BEI» ACŢIUNEA ŞI AttMOflSTKAŢIljNEA <
BRAŞOYtf, piaţa mare Nr. 22,
S£ PRENUMERĂ:
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dl.
Pe ană an fi 12 fior., pe ş6se îuiu 6 fior., petre: îuaî 3 fior iioEâaia şt străinătate:
Pe an fi 40 fir., pe şf-.ae Iun? 20 fir pe tr^i 1 u n > 1*0 -rarcî.
ANULU L.
ta poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ÂSfUH IIOSILE:
O senă gannond 6 c.r, şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
’ )ri»ţrl *7ttfrens*i*a *» *' crtro^aoU. — Sanusorlpt* nu •• ratrimltu.
KP- 230
Luni, Marţi, 20 Octomvre (1 Noemvre).
1887.
Braşovti, 19 Octomvre 1887.
Ca în toţi anii, a rostiţii şi de astădată mo-narchulu nostru, cu ocasinnea primirei delegaţiu-nei ungare şi aus<riace, o vorbire prin care ca-racterisdză cu puţine cuvinte situaţiunea este.vidră a împărăţiei.
In acdstâ vorbire, ce o publicămu mai josu în întregu cuprinsulu ei, Maiestatea 8a ne spune, că raporturile monarehiei cu celelalte puteri surită favorabile şi îmbucurătdre şi că este speranţă, că pacea nu se va turbura, mai alesă după ce pu terile, cari se întrepună pentru susţinerea ei, s'au alipită strînsă una de alta.
Pasagiulă acesta este fără îndoielâ o alusiune lâ întâlnirile dela Friedrichsruhe şi la alianţa de pace dintre Germania, Italia şi Austro-Ungaria. Maiestatea Sa sperdză, că va succede puteriloră aliate a împiedeca turburarea păcii, ddr adauge totu odată, că Europa este neîncetată predominată de unu semţămentă de nesiguranţă.
Puindu alături aceste cuvinte cu declara-ţiunea lui Crispi, ne vine a crede că înţelegerea stabilită la Friedrichsruhe are de scopu în ade-vSrQ numai şi numai păstrarea păcii, der nu se estinde şi asupra caşului neprevăzută, când una seu alta dintre puteri, cari nu facă parte din acea înţelegere, ară începe răsboiu. Pentru eventualitatea acdsta se pare, că Italia şi-a păstrată libertatea de acţiune.
Accentuarea „simţământului de nesiguranţă ce predomină Europa, “ pare a se estinde asupra raporturiloru dintre puteri în genere şi nu numai asupra încordărei dintre Francia şi Germania şi asupra atitudinei Rusiei faţă cu alianţa de pace.
In faţa acestei nesiguranţe generale monar-chulu apeldză din nou la iubirea de jertfă a po-pbreloră, căci se cere ca cu grăbire să fiă pro-v&Jutâ oştirea cu nouăle pusei dc repetiţiune şi li se spune cu tdtă franeheţa contribuabililoru, că cheltuelile pentru armată voră fi în anulă viitorii şi mai mari ca în celu trecută.
In ce privesce cestiunea bulgară, Maiestatea Sa speră că ea îşi va păstra caracterulă său „locală" şi se va resolva cu timpulu amăsuratu do rinţei Bulgariloră şi a tractateloru şi intereseloră europene, dr câtă pentru Bosnia şi Herţegovina ne asigur?, că acolo lucrurile mergu bine şi că din veniturile acestoră provincii se potă acoperi tdte cheltuielele administraţiei loră.
Din totă cuprinsulă vorbirei împărătesei re-sultă, că cu tdte întelnirile şi legăturile de alianţă încheiate la Friedrichsruhe temerea unui eventuala răsboiu cu Rusia nu a dispărută.
In privinţa acesta este de mare importanţă unu comunicată, ce’lu publică „National Zeitung“ din Berlină cu privire la cdrta dintre Germania ţi Slavii Austriei. In acestu comunicată li se spune Gerraaniloră austriac!, că ară fi prea optimişti, ddcă în urma desastrului, ce l’au suferită Cehii acum la negociările loră cu guvernnlu în afacerea Gautsch, ar spera că cabinetulu Taaffe se va retrage, sâu că voi ă veni la guvernă Germanii. Cehii tocmai în sferele mai înalte se bu cură de unu sprijină, care se basdză pe consideraţia, că în casulă unui răsboiu cu Rusia dinastia p<5te conta necondiţionată pe oficerii şi pe soldaţii germani din tdte părţile, pre când de fidelitatea Cehiloru ea trebue să se asigure prin eon ■
triotismulu loră. De altă parte însă nu se pdte nega, că Cehii constitue în Austria unu clementă puternică şi fdrte numerosu, care nu as cunde nicidecum simpatiile sale pentru Rusia şi care tocmai de aceea trebue menajată şi în prevederea unui periculu ce ar ameninţa monar-chia din partea Rusiei.
