Nr. 234. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. 5 ani corecţie, la care era condamnata pentru omorulă lui Antonă Ghiţa; pe urma lui a rămasă ună capitală de lei 25, o ghebă de lână cafeniă, o păreohe iţarî albi. ună chimiră de curea şi o traistă*. —x— Duminecă în 6 Noemvre se va da în hotelulă Nr. 1 primulă concertă de abonament ă de cătră orchestra oraşului. Concertele acestea voră fi în numără de patru Spre a corespunde dorinţeloră şi gustului visitatoriloră concerteloră şi a mări'interesulă pentru ele, bucăţile mu-sicale pentru fiăcare concertă viitoră se alegă de însuşi publiculă. In scopulă acesta fiăcare visitatoră va primi la cassă ună biletă pe care p<5te nota 10 bucăţi musicale după placă. Biletele se adună în pausă şi resultatulă se va face cunoscut în 4»ară, comunicându-se celă mai apropiată programă de concertă cu voturile ce le-a întrunită fiăcare bucată musicală alesă. In primulă concertă orchestra va esecuta uvertura „Don Juan« şi composiţiunea sa de acum 100 de ani (1787) în Praga. Centenarulă acestei uverturi a lui Mozart s’a serbată la 29 Octomvre mai la tăte operele din Germania. —x— In filele trecute au eşitft din Berlină cinci miliâne de ruble în aurii, care veniau din Petersburg şi’şl continuau drumulă spre Parisă şi Amsterdam. Ca să nu sufere de urîtă pe cale, rublele călătoreau în societatea a doi înalţi funcţionari împărăteşti din Petersburg, care purtau banii în cincl-spre (Jece pachete mari in greutate de 1017 chilograme. Mare sgomotă prin Germania şi multă bucuriă pe acolo, pe unde voră ajunge rublele a fi împărţite »frăţesce* ! —x— Guvernulu rusii a sporită cu 160,000 de ruble subvenţia ce dă societâţei rusesc! de navigaţie pe Dunăre, ca să*şl potă prelungi circulaţia şi de a lungulă malului serbescă ală Dunării. Lugoşiu, 30 Octomvre 1887, Daţi-mî voiă a vă împărtăşi în liniaminte scurte unele momente mai importante petrecute filele acestea în Lugoşă, metropolia comitatului Caraşă-Severină. Pe cjiua de 25 şi tjilele următore I. c. fu convocată aici Gongregaţiunea comitatensă ordinară de totmă, in care înainte de t6te avea să se facă instalarea solemnă şi o mparea scaunului de fişpană de cătră d-lă Emerică de Jakdbffy ca nou numitulă comite-supremă ală comitatului nostru. Pentru scopulă acestei solemnităţi încă în qfiua precedentă veniră la Lugoşiu mulţime de membrii ai Congregaţiunei din t6te părţile Comitatului. Apoi membrii deputaţiuniloră Comitatului Timişdrei, Aradului, oraşului Timişără şi Caransebeşiu, câtă şi deputaţii dietall ai Cercului electorală Lugoşiu, Şasea şi Zorlenţului mare, Szende Bela, Ioană Asboth şi Georgiu Szerb. După „Te Deum« s’a deschisă adunarea cetindu-se rescriptulă de numire ală noului comite-supremă numai h limba maghiară. Corniţele apoi în numele universităţii comitatense fii bineventată în scaunulă lui celă nou de cătră protonotarulă substitută Sz&gyenyi Lâszlă, apoi depuse jurămentulă prescrisă în mânile acestuia şi şl-a ţinută vorbirea sa de instalare care culmineză în e-nunciarea propagării ideii de stată maghiare şi în accentuarea lăţirei adevăratului sâmţă patrioticii maghiară. — Intre strigările mameluciloră de „Eljen a kirâly* şi „Eljen a haza« fişpanulă a declarată Congregaţiunea de închisă ne mai dândă cuvăntă şi vobitorului Românilor 0. După am&ţi ta 6re a fostă hanchetă de 200 III. Abia vorba şl-o sfârşia Şi Turcii la ei sosia Şi din graiu aşa (Jicea: — .Marcule, Voinicule, Dă-ne tu pogoniciulă, Că de nu-’ţl tăiemă capulă \u — „Turciloră Păgâniloră! Pogoniciulă nu voiu da Până capulă susă ml-a sta, Că-i din viţă de Română, Nu-i din viţă de păgână!