REDAOTITTJF.A ŞT AI5MINTSTRAŢIIJNI5A t BRAŞOV(j, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe un fi anii 12 6or., pe ş6se lut! 6 fior., pe trei Iun! 3 fior. Eoiaâaia şl atrăia&tate; Pe an fi 40 fr., pe ş6se lua! 80 o\, pe trei <>u>î 10 frâne!. St PREWUMERĂ: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. ANUH / IURILE: O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare r.u şrlFaesou. — #e ratrnmltu. NB 232 Joi, 22 Octomvre (3 1887. Braşovti, 21 Octomvre 1887. De câte ori amu vorbită de starea financiară a statului şi de continuele sporiri ale sarciniloră publice, amă susţinută, că pe lângă militarîs-mulă multă costisitoră, de care este bântuită acp intriga Europă, isvorulă de căpeteniă ală defici-teloră şi ală sărăciei este politica îngâmfată a regimului ungurescă, care nu stă în nici ună raportă cu puterile şi trebuinţele popdreloru din acostă parte a monarchiei. Acum şi unulă din principalele (Jiare unguresc! recundsce acesta, deşi elă are în vedere numai fericirea naţiei maghiare. 6tă ce scrie oposiţionalulă „Peşti Naplo44 asupra urcăriloră de dare, propuse de d-lu Tisza, şi asupra promisiuniloră lui privitdre la restabilirea echilibrului în finanţe: „Guvernulă trebuia să alâgă una din două. Sâu să reducă problemele statului la nivelulă puteriloră naţionale, aşa ca organismulă statului sS nu fia mai greu şi mai mare decâtu corpulă lui şi destoinicia ţării şi aşa să restabilescă echilibrulă, său să încărde naţiunea cum se întinde o cărdă, ca său să supărte ur *atele sarcini ale statului, său să se rupă, dccă nu se mai păte suporta. Guvernulă a alesă pe cea din urmă din aceste două metode. E şi lucru naturală, căci pentru guvernă e cea mai favorabilă metodă, prin care îşi măresce puterea; elă păte printr’însa stărce mai mulţi bani şi prin urmare păte să şi cheltuăscă mai multă şi păte face politică în stiiu mare, pe când în casulă contrară politica ar suferi, ăr nu cetăţenii. Pentru bărbaţii de stată e totdăuna politica lucrulă de căpetenia, nu bunăstarea individuală a ămeniloră şi fericirea loru44. „pică că e patriotismă, când se confiscă fericirea popăreloră în favărea puterii de stată şi a/politicei. O potă face, în alte ţări mai greu, la noi uşoiu; căci în Ungaria puterea regimului şi aparatulă ei este deja într’o asemenea hipertrofia asupra individului, a societăţii şi a în-tregei naţiuni, încâtu elă păte să facă cu ea ce-i place, cu resignaţiune supărtă totă, corpulă bolnavă nu mai are putere de a resista bălei, rae-diciloru şi îngrijitoriloră, elă ia tăte medicamentele, întâmple-se ce se va întâmpla, ei potu face cu elă ce voiescă. „Aşadăr cheltuielile statului încă se voru mai mări şi echilibrulă se va restabili prin urcarea dăriloră esistente şi impunerea de nouă dări. Acâsta este politica financiară a lui Tisza.44 „In timpă de trei ani, după ce deficitulu de faptă oscilâză între 40 pănă la 50 miliăne după cum arată bilanţulă şi după ce guvernulă a promisă, că visteria statului va avă în cursă de câţl-va ani ună escedentă; aşadăr în timpă de trei ani veniturile trebue se se urce cu 40 pănă la 50 miliăne, adecă veniturile statului trebue să se urce dela 303 miliăne, câtă făceau în 1886, la 345 pănă la 350 miliăne44. „Atunci va pută fi ună plusă în budgetă, presupunândă că pănă atunci nu vomă face multe datorii nouă. Cum speră regimulă a dobândi aeestă resultată?44 „Pe cale directă şi indirectă. Elă urcă darea pe case; fiă-care, care posede o casă, să plătâscă mai multă dare. Elă urcă adausulă la darea pe venită şi darea pe câştigă; la acăsta se voră gândi inspectorii de dare cu ocasiunea măsurării dării, pentru acăsta nu e de lipsă a se aduce o lege nouă. Elă urcă dările de transportă, prin caii îngreuiăză comunicaţiunea şi scumpesce preţurile Elă urcă timbrele. Elu urcă taxa procentuală la vinderea de moşii său la moşteniri, ce şi pănă acum a fostă o sarcină grea pe spi narea proprietariloru şi ce scădea preţulă la fiă-care cumpărare, acum îl va scadă şi mai mult44. „In fine li se impune dări şi creditoriloră statului, der numai posesoriloru de losuri urcân-du-se taxele de timbru. Carnea de totă soiulu va fi mai scumpă, pentru că se urcă darea de consumă pe carne. Mai scumpă va fi vinulu, fiindcă se urcă darea de consumă pe vină. Mai scumpă va fi racliiulă, fiindă că noua dare pe spirtă va fi celă mai mare dintre nouăle venituri. Mai scumpă va fi orl-ce ţigară, orî-ce tu-tună, fiindă că monopolulă tutunului se refor-tnăză. Mai scumpă va fi zaharulă, căci austriacii ceră să se urce preţulă lui ca compensaţiune pentru urcarea dării pe spirtă.44 „C’u:iă cuvântă, câştigulă şi comunicaţiunea se voră îngreuia, viăţa se va scumpi şi noi vom plăti mai multă dare — aşa restibilesce Tisza echilibrulă.44 Cumcă aşa se va întâmpla, continuă, „Peşti Naplo44, o sciamu dinainte. Destulă a admoniată oposiţiunea. Răulă Ta creată administraţia fără capă a guvernului şi spre a-lă lecui elă se folo-sesce acum de rigăre draconică şi de mijlăce desperate. „N’avemă noi să discutămă, dâcă acăsta trebuia să se întâmple aşa ori nu? — De sigură că nu, dăr peste acăsta amă trecută44. „A reduce statulă, adecă eheltuelile sale, dicu ei, nu merge, acăsta nu e permisă. Dăr la noi ară fi de lipsă o asemenea reducere precum e de lipsă