REDACŢIUNEA ŞI ADMUînTlU'ţnjRGA i
BRAŞOV^, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
i*e ană and 13 fior., pe ş 6 s e lua! 6 fior., pe trei Îunî B fior. Kemânia şl sfcrălaătats:
Pe and 40 fr., pe	Iun! 20 fr., pe trei lur! 10 fi ane!.
se PRENUMERA:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.
ÂiramKJBILE:
O seriâ garmond 6 er. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Snrl«orF nsfranoatn '«x e~ prlm#*o6 ~ ^anuscriRts ttu *a rstrămiti.
B.
233
Vineri, 23 Octomvre (4 Noemvre).
1887.
Braşovd, 21 Octomvre v. 1887.
Primindu pănă în dilele din urmă din t6te părţile locuite de Români adrese de condolenţă pentru pierderea durerdsă, ce amu suferit-o, eu şi familia ndstră, prin mdrtea prea grabnicii întâmplată a iubitului şi neuitatului nostru părinte lacobti Mureşianu, n’am putută s6-ml îrnplinescu mai înainte scumpa datoriă, de a da espresiune nemărginitei recunoscinţe, ce-o sâmţimu pentru dovetjile de stimă, veneraţiune şi iubire, ce s’au adusă părintelui nostru de cătră binevoitorii, a micii şi veneratorii lui.
Adâncă mişcată de manitestaţiunile de sim patiâ şi de iubire frăţâscă, ce cu acâsta tristă ocasiune, am fostă aşa de fericită a-le primi din t6te părţile dela mulţi bărbaţi iluştri şi de mine fârte stimaţi, precum şi dela unu număru mare de prea demni şi respectaţi soţi de luptă ai mei, nu potu decâtu mulţumindu-le din adânculu ini-mei, în numele meu şi ală familiei ndstre, se-i asigură, că în veci vomă păstră în pepturile nâstre, ca cea mai scumpă suvenire, cuvintele dulci de mângâiere şi de încuragiare, ce ni le-au adresată.
Pentru mine în deosebi aceste dovedi de simpatiă şi de iubire voră fi, în bine şi în rău, ună puternică stimulă de a lucra necurmată cu putere şi mai încordată în bresda trasă de bătrâni şi de a ţinâ susustâgulă, pe care bătrânii l’au purtată nepătată prin tote adversităţile tim-puriloru, şi a’lu apăra cu bărbăţia şi cu neînfrântă curagiu, pănă ce provedinţa ne va învrednici pe noi toţi să putemă reîntra cu elfi în fortărâţa drep-turiloru ndst.re politice-naţionale!
Dr. Aurel Mureşianu.
Braşovfi, 22 Octomvre 1887.
Ce (}ile amare a ajunsă să petrâcă Româuulu sub regimulă tiszaistă, ne arată destulă de învederată cele petrecute în adunarea generală de t6mnă a comitatului Caraşă-Severinu, ce s’a ţi nută săptămâna trecută. în Lugoşiu.
In acăstă adunare înainte de t6te avea să se Iacă instalarea noului comite supremă. Era, va să 4ică, o solemnei# ocasiune, care întrunea de astădată pe representanţii comitatului şi cu dreptă se putea aştepta, ca nou numitulu comite 8$ fiă câtă se p6te de prevenitoră şi echitabilă faţă cu cei adunaţi, căci interesulu lui propriu cerea să deştepte încredere prin purtarea sa în poporaţiune.
Nu trebue să uitămu, că comitatului Caraşu-Severinului este locuită aprdpe cu desăvârşire de Români, aşa că neromânii formâză acolo numai o mică fracţiune. Era dâr ună postulată alu prudenţei şi ală tactului celui mai elementară, ca noulu comite să arate celă puţină acuma la instalarea lui 6re-care deferenţă faţă cu coverşitdrea maioritate a locuitoriloră comitatului.
Dâr ca la tdte ocasiunile de feîiulă acesta, au trebuită şi de astădată să-şi dea în petecă guvernanţii unguri. Ei, cu ajutorulu aparatului de care dispună, s’au străduită să facă şi din instalarea de faţă a comitelui supremă, o sărbă-tdre de familia. Şi-au adunată, — cum confraţii dela „Luminatorului*4 — de pretutindeni pe „împenaţii, îndolnmţii şi înşinoraţii lorii44 ţi au înscenată cu ei o pompă esclusivu unguresc#.
Era ună usă vechiu ca noii ocârmuitorl ai comitatului să fiă bineventaţî din partea repre-sentanţiloră români şi unguri în limba loru. Acum însă lucrurile au ajunsă acolo încâtă crea-
turele guvernului ungurescă nu mai voră să fiă nici bineventate în limba română. Noulă fiş pană ală Caraşu-Severinului, Iakabffy, a putută să asculte vorbirea de bineventare a protonota-rului unguru. dâr n’a mai avută paţienţâ să as culte şi vorbirea ce avea se i se adreseze din sînulu representanţiloră români, cari erau de faţă, şi închise imediată şedinţa, când aceştia se pregăteau a-i vorbi.
Ce ironiă a sorţii! Românii cei urgisiţi, maltrataţi şi respinşi de pretutindeni mai au inima de a se apropia de omulă guvernului Impuin-du-şî cea mai mare moderaţiune şi acesta n’are nici atâta inimă de a le da ascultare. Mare învăţătură potă trage din acâsta Românii din Ca raşiu-Severinu!
Şi cumcă o voră trage ne dovedesce pasul Ci ce l’a întreprinsă unulă din conducătorii loru, d-lă Coriolan Brediceanu în şedinţa a doua a congregaţiunii comitatense din Lugoşiu.
La începutulă şedinţei adecă, d. Brediceanu a interpelată pe noulă fişpană, dâcă cu soirea lui nu s’a citită actulă, prin care este numită în postulă său, fi înlimba română, cerendu să se re-pareze acâstă călcare de lege, căci altfelu Românii nu voră lua adu de numirea lui şi nu voră considera ca legală introducerea lui în funcţiunea de comite supremă.
Totă atunci a cerută esplicărl d. Brediceanu dela noulă fişpană de ce a închisă şedinţa primă, fără a’lu lăsa să ajungă la cuvântă. „Eu, (Jise d-sa, plătescă mare dare ca să am dreptulă de a vorbi aci, dâr d lu comite supremă trage mare plată ca să mă asculte!“
Fişpanulu Iakabffy a răspunsă, că ar fi trebuită nsă se ce'răil şi cetirea în românesce a actului de numire şi că n’a mai putută da cuvântă d-lui Brediceanu în şedinţa primă, dedrece o închisese deja! ?
Este învederată, că negândindu-se a satis face câtă de puţină şi pe representanţii români, noulă fişpană a începută debutulu său într’ună modă, care numai încredere nu pdte insufla po-poraţiunei române a comitatului.