« Turcii sta, se sfătuia Şi din gură er grăia: — >Marcule, Voinicule, Sc6te-ne pogoniciulă, Că de nu ’ţl tăiemă capulă î Eră Marculă le cj>cea: — »Turciloră, pâgânilorâ, Duşmani ai creştiniloră, Lăsaţi-mă ’n voia mea, Ca să scriu o cărticea S’o trimită la maica mea, Să scie de raărtea-ml grea!“ IV. Turcii pace ii dădea, Dăr aceea nu era, persăne în localulă „Casinei maghiare*. Sera la 8 6re a urmată conductă de torţe, musica şi iluminarea ora şului, după aceea serata de danţă arangiată în sala cea mare a Comitatului în folosulă augumentării fondului de pensiune ală oficialiloră cornitatensi ală căreia venită curată se dice că se urcă la 1000 11. In a 2-a 4b adecă 26 Octomvre s’a continuată Congregaţiunea când s’a alesă cu unanimitate ca unică candidată de vice-comite proprietarulă de mai susă, numită Litsek Bela, proto-notarulâ comitatensă SzogySnyi Lâszlo, 2 fisolgăbirăi Schbnenfeld Ldszlo si Pop eseu Aurelii, de 1 vieejnotară Francisca Csdkdnyi, II vice-notară Alexandru Kasics, III vice notară Petru Corcanu, IV vice-notarâ comitatensă Dr. Pachdmiu Avramescu, şi 3 adjuncţi de fisolgăbirăi. In 27 continuându-se mai departe Congregaţiunea, Ilustritatea Sa D-iă Episcopii Mihâlyi a dată în Reşedinţa Sa ună prân4ă de gală în ondrea noiloră denumiţi şi aleşi funcţionari comitatensl. la care au luată parte peste 30 de persăne. Astfelă Comiiatulă celă mare Caraşă-Severină cu o populaţiune de preste 380 mii locuitori aprăpe esclu-sivă români, după o administraţiune provisără de preste 4 ani — şi după ună ană de văduviă trecută dela m6r-tea fostului paşă dela Aradă — in cele din urmă a-junse a fi pe deplină restaurată dela capă până ta pi-ciăre mai numai cu bărbaţi unguri din sânulă său. Nu voiu să dispută meritele nimenuie, nici să a-tacă capacitatea, zelulă şi simţulă patriotică maghiară ală Corpului de oficiali nou constituită din acestă co-mitată. Voiu să constată numai atâta, că noulă fişpană Jakabffy — faţă cu alţi indivizi pdte mai meritaţi şi aprigi rivali ai dânsului, a reportată învingerea frumâsă când d pă ună serviţiu publică de abia 12 ani şi în fl6-rea" etăţii sale de 37 ani — i-a succesă să se avente ună postă aşa de înaltă — ca şi carele la altulă mai mare nici când se va mai pute aştepta. Constată şi aceea că partida naţională română din acestă comitată, faţă cu alegerea actualului vice-comite, a pusă mânile în sîuă şi a tpstă cu totulă pasivă. Au n’a avută omulă său, care se candideze la postula fru-mosă de vice-comite? Au d6râ, întrebă, acesta este scopulă pasivităţii proclamată la Sibiiu, ca Românii nu nu mai la alegerile de deputaţi parlamentari, ci şi la cele comitatense — unde au largă câmpă de activitate — să nu lucre nimica în interesulă bietului ţărână română. Eu unulă nu sunt de aceeaşi părere nici nu adopteză ună astfelă de principiu. De ^stădată încheiu scrierea cu adausulă că fraţii noştri] unguri au jucată după cum au voită D-loru — pentru ce le şi ofteză să le fiă de bine, căci vina e a nostră, a Româniloră er, nu a loră ! — Unu săteană. Scirî poliţienesc!. — Marţi sera, uceniculă de cis-mară Gec.se Sandor se duse cu suma de 6 fl., ce-i încasase pe o păreche de cisme, în cârciuma lui I6nă Mantsch din Blumăna, perdu banii in jocă de cărţi cu alţii („Nobilă 21») şi de atunci a dispărută. Se speră că tînărulă defraudantă va fi prinsă. Mercur! săra o femeiă