Ori cum s’ar tălmăci lucrurile, este şi rămâne ună adevăru necontestabilu, că pentru acdstâ monareliiă poliglotă nu esistă decâtu o singură politică înţeleptă şi practică, care pdte duce la scopu, asigurândă monarchia în contra tuturoră periculeloru, adecă politica conciliătdre, care tinde a mulţămi pe tdte popdrele prin egala loră îndreptăţire naţională.
Delegaţiunile.
Sâmbătă la amecjă au fostă primite ambele dele-gaţiunl de cătră Maiestatea Sa in palalulă din Viena La vorbirea salutătdre a preşedintelui deleg îţiunei ungare, cardinalulă Haynald, a răspunsă monarchulă cu or-mătorea vorbire:
„Vă mulţumescă pentru asigurările de fidelitate, ce mi le-aţi esprimată în acestu momentă. Aceste îmi eausdzâ întotdduna sinceră bucuriă.
Cu mulţumire mă potă provoca la aceea, că raporturile esteriore ale monarehiei suntu neschimbată favorabile fi îmbucurătore şi că politica ce o urmăresce cu constanţă guvernulu meu şi care are de scopă susţinerea păcii şi a stâriioră de dreptă basate pe tractate, întâmpină nu numai recunoseinţă ci şi sprijină tare.
Cestiunea bulgară spre a mea părere de rău încă nu s’a resolvată, der suntă înclinată a spera că ea şi de aici încolo îşi va conserva, caracterului ei locală şi că în cele din urmă va fi resolvată într’unu modă care va aduce în consonanţă dorinţele admisibile ale Bulgariloră cu tractatele şi interesele europene.
Deşi Europa este în continuu predomnită de semţulu de nesiguranţă, ceea ce constrânge pe guvernulu meu de a nu lăsa ca să fiâ întrecută în îngrijirea sa pentru puterea armată a monar-chiei, totuşi este îndreptăţită părerea, că stăruinţele zeldse şi strânsa legătură a puteriloră cari se întrepună pentru susţinerea păcii, voră împiedeca şi mai departe vre o turburare a ei.
Graţiă patrioticei vdstre iubire de jertfă, s’a putută începe în anulă curentă cu noua armare a of tir ei. Spre continuarea ei administraţia mea de răsboiu va trebui să pretindă în măsură mai mare mijldcele necesare pentru anulă viitoră si-lindu-se ea de altă parte de a scâdd câtă numai îi va fi cu putinţă plusulă cheltueliloră prin măsurile administrative ce le va putd lua.
Cheltuielele administraţi unei Bosniei şi a Herţegovinei voră fi acoperite şi în anulă acesta esclusivă din propriele venituri ale acestoră ţări j totodată e pusă în perspectivă şi de astădată o micşorare a creditului recerutu pentru trupele în Bosnia şi Herţegovina.
Convinsă fiindu, că veţi esamina proiectele, ce vi se voră presenta, cu probată pricepere şi cu zelă patriotică, dorescă ca lucrările vdstre să aibă ună succesă plină de sporă şi vă (Ţcâ unu cordială: bine aţi venită“.*)
Din afară.
mentă posibilă aducerea la cârmă a unui băr-bată aventuriosă.
După cum comunică „Kurjer Lwowski“, desertorulu Wenzel Marele, care a furată nisce planuri din cancelaria comandei artileriei de forţă-redă în Przemysl, s’a anunţată la autorităţile rusesc! din Bilgoraj cu declaraţiunea, că e în posi-ţiune a face ministrului rusă de răsboiu importante comunicări fi a-i preda documente de forte mare valore. Autorităţile ruse dela graniţă i-au dată apoi fugarului mijldce d’a pleca imediată la Petersburgfl.
„Revue de L’0rient“ afl „ din Bucurescî, că îndată după deschiderea cameriloră, ministrulă de răsboiu va cere unu nou credită de 6 milidne pentru construirea fortificaţiuniloră. Pănă acum s’au cheltuită 21 de milidne.
Earăşi se vorbesce despre o întâlnire a Ţarului cu împăratulă Wilhelm, şi anume în Berlină, aşa ne spune o telegramă din Petersburgui. Se adauge însă totodată, că Ţarulă trecândă prin Berlină şi stândă acolo câteva ore visita acâsta va fi mai multă ună actu de curtenire neapărată.