pretutindeni în Europa, căci şi în alte state sarcinele suntă mari de ne mai suferită şi suntă deficite — la noi ce-i dreptă deficitulă şi dările suntă relativă cele mai mari; dăr noi, suntemă ună poporă săracă, o ţeră agricolă, fără de capitală, înglodaţi pănă în gâtă în datorii de stată şi private, îngrădiţi cu tractate vamale, şi prin sceste legaţi de mâni şi de piciăre ca o coloniă şi esploataţl.44 „Dăr dăcă este adevărată, că tăte aşa au trebuită să se întâmple şi să fiă, să ne supunemă graţiei guvernului.44 „Statulă e risipitoră, individulă să fiă cru-ţătoră. Pe stată să-lă salveze ministrulă, pe sine şi familia sa să şi-o 3alveze fiecare însuşi.44 „Să presupunemă, că urcările de dare plănuite s’au făcută, deărece ele se voru face neapărată, Ori-ce economia în Ungaria va suferi sub aceste legi44. „Şi care va fi resultatulu ? „Asta-i întrebarea, care va fi resultatulă ? Se va ajunge ăre scopulă? Fi-va restabilită echilibrulă? Da?44. „Unde suntă pentru acăsta garanţiile? Nu suntă nicăirî. Numai pe părete se zu- grăvescă. Noi credemU că promisiunea lui Tisza nu va fi împlinită.44 Armata englesă. In fascicola din Noemvre a foii »Fortnightly Re-view“, lordula Dilke începe o seriă de articole asupra armatei englese. Primuiă articulă a ajunsă la următă-rele conclusiunl : Anglia e nepregătită în timpă de pace şi nepregătită în timpă de răsboiu. Flota englesă e pră slabă pentru misiunea ei. Ea stă îndărătă cu privire la navele grele şi tunuri de litorală, precum şi a torpileloră. Anglia slă deschisă pentru orî-ce invasiă, bombardare şi prădare. Porturile comerciale şi arsenalurile nu suntă apărate contra unui bombardamentă. Pierderea staţiu-niloră năstre de cărbuni păte avea de urmare ruinarea întregului cornerciu englesă. Anglia n’are o organisare pentru apărarea ţării. N’avemă o reservă, nici destulă artileriă de câmpă, nici reservă de cai şi de aceea nu păte mobilisa nici două corpuri de espediţiă. Posiţia militară a Angliei scade din ană în ană în comparaţiă cu Francia şi cu alte Puteri europene. Totă aşa de rău stau lucrurile în India şi în Colonii. FOILETON U. TIMOTEIU giPARIU (F i n e.) Să dămă ună scurtă esemplu culesă din Tentamen Criticum. Voră fi primele frase ale rugăciunei Tatălu nostru, astfelă cum, după ideea lui LaurianO, era trecută din limba latină în acea limbă pe care densulă spera să o insinuâscă Româniloră viitorimei : Textu latinii: Pater noster, qui es in coelis, sanoti-ficelur nomen tuum; advenişt regnum tuum; fiat volun tas tua sicut in coelo et in terra.... întâia transformaţiune presupusă: Patre nostru, qui esci in celi, sanctifice se nome teu; advenia regnu teu; fia voluntate tea, assieo in celu et in terra... A doua transformaţiune presupusă: Patre elle nostru, qui esci in celori, sanctifice se nome elle teu; venla regnu ellu teu; fia voluntate ella tea, quomu in celu et în terra... A patra transformaţiune presupusă: Parente ’le nostru, quale esci in celori, sanctesca-se nome ’le teu; venia imperiu ’lu teu; fia volia ’la tea quomu in celu et pre panimentu! pane ’la nostra ella de tote die ’le da ni estadi... In sfârşită, trecendă cu neluare în sămă asupra adevăratei enunţierl actuale a rugăciunei, elă presinta ca atare pe cea următore, şi păte c’ară găsi-o prea vulgară celă care ’şî-ar da ostenăla a reconstrui aceeaşi rugăciune după datele Dicţionarului Academică redactată cu treizeci şi mai bine de ani în urma Tentamenului. fită aci şi versiunea preconisată pentru viitoră: Tata ’lu nostru, quale esci în celori sanct.esca-se nome ’le teu; venia imperatia ’la tea; fie volia ’la tea, prequomu e în celu et pre panimentu... In contra vechei şcole, care întemeia studiulă lim-bei române pe aşa zadarnice ipotese, au făcută reaeţiune eruditele cercetări şi constatări ale lui Timotei Gipariu, consemnate şi desvolfate în următorele lui publicaţiunf: Elemente de limba română, dupe dialectele şi monumentele vechi. B 1 a ş i u, 1854. Crestomaţia sSu Analecte literare din cărţile mai vechi şi noue românescî, tipărite şi manuscrise, încependu dela secoluliî XVI-lea pană la alu XlXlea, cu o notiţă literară Blaşiu, 1858. Principii de limbă şi de scriptură. Blaşiu, 1866 In acăstă carte elă a contopită tote studiile sale ante-ri6re asupra iimbei române, pe care încă dela 1847 începuse a le publica în Organulu luminărei. Apoi, în Archivulu pentru Filologiă şi Istoriă (1867—1879.) suntă de însemnată următorele studii: XIII, Principii de Limbă şi da Scriptură; XIV, Forme antice românescî; XVI. Elementele streine în limba română; XXVI, Fantasii Etimologiciî; XXXVI, De latinitatea Iimbei române; XLIII, Gramatiştii şi Ortografiştii români; XLV, Limba de adî şi de deunăfi; şi altele. In fine, ea suplimentă la Gramatica Lirnbei Române, publicată în două volume la Bucurescî în anii 1869 şi 1877, T. Cipariu tipări în Blaşiu ună scurtă resumată ală aeeitoră lucrări, sub titlulă: Despre Limba Română. De aci se potă culege cu mai mare înlesnire adevăratele principii, care au mânată pe aeestă erudită şi laboriosă bărbatu în studiele sale asupra graiului şi scri-sorei românescî. Elă constată că limba năstră nu s’a născută din latina scriitoriloră clasici, ci din graiurile poporane şi rustice său ţărănescl ale coloniloră adunaţi în Dacia cam de pretutindeni, „din totă imperiulă romană, şi aşa ,nu numai din Italia ci şi din alte părţi ale imperiului, »din Africa, Siria, Asia, Thracia, Moesia, Panonia, chiar şi din Galia şi Ispania.44 Aeestă origine poporană a d alectului Daco-Romană o dovedesce scrutândâ pe deoparte în literatura latină, şi mai cu sămă în scriitorii ei comici, totă ce s’a putută păstra din vorbirea claseloră inferiăre ale societăţii romane, apoi pe de altă parte cercetândă în inscripţiu-nile dialectale ale anticei Italii, totă ce p6te presinta ună raportă 6re-care cu formele românescî. Intru aceste lucrări de o analisă scrupulăsâ, Cipariu a desvoltată o erudiţiune, o perspicacitate, o măeslriă care, lără îndoială, îi asigură ună locă de frunte nu nu- Nr. 232. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. MfcsurI de apărare a ţSrii. Ministrulă ungurescă de comunieaţiune a pusă în preliminarulCi bugetului pe anula 1888, sub lillulfi 5 ala capitulului „Investiţiunî* 350,000 fl. pentru unele ameliorări ale singur aticelor u şosele comitatense, urgentă necesare din punctulu de vedere ală aperârii terii. Pentru aceste sumo piănuesce ministrulă, precum află „Budp. Korr«, următorele lucrări: Construirea şoselei Dobriţină-Nyiregyhaza-Csap Ungvar şi podulă do peste Latorţa ce se află lângă Szurthe la şoseua Ungvar-Csap 190,000 fl.; terminarea părţii de şosea dela gran ţa oraşului Cremniţă pănă la graniţa comitatului Sold, a şo selei Şemniţă-Cremniţă-Priecopa 30,00 ) fl.; reconstruirea părţii prăpăstiose dela Gaborhegy la şobua Freistadll-Tapolesany Also-Kubin 30,000 fl.; construirea şoselei Tein-Crasna-Buzău 20,000 fl. ; construirea şoselei Hanus-falva-Giralt 30,000 fl. şi în fine ia şoseua Tisza-Fured-Poroszlo construirea podului dela Tisz t Fured 50,000 fl. Din afară. fiarele din Petersburg', vorbindă despre dis-cursulu ce l’a rostită monarchulu austro-ungară înaintea delegaţiuniloru, 4’°^ „împSratulu, ca şi d. Crispi, nu promite decâtii o pace de scurtă durată. Diplomaţia rusă, adaugă (j>a' rele ruse, nu va ved£ încurândă decâtă o singură eşire din situaţiă : r gab o i u 1 u. In cercurile oficidse din Viena se anunţă că negocierile cu România pentru încheiarea unui tractată de comerţă voru fi reluate în cnr-sulu lunei Noemvre. In Viena esistă mare speranţă de a ajunge la unu resultatu favorabilă pentru ambele părţi. „Pol. Korr. anunţă că şi în cercurile bine informate din Bucuresci se vor-besce despre reînceperea negoţieriîoră în Noemvre şi despre reuşita loră. După o scire a foiei polone „Przeglond“, în districtele rusescî dela graniţă tină mare numără de oficerl ruşi din statulă majoră sub conducerea a doi generali revisuescă cu dea-mâruntulă şoselele şi podurile, adunândă totodată şi date statistice militare. SOIRILE PILEL Aflămă că înaltă Presfinţia Sa Metropolitulă Mironu Romanulă va sosi Sâmbătă sera în Feldlorâ, unde a doua cp, Dumineca dimineţa, va oficia serviciulu divină în Biserică. Luni va sfinţi noua biserică din Arpâtacă, cu hramulă Sf.-tului Dumitru. In şedinţa dela 29 Oebunvre n. a conventului dis irictului bisericescă reformată din Ardeiu s’a luată în desbatere eontractuiă ce avea să se încheiâ între biserică şi intre kulturegylet cu privire ia subvenţionarea bi-sericiloră şi şcoleloră reformate din partea kulturegylet ului. Referentulă Dr. Bela Szasz presentâ raport, ulă consiliului de direcţiune, în care se istorisescă stadiele prin care a trecută plănuita înţelegere şi se recunosce »patriotismul* kulturegyletului privitorii la ajutorarea bisericilorii şi şco-leloră reformate periclitate, der declară de neacceptabilă oferta kulturegyletului, fundă că elă vre să-şi reserve însuşi dreptulă de nenrjlocitâ supraveghiare a-upra ad-minislrârei oficiale a bisericiloiă şi şcoleloră subvenţionate, şi să'şî păstreze conposesiunea cu privire la obiectele de avere dobândite prin subvenţionarea sa, în tine fiindă că elă consideră chiar ca admisibilă se împartă însuşi ajutărele nemijlocită, o colindă autoritatea bisericescă. Prin acesta se pericliteză autonomia bisericei şi deci consiliulă de direcţiune respinge oferta kulturegyletului, ba chiar interdice singuraticeloră comune d'a primi subvenţiunî dela kulturegyletă. Decă însâ se va găsi o modalitate de a se da subvenţiunî, fără a se vătăma autonomia bisericei, atunci ea e gata a căde la învoială. Propunerea consiliului de direcţiune s’a ridicată unanimă şi cu aprobări la valore de con dusă. —x— Radu Pascu, unulu din vechia breslă a comercian-ţiloră Români braşoveni, pe care îlă petrecurămti Luni la mormentă, a lăsată pentru scâla română din Dârste 500 fl. Fiă memoria lui binecuvântată! —x— Resultatulu culesului de vii in cornitatultk Albei de josă în privinţa cantităţii e mai puţină decâtă mijlociu. In privinţa calităţii variezâ între 9—14 grade. Preţulă mustului ordinariu 70 ci\ pănă la 1 fl. feria. La Cluşiu culesulă de vii dă ună resultato multă mai slabă ca în anii trecuţi, atâtă în privinţa cantităţii, câtă şi a calităţii. Din causa ploiloră multe din tdmna acesta strugurii nu s’au putută coce. Comisarulă guvernului Iuliu Miklos a ţinută în Pesta o conferinţă vorbindă despre filoxeră. Conferen ţiarulă spuse că adi suntă infectate în Ungaria 600 de comune cu 80 până la 90,000 jugăre catastrale. Celă mai bună mijlocă de apărare e plantaţiunea de viţe destoinice de resistenţă. Intre alte mijldce de apărare s’a dovedită ca mai bună în Ungaria aşa numita altoire verde. —x— ♦ Pesfer L'oyda e informată, că guvernulu a luată din manile arândaşului Dr. Horvath (Biedhauer) moşule dela Deva ale statului şi înlenţioneză să întemeieze - colo o colouiâ de Giangâi. Prin aeăstă disposiţiune speră guvernulă să desvolte şi oraşulă Deva în favorea maghiarismului, —x— Cu (Jiua de 1 Noemvre s’au făcută în armata comună, între altele, următorele înaintări: la gradulă de generală: colonelulă lână Pokay, supracomplefă în re-gimentulă 34 de infant.., comandantă alu briga lei 31 de infant. (Braşovă); la gradulă de maiorii: căpitanii cl. I. Alexandru Lupa din regim. 