Va lucra însă fişpanulu cum îlă taiă capulă şi va face ce-i dictâză cei dela Peşta. Este însă marea întrebare, că 6re cum voră lucra şi ce voră mai face în viitoră Românii din Caraşă-Severinu în faţa unoră asemeni apariţiuni, când nu se respectă nici cele mai elementare cerinţe ale bunei cuviinţe în raporturile guvernanţiloră cu ei ?
Ori pe ce parte amu întdree cestiunea totă numai la acelu resultată vomă ajunge, că causa principală a acestoră triste şi umilitdre apariţiuni este şi rămâne neînţelegerea şi lipsa de energia, ce domnesce în sînulă Româniloră din Caraşă-Severinu însuşi. A sosită timpului să se trezescă odată din apatiâ şi să facă să fiă respectaţi de amici ca şi de adversari!
Din Caraşti-Severintl.
Etă vorbirea ce avea s’o rostdscă d-lă C. Brediceanu ca din partea Româniloră în şedinţa dela 25 Octomvre n. a adunărei comitatense, îu care s’a instalată noulă comite supremă :
Două decenii au trecută dela restabilirea eonstitu-ţiunii în scumpa nostră patriă, timpă scurtă în vieţa u-nui stată, der mănosfl în esperienţe.
Pentru acestă patriă comună şi instituţiunile ei, nenumărate generaţiuni ale poporului română şt-au jertfită viâţa şi averea de multe ori în frunte, dâr pururea alăturea cu popărele conlocuităre. In faţa inimicului, în flacăra periculului, suferinţa a făcută zidă umerii cetă-
altarulă patriei comune, prin neclătita apărare a cămi-nului comună şi-au elupfată strămoşii noştri demnu’fl nume de civl ai patriei.
Orcanulă a amuţită, s’au trasă norii, orisonulă s’a limpezită şi sărele păcei cu racile libertăţii descinde peste câmpiile patriei adapate cu sânge de eroi. Fiă-care ce-tâţenă consciu de meritulă său pentru viăţa milenară a patriei s’a bucurată de căldura libertăţii şi setosă a alergată la limpedele isvoră ală egalei îndreptăţiri. Ce de-samăgire ?
Cine fabricheză prin legi nori artificioşl, încâtă radele libertăţii nu ajungă la fiecare poporă; cine parali-seză dreptulă liberei desvoltări prin strimtorirea lui In forme nenaturale; cine face scutulă cetăţenilorâ problematică ; cine sparge încrederea, şi cine dejosesce vieţa publică la patrimoniulâ unei rasse? E sistema greşită!
Sistema inaugurată cu restituirea constituţiunei şi desvoltată progresivă. La anulă 1872 prin legea despre organisarea municipieloră principiulă representativă democratică s’a paralisată şi intr’ună cercă restrînsă ală autonomiei s’a creată o fisionomiă a congregaţiuniloră comitatense, care nu corespunde voinţei poporului şi nu representă adevăratele interese ale poporului.
Neaplicarea legiloră sustătătăre său aplicarea Ioră inversă, abusiva ingerinţa întru oprirea liberei espresiunî a voinţei cetăţenilorâ în vieţa constituţională, suspiţiona-rea ca preteestă pentru mania d’a contopi naţionalităţile — surită totă atâţia stâlpifrumosă decoraţi, der de joefl, ai sistemei actuile, cari n’au întărită administraţiunea, der au slăbită mulţămirea generală, adevăratulă isvoră ală iubitei de patriă. Resultatele acestei sisteme specială în comitatulă nostru nu le p6te şterge nime din istoria mai recentă.
1)	Faceţi comparaţiune între corpulâ oficianţilorâ de înainte de 1872 şi intre celă după 1872 şi trebue se tâcemă, ca să nu conturbâmă acăslâ (fi solemnă.
2)	Faceţi comparaţiune între renumele de rangulă primă în ţâră a administraţiunei de înainte de 1872 şi celeia după 1872, şi faptele, descoperirile din era dela 1872 încoeî, suntă pete vecînice ale administraţiunei din acestă comitată.
3)	Faceţi comparaţiune între comiţii supremi din aceste două ere: mulţâmiţî şi distinşi s’au depărtată comiţii supremi din era înainte de 1872, eră dela 1872 trei comiţi supremi speciali pentru acesta comitată au domnită şi toţi trei au fostă siliţi se părăsâscă postulă plini de desamâgire, luândă cu sine convingerea, că cu o maioritate co?ig>'egaţionalâ l psită de spiritulă poporului nu se p6te face nici ună serviciu nici patriei nici comitatului.
Ală 4-lea comite supremă In două rânduri a venită din altă comitată ca mentor — »să măture*, cum singură s’a esprimată. Ce a voită a demandată şi ce a demandată s’a împlinita orbişă şi totuşi şi elă — neliniştită — a închisă ochii, căci sprijinulă maiorităţii fără simţă pentru adevărata voioţâ a poporului — e torma fără esenţă.
Acestă stare a vieţii publice, in carea poporulă română e avisată la o rolă umilităre lipsită chiar şi de umbra egalei îndreptăţiri, nu ne-a mulţămită, nu ne mul-ţămesce şi nici câni nu ne va mu ţămi.
Nu cu jertfirea limbai şi naţiunei nostre, nu cu ab-negarea caracterului nostru naţională, nu din graţiă, ci pe basa bunului nostru dreptă, probată prin jertfe şi sigilată cu sânge, cu foculă neperitoriu ală consciinţei ndstre naţionale în inimă, cu fruntea încununată de demnitatea străbună, voimă să fimă părtaşi drepturiloră şi libertăţii, să fimă domni in rându cu toţi cetăţenii, cari au susţinută şi susţină patria comună iubită.
Şi dăcă in cadrulă acestei sisteme acestă sântă scopă ală nostru nu e realisabiiă, şi deeă acâsta sistemă nici pentru prompiitatea administraţiunei, nici pen-tru remunerarea adevăratului merită, nici pentru prote-giarea talenteloru eminente, nici pentru promovarea bunei înţelegeri nu s’a probată, acesta sistema atunci, lanţurile ei trebue rupte câtă mai curendă.
In acestă momentă solemnă, in <j‘ua întroiucer ei
ţeniloră de diferită limbă, concordia ll-a întărită falanga şi însufleţirea a sdrobită capulă hidrei duşmane. Prin! 11. Tale în scaunulă comitetului supremă ală Comitatului sângele vărsată în lupta comună, prin fericirea stinsă pe | Caraşă-Severină, între sgomoldsele felicitări, noi treifî
Nr. 233.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
îngrijiţi ne-amă ţinuta de sântă datorinţă a ne espune vederile asupra stârei vieţei pablica şi precum ne’nfricaţî vomfl apăra totd’auna convingerile nostre, asemenea Vă asigurăuiQ cumcă toţi paşii legali şi leali ai II. Vostre vorQ fi primiţi din parte-ne cu recunoscinţâ, totQ adula folositorii patriei, poporului şi comitatului din inimă curată î!0 voma sprijini, ca prin conlucrare comună acesta frumosă comitata, cu popora atâta de brava, să ajungă o eră mai fericită, mai binecuvântată. (Luminăt.)