Măsuri contra beţiei.
Guvernulă austriacă a aşternută dietei spre desba-tere ună interesantă proiectă de lege, prin care se ţin-tesce la delăturarea beuluriioră spirtuâse Jdin poporă. Mai însemnate suntă următorele puncte ale proiectulni:
In comunele constătătăre din mai puţină de 500 suflete se elibereză numai o concesiune, pentru o singură cârciumă în comuna întregâ. In comunele mai mari însă totă pentru 500 locuitori se dă o concesiune. Prin a-cesta se va împuţina în modă simţitoră numărulă câr-eiumeloră.
Tote câreiumele trebuescă să stea închise Dumineca şi în (Jilele de sărbătdre, începândă dela orele 5 după ametD Sâmbăta seu în <hua premergătdre; sărbă-torei şi pănă Luni seu pănă în (Jiua de după sărbătore a 5 ore dimineţa.
Proiectulă dispune arestă şi amendă în bani pentru toţi aceia, cari se voră afla beţi, fiă în cârciumă, fiă pe stradă seu în alte locuri publice. De asemenea se prevede arestă şi amendă în bani pentru toţi acei proprietari de cârciume, arendatori, ori locţiitorii acestora, cari voră vinde beutură Omeniloră beţi său minoreniloră. Pe unulă ca acela, care în acelaşi ană a fostă de trei or! pedepsiră pentru beţia, legea pdte să-10 oprescă de a mai întră în cârciumă sub grea pedepsă de arestă şi a-mendă în bani.
SOIRILE PILEI.
Cetimă în »Luminătoru!ă“: »Sub titlulă „Daco-România în giurulu unui sicriuu, ’i se scrie din Cluşiu (fiarului Jipesti Hirlap* ună raportă tendenţiosă despre condolenţa universală a Românimei pentru mdrtea neuitatului luptâtoră Iacobă Mureşianu. Escentriculă organă lossufhistu cu intenţiune denunţătore ia în nume de rău acestă manifestaţiune pentru repausatulă bărbată ală na-i.iunii, pentru că acesta şî-a manifestată dorinţa, că „ar vie să trăescă ca să vaijă fericită naţiunea sa română*. Din aceste motive acelă organă ,patriotică“ vre să deducă necesitatea „Kulturegyletului* în Ardâlă şi trage totodată atenţiunea guvernului asupra acestui fenomenă provocându-lă a face disposiţiunl, bagă semă, ca Românii să nu mai potă nici lamenta când îi dore«. — Nu cumva fdia kossuthistă se crede încă totă în Asia?
„Atacurile pressei austriace semi-ofici6se în contra Cehiloru nu suntu deci presemnele unei schimbări de sistemă, ci au de scopu numai a esercita prin oficiulu de esterne o influinţă mo-derâtdre asupra Cehiloru. “ *
Este în totu casulu tendenţidsâ insinuarea, ce li se face Cehiloru în acâstă espunere a situ-aţiunei, căci ei pănă acum n’au datu nimănui celu mai micii prilegiu de a dubita în pa-
F6ia oficidsâ rusă „Nord^ din Bruxela declară, că Busia va respunde la tripla alianţa, ce a mărturisit’o pe faţă Crispi, cu aceea că în tdte cestiunile europene va observa o acţiune comună cu Francia. O alianţă formală cu republica nu se pdte încheia, fiindu că raporturile în Parisu nu suntu stabile şi făcu în fie-ce mo-
*) Totă cu acesta vorbire s’a adresată Maiestatea şi cătră delegaţiunea austriacă.	Red.
—x—
0 nouă şcolâ de maghiarisare s’a deschisă, anume în Noslacă, comit. Atbei de josă. Preşedintele senatului şcolară A. Szeberenyi accentua es. resă în vorbirea sa de inaugurare, că patriotismă maghiară şi limbă maghiară, care uneseă unele cu altele pe diferitele naţionalităţi, suntă scopurile înfiinţării şi susţinerii nouei şcoli. — Sapienţi sat.
—x—
Vineri sera pe la 8 ore 10 minute sera s’a putută
Nr. 230.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
observa în Braşovu la lumina lunei unii curcubeu. Colorile îi erau fărte vii şi aspectuld lui era feericii.