din Curmătură a fostă găsită beată m6rtă, întinsă pe podâlă în Strada Căldârari-loră. A fostă dusă de o patrulă poliţienescă în arestulă poliţiei. Incendiurile cele dese ce se întâmplă în Scheiu, dintre care mai multe au fostă imediată observate şi stinse, lasă a conchide aptope sigură, că ele sunlă puse de incendiatori de profesiune. Printre poporaţiunea Sche-iului se vorbesce, că aceşti incendiatori nu se voră lăsa Căci băgă pe drâpta sa Şi elă scâse sabia, Printre Turci mi-o răpe4»a Şi pe toţi mi-i prăvălia, Şi d’aice se ducea Pănă ’n cale se 'ntâlnea Cu iubită maică-sa.... Maică-sa îlă întreba: — »Putut’ai ceva ara?* £ră elă li răspundea: — „Am arată, şi-am sămânată, Numai snopii n’am legată 1“ Mamă-sa nu s’a’ncre4ută Păn’ n’a mersă de a vâ4ută ; Ce-a v£4ută s’a spăimântată Şi ’napoi a înturnată Şi din graiu a cuvântată: — >Marcule, Voinicule, Cum inima-ţl s’a ’ndurată, De-atâta sânge-ai prădată?* Marculă er i-a cuvântată : — „Nu eşti maica maiceloră, Ci eşti mândra Turciloră; Nu eşti maică da prunci mici, Ci eşti mândră la voinici!“ Ilordou, Octomvre 1887. pănă ce nu voră arde toţi industriaşii şi industriaşii români cu stare bună din Scheiu. Mulţămită publică. — Subscrisulă îşi ţine de sântă datorinţă a-şl manifesta pe astă cale, în numele său şi ală poporului gr. cat. din Tempăhaza şi filia S. Uifalău, simţulă de gratitudine produsă prin generosulă faptă ală CI Sale d-Iui Dr. Demetriu Radu, preotă gr. cat., profes. şi rectoră la seminariulă teologică latină din Bucurescî, care binevoi a dărui pentru sf. năstră biserică unii po-tiră de argintă în valăre de 80 fl. v. a. — Cu adevărată framosă podobă! Primescă deci adenca nostră mul* ţămită pentru ofertulă marinimosă. Fiă ca esemple de acesteaenobile şi demne de imitata, — spre scopulă împodobirei casei Domnului, — să afle echo în inimile tuturoră creştiniloră, după punerile de cari dispună, căci divinulă Mântuitoră, care soco-tesce de bine şi celă mai mică dară, — precum a socotită cei 2 filerl ai văduvei sărace, jertfiţi cu inima curată — le va răsplăti însutită ajutorându-i în t6te întreprinderile loră. Tempăhaza, 10 Octomvre 1887. Ilarin Giunganu, parochă gr. cat. aiă Tempăhazei şi filiei S.-Uifalău. DIVERSE. Nestorulu gâsceloru. — In o comună din Ungaria se află o gâscă, care prin bătrâneţele ei merită a se numi adevărată Nestoră ală gâsceloră. A ouată în 38 primăveri câte 14—16 ouă în fiă-care rândă. In numără rotundă se socotesce a fi dată nascere pănă acum 1a 570 de pui. Gâscanulă, cu care îşi petrecuse bătrâna gâscă 4ilele tinereţeloră sale, se află de asemenea în viâţâ. Bătrânulă moşă ală gâsceloră petrece pe o proprietate a lui Jokai, unde se bucură de cinstea şi îngrijirea cea mai bună, ce ce cuvine unui bătrână. 0 căsătoriă rară. — In Oswiecin s’a oficiata la 22 Octomvre n. o cununiă, care merită a fi amintită din causa vârstei înaintate a părechei, care numără împreună 150 de ani. Din aceştia fO suntă ai mirelui. 70 ai miresei. Mirele era văduvă şi numai acum trei ani şl-a serbată nunta de aură cu prima sa soţiă. Atâta elă câtă şi miresa, care era numai de câţl-va ani văduvă, se bucură de cea mai bună sănătate. Spitale pentru animale la Indieni. — Este sciută, că animalele suntă in India tractate cu mare pietate şi fărte bine îngrijite de indigeni. Aeâsta stă în legătură cu credinţa loră, că sufletele trecă după morte prin a-nimalele rele şi bune, pentru ca să se pocăescă şi să se cureţe. Paulă Montegazza, ună literată italiană de mare