Din afară.
Scirea f6iei polone „Gazeta Narodowa“ din Lemberg, despre o însemnată sporire a garnisd-neloru ruse dealungulu graniţelorCt prusiane, se confirma din parte demnă de încredere în f6‘a oficidsă „Posener Tageblatt“ ca adevărată.
Italia se pregătesce repede pentru espedi-ţiunea plănuită contra A b i s s i n i e i şi nu e departe timpulă când corpulu de espediţiune va fi pe drunni cătră Abissinia. De altă parte Ras Ăluia, comandantul^ trupeloru abissiniene, ameninţă tribulu Assaortiniloră, care e amicală Italiei. Anglia se încărca să’mpace pe Abissinia cu Italia şi în acesttt scopil au si plecată la regele Negus primulft secretară ală agenţiei englese din Cairo, cu maiorulă Beeeli şi cu căpitanul)! Alimet-efendi.
Scirî din Panama spunu că fostulu vicepreşedinte Castinada a foştii proclamată dictatoru alu Guatemalei şi, sprijinita de cele dintâiu familii din ţără, s’a pusă în fruntea revoluţi un ei contra preşedintelui Barillas. Guvernultl a suprimată revoluţiunea şi a prinsă pe capii ei, cari au şi fostu împuşcaţi împreună cu alte patru persone.
SOIRILE
Deputatulă ungurii Desideriu Szilaggi insulă cindi-datâ de deputată la Pojună, a ţinută ună discursă programă înaintea alegătoriloră din acelă oraşă, Cu acâstă ocasiune fanaticulă Maghiară Szilagyi a vorbită în limba germană, fiindă că cu limba ungureseâ n’avea ce căuta, despre convenţiunile comerciale, pe care Austro-Ungaria voiesoe să le încheiâ cu Italia, România şi Germania; cu privire la România oratorulă clise că acesta nu voiesce să facă concesiuni faţă cu înlesnirile făcute de Austro-Ungaria. Refusulă României oratorulă îlă esplică prin faptulă, câ România se găsesce în ajunulă alegeriloră generale pentru parlamentă.
—x—
Marele măiestru ală marei logi simbolice din Ungaria, Francisc Pulszky, deschicjendu adunarea anuală a logei, a esprimalu părerea de rău că logea nu pote întruni t<5te elementele culte ale Ungariei. In specială d. Pulszky a regretată că Românii .şi Slavii nu voescă să între în societatea francmasoniloră. Nici nu va vede dom-nulă Pulszky Români înîr’o societate, care sub masca umanităţei propagă maghiarisarea.
—x—
Acjt s’a celebrată în biserica SI. Neeulae din Scheiu cununa D-lui Matei Voileanu, referentă şcolară alu ar-chidiecesei Sibiiului, cu D şcîra Octavia Rusu. — Felicitările năstre căldurdse!
—x—
Irlandezii dau uimitore esemple de tenacitate în lupta pentru libertate- cu asupritorii loră englezi, Nici măsurile cele straşnice, ce le-a luată guvernulă en-g'esă pentru ca să-i îngenunche, nu suntă în stare a-i unuia, din contră irlandezii suntă şi mai stăruitori, şi mai neînfrânţi, femeile chiar nu voesoă să rămână mai pe josă decâtă bărbaţii în lupta pentru drepturile loră. O scpnă demnă de admirată s’a petrecută filele acestea la tribunalulă poliţienesoă din Taghman în Irlanda. Doug-decî de persone fură duse înaintea tribunalului pentru că s’ar fi folosită de espresiuni ofensătore faţă cu ună arendaşă esploataloră, ce arendase o moşiâ, de pe care fusese isgonitu ună afiă arendaşă totă esploatatoră, cum de regulă suntă arăndaşii în Irlanda, cari suntă mai toţi engiezi. Şesespredece din ei fură achitaţi, er patru, între cari ună tânără şi o fetă de 14 atiî, fură condamnaţi la câte 14 arestă. Considerândâ tinereţea ei şi spre a o scuti de »ruşinea" de a sta în temniţă — cum (Jicea judecătorulă — se declară acesta gata a o lăsa liberă pe garanţia. Făta însă, care se ehiamă Lawlor, se ridică în susă mânlră şi declară cu voce tare şi clară, că nu numai nu e o ruşine, ci e chiar o-nâre a merge în temniţă pentru ţera ei Irlanda, de a-ceea nu primesce garanţia. Aplause furlunbse şi nesfârşite urmară după aceste cuvinte, er advocatulă Mr. Leamy se adresă cătră fetă cu cuvintele: că ea e cea mai bună fetă în Irlanda întregă şi face onore ţârii şi poporului ei.
—x—
ErI îu 22 Oatomvre după amedl, nisce rhifăcctorX au pusă focii la casa măcelarului Orghidană, din Gio-cracă (în Braşovă). Mulţumită ajutorului repede ce s’a dală, foculă a fostă îndată stinsă. Alaltaeri s’a pu-Q focă la Andrei Lupană în Strada Furcoei. Celă care a pusă focă a fostă vădulă fugindă, der din nenorocire n’a putută fi prinsă. Foculă a fostă imediată observată şi repede stinsă.
Sesiunea de ăstă ană a adunării generale a universităţii- săsesci s’a deschisă adl în Sibiiu.
»Narodni Listy» anunţă, că e în perspectivă ună interesantă procesă de pressă. Membrii clubului cehă din Reichsrath intenţione/.ă, precum se dice, a improce-sua pe conductoruiu trenului, care i-a dusă la întorcere dela Viena la Piaga, fiindă că elă la fiecare din multele staţiuni le striga în b ■UjoCunV nemţesce: »Fertig“ !“ în locă de cehesee. La aces a observă „Pester Lioyd» : „Se vede : celă păg ibită, să nu se îngrijâJcă de batjocură. Cu alte cuvinte, merită a ti batjocurită acela, că a suferită să fiă scurtată în drepturile sale politice, de limbă şi de naţionalitate. S’o ţiâ minte Românii!
Se dice, că la primă veră corpulu flotilei române va face o încercare de manevre.
— x —
In loculă batalionului din regim. 51 de infanteria, transferată din Cluşiu la Abrudu, a sosită batalionulă din regim. 62 de infanteriă, care a fostă până acum în Bosnia, şi va rămânea in garnisonă la Cluşiu ună ană întregă.
—x—-
Studenţii din Praga plănuiseră o demonstraţiune contra deputaţiloră cehi la întorcerea loră din Viena, fiindă că totă au făcută unele concesiuni guvernului din Viena în Gestiunea seoleloră. Poliţia insă a împedeeată
FOILETONU.
Dascălnlti poporală modernă.
(După M. Moser.)
Decă esistâ 6menî, cari se numescă cosmopoliţi şi cari prin urmare suntă acasă »pretutindenea< şi „ni-căirî« — aşa suntă şi omeni de aceia, cari trebue să fiă umblaţi în atâtea ramuri ale ştiinţei, în câtă cu dreptulă se potă numii jidovii rătăcitori ai sciinţei. Acestora a-parţină şi dascălii.