—x—
La 15 Octoravre n. au fostă secvestraţi, de frnan-tulCk Duscher, 68 de porci, in parte îngrăşaţi, cari precum se 4>ce au fostei aduşi dm România ca contrabandă de cătră locuitori din Poiana. După o contumatiâ do (Jece 4ile> porcii au fosta predaţi solgăbirăiatului din Mer-curea. La 29 Octomvra n, după ce medicula veterinara i a visitata, au fosta vânduţi prin licitaţia. Dela închiderea graniţelora, contrabanda de vite se practică în mare măsură.
—x—
Difterita încă tota seceră jerife in Alba-Iulia, dei mai puţine, fiinda din norocire în scădere.
—x—
Din Blaşiu ni-se trimite urmăforea comunicare cu rugarea de a o publica: Prelegerile şcoleloră normale gr. cat., precum si la şcola de fetiţe din loca — încetânda morbula Difteritis, pentru care s’au sistata — se reîncepă Vimrî în 4 Noemvre st. n. a. c. Se observă că elevii şi elevele din acelea comune, pe unde graseză vre-una morba epidemica, să rămână pe mai departe acasă. Bl aş a 29 Octomvre 1887. — Direcţiunea.
—x—
„Naţiunea* află, că d-ş6ra Agata Bârsescu a prelungita contractula ei de angajamente la BurgiheairulO din Viena până la finele anului 1890.
Cetima în „Epoca* din Bucurescî: „Societatea geografică română a primita filele acestea dela d. inginera Iulius Popper din Buenos-Ayres (Republica Argentină) albumulă făgăduita şi cuprintjenda vederi din Tierra del Fuego (Ţâra de foca). Albumulă este forte frumosa legata in piele de focă (Lupa de mare) şi pe o placă de aura găsită în »Rio Carmen Sylva* este săpată urmă-tărea dedicaţie: Societăţei geografice române Bucurescî, espediţiunea Popper. Albumul a conţine mai intâiu textul conferinţei ţinute de d. Popper la institutula geografii a Argentin, la 5 Martie trecuta, o chartâ a Ţârii de foca şi portretulO esploratorului, pe urmă vine o seriă de fotografii în număra de 85, presentânda diferite vederi şi scene din viâţa espediţiunei „Tierra del Fuego“. Acesta albuma este forte interesanta şi este espusa în sala societăţei geografice unde se pdte vedâ în tote Duminecele şi sărbătorile*. Cuprinsula conferinţei d-lui Popper l’ama fosta publicata şi în »Gazetâ« după	din Ro-
mânia
—x—
Societatea macedo-română „Lumina11 din Bucurescî publică concursă pentru următore'e patru cărtî în dia* lectula macedo-românO: Geografia şi Aritmetica pentru trebuinţa şcdlelora primare. Amândouă aceste vora fi traduse după cele adoptate pentru usulo şcdlelora primare din centonuia Vauda (Elveţia) dela 1882 încoce, cuprin^endO şi adăugirile de carii au trebuinţă locuitorii din peninsula Balcanică. O colecţie de versuri originale, urmată de antologia poeţilorti români dela GarpaţT. Unu romanţă asupra evenirnentelorO din timpula lui Petru şi Asan, său din timpula lui Ioaniţiu. Manuscrisele pentru acesta concursă se vora trimite comitetu'ui societăţei înainte de finele lui Ianuarie 1888, in Bucurescî, Pasa giula Româna. Autorii eelora alese vora fi premiaţi fiâ-care cu câte una obiecta de artă şi cinci sute esemplare. Celelalte esemplare se vora împărţi gratuita elevilora din şcOlele macedo-române, ca şi Cartea de AUgere a d-lui A. Bagav, premiată şi tipărită de societate.
FOILETONO.
O NOPTB TEieXBIXj^..
de Maurice Reynold, traducere de Ioană E. Prodanu.
(Fine).
Şi ea îşi duse mâna la frunte. In acesta momenta Maria întră şi se apropiâ de sora sa.
—	Ioană, îi 4>se ea cu blândeţe, vino în odaia ta, pari a fi încă tota bolnavă...
Ioana se sculă cu greutate şi, sprijiniri lu-se de bra-ţula surorei sale, întinse lui Renâ mâna
—	RămasO buna, d-le Magnien, îi 4‘~e ea... dâ-mă uitării...
Renă îi luă mâna şi o clipă îi ţinu mâna strînsă într’ale sale,
Presimţia bine că acesta era una rămasa buna pentru totdăuna.
Spre înserată, ela părăsi castelula, mergând la Brus-sela, şi în diminâţa următdre se reîn*orse la Parisa.
X.