74 da infant., şi Ieremie Veleanu din rigim. 31 de infant.; la gradulă de căpi-tanu classa I: căpitanii cl. II. Neculae Marină din reg. t3 de infant., şi George Popovici din regim. 61 de inf.; la gradulă de câpiiană cl. II: locotenenţii Nestoră Onciu şi Petru Bogdană ambii din regim. 50 de infant.,- la gradulă de sublocotenentă: cadeţii locţiitori de Oficeru lână Voicu din regim. 64 de infant., Damaschină Romană din regim. 51 de infant., Ilie Ciugudianu din ba-talionulă 28 de vânători (la regimentulă de vânători tirolezi); la gradulă de locotenentă comptabilă: subloco*. comptabilă Idnă Slrăulia din regim. 2 de trenă; la gradulă de sublocotenentă comptabilă pe sergentulă majoră Iosifă Brînză din regim. 12 de husari în regim 51 de infanteria. —x— Cunoscutulă filantropă evreu din Parisă, archimi-iionarulu Baronă Hirsch, care a trimisă d’abia mai deunăzi E0,000 franci în aură pentru incendiaţii din Botoşani, — acum se anunţă din Parisă ună altă dară, de natură a uimi pe mulţi: numitulă bancheră a oferită 100,000,000 (o sută milione) franci pentru întemeiarea de scoli israelite în Orientă. Se spune că din acestă sumă colosală voră ave sâ se bucure şi comunităţile israelite din România. Din acestă cau.să unii evrei din Bucuresci se agită, scrie „Naţiunea.“ Suntă transferaţi: locotenentulă Ilie Nedelcu d :ln regim 100 la regim. 64 de infant., sublocotenentuhl Terapontă Iliuţă dela regim. 41 la regim. 64 de inf., sublocotenentul Aur elă Predovicî dela regim. 100 la reg. 64 de infanteria. Atacerea alegerei dela Baia de Crişiu. Amă comunicată cetitoriloră noştri depeşa ce ni-s’a trimisă din Baia de Crişiu referitoră la ordonarea unei cercetări in causa modului cum s’a sâvârşită alegerea de deputată a lui Imre Hollaky din cerculă electorală ală Baiei de Crişiu, faţă cu d-iă Petru Truţa. Ordonarea acestei cercetări se basâză pe protestulă alegătonloru din partida d-!ui Truţa, pertractală la 29 Oct om vre s. n. din partea primei cornisiunî judiciare a dietei unguresc! In protestă se cere nimicirea alegerei, pe basa că Hollaky fu alesă contra candidatului Petru Truţa nurmi prin pressiuuî şi mijloce ilegale. Alegâtorii lui Truţa — se diee în protestă—nu numai că au fostă influinţaţî prin mijloce ilegale, der au fostă aruncaţi chiar şi în arestă, ba şi în alte moduri au fostă împedecaţl dela esercitarea dreptului loru electorală. O parte din alegătorii lui Truţa au fostă închişi înîr’unO grajdă, er alţii şi încă forte mulţi au fostă lipsiţi de libertatea alegerei prin abusuri comise cu puterea oficiului. S’au făcută abusuri la însemnarea voturiloră primite, multe voturi date pentru Truţa au fostă trecute pentru Hollaky etc. Autorii protestului declară acestă alegere ca celă mai mârşavă atentată contra dreptului electorală. După cetirea protestului şi a acluseloră lui, se ce-tesce declaraţiunea apărătoriloră alegerei, prin care se arată cu unele documente, că acusele protestului nu suntă adevărate. Vineenţiu Spett, representantulă protestatoriloră, susţine la pertractarea orală punctele acusei, susţinândă câ decă la acestă alegere nu s’ar fi comisă abusuri, Truţa ar fi căpătată 973 voturi, ar fi reuşită adecă faţă cu Hollaky cu o majoritate de 78 voturi. Cere nimicirea alegerei. Dr. Desideriu Nagy, vorbindă pentru justificarea alegerei, negă că 37 alegători ai lui Truţa ară fi fostă închişi înlr’ună grajdă Admite însă că acei 37 alegători au adormită în grajdă pe timpulă alegerei, fiindă beţi. După replica apărătoriloră ambeloră părţi, corni-siunea judiciară se retrage la o mică consultare, după care preşedintele anunţă ordonarea unei cercetări. Cercetarea se refere la următorele puncte: 1) Adevărată este că alegerea nu s’a începută la orele 8 a. m., care era timpulă prescrisă de lege pentru Începerea actului de alegere, ci la orele 9s/4, â‘ vobsarea s’a începută numai la 10 6re? 2) Adevărată e, câ alegătorii nu au votisată în ordinea prescrisă? 3) Adevărată e. câ voturile s’au primită fără a se aminti numele votisan-tului? 4) Adevărată e, că preşedintele, după începerea funcţiunei sale oficidse, a declarată înaintea alegătorilorâ, că voturile date pentru Petru Truţa nu le privesce ca valabile deoreee acestă candidată nu şi-a probată înaintea lui dreptulă de alegere? 5) Adevărată e. câ ai) votată şi persăne lipsite de dreptulă electorală, şi câ multe voturi au fostă storse cu forţa la urna electorală? 