valăre, istorisesce în opulă său, întitulată India, lucrurile cele mai curiăse despre spitalulă de animale din Bombay, a cărui întreţinere anuală costă peste 200,000 de mărci. Acolo se plătescă ămenii sărmani, ca să se lase a li se suge sângele de ploşniţe (păduchi de lemnă) Autorulă a vădută cu o< hii săi cum hrănia ună Indiană bogată vaci bolnave din farfurii de argintă. »Am vă-4ută,“ scrie elă, „boi şchiopi, slabi ca seheletulă, câni orbi şi rîioşl cu sutele, papagai fără ună picioră, găini cu ăsele moi, maimuţe pline de bube, cai bolnavi, cerbi, falconî, chiar şi şacali, care au fostă primiţi cu bunăvoinţă în spaţiosulă spitală şi au fostă nutriţi şi îngrijiţi pănă la mărte.« Acolo dobităcele au mai multă trecere ca omulă, corăna tuturoră creaturiloră. „Mes. Rom«. 0 statuă a libertăţii la San Francisco — fiarele din New-York anunţă că d. Adolf Sutro a hotărîtă să ofere oraşului San Francisco o statuă colosală a liber-tăţei. Monumentulă va fi de marmură şi va avea împreună cu piedestalulă o înălţime totală de 40 piciăre. Libertatea va fi representata călcândă în picidre anarhia. Loculă alesă pentru aşezarea acestui monumentă este una din cele două coline cari se află la estremitatea sfradei Masket şi domină portulă San B’rancisco şi intrarea in Oceanulă Pacifică. Acâstă colină, fărte ascuţită în verfă, fiindă la o înălţime de 960 picidre d’a-supra nivelului oceanului, lumina electrică ce va fi aşe-4ată într’o făclie ţinută de statuă, se va afla astfel 1a o înălţime de 1000 piciore. Acestă proiectă este deja pe cale de esecutare şi desemnulă noului monumentă a fostă primită de d. Sutro care se însărcineză cu I6te chel* tuelile. Suprimarea durerei în caşuri de arsuri. — fită ună mijlocă fărte bună pentru a opri durerile în caşuri de arsuri. Acestă mijlocă a fostă esperimentată în mai multe caşuri şi totdeuna a reuşită să potolâscă durerea aprope instantaneu în caşuri de arsură întinsă şi superficială. Pentru acesta este de ajunsă să se verse pe partea bolnavă, încetă şi fără întrerupere, conţinutulă unui sifonă cu apă de seltz. In unele caşuri, în care nu s’a putută servi de acestă agentă terapeutică, elă a fostă înlocuită prin apă rece simplă, durerea potolită prin apa de seltz, a reapărută sub influinţa apei reci şi fu din nou potolită când se întrebuinţă ârăşî apa de seltz. A fostă dăr ună îndoită efectă : primulă este datorită frigului, ală doilea gazului aecidă carbonică. Fără a crede într’ună efectă curativă destulă de manifestă, socotimă cu t6te acestea că vindecarea p6te fi grăbită. In tolă casulă acestă mijlocă este lesne de întrebuinţată la ţeră, şi are marele avantagiu de a suprima durerea. Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu, Nr. 234. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. J t oi124 Bursa de Bimuresel. din 3 Noemvre st. n. 1887. Cota oficială dela 20 Octomvre st. v. 1887. Rentă de aură 5°/0 ... 99 50 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 86.60 Imprumutulă căiloră ferate ungare................148 75 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 97.— Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) . . . . 112 75 Bonuri rurale ungare . . 104.75 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti- anşă.................. 104 50 Bonuri cu cl, de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 30 Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de vină ung...............99.— Imprumutulă cu premiu ung....................123.