Optspre4ece luni trecuseră dela aceste evenimente, când într’o sără Renâ sosinda în Vichy, cre4u că recu-
Observârile unui călătorii
din nordulă Transilvaniei în începutulă lunei lui Octomvre 1887.
Nu de multa câlătorinda prin colţula acesta ala patriei năstre sirăvechiă, mi-am imprimata în memoriâ următărele lucruri:
In comuna Costenî, aprăpe de piciorula de munte Şialra, Minteu şi Hodina — lângă Cibleşiu — patria lui Pintea eroulă — sata curata românesc-a — i-au pusa păcatula pe omeni să se separeze în două confesiuni. Cea nouă creată gr. cat. acuma îşi ridică biserică de lemnQ, va să 4,că» ca se P^tă preoţi una orna cu puţină carte, au formata două străiţl uş6re, subordinânda interese religiose intereselora private. Asta e libertate confesională I
In Lăpuşulu ungurescă sunta două biserici mari în piaţă, rom, cat. şi ev. ref.. biserica română gr. cat. mică, de lemna, de o parte, pe o ridicătură; însă scăla română gr. cat. e în piaţă, cu etagiu, solida edificată, învăţătorii: Alexiu Latişiu şi Vasile Rebrenu, soţia acestuia Ludovica născ. Dingana a fosta prima diletantă teatrală dela Becleana, de mai ana. Aci este inteligenţă română numărăsă, precum: Vasile Mustea protopopa gr. cat., Alexandru Popa jude regesca, Augustina Popa advocata, Georgiu Mescanu cancelista, Iuliu Mihalca practicanta în drepta, Ioana Popa execulord reg. jud., Teodora Brehariu scriitora jud. — Societatea mixtă întemeiază o bancă de credita şi economii din 400 acţiuni a 50 fl. v. a. = 20.000 fl. capitala pentru Lâpuşa şi ţinuta. — Succesa buna!
Câlătorinda prin Rohia, lăsânda în stânga Boe renii, trecendQ pe urni dela mare şi lunga pe drumula încolăcită, ajungetna în comuna Magogia, cu biserică fru-m6să în mijlocuia satului, învălită în tinichea. Aici e vatra d-lui loanu Buzura proprietara — fosta pietorti — notara e Gavrilâ Sliamu. De notata, că aici este câr-ciumarU de Bomâna, Gavrilă Cupşia. Tradiţiunea poporală spune, că aici s’a născuta viteazula poporului asuprita în iobâgiâ amară — Pintea haiducula.
Urmeză sătulă Chiuescî cu biserica lângă diurna gr, or. de petră şi gr. cat. deoparte, mai mică de lemnO, preota gr. cat. Ilie Centea, buna Româna, însă-şî cresce 2 fetiţe la scâla ungurescă în* Deşiu.
Trecând a prin RugăsescI, locuia nascerei d lui Ioana Bujiţa, vechiu profesorii de preparandia în Sigetula-Mar-maţiei, vine comuna Cheseiu, sata mare românesoa ca t6te satele din aceste municipiu ala Solnoca-Dobecei — cu escepţiunea a 2, adecă Domocoşenî, cercula Lăpuşului, şi Dicea ung., cercula Deşiului — e situata (Gheşeiula) pe şesa, are teritoriu fructifera — ca pe tote şesurile Someşiului mare, — dmenii au stare bună materială, faca negoţa ca lemne dela Guga. Aci locuesce proto-populâ veterana, d-lil Vasile Cassa; sunta şi puţini 6meni cu carte, precum: Gavrilă Murăşanu, învăţătora, Gri-gore Boldonu, Ioana Stupariu vice notariu, Ştefana Bo-jonD şi Simiend Rotariu, proprietari, ara pută, luânda esemplu dela vecina Cuzdiorâ, să - şi clâdăscă o biserică mai mare, amăsurată recerinţelora timpului.
Aci e de însemnata, că notarii de cercd se schimbă desD, însă tota Româna se alege, fiinda satele ce for-măză notariatula cercuala: Gârbău, Uri.sorula, Rugaşiesd şi Guga, firesce tdte românesc! — de aceea şi sunta notarii urmăriţi de autoritatea politică — prelorulă Ko-vacs din Deşiu — cum se vede, — inimica Românilora — o creatură adusă din Ungaria cine scie de ce vânturi. — Tocmai acuma, fiinda suspendata fostula notara Teodora GavruşO, se alese in locuia lui provisora viee-notaruld din Mogogia Petre George. Se 4ice> c& Bă-vruşiu — suspendata fără causă suficientă, va fi restituita.
nâsce pe dâmna de Brissac. Conversa cu o tânără îmbrăcată în negru, care şedea lângă densa.