6) încheiarea alegerei pentru ce nu s'a făcută în modulă prescrisă de lege? Cu conducerea cercelărei este însărcinată Torok Zoltan, raportorulă comisiunei judic iare. Năseuilă, Oct om vre 1887- La 25 Septemvre st. n. a. c. se adună în Năsăudfl Reuniunea „Marianău a învăţâtoriloră români din fos-tulă districtQ ală Năseudului şi giură la adunarea gene- mai printre Români învăţaţi, der şi in cerculă Filologi -loră latinişti din străinătate. Lucrarea lui totuşi nu se opri aci; elă urmări şi mai departe destinele graiului poporană italică, strămu-. tată in Dacia cu colonii lui Traianfi. Nu trecură doui secuii după acadea, şi veni mo-mentuiă când acelă graiu resădită in depărtata Daciă. râmase pentru totdeuna cu totală isolată şi iastreinată de Roma. Atunci cârturăria slavonă în stată, în biserică şi in scolă, copleşi cu totul ă vorbirea poporului Daco-Romană. „Decă limba nostră* — c^ice Ci pariu în ale sale Principii de Limbă} — ,de aţâţi secuii tăiată sâu smulsă »din pământulă natală ală Italiei, pătimi forte multă, ca »şi o plantă strămutată sub altă climă iu mijloculă mâ-*râcineloră, părăsită şi necultivală, nu e mirare; ci mi-„rare e cum de nu s’a urcată de to'ă, cum n’a perită »în gerulâ şi turtunele Daciei. Rădăcina ei der a fostă „sânâtăsă, râbduriă, vârrosă.* Abia după o miiă de ani, şi adecă în secululă XV limba română începu din nou a se deştepta din somnulă ei letargică. Din acelă momentă, adecă din prima carte ce s’a scrisă şi s’a imprimată romârie.sce, Cipariu a prinsă starea limbei nostre cu aprope trei sute de ani înapoi şi a aflat’o mai latinescă încă în esenţa, în vocabulariulă şi în formele ei de pe câtă au fâcut’o cărturarii din epocele posteriăre. Acâsta a dovedit’o densulă prin nenumărate eseraple de cuvin'e şi de forme gramaticale, sistematică culese, coordonate şi analisate în studiile sale. In consecinţa acestoră cercetări elă a ajunsă la ore care conclusiuni ce se potă resurna în cele următore: „Limba românâscă, ne fiindă o fiică legitimă, ba nici naturală, a clasicei latine, frebue să’i recunoscemă originea ei poporană şi să nu ne mai cercămă a o reforma după cea literară latină. Caracterulă latinităţei ei este ună ce propriu ală său, care trebuie conservată şi nicidecum modificată. Cu câtă vomă privi mai înapoi cu atâtă o vomă afla mai italică în esenţa ei. Să nu ne sfiimă der a restabili în-tr’ensa de acum înainte t.otă avutulă italică ce’lă găsimă în documente reale ale secoliloră trecuţi şi din conirâ să fugimă de ficţiunele unei lirnbe imaginare*. Tote acestea suntă negreşitQ idei temeinice, basate numai şi numai pe logica istoriei, Cipariu le resumâ însuşi pănă la ore-care punctă în următârea frasă cu care işî încheie ultima sa notiţă Despre limba română: ,Resulfatulă studiului nostru asupra dialectului seu „limbei nostre în acestă periodă (dela ală XVI-lea seculă „înedee), este că, cu tdte că influenţa limbei slovenesci „mai ântâiu, apoi a celei neo-grecesci, şi în urmă a cellei francese în nostrp, a fostă cumplită de mare, ♦ totuşi dialectulă nostru a rămasă nestrămutată în for- „mele gramaticale şi syntactice, şi că numai în partea ♦ materială şi în elocuţiune s’au făcută schimbări notabile, aşa încâtu limba iomânescă şi astă-iji este totfl ♦ aceea, care se vede în primele ediţiuni din secolulă ală »XVI-lea.'“ Aşa esfe negreşită; cărţile scrise şi tipărite românesc! în ală XVl-iea secută suntă încă destulă de lesne la pricepută în filele ndstre; în acele cărţi găsimă cuvinte şi forme latinescî căijute în uitare şi pe care Ci-pariu ne îndâmnâ să le revendicărnă pentru timpulă nostru, să le restaurămă în limba actuală, să le reluămă în usă şi în vigore. Dreptă vorbindă, pdte câ uneori are şi dreptate, deşi s’ar părea aeji cam ciudată să auc^imă <}icându-se: mesereşte-me, Doamne, cum a <}isă la 1577 diaconulă Coressi, în locă de: milueşte-me Doamne, său se invincească far alegea, în locă de se învingă ori se bi-rue, seu conjugaţiunea: feciu, feceşi, fece, fecem, feacât şi fecere, în locă de : făcui, făcuşi, făcu, făcurămu, fă-curaţi, făcură, şi altele multe, fărte multe, (Jiceri şi forme mai latine decâtă cele actuale. Cipariu a avută marele merită a le descoperi, a le destăinui şi a le scdte din uitare, elă, mai înainte de ori-care. Mândru de aşa pre-ţidsă descoperire, elă împinge zelulă pănă a le impune limbei ndstre viitore ca o reintrare în posesiunea avutului strămoşescă. Relua-le-vomă in usulă limbei române, seu lăsa-le* Nr. 232. GAZETA TRANSILVANIEI. rală. ()iua de 25 Duminecă fiindă, membrii reuniunei merseră in corpore la frumâsa biserică, unde asistară la serviciului divină, fn aceeaşi di, la firele 11 de dimi-nâţâ, se adunară membrii presenţî — ca la 50 de inşi — sub conducerea demnului preşedinte, Reverendissimulă Domnă vicariu Gregoriu Moisilu, în seâla fundaţională, unde se ţinură şedinţele. Venerabilulă Domnă Pre edinte deschide şedinţa prin câteva vorbe potrivite, apoi se ur-mâză lucrările reuniunei; şi adecă: Mai întâiu se cetesce catalogulă membriloră. din care se vede că numai puţini lipsesnă, şi adecă cei din Borgo-Prundă şi Monoră. După aceea se invocă spiritulă Sântă întru ajutoră, se alegă doi notari, şi directorulă scolei fundaţionale, vice-preşedintele reuniunei d-lă Ion Jarda îşi tace ra-portulă său anuală. Presenţî la acâstă festivitate au fostă pre lângă membrii reuniunei, domnii profesori Fio-rian Moţocă şi Grjgore Pletosă, precum şi preotulă din locă, d lă lonă Macaveiu. După aceea se alegă comisiunile, şi adecă: 1) Comisiunea însărcinată cu censurarea raţiociniului şi cu în-crierea de membri noi. 2) Gomisiunea pentru censurarea operateloră teoritice. 