— Losurile pentru rcgularea Tisei şi Segedinului . 122 70 Renta de hărtiă austriacă 89 35 Renta de arg. austr. . . 82 60 Renta de aură austr. . . 111 50 Losurile din 1850 . . . 135.25 Acţiunile hănceî austro-ungare ....... 887 — Act. băneeî de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.283.70 Ârgintulă —. — GalbinI împărătesc! ..... 5.93 Napoleem-d’orI .... 9.93 Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 Londra 10 Livrea sterlinge 125 50 Gump. vend. Renta română (5%). . 93 V, 9‘Va Renta rom. amort. (5°/0) 96— 97— » convert. (6°/0) . . 91 — 92— împr. oraş. Bue. (20 fr.) 34— 36- Credit fonc. rural (7°/0) * . 105— 106— * li >> (5°/o) - 915/* 921/* » » urban (7°/o) • • 103— 104— » » » (6%) - 96— 97— • (&•/.) . • 871/a 88 Va Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. —- « » * Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 14-1/* 15.— Bancnote austriace contra aură. . 2.03 2.04 Gtirsuiu pieţei Braşovu din 4 Noemvre st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.70 Vend. Argint românesc . . . ţ » 8.65 A Napoleon-d’ori .... 9.89 â Lire turcesc! r r r * 11.21 » Imperiali » 10.20 » Galben! » 5.88 » Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0 . * 101.— » 8.73 8.60 9 93 11.27 10.24 5.91 102.-- Ruble Rusesc! Discontulă 5% . „ 98.— - 99.— . . » 109.— * 110.- » 7—10°/9 pe ană. Nr. 7284—1887. Publieatiune! î In 23 Noemvre a. c. se va ţinea o pertractare de oferte scriptu-ristice asupra arendârei dreptului, ce se compete comunei orăşenesc! Bra şovă, în ineassarea banilorui de stătută şi competenţeloru de tergu, şi anume pentru periodulă din 1 Ianuarie 1888 pănă în 31 Decemvre 1890. Spre acestu scopu se provdcă toţi amatorii, că pănă în 23 Noemvre a. c. înainte de prânzii 12 6re, sS-şî aşt£rnă la oficiolatulă economicii orăşenescu ofertele scripturistice şi sigilate, cărora are să se alăture 10°/o din arenda anuală oferată. Ofertulti trebue să conţină dechiaraţiunea, cum că oferentului i suntu cunoscute condiţiunile de oferte şi arăndă şi că se supune lord pe deplină. Totu în ofertă are să se amintăscă în cifre şi litere suma de arăndă, ce se oferă pe anu. Condiţiunile de oferte şi arenda se potu, pănă în (Jiua pertractărei de oferte, examina la oficiolatulfi orăşeneseu economicii în decursulu 6re-lortt de oficiu. Braşovu, în 31 Octomvre 1887. 2—2 Magistratulu orăşeneseu. Concurs u. Pentru ocuparea postului de învăţătoru la scdla conf. gr. cat. română din Feldru, Vicariatulu Rodna, devenindu vacantă, prin pensionarea fostului învăţătoru, cu ună saîară anuală de 200 fi. v. a. care se va primi în rate lunare anticipative din fondulu scdlei, prin acăsta se escrie concursă pănă în 13 Noemvre a. c. Doritorii de a ocupa acestu postă învăţătorescă voru avea a sus-cerne suplicele loru înainte de timpulu liotărîtu la subsemnatulă senatfi cu următdrele documente: Testimoniu despre absolvirea cursului preparandialu şi de cuali-ficaţiune, şi din limba maghiară. Testimoniu de moralitate şi serviciu de pănă acum. Dintre concurenţi voru fi preferiţi cei cari voru dovedi că auntfl cântăreţ! şi suntă în stare a compune coru bisericescu. Dela senatulă scdlei conf. gr. cat. Feldru, în 30 Octomvre 1887. Preşedinte: Notară: Gregoriu Mureşianu. Ioane Cosma. 1-3 A visă d-loru abonaţi! Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (jiarulu nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTH. „GAZ. 1BANS “ Mersul ii trenurilor!! Valabilă dela 1 luniu st. n. 1886. pe linia I*i*e