Renâ se apropiâ şi, salutândQ pe d na de Brissac, vă4u că tînăra nu era alta cineva decâta Maria de Wer rieres, care înroşi observându-la.
Era în doliu, fără îndoială, inima lui Renâ se va fi... Ioana era ore raortă ?
Ela se aşe4â lângă Americana, şi după-ce schimbase cu ea câte-va vorbe, întrebă dâcă Maria a perduta cumva de curândd vr’und membru din lamilia ei?
—	Ah! 4ise d-na de Brissac, d-ta îţi mai aduci aminte de frumdsa nostră Ioană. O săptămână după depărtarea d-tale din Sombreff, ea fu lovită de nisce friguri cerebrale, cari în câte-va 4*le ° stinseră. Şi la 6 luni după aceea, Maria perdu şi pe tatălă său...
Timpă d’o clipă Renâ râmase muta, ela revedea prin ochii imaginaţiunei drama sfăşietâre la care fusese de faţă... şi pe nefericita Ioană, pe care o iubise atâta de multa..
—	Eu voiu rămână totdâuna jin convingerea, 4^e d-na de Brissac cu voce domâlă, pe când Maria se părea că-şl îndrâptâ au4ula spre sgomotula orchestrei, că acesta detestabila Hubert, ajungendu-şi scopurile şi în-
In Cusdriâra s’a ridicata biserică de peatră încă sub provizoriu, timpula lui Schmerling şi Crenneville guvernatorula şi a neuitatului Br. Vasile Popa vicegu-vernatorula Transilvaniei — pe când era jude primarii d. Gabrieia Mânu advoeatula de acuma, — atunci turnd nu s’a pututfl face din lipsa mijlocelord, — acela turnO acuma în vâra acâsta s’a ridicata — la stăruinţa preotului d. Ioană Goron; teolog de Viena :-i Pesta, care biserică pănă acuma era ascunsă între case, acuma strălu-cesce unica în aceste regiuni din Deşiu pănă cătră Becleana. OnOre poporenilora şi distinsului preota, care scie să i îndemne la o viâţă religiâsâ şi morală prin predici alese rostite cu voce puternică.
Ajunsa în Deşiu capitala municipiului, am obser- . vata o activitate febrilă — pregătindu-se pentru o es-posiţiune agricolă industrială şi de vite, ce se va deschide în 15 I. c. se ridică „porţi de triumfa* şi uni şoprona colosala, lângă podula Someşului, şi tâte edificiile se vâruesca ş' zugrăvesca — îmbrăcându-se totuli în haine de sărbătore.
Pentru strămutarea episcopiei gr. cat. din Gherla în Deşiu se lucră cu t6tă seriositatea. — Am înţeleşi, că ministrula, episcopiile şi prefectula sunta învoiţi in punctele de căpeteniă. Oraşiula Deşiu dă vre-o 8 jugăre loca şi materiala de clădire, tote gratis.
Banca română proiectată „Someşiana44 înaintezi înceta; o asemenea întreprindere atingătâre de interesele năstre economice pretinde însă mai mare interesare din * partea tuturora claselora societăţii noslre.
— Condolenţă geuerală a stârnita pe aici în t6te piepturile încetarea din viâţă a apărătorului Românismului Iacobu Mureşianu. Asceptăma publicarea biografiei întregi a acestui mare Româna.
CâlHorulu,
Afacerea scolei de fete din Sibiiu.
Suntemă convinşi că publicul£1 română este sătulă de a mai ved6 spălându-se în publici rufele murdare ale acestei regretabile afaceri. De aceea vomă face o mică pausă şi vomă răspunde mai târejiu la o scrisdre ce amă mai primit’o, dreptă rectificare, dela actualulă directoră provi-soră ală scdlei, d-lu Albini.
<§ Intr’aceea trebue să prevenimă pe stimaţii noştri cititori, că „Tribuna4* după ce a fostă des-minţită chiar de dmenii săi, cu cari pretinde a fi legată în solidaritate, dovedindu-se astfelâ neadevărulă afirmăriloră sale asupra motivelor» pretinsei „crise44, crede de cuviinţă a ne băga nouă vina ruşinosului desastru, ce Ta suferită în aedsta afacere.
Se înţelege, că şi în noulă atacă donchiţo-tică, ce Ta pusă în scenă contra ndstră din incidentală esplicăriloră urmate între autorulâ corespondenţei ndstre din Sibiiu şi d-lă Eugenii Brote, „Tribuna44 e lipsită de orice motivă fundată ; dăr acăsta nu-o împiedecă de a ne căluţii-nia, cum n’au împiedecat-o lipsa de*motive de-a calumnia scdla de fete şi pe susţiitorii ei.