3) Gomisiunea pentru censurarea operateloră practice. 4) Comisiunea care va studia defectele scâleloră nostre. Cu acestea şedinţa i se finesce, fundă timpulă în-naintată. De aci in corpore am mersă la hotelulă „Gri-viţa" unde amă asistată la ună prâncjă comună la care ne-au onorată pe lângă presidiu d-ni: lonă Ciocariă di-rectoră, Dr. Emilă Filipană medică, Dr. Art. Alexi pro-fesoră, d-lă Gr. Pletos prof., judele Popă, Piciu conductorii la cartea fund., preoţii Macavei şi Nascuţă din Năsăudă, căpitanulă pensionată Antonă. Toastele, fi-resce, n’au putută lipsi La 26 Sept. în 4>ua Crueei, se începu şedinţa II la 6rele 11 Vai după serviciulă divină. După cetirea catalogului vine raportorulă cornisiunei censurătore de teme teoretice, Ioană Popă Reteganuiă, şi arată că au intrată 11 teme teoretice şi anume : 1) Epistola în schia poporală, tractată teoretică de Ioană Popă Reteganuiă înv. în Rodna veche. 2) Modulă de procedere !a tracfarea limbei maghiare în scola poporală. Din materia acesta au întrată 3 tractate, unulă de luliu Popă înv. şcolei normale din Năsăudă, alo doilea de Clemente Gri vase, înv. scolei de fetiţe din Năsăudă, şi ală treilea de Vasiliu Onigaşă înv. sc61ei fundaţionale din Monoră. 3) Despre remuneratfunî şi pedepse, tractată teoretică de Demiană Nechiti, înv. în llva mică. 4) Ce se facă înveţătorulă pentru a-şî putea elupta o posiţiune considerabilă în societate ?, tractată teoretică de Macedonă Mană, înv. scolei fundaţionale din Zagra. 5) însemnătatea scolei repetitore, tractată teoretică de Ioană Nestoră, înv. în San-juana. 6) Importanţa curăţeniei în educaţiune şi crescerea şcolarilor ii pentru ea. Din acestă materiă au întrată două elaborate, unulă ală învăţătorului din Rebrişâra fosilii Leuca, şi ală doilea ală învăţătorului din Mieră Vasiliu Tofană 7) Autoritatea învăţătorului în scală dela ce se con-ditionhă? tractată teoretică de Ioană Tivadară, înv. în Kodna nouă (Şanţă). Din acestea se recomandă spre cetire în decursulă şedinţeloră temele lucrate de domnii învăţători: Ioană Popă Reteganuiă, Clemente Gri vase, (căc! Vasiliu Oni-gaşă e absentă, ăr luliu Popă concede însuşi, deşi tema d-sale încă fu lucrată cu mare diliginţă şi cunoscinţă de lucru), Damiană Nechiti, Macedonă Mană şi Vasiliu To lână, er temele celelalte se decide a se alătura la actele reuniunei şi autoriloră a ii se vota mulţumită protocolară pentru viulă interesă ce l’au desvoltată faţă cu reuniunea. După aceea se dă cetire temei d-lui Clemente Gri-vase, prin însuşi autorulă ei. Frumosă temă, bine studiată şi bine desvoltată. Ce daună numai că impregiu-rările ne silescă a no ocupa cu limbi streine chiar şi în sc6la poporală în detrimentul^ celorlalte obiecte de în-văţămentă. Căci, dăeă dreptă are d-lă Gnvase când c|ice că: „Graiulă e mai puternică în limba maternă, a-tunci esclusivă de acestă graiu puternică ar trebui să usăm în scâlele poporale. Pe când decî; ca ei vi ai statului în care trăimă, ne supunemă legei şi predămă în seolele elementare şi o limbă heterogenă firei limbei n6s-tre, pe atunci ca pedagogi nu putemă decâtă să firnă contra predărei ei, căci legea dăscălăscă 4’ce: numai o greutate de odată, er acesta lege nestrămutată este, deşi nu e cioplită la măsa verde. După aceea se dă cetire temei d-lui Macedonă Mană din Zagra. Temă frumâsă şi bine lucrată, încâtă ar me rita tipărită, ca fiecare învăţătoră să o cetescă rnăcaru odală în ană. — Cu acesta se finesce şedinţa a II la orele 1 şi jumătate după amecjl. Şedinţa a III se începe totă în 4‘ua de 26 Sep-temvre la Orele 3 după amăcjî. înainte de şedinţa se tacă subscrierile pentru adresa Papei dela Roma, apoi raportorulă cornisiunei esmise pentru censura soeoteleloră şi înscrierea de membri noi, d lă Mihaiu Domide, direc-lorulă scolei tundaţionale din Sân-georgiu, raportezâ că cassa reuniunei e în stare bună, că dispune de o avere de 624 fl. 50 cr., cari suntă depuşi spre fructificare la societatea .Aurora" în Năsăudă. Luându-se acesta la protocolu spre plăcută sciinţă, se dă cetire temei lui Ioană Popă Reteganuiă, prin însuşi autorulă ei. Nefiindă competentă a vorbi despre valorea lucrăriloră mele proprii, mă mărginescu a c^ice ceea ce a 4>să atâtă comisiunea censurătore, câtă şi în-tregă corpulă presentă alu Reuniunei, că adecă tema nu a lăsată nimică de dorită, a fostă lucrată cu diliginţă şi cunoscinţă de causă, dăr mai pre susă de tote cu o deosebită dragoste, stimă şi respectă câtră scumpa nostrâ limbă română. Aşa o fi, ori doră mî-au făcută numai ună complimentă? Aceia voră sci mai bine, cari s’au esprimată. In arehiva reuniunei nostre se află, cine do-resce — o pâte ceti. — După Ioană Popă Reteganuiă se urcă la catedră d-lă Grigore Pletosă, prof. gimnasiului din Năsăudă, şi vorbesce din teoria cantului forte frumosă şi cu mare cunoscinţă despre istoriculă, valorea şi folosulă cantului. Lasă că d-lă Pletosă (să mă esprimă populară) a învăţată multe scâle, der să şi cunosce; Tai asculta şi