Dascâlulă are să crescă din copii, în privinţa spirituală nedesvoltaţî încă, 6menî, cari să scie cugeta şi lucra independentă; astfelă dascalulă în prima liniă e educa-torulu tinerimei, şi la rându’i trebue se pună principalulă pondă pe desvoharea spirituală a aceleia, adecă trebue să fiă psichologă.
Cu crescerea merge paralelă instruirea, narea se ramifică in mai multe specialităţi, de utid; apoi dască-lulă se lace ună [cameleonii, a cărui eoiore propriă nu o mai poţi distinge.
Elă trebue ca pe fiitorulă cetăţenă, care pănă aci ’şi-a fostă lărgită plumânile acasă seu pe stradă, eserci-tândă plină de speranţă musica viitorului — să-lă aducă acolo, ca să pioducă tonuri regulate şi astfelă formarea estetică să ţină pasă cu desvoltarea lui fisică şi spirituală: elă e aşaderă dascălii de cântă.
Elă are să-lă desveţe de obiceiulă de a împodobi uşile şi păreţu cu caricaturile fantasiei sale copilăresc! şi să-lă aducă prin arta desemnului la cunoscinţa, că scau-nulă n’are tote piciorele, nici căruţa tote patru rdttie de o lalure: Elă e prin urmare dascălii de desemnă,
Elă are se aducă iregularitatea mişcării piciăreloră lui la o organisaţiune amăsuratâ tactului, ş să-i mdi-geteze întrebuinţarea braţeloră şi a mâoiioră, ca amjicdă comanda „Drepţi!« să nu i ajungă o mână în părulă vecinului, er’ din cealaltă să facă pumnâ, cu care să fiă gata a da în ceîălaltâ vecină, ci se înveţe comanda, după care va trebui se mergă mai tăinui contra inimicului; adecă elă e şi dascălă de gimnastică
Măestrulă nostru Diestorweg 4*ce: »Fiâcare dascălă poporală e ună scimtătoră ală naturei. Filă scruteză si-tuaţiunea locuinţei sale, calitatea naturală a pământului şi cea produsă prin cultură ; scruteză vieţa animaleloră, ce-lă încungiură; observă timpulă, şi apariţiunile sbrelui, iunei şi a steleloră, va să cjică dascâlulă trebue să fiă: geografă, botanică, geologă, zoologă, metereologă şi as-tronomu«.
Cerinţele timpului de astă4î suntă însă şi mai tmaiî. Decă şeola e prea scundă, prea mică seu prea în’une-c6să, ori are tote aceste defecte deodată; decă băncile nu suntă corăspun4ăt6re, de unde apoi bâiaţii potă căpăta bole, sâu bolele avute deja le potă agrava: atunci dascâlulă are să paraliseze urmările rele, are se şi pă-4escă discipulii de băle şi chiară să se încerce a le vin-
demonsî raţiune a. Deputatu’ă cehă Zucker, care e pro-fesoră de universitate, totă n’a scăpată de demonstraţiune, fiindă primită la cursă cu strigăte batjocuritore.
Selagiu, Oetomvre 1887.
Nu sufere îndoielă, că bunăstarea spirituală şi materială formeză basa fericirei poporeloră. Fericirea e scopulu tuturoră msuinţcloră; atingerea scopului insă e condiţionată dela împrejurări şi dela mulţi factori, precum : libertate, cultură, sciinţă, artă, comerţă, industria ete.
Avendă în vedere evenimentele şi mişcările mai principali numai din acesta ană, fiecare Română bine-sitnţitoră, nepreocupată şi consciu de împrejurările actual! trebue să vină la convingerea, că numai desvoltarea puteriloră intelectuali, sporirea averei materiali şi ună viu interesă de căuşele nostre naţionale ne pote asigura esistinţa şi ună locă mai demnă lângă conaţionalităţile din patria comună.
Românii, în considerarea recerinţeloră timpului şi a neeesitâţiloră nernului loră, au şi făcută ună frumosă începută pe ter^nulă culturală şi economică. Au înfiinţată, deşi cam târziu, reuniuni de învăţămentă şi institute de credită în mai multe locuri, durere însă, că in pre puţine să manifestă faţă de acelea acelă zelă des-interesalu, care le puie da ună aventă mai mare spre progresare şi înflorire.
După părerea mea, formată din esperiinţa, indo-linţa şi‘ indiferentismul naţională mai tare împiedecă mersulă trebiloră nostre naţională-culturalL decâtă legile patriei cu §§-ii loră elastici şi echivoci; mai multă ne strică nouă venarea intereseloră private şi mârşavulă egoismă ală unoră Români, decâtă amendele şi încarcerările înscenate cu scopă de a ne intimida în prelinderea şi esereiarea drepturiloră nostre politice.
Aerulă coruptă ală temniţei din Satinară, batjocura suferită din chiar senină, apoi procedura fără esemplu a justiţiei maghiare în veci, nu va astupa gura Dr.-ului Lu-cacin şi a confraţiloră săi, ca să nu pretindă încă cu mai resolută insistinţă, firesce între limitele legei, respectarea drepturiloră pub'ice ale naţiunei sale; brenele celea vinete confiscate la Bistriţa — de nu s’a napoiatd — potă ocupa ună locă demnă ca nisce insemne ale portului naţionala română în museulă regnicolară maghiară din Cluşiu, fiindă câ Româncele nostre voră ţese altele mai frumose şi mai late în loculă loră.
Repetă, că cu intimidări şi încarcerări nu-şî voră ajunge seopuiă puternicii 4'lei i cu niultă sunte.nă mai numeroşi, de âtă să incăpemu în carcerile loră, îndesu-ite cu defraudenţi de bani erarialî şi falsificatori de documente publice. Înşişi Maghiarii prevădă acesta, pentru aceea au şi înfiinţată în ţâră până aeumă vr’o 35 de cultur-egylet-uri, cari dispun, deşi mai r: uit pe hârtiă, de ună capitală de peste 200 mii florini. In 4dele trecute s’a ţinută în Festa sub presidiuiă contelui Ludovică Tisza congresulă cultur-egylet-uriloră. In acelă congresă gro-fulu Ştefană Kârolyi ’ţî spune verde, că scopulă principală ală reuniuniloră loră culturale e propagarea iimbei sta'uiui şi unitatea politică şi culturală a Ungariei; pentru ajungerea acestui scopă propune introducerea prin lege a unui adausă de contribuţiune culturală — Cultur-steuer - zusch'ag; provăeă la eontnbuiri benevole pe mică şi mare, că numai aşa se va realisa profeţia lui Szechenyi: „Ungaria n’a fostă, der va fi." Vorbirea lui Karolyi şi află resunetă încă în congresă, deorece unO membiU congresualu losifă Şandoră, vrând să trecă de celă mai patentată in patriotismă, îşi trage inelulă de pe degetă, îşi scăte oro’ogiulă din busunară şi le depune pe mâsa presidială ca pe alfaruiă naţiunei.
Procedura învăpăiatului Maghiară, pe lângă partea sa comică, pote fi pentru noi Românii şi instructivă.
In faţa acestoră aparinţe, e timpulă supremă, fraţi Români! să ne consolidămă şi altcum să ne sufulcămo, decă voimă să trâimă ca Români pe viitoră în dulcea nostrâ patriâ. Lî-a că4ută greu mai în veră unoră Români, ca’ î câlcândă în picibre de< is.unile luate în Sibiiu faţă de alegerile dietalî, nu numai au votată pe lângă
deea pe cele esislente; va să 4'c* are medică.
In planurile nbstre de învăţămentă stă şi economia rurală. Să înţelege, că şi acâsla are să o propună das-călulă, căci şi dealtmintreîea tot0 e eronomă, de vreme ce principalulă său venită îiă are dn pământulă ce i s’a dată ca se folosescă usufractulă. Etă e aşaderă şi ec-o-nomă. Gu economia e împreunată şi cultivarea pomiloră, prin urmare e şi grădinară, ba în cele mai multe caşuri şi cultivătoru de vernil de mătase.
Cu oficială de dascălă este împreunată de comunii şi cela ală cantorului. Trebue aşaderă ca dascaluld sg fiă în4esfrată ,şi cu plumânî bune, ca să cânte popore-niloră pe placă. Şese 4!^e s& i’Jcrt Ş> ntcî *n a şaptea sg n’aibî odihnă.
Der la ce să mai conţinuămă ontologia acâsla, De că cineva ar corăspunde tuturor pretensiunilor de pâră aci şi celoră, ce li se voră face de aci încolo, atunci acela de sigură ar fi idealulă unui dascălă, ar fi in ade-vără ună lexiconă de conversaţiune, care umblă.
Pănă aci arti; luiă d lui Moscr. Noi mai adaugemă, câ dascâlulă română are să fiă şi diplomată, carele sg scie ţine echilibru întră susceptibilităţile preotului şi ale notarului şi să scie împăca şi poporulă. Mai pre susă de tote însă are să fiă dascâlulă română ună Tanner*).
Aug. 0. Paulii.
Medică americană, care a răbdată de fome 40 deijile.
Nr. 233.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
candidaţi streinT, der pe aceea i-au purtaţii pe umeri — a la protop. G. — lî-a căluţii greu 4i(;0) 4iar*s^ca română i-a tractată, precum au meritată. Pentru liniştirea consciinţei vătămate atunci, eetâscâ acum acei Români slabi de ângeră epistola fişpanului Tallian din corn. Somogy. şi convingVse odată, ce sântă causă au apăraţii! Ex uno disee omnes.
Gând acei Români, dezbrăcaţi de simţulă naţionalii şi orbiţi de interesă privată, voră fi consideraţi de mădulare morte ale corpului naţională română, încă n’ape-ritu Românulu, decă membrii sănătoşi îşi voră face da-torinţele sale faţă de interesele vitali ale naţiunei cu cons-cienţiosiîate şi cu abnegaţiune, E dreptă, că suntemă săraci, der din causa sărăciei totuşi ar pute fi numărulă membriloru ordinari ai Associaţiunei transilvane de trei ori mai mare; din causa sărăciei la o adunare gen. de despărţămenlă cercetată ca cea din Buciumi — Sălagiu— s’ar pută încassa pentru Associaţiune mai multă, ca 15 fl. v. a. despre cari tace amintire direcţiunea desp. XI în adresa sa cătră comitetulă centrală, decă maioritatea par-ticipanţiloră la adunări ar ave în vedere scopulă acelora, 6r nu petrecerea de jooă împreunată cu acelea. Doi inşi au descrisă pentru publiculă cetitoră adunarea gen de ăstimpă din Buciumi, amândoi au uitată să numescă resultatulă materială ală balului şi ală obiecteloră sor-ţite. Banulă trebue numărată şi celă comună publicată, eseepţiune face fondulă viduo-orfanală gherlană. e. u.
Năsăudă, Oclomvre 1887-(Fine,).
Şedinţa a IV s’a ţinută Marţi la 27/9. Ineeputulă a fostă la 81/» ore în c’asa I, unde învăţătorulă Mihăescu » tratată „scaunulă". Dela 9l/a ore s’a ţinută în clasa 11, unde învăţătorulă Petru Neamţu din Romuli a tratată
din socotelă numărulă 24.
Ambele tratate au fosta în genere salisfâcătore, cu deosebire cestă din urmă.
După acestea au urmată criticele relative la a-cestea traetări, apoi Raportulă Comisiunei asupra ope-rateloră practice. Apoi s’au cetită operatele: Importanţa curăţeniei în educaţiunea şi crescerea scolariloră de Va-siliu Totană înv. în Maieră şi .Despre remuneraţiunî şi pedepse", de Demiană Nechiti, înv. în Ilva mică, ambele teme forte bune.
După aceea s’a alesă o eomisiune de şepte inşi, cari să studieze tema „Pedepse ;şi remunerupuni", şi în şedinţa de a doua 4* se-şî dea raportulă relativă. După aceea vice-preşedintele dă cetire unei scrisori a inspec torului scolastică din Bistriţa relativă la tundaţiunea şi portretulă lui Gonczi, au şi subscris’o mulţi învăţători, de unde a resultată suma de preste 25 fl., după cum <)ice „Kolozsvâr».*)
Şedinţa a V-a s’a începută iotă în 4'ua acăsta la 3 6re. Aci vorbi profesorulă gimnasială, d-lă Gregore Pletosă, despre îantă, metodulă cantului şi istorioulă cântăriloră bisericesc!. O prelegere forte interesantă, în care arată însămnâtalea fiecărei rugăciuni şi cântări ce obvină la liturghie. Apoi arată cum ar trebui cântate răspunsurile !a liturghia, cum uncie cântări pănă la Hie roviefl. Cântarea acesta o esplicâ cum celoră mai mulţi învăţători nu li s’a fostă esplicată nici când.
Şedinţa a VI, la 28/9, dela 7—8 6re a. ra. Profesorulă Pletosă propuse cântările dela liturghiă şi în deosebi; Mărire Tatălui şi răspunsurile; dela 8=9 pro-pjse luliu Popă poezia: „Sunt fecioră sdravănă", dela 9—10 Jarda vorbi despre defectele învăţătorului, cari adecă se observă la unii învăţători. Aci fu vorba despre multe de tăie. căci vorba vorbă scdte, unde suntă mulţi adunaţi ideile se schimbă. Intre altele fu vorba şi despre calitatea legendareloră ce le posedernă. Ună membru întreba: ore n’ar fi bine să se facă ună legendară generală, care adecă să fiă astfelo compusă, în-câtă să suplinăscă manualele celea multe, cu deosebire la seolele cenduse numai de unulă său de doi învăţători ?
Intregă corpulă Reuniunei a recunoscută, că o ast-felQ de carte ar fi fbrte de lipsă, ba a şi rugată pe Pre-sidiu să binevoiescă a primi insinuările aceloră domni membri, cari ară fi aplicaţi a conlucra la acelă opă. Nu sciu decă s’a insinuată cineva ori ba, propunătoriulă însă s’a esprimată, parte în cercuri mai largi, parte mai in guste, ba şi atunci publice, cu elă nu fuge de muncă numai colegi de şl ar mai afla.
Vomă vedâ ce va aduce viitori ală; ar fi însă daună decă şi acâstă propunere ar remâne dreptă materială pentru trotoarulă cătră internă, căci scrisă este: cama până la iadă e pardosită numai cu principii bune — cari nu s’au realisată.
Şedinţa a Vlf-a, la 28 Septemvre după prânejă. Dela 2—2Vj 6re a propusă luliu Popă cantulă. Dela 2Va—3 tractată practică de învăţâtorinlă Dionisiu Ist rate din Borgo-Mureşeni: „Lupulă în dogă de mărie". Putea fi multă mai bună acestă tractă. Dela 3—6 ore sera d-lă Pletosă propuse cantulă.
*) N’avemă noi destule nevoi? Să mai contribuimă acum şi pentru fundaţiunile şi portretele unguresc!? Ore Ungurii ară fi dată pentru Români într’ună casă analogă? — Red.
Şedinţa VIII, în 29 Septemvre dela 7—9 a. m. propuse Pletosă rântârile bisericesc!; dela 9—12 luliu Popă cântările naţionale. Dela 3 —5 p. m. totă cantulă prin ambii profesori: Pletosă şi luliu Popă.
Şedinţa IX, la 30 Sept. dela 8—0 în classa a IV-a normală a tractată învăţătorulă Hangea din Măgură „ Atributul u“ şi încă fârte bine. — După prânejă dela 2—5 ore se ţinură probe de cântări.
La 1 Octomvre se mai ţinură înainte de prârnjă probe din cântă, er după prân^ă ultimele probe totă din cântă, er sera ne adunarămă la hotelă „Griviţa*, unde lângă ună păhară de vină ne luarămă adio, şi la 2 Octomvre ne depărtarărnă fie-care la ale nostre, ducăndă dda conferinţe suvenir! plăcute, er din librăria „Concor dia* lucrurile, de cari avemă lipsă peste anulă înlregă, alâtă pentru noi câtă şi pentru elevi.
Ună lucru însă a fostă bătătoră Ia ochi: învăţătorii dela seolele comunale dm fostulă districtă ală Năsăudu-îui, adecă dela acelea scole, cari s’au făcută în comunele românesc!, pe bani comunali, şi recviraţî de inspectorulă reg. din fii de Română, ce'ă puţină aşa se 4*ce, din a-ceştl învăţători singură Finegariu din Salva a luată parte la şedinţele reuniunei Mariana. Şi suntă a<Jî multişăre seăle comunale, unele numai pe hârtiă, cum suntă celea din Nepos şi Maieră, er altele şi în realitate, precum cea din Salva, condusă de zelosulă învăţătoră Finegariu, cea din Măgura, condusă de fabricaatulă de bastdne George Popă, cea din Ilva mică (lără elevi) condusă de Traiană Moldorană, fratele profesorului dela universitatea cluşană Moldovană Gergely, cea din Ilva mare, condusă de Va-siliă Baciu (fără elevi), şi cea din Teiciu, condusă de T6der Pupăză. Din toţi aceştia numai Fiaegariu din Salva a aflată de bine a lua parte la şedinţele reuniunei nostre.
E dreptă că cei mai mulţi din ei nici că au lipsă de reuniunea nostră. deorece nu se ocupă cu prelegerile, deorece n’au cui prelege, că omenii nu voră a’şî da băieţii la seolele conduse de dânşii, şi bine şi facă.
Credă că nu lucru fără interesă va fi de voiu a-minti puţină şi despre portulă învăţătoriloră noştri. A-cesta variază forte, după starea materială şi după gustă.
De bună semă că fundă noi învăţătorii tare modestă salarisaţl, ba unii din no: fiindă în neplăcuta posiţiă de a ne căpăta lefile tare neregulată, cum suntă mai toţi învăţătorii dela seolele confesionale din fostele comitate ale nobiiiloră, învăţătorii fiiloră foştiioră iobagi, din a-cestea cause nu ne putemă întinde la vestminte fine şi bine croite. Unii portă vestminte destulă de sărăcuţe şi rău croite, încâtă stau pe ei ca pe gardă; alţii apoi păriă vestminte din materii lucrate în familiă; âr cei mai puţini suntă aceii, caii portă nisce vestminte, cari să dea celui ce le portă o înfăţişare deamnă. Der pote oraulă vedâ la unii vestminte de materii lucrate în familiă, der lucrate atâtă de bine şi croite atâtă de simetrică, încâtă ţî-e mai mare dragulă a privi la celă ce le portă. D. e. înv. din Zagra, d lă Mană, se presentâ la şedinţele reuniunei Mariana înlr’ună căpută (spenţelă, mânecară, zăbună, tunică) de pănură lucrată de soţia d-sale şi croită de ună croitoră de profesiune. Căputulă acesta-lă p6te purta ori-ce procatără (advocată), ori profopopă fără sfială şi cu fală. Pânura lui spune lămurită că ţesătorea scie să luere lâna omenesce, er croitura căputului ne arată bunulă gustă ală celui ce-lă portă. Ună astfelă de căpută aşă preferi mai bucurosă deeâtu celea sdrenţe ce le cumpărămă pe bani scumpi şi ţină numai câte o iarnă multă două.
De dorită ar fi ca toţi învăţătorii să aibă barem! când se presintă în societăţi câte ună rendă de vestminte mai bune, mai simetrică croite, că precum paserea se cunosce parte de pe cântă, parte de pe pene, aşa şi omulă, de unde a eşită proverbiulă: ori vorbesce cum ţl-e portulă, ori te portă cum ţî-e vorba!
Şedinţa generală a reuniunei , Mariana" pro 1888, se va ţine în comuna Sân-georgiu, la dorinţa colegiloră, de acolo, cu deosebire a d lui directoră Mihaiu Domide, şi adecă în sărbătorile Rusaliiloră,
La revedere acolo!	I. P. R.
O venătore de urşi.
Din pădurea Arpaşului inferiorii, Octomvre 25.
In 9 Octomvre s’a începută o venătore contra ur-şiloră la Avrigă şi s’a continuată prin tote pădurile, pănă în pădurea Ucei interibre, unde în 25 Octomvre s’a ter minată cu resultatulă că au fostă împuşcaţi 12 urşi.
In pădurea Avrigului a împuşcată în 9 Octomvre d-lă Dr.Sfauch 3 urşi, dintre care 2 au cădută morţi, er ală treilea numai a doua 4* Iau aftatti mortă. In 10 a împuşcată d. grotă Sehweinitz o ursoică in pădurea memorată. Iu 12 notarulă Vaieriană Oprişu în pădurea Ucei superiâre ună ursă de 3 ani. In 13 a împuşcată d. ioco enentă Andreiu Berger ună ursă şi d-lă pro-pre-tore Meţiană Aldulia o ursoică de 5—6 ani în pă urea Arpaşului inferioră. fn 15 sublocotenentul premiată din Germania von Hugo ună altă ursă totă în pădurea Ai-paşului inlerioră şi ună grofă unulă în pădurea Ucei superiore. In 16 la 4 bre ante m. locotenentulă Berger a împuşcată unulă de o mărime uriaşă şi de o gre-
utate nespusă, căci 16 omeni nu au fostă în stare a-lă ridica. In 21 venâtorulă Clonţia ună puiandru de ună ană in pădurea Ucei interiore. In 22 ună altă vânătoră la ’nsărată a mai puşcată unulă. A mai împuşcată şi altă vânătoră 2 vulpi. Lupi nu au eşită nici unulă. Pe la începutulă vânatului a fostă timpulă ploiosă şi rece, căci de era mai bine sâ puteau împuşca mai mulţî.
Unu participante.
invitare. Comitetulă jparochială gr.-orientală din Arp&tacă, protopresbileratulă TreiscaunelorO, are onbre a învita pe toţi onor. domni binefăcători şi voitori de a participa !a Actulu sânţirei bisericei celei nouS cu hra-mulă st. mucenică Dimitrie, ce se va săvârşi la 26 Octomvre (7 Noemvre) a. c., precum şi la banchetulă, ce va urma la 1 oră p. m. în sala edificiului şcolară. Pre-ţulă unei couverte este 1 fl. 30 cr.
Arpătacfl, 21 Octomvre 1887.
Cu profundă respecta:
Dionisin Nistoru, parochă.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
BERLINtJ, 3 Noemvre. — Reichstagulfi e convocată pe (Jiua de 24 Noemvre.
Starea sănătăţii împăratului s’a îmbunătăţită în modă însemnată.
HAMBURG, 3 Noemvre. — Circulă Renz a arsă totală.
DIVERSE.
Ună curioşii episodu din viâţa literară în Germania, despre care ni se telegrafiase; Doi autori dramatici, celebrulă scriitoră Paulă Heysse şi contele Schack, făceau parte din societatea ordinului Maximilian, instituţiă fundată de regele Maximilian ală Ba variei, în interesulă literiloră şi ală arteloră, în urma unei modificări făcute statuteloră ordinului, ei cre4ură de datoria loră de a’şi da demisiunea loră din posiţiunea onorifică de membri ai societăţii. Ca consecinţă, baronulă de Perfall, inten-dentulă teatreloră regale ale Bavariei, le scrise că convenienţe înalte îlî4 obligau de a amâna representarea ul-timeloră loră piese, primite la teatrulă regală din Mun-chen. Cei doi autori primiră cu fbrte rea disposiţiă acestă comunicare, şi răspunseră prin inter4icerea absolută de a se mai representa vreodată lucrările loră, atâtă cele din urmă câtă şi cele dinainte la teatrulă din capitala Bavariei şi încheiară serisbrea loră ast-felă: „Decă autorii au necesitate de teatre, teatrele au necesitate de piese; eelă din Munehen nu va ave pe ale nbstre". In-cidentulă a făcută multă sgomotă la Miinchen şi în totă Germania. Eiă fu aplanată după puţină timpă, mulţămită intervenirei principelui regentă ală Bavariei, care în a-cordă cu sentimentulă publică, a dată dreptate celoră doi autori, intimânda baronului Perfall, la care apreciezâ mai presusă de ori-ce lealitatea cea mai deplină, ordinulă de a relua repetiţiunile operiloră d-loră Paulă Heysse şi corniţele Schack. Piesa lui Paulă Heyse „înţelepciunea lui Solomonă" va ti jucată la Frankfort înainte de Munchen. Prima representaţiune s’a dată acum câteva 4H0 la teatrulă din Lipsea, cu ună suecesO imensă şi cu o atâtă de mare dărnic ă de ovaţiunî şi rechemări, că s’ar fi putută crede a fi mai multă în Italia decâlă în Germania.
Curăţitulu vaseloru — Intre mijlooele de întrebuinţată pentru a se scote gustulă rău din vase gole, urmă-torulă dă cele mai bune resultate: După ce se pregătescă buţile, antalele, buriaşele, 4^cătorile, pentru a se umplâ cu vină, se tbrnă in ele apă caldă, care a fierlă cu frun4e de persică. Se astupă bine la vrane şi după câtva timpă se scurgă şi printr’aoestă opărelâ se scote gustulă rău din vase. Decă încă vasele suntă oţetite, seu mucegăite, după ce se spălă şi se ră4uescă bine, apoi se clătescQ şi se afumă cu fitile anumite de puciosâ, se opărescă er’ din nou şi frecă cu cenuşă; apoi se spălă din nou şi se scurgă bine. Pentru mai multă siguranţă se pbte a se turna în vasă odată cu cele 2 cofe cu apă caldă şi o oca de carbonată de sodă şi după ce s’a rostogolită bine vasulă cu acestă opărelă se scurge şi se clăteşte vasulă cu apă rece. Acea sare albă ce se cumpără dela spiţerii cu 1 leu 50 b. kilogramulă, numită carbonată de sodă, nî-a dată resultatele cele mai bune la opărirea vaseloră nouă neîntrebuinţate încă: Opărela ese din vase galbenă de totă; ceea ce pentru ori cine e o probă că s’a scosă din dogele de ştejară multă tanină şi materii ce se to-pescă în acea leşie şi care de n’ar fi sebse din dbge, pe câtă e cu putinţă, ar strici şi fata şi gustulă vinului.
(,Gazeta Sătânului«.)
*
* *
Cununiă. D lă lânii Rebrenu, absolută de facultatea teologică în Bpesta, îşi va serba cununia sa cu d şbra Emilia Mureşianu Duminecă în 20 Noemvre la brele 3 p m. în biserica greco-cat. din Sesarmu. — Intr’ună câsă bună!
Editoră şi redactorft responsabilă; Dr. Aurel Mureşianu.

Nr. 233.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
<i& 'OfîzîUii
din 31 Octomvre st. a. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . Rentă de hârtiă 5% Irriprumutulil căiloră ferate
99 80 86.70
149.—
ungare ...........
Amortisarea datoriei c&i-lorfi ferate de ostfi ung.
(1-ma emisiune) ... 9672 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... — —
Amortisarea datoriei căilor 0 ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 112 50
Bonuri rurale ungare . . 1( 3.70 Bonuri cu ci. d6 sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-mişfl ........ 104.40
Bonuri cu ci. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 25
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
împrumutul^ cu premiu
ung.................... 123 80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 — Renta de hărtiă austriacă 89 35 Renta de arg. austr. . ,	82.60
Renta de aură austr. . . 111 50 Losurile din 1860	. . . 135.25
Acţiunile băncel austro-ungare ....... 887 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Ac!., băncel de credită austr.283.70 ârgintulă —. — Galbinl
împărătesc! .............5.93
Napoleon-d’orI ....	9.93
Mărci 100 împ. gerrn. . . 61.40 Londra 10 Livres stcrlinge 125.50
ISurs» de ISusuresci.
Cota oficială dela 19 Octomvre st. v.
Renta română (5°n).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit tone. rural (7°/o) -
J?
urban
Cump.
93Va 96— 91— 34— 105— 913/4 103— 96— 87 V.
(5°/„)
°/o)
(5°/o)
Banca naţională a României 500 Lei----------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă .	.	14. */<
Bancnote austriace contra aură. .	2.03
1887.
vend.
9 «V» 97— 92— 36 — 106— 92 b * 104— 97— 88 Va
15.—
2.04
C«ir»uiu pieţei Braşovă
din 1 Noemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.63 Vend. 8.66
Argint românesc	......	»
Napoleon-d’orî.................»
Lire turcesc!..................*
Imperial!......................»
Galbeni................. »
Scrisurile fonc. »Albina »	6°/0	.	»
n * f> 5°/0 .	„
Ruble Rusesc!.................»
Discordulă ...	5
8.55	»	8.60
9.89	»	993
*	11.22	»	11.26
»	10.21	*	10.25
»	5 86	»	5.90
»	101.—	*	102."
,	98.—	-	99.-
»	109.—	»	110.—
7—10°/9 pe	ană.
#
#
m
«
#
♦
#
Şcolă privată comercială.
La 2 Novembre a. c. st. n. voru începe obicinuitele mele prelegeri din
Oomptabilitate simplă, şi duplă, matematică. şi corespondinţă.
Oiarsial cLurezâ. 6 lxxni.
Prelegerile se voru serva în limba germană, însă la casă de trebuinţă eu esplicari suficiente în limba ungară şi română.
Orele de studiu: Luni, Mercur! şi Sâmbătă sera dela 8 pană la 9 bre în locuinţa mea Strada lunarilor!! media sub Nr. 227.
Honorarulu pe lună 5 fL
Doritorii suntă invitaţi a se adresa în locuinţa subscrisului în brele postnieridiane sdu în comptoarulu D-lui Andreiu A. Popovici, Strada Scheiloru Nr. 146 deia 8—12 bre în tbte dilele.
Iosifu Hatlu,
3—3	comptabilă.
m
9
m
•
m
m
#
#
«
m
f
•
m
m
m
m
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovîi.
Tren ul il Trenulă
Trenulă Trenul ă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
a) Dela
0 ,
c)	„
d)	„
e)	»
a)	Dela
b)	.
c)	Din
d)
e) „
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovn la Peşta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovîi la Bucuresci:
accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixta Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedi.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovă:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecfî. mixlâ Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucuresci la Braşovă: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ameefi.
A.	Plecarea posteloru:
Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 80 min. după am&JI, „	„	Zizinu: 4 6re după am6(p.
„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute năptea,
,,	la	Făgăraşul 4 ore dimineţa.
„	la	Săcele: 4 bre dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă: 10 6re înainte da ametjî. Zizinu la Braşovâ: 9 ore a. m.
Secuime la Braşovă: 6 bre sâra.
Făgăraşu la Braşovă: 2 bre dimineţa.
Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
m m m

PuMIeitiimile „0
m
Ul AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclo-81 pedică-literară cu ilusfraţiunî, Cursulă XI. — Apare In 1 si 15 (Ji a lunei în numeri de câte IV2—2V2 eole cu ilustraţiuni frumbse; şi publică articlii social!, poe-siă, nuvele, romanurl, suvenir! dc călătoria ş. a. — # Mai departe tracteză cestiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vietei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de preiutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiun! din patriâ şi străi-nătate; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesee a face câte o oră plăcută famliiei strivite de grijele IU vieţei; şi peste (otu nisuesee a întinde tuturoră indi-
GHERLA — SZ.-UJVÂR.
*
«
#
#
#
vi^ilorâ din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	Preţulă de prenumeraţiune pe anulă intregu e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franc! — lei noi, plătibilî şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieescă, scolastică şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 2V4—31/* co!e; şi publică articlii din sf«ra tuturora sciinţeloră teologice şi intre aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătoiî şi diverse ooasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi soientifice-literarî. — Preţulă de abonamentu pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franc! — lei noi, plătibilî şi în bilete de bancă şi in timbre postai!.
A se adresa la „Casicelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de venerare şi ur-
mătorele cărţi:
*
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina G. Z. Ro-vinară. Preţulă 20 <r.
Idealulu pierduţii. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Preţulă 15 er.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: JdealuEu pie.djtutt — de Pau-ţfâ lina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 er.
$|!	Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu
m Simu. Preţulă 10 cr.
®	Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu
Simu. Preţulă 10 cr.
m Elu trebue să se însore. Nuvela de Mai ia Schwartz traducere de N. P. N gruţiu Preţulă 25 cr.
IU Branda seu Nunta fatala. Schiţă din emigrarea IU Ici Dragoşu. Nuvelă is'orică naţională. Preţulă 20 cr Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-!mann, de Ioană Tanco. Preţulă 80 or.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Krnest L°gouve, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu CObzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
Petuiantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. ŞuluţO. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii dc Vasiliu Ranta-Buticescu. Unu volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popu Reteganulă. Ună volumă din 14 cOle. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologia. Discusium filosofice şi istorice maghiare privitore la Roman!, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opîi completă ) Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Totelrei împreună costau 1 fl. v. a.
parandialî), a învăţătoriloră şi a altoră bărbaţi de sc6lă, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nbstră pedagogică abia ailămă vre-ună opă. întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă Directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro-mân!. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr.
Manualii de Gramatica limbei române oentru sed-lele poporal! în 3 cursuri de Maximă Popă profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este aprobată prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dalo 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu mă uita. Coleeţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitatiâ s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducetore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţător! şi preparanrjî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftiue câr(i de rugăciuni.
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş: cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr.
1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! —■ frumosă ilustrată pentru pruncii şcolar! de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară
«
«
§
*
i
•
i
t
•
§
i
i
9
i
9
9
9
9
9
»
Biblioteca Săteanului Română Cartea I. II. III. broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. 9
IV. cuprinc|endâ materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din eeonomiă, indusfriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaş! şi comercianţi. Preţulă 50 or.
Economia pentru scOicle popor, de T. Roşii». Ed. II. Pr ţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru înveţâ-mentulă intuitivă în folosulă eleviloră normal! (pre-
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii 9 şcolar! de ambe secsele. Cu mai multe icone fru-mose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 % cr.; — 50 esemplare cosLau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. $ Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei 8 de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumbse, Cu 8 mai multe iidne frumose	Preţulă unui esemplară 8
espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem- 8 plare 5 fl. v. a.	8
Epistolia 0. N. Isusă Christosfi. Preţulă unui esemplară legată e 15 cr.	8
«9
Tipografia ALEXI, Braşovu.