Spaţiulă nepermiţendu-ue a<}I de a ne o cupa de donchişoteria celoră dela „Tribuna44, nu va fi tânjiu, credemă, de ale da răspunsul!! cuvenită nici în numărulă de mâne.
Administraţia ungurescă. — Defraudârile dela oii ciulă orfanalO din Raab au întrecuta pe t6te cele de pănă acum prin numărulă funcţionarilora comitalensl, cari au luita parte la ele. Etă lista lora cu pedepsele la care au fosta condamnaţi de judecătoria penală: 1) Lu-
suşindu şl aprope totă averea sărmanului marchisQ, a sfârşita înveninându-ia cu blăstămalele lui de medicinl, La mărtea d-lui de Wemeres nu s’a aflata decâta o sumă, ale cărei interese abia ajungQ casă IrăescăMaria. Pământurile erau hipotecate, şi se 4>ce, că cea mai mare parte din ele o posede doctoru'a.
După concerta. Renâ reconduse pe d-na de Brissac şi pe tovarăşa ei în otelulă numita ala „Păcii*, pro-miţenda a le cerceta în 4iua următăre.
In fie-care 4> tinărula eşinda casă şi petrâcăcâte-va 6re în giurula acestora două dame, îşi trase sâma indati că simţesce pentru Maria, nu amorula violenta pe caie i-ia insuflase Ioana, dâr o iubire profundă şi cu raţiune. Asemenea credea că nici Maria nu se arată nepăsătore faţă cu ela, şi într’o sâră şe4enda lângă ea pe terasa Casinei, îi 4<se eu dulcâţă:
—	Mario, d-ta eşti singură în lume, âr eu numai am părinţi şi abia voiu fi avânda una amica; vrâi el împreunăma singurătăţile năstre, vrâi să-mi fi femei! mea? Te voiu iubi totdâuna.
—	Şi eu, îi 4<se ea, dându-i micuţa’i mână, e mulll timpa de când te iubesed.
1
Nr. 230.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
dovicd Zantho, cassarulO oficiului orfanalâ, s’a aflata de vinovata şi s’a condamnata la perderea oficiului şi la restituirea sumei defraudate de 20,459 fl. 56 cr. 2) Francisca Horvath, cassarulQ domesticala şi ala fundaţiunilorQ, care a murită deja, s’a aflata de vinovata şi s’a condamnata formala la perderea oficiului, âr moştenitorii lui la restituirea pagubei de 5310 fl. 70 cr. 3) losifâ Braun, notarula dela oficiula orfanalâ, care a muritâ deja, s’a condamnata formala la perderea oficiului, âr moştenitorii lui la solvirea sumei de 11.327 fl. 44V* cr. 4) Francisca Fugi, controloruia cassei orfanale s’a condamnata la perderea oficiului şi la acoperirea sumei ce s’a constatata, că lipsesce la cassă. 5) LudovicO Briickler, controloruia cassei fundaţiunilorO, s’a condamnata la perderea oficiului şi la acoperirea sumei ce lipsesce de 4750 fl. 6) Ernest Hăjfner, comptabilfl suprema, s’a condamnat la perderea oficiului şi la acoperirea sumelora defraudate prin Zânthâ şi Horvâth. 7) losif Schaal, JJvice-contabila, s’a condamnata la solvirea unei amende de 25 fl. 8) Fr. Lacza, primara şi preşedintele oficiului orfanalâ, s’a condamnata la solvirea unei amende de 500 fl. şi la restituirea in-tregei sume defraudate în rândula ala treilea. 9) Dr. Alexiu Belicsay, fiscala orâşenescâ, s’a condamnata la solvirea unei amende de 500 fl. şi la acoperirea în rân-dula ala treilea a întregei sume defraudate. 10) Ladislau Kozics, senatorâ orâşenescâ, a fosta condamnata la solvirea amendei de 500 fl. şi la acoperirea sumeiora defraudate în rândula aia doilea respective alâ treilea. 11) Augustinfl Fugi, senatorâ şi referenta orfanalâ, s’a condamnata la solvirea unei amende de 100 fl. şi la restituirea sumei de 7245 fl. 12) Francisc Czapp, senatorâ, conductorulâ unei comisiunl de scontrare, s’a condamnata la solvirea unei amende în bani şi la solvirea în rândula ala treilea a sumelora defraudate de Zânthâ şi Horvath.
primescO- CondusulO d’a se ceda unfl terenâ pentru înfiinţarea unui cimitiră gr. or. se înapoiâză cu însărcinarea d’a se arăta acurata estinderea şi preţuia terenelorâ ce suntâ de instreinatâ şi de cumpărata.