flămândă, atâtă de cu temeiu şi de frumosă vorbesce despre ce se legă se vorbescă. Acum urmeză raportulâ comisianei bugetare şi cetirea numeloră membriloră de nou inscrişî, despre care amintii mai susă. Vină propunerile pe tapetă. Invăţătomlft din Rodna vechiă, d-lă Solovestru Mureşanu, propune înfiinţarea unei foi speciale pedagogice a reuniunei »Mariane", spriji-nindu-şî propunerea între altele şi prin împrejurarea că ar fi daună să rămână în dulapă, mâncate de molii, a-tâtea teme şi elaborate valorose de totă soiulă, cari întră dela membrii reuniunei în totă anulă. Membrulă Dr Alexi sprijinesce propunerea antevorbitorului, amintesce că încă înainte de asta cu doi ani s’a luată o hotărîre relativă, dăr lucrulă ar fi prea anevoiosă câtă vreme nu avemu aici în Năsăudă o tipografia, deore-ce bine sciu toţi aceia cari au tipărită câte ceva la tipografii îndepărtate, câte neplăceri au avută. Recomandă însă a se publica disertaţiunfie în bro-şurele, deocamdată. 1887. Reuniunea însărcineză pe Comitetulă ei a tipăr aslfelo, ce va afla cu cale. După acestea se alege Comitetulă pentru periodulă de trei ani, ce urmeză; şi adecă: De preşedinte Reverendissimulă domnă vicară fo-raneu Gregoriu Moisilu, care însă numai după fârte multe rugăil din partea Reuniunei binevoi a primi, escusân-du-se cu multele agende, şi cu neputinţa bătrâneţelor. S’a aflată însă Reuniunea prea mândră, vă4endă, că în cele din urmă totuşi a primită. Vice-preşedmte s’a alesă totă celă fostă până aci, domnul lână Jarda, directorulă şcâlei normale din Năsăudă. Cassară: d-nulă Teodoră Rotariu, inv. pensionată ală şcolei normale din Năsăudă. Secretară: Petru 1 of ană, inv. şcolei normale din Năsăudă. Notari: luliu Popă şi Clemente Grivase, ambii înv. şcolei normale din Năsăudă. Membrii în comitetă: domnii Ia-cobă Popă, înv. şcolei normale din Năsăudă, Dr. Art. Alexi şi Gregoriu Pletosă, ambii prof. gimn. în Năsăudă; Mihaiu Domide, directorulă şcâlei fundaţionale din Sân-Georgiu; Isidoru liţieni directoră ală şcâlei fundaţionale din Monoră. (Va urma.) Bugetulă ministerului de honvezi. Bugetulă acestui ministeră e preliminată pe anulă 1888 cu 8,484,547 fl. cheltuell ordinare, 195,000 fl. cheltuelî transitorie, cu totulă 8,679 547 fl. Asupra statului trupeloră de honve4l bugetulă conţine o tabelă amărunţită din care estragemă urmălârele: In casă de răsboiu infanteria de honvedî are trebuinţă de 3178 oficerl şi funcţionari, şi de 174,687 6-menl; foia fundamentală însă arată ună mancă de 695 oficerl şi ună escedentă de 24,626 omeni. Cavaleria de honvedî are trebuinţă în casă de răsboiu de 540 oficerl şi de 13,590 omeni; ea dispune însă numai de 380 oficerl, dâr de 25,806 âmenî. I ljpsescă aşa der 160 oficerl, pe când escedentulă în omeni e de 12,216. Ea are trebuinţă de 13,597 cai de călărită şi 672 cai de reservă, foia fundamentală însă arată numai 7120, lipsescă deci 7150 de cai. Cu totulă lipsescă honve4imei 855 oficerl şi 9390 cai, socotiţi fiindă şi caii de călărită şi de trasă ai infanteriei. Din contră escedentulă în omeni e de 38,216 omeni. In anulă trecută escedentulă era de 42,955, pe când manculă de oficerl a scă4ulă din anulă trecută numai cu 3. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BERLIN0, 2 Noemvre, — Despre starea sănătăţii împăratului şi împărătesei se împrăştiaseră cele mai neliniştitâre sgomote. Acestea nu suntă adevărate. BERLIN0, 2 Noemvre. — A41 a sosită o notificare oficială, căŢarulă va veni la Berlină. întrevederea se va face în salonulă de aşteptare ală Curţii. DIVERSE. Archiepiscopu sărmană. — Daviană, archiepiscopă din Bordeaux, n’a fostă dintre acei cari 4icâ: „O caritate bine regulată începe numai dela mine." Acestă prelată piosă era deprinsă a da totă săraciloră, aşa că însuşi rămânea lipsită de cele mai necesare lucruri. De multă timpă deja camerierulă său îi 4>cea, că garderoba prelatului mai trebue reînoită. Ornulă 4ieea in tote 4‘~ lele: Monseniorulă nu mai are pantaloni să îmbrace." — »Ce vrei, amice? Săracii mei au nevoe de pâne; mai târ4iu voma vedea.* In fine camerierului i se uri de a se totă plânge stăpânului şi se adresă la o damă din societatea înaltă. Acâsîa visitâ pe prelatulă şi îi 4*se: »Monseniore, cunoscă pe ună bietă nenorocită, care e prea de plânsă: n’are pantaloni şi decă i-aţi putea veni în ajutoră, i-aţi fa , » (5%) . . 87V. Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14.1/* 1 Bancnote austriace contra aură. . 2.03 vând. 9,V. 97— 92— 36-106— 92l/4 104— 97— 88*/. 15.— 2.04 Oursulu pieţei Braşovu din 1 Noemvre st. n. 1887. Bancnote românesc! . . • . Cump. 8.63 Vând 8.66 Argint românesc . . . » 8.55 • 8.60 Napoleon-d’or! .... » 9 89 â ■ 993 Lire turcescl » 11.22 » 11.26 Imperiali . . 10.21 » 10.25 Galbeni » 5.86 » 5.90 Scrisurile fonc. * Albina* 6°/o 101.— » 102.-' » » 0 5°/o • » 98.— - 99.- Ruble Rusesc! .... » 109.— » 110.- Discontulă . . . » 7— -10°/e pe ană. Nr. 7284—1887. Publicaţi une! In 23 Noemvre a. c. se va ţinea o pertractare de oferte scriptu-ristiee asupra arend&rei dreptului, ce se compete comunei orăşenesc! Bra-şovă, în incassarea baniloră de stătută şi competenţeloră de târgă, şi anume pentru periodulă din 1 Ianuarie 1888 pană în 31 Decemvre 1890. Spre acestu scopu se provdcă toţi amatorii, că pană în 23 Noemvre a. c. înainte de prântju 12 bre, se-şî aştdrnă la oficiolatulu economică orăşenescă ofertele scripturistiee şi sigilate, cărora are să se alăture 10°/o din arenda anuală oferată. Ofertulu trebue s6 conţină dechiaraţiunea, cum că oferentului i suntă cunoscute condiţiunile de oferte şi arăndă şi că se supune loră pe deplină. Totu în ofertă are să se amintdscă în cifre şi litere suma de arândâ, ce se oferă pe ană. Condiţiunile de oferte şi arenda se potu, pănă în (}iua pertractărei de oferte, examina la oficiolatulă orăşenescă economică în decursulă 6re-loră de oficiu. Braşovă, în 31 Octomvre 1887. i—2 Magistratulil orăşenesc!!. A visă d-loră abonaţi! Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sâ binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită 4i&rulti nostru până acuma. Domnii ce se abon&ză din nou sâ binevoiască a scrie adresa ămurită şi sS arate şi posta ultimă. ADMINISTlt. VGAZ. 1 li ANSA TARIFA anunturilorn si insertiuuilorti. Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următorele rabate: — cr. 6. Pentru repeţiri de 3— 4 ori 10*1 »» ii V 5— 8 u 15"|, ii n ii 9—11 ii 20*|. ii ii n 12—15 u 301, V n ii 16—20 n 40’|, Dela 20 de repeţiri în susu 50*|, Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. Mersultl trenurilor!! Valabilă dela I luniu st. n. 1886. pe linia IPredealil-Biutapesta şi pe linia Teiaişd-Ar&dit-Bmlapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. JPredeaM-liiidapesia BucurescI Predaală Timişft Braşovft Feldi6ra Apatia Augustinfl Homorodft Haşfaleu Sighifj6r» Elisabetopole Mediaşft Cop sa mică Micăsasa Blaşiu Crăciuuelft Teiuşft Ai’idft Vinţulft de susft Uiora Coccrdea hlari să Apahida Cifişia | Nedeşdu Ghirbftu Aghirjşti Stana Rniedintt C.mcia Bucia Bratca Vadă Mezft-Telegd Fugyi-Vâsârhely Yeneţia-Oră4ii Oradia-mare > P. Ladâny Szolnok Bada-peita Viena Trenă j Tren 1 Trenă d® accelerat I omnibus persdne | Trenă omnibus 4.30 — 9.12 9.35 10.12 7 20 7 57 8 24 847 9 29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2 49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21 4.01 4.47 5 28 fi - 6.01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2.i8 2,48 2 56 3 64 4 51 5 28 5 56 Budapesta—JPredealtt 7.30 1.14 1.45 2.32 Trenă de pers. Tren | Trenii accelerat de pers. Trenă de persone Trenă omnibus 2.15 8.00 Nota: Orele de n6ptc sântă Trenă de persone 10.50 1.33 4.24 10.05 Trenă de persone 6 37 6.58 7.14 7.29 7 56 8 18 8 58 9.15 9 34 9 53 10 28 10 47 10 57 11.07 11.19 1.16 3.29 6.33 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Venţia-Orăijii Fudi-Oşorheiu Teleagii Vadă Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghârbfiu Nedişu Claşin v Apahida Ghiris ’ ( Cacerdea ; 1 Ui6ra Vinţulft de susft Âiuclft fekşâ Crăciuuelft Blaşft Mrcâsasa €©p|i& Mic. Mediaşft sîdsabetopole 8tgiş6râ Haşfaleu Homorod Augustinft Apatia Feldidra 11.10 7.40 11.05 2 02 4.12 2.—I 4.05" 5.47 7.40 10.42 Braşovă Timişft Predaală Bucuresc! 11.00 11 19 12.33 1.01 1.11 1.18 1.05 1.46 2.25 2.50 3 03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42 6.01 7.27 8.08 8.36 9*06 9.46 7.11 7.33 8.04 8.58 9.28 10.31 5.37 6.20 6.47 11.30 2.02 4.78 618] 9.38 12.02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.83 5.15 5.33 5.53 6.05 6.20 6.38 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 5.02 6.53 7.43 8.23 9.02 9,52 1.55 2.53 3.28 — 9.35 — cele dintre liniile grdse. Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica Iui Martin Kopony, Zernesel I Teiaşâ-lradă-Buda|i«sta Budapesta- Aradft-TeinşA. Trenă Treiă Trenă de Trenă de Trenă Trenii omnibus de pers. persdne persdne de persdne omiribui Teiuştk 11.24 — 3.00 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibotă 1.01 — 4.51 Sl'!! lIlUK / 11.35 5.45 — Orăştia 1.32 — 5.18 Arad A 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6.15 ij Glogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 — Branicîca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — B&rzcva 6.27 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopă 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10.27 Ilia 8.55 9.58 — Paulişă 7.43 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 951 10.42 Glogovaţă 8.28 — 11 25 Simeria (Piski 10.35 11.07 — âradâ 8.42 9.17 12.31 Orăştiă 11.11 11.37 — — 2 32 4.5Q Şibotă 11.43 12.— — Szolnok | — — 5.12 Ir inţulă de josă 12.18 12.29 - - Budapesta — 8.20 Alba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — — 6.05 Teiuşft . 1.29 1.41 — Aradă.-'TImlşdra SSmerla (Piski) Petroşenl Trenă Trenă de Trenu Trenă de Trenă Trenă omnibus persdne mixt persdne omnlbn* mixt Ara«5ft 5.48 6.05 tlfisueria _ _ 2.42 Aradulă nou b.19 6.33 Streiu — — 3.25 N^meth-Săgh 6.44 — 6.68 Haţegă — — 4.16 Vi&ga 7.16 — 7.29 Pui — — 5.11 Orczifaîva 7.47 — 7.55 Oivadia — — 5.58 Merczitalva — — — Baniţa — — 6.40 Tfiaaiş&ra 9.02 — 9.08 Petroşenl — — 7.12 Tlnlşdra-Âradă Petroşenl—Simeria (Piski) Trenă de Trenă da Trenă Trenă Trenă Trenă persdne persdne omnibus de pers. omnibna mixt TimfişdB'a 6.25 5.00 Petroşenl — — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — 7.37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Ara du!ă nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.52 AraSâ 9.27 — 8.17 — — 10.31