Petiţiunea comisiunei administrative pentru regularea Oltului se presintă cu recomandaţiune ministrului de co municaţiă.
Conclusula representanţei comunale a Feldiorei do a face una împrumuta de 20,900 se primesce.
S’a mai primita conclusula representanţei comu nei Tărlungenl d’a se sistemisa postula unui esecutorâ comunala âr alâ representanţei comunei Satulungâ asupra stabihrei lefurilorâ juraţilorâ s’a anulata şi s’a decisa, ca juraţilorâ să li se plătâscâ pe and câte 25 fl., dâr banii, dietele ce le-au primita să le plătâscâ îndă-
răta şi altele n’au să mai primâscă.	I Scirl poliţienesc! Vinerea trecută, direcîorulâ fa-
Propunerea comunei Bodâ, d’a lua asuprâ şl pe bricei de sticlă a contelui Mikes din Crasna făcu arătare preţO de 4000 fl. podulâ de peste Oltâ între Bodâ şi Ma P°liţ*â, c& întâmplare a găsită în împrejurimea
22)	Suntâ cunoscute pe acolo legendele Sântului Petru, Ilie? etc.
23)	SuntO pe acolo ape, lacuri, păduri, movile, stânci, pescerl ori alte locuri, cari poporula să le pri-vâscă sfinte ori îndrăcite şi de ce?
24)	Ce spune poporulâ de acolo despre comori?
25)	Cunâsce poporula de acolo ceva rugăciuni ori cântece morale, afară de celea ce se audâ în biserică?
26)	Ce e căderea stelelord?
27)	Ce suntâ şolomonarii? din ce se facâ? cum lâgă ori deslâgă plâia?
28)	Lâgă pe acolo viile ori grânele împotriva pa-sărilorO şi cum ?
29)	Ce este mama pădurii şi cum ’i mai dicâ ? bunădră mama huciuiui. Ce este Marţolea ?
30)	Ce este iârba fierâlorâ? Unde se află şi spre
ce se folosesce?	(Va urma).
Apaţa împreună cu dreptulâ de vamă se avisâză la vice-
Crasnei sub una podâ erariala în albia rîului aurâ în formă de beţe în greutate de 3060 grame, asemenea celui
Afaceri locale.
In săptămâna trecută s’a tinuta adunarea generală ordinară de tâmnâ a representanţei comitatului Braşovâ.
Viceşpanuld presentâ raportulfl său pe o jumătate de anâ. Mai ântâiu aminti decedarea representanţilorâ comitatensl Friedrich Schreiber şi lacoba Mureşianu. Liniştea n’a fosta turburâtă, cassele scontrate s’au găsită în ordine, starea sanitară a fosta bună, crime nu s’au comisa, în Hermanâ au arsa 55 edificii cu şuri şi grajduri, prieinuindu-se o piguba de 40,000 fl. Ca ajutora s’au colectata aprope 3000 fl. şi provisiunl. Monarchula încă a dăruita 500 fl.
In afacerea construirei unei căi ferate vicinale mi-nistrula de comunicaţia n’a aprobata conclusula de deunăzi ala representanţei comitatense, pănă ce nu i se vorO presentâ şi preliminariele technice ; observă apoi că legea nu permite îngreuiarea fondului de construire a şosele-lorQ pe 12 ani, ci numai pe 5 ani; de asemenea condi ţiunea, ca întreprinzătorii să încheiă cu guvernulâ ace laşi contracta, ca şi calea ferată din valea Someşului, nu se pâte primi, deârece cele nouă părţi contractante nu pota fi obligate prin o a treia. S’a decisa a se preda afacerea comisiunei spre noul desbatere şi a lua con-clusâ.
Bugetula comitatului pe 1888 fii primită fără desbatere şi presintă 41,292 fl. 45 cr. cheltueli, 41,300 fl venituri, deci unâ eseedenta de 6 fl. 55 cr.
Lista viriliştilorO pe 1888 se luă la cunoscinţă şi se va imâna tuturora membrilorâ. La 17 Decernvre se vorO face 3 alegeri de întregire. In comisiunea administrativă s’a făcuta schimbarea, că In loculă membrului I. LengărO s’a alesă Karl Adam.
Pentru acoperirea sumei de 10.708 fl. 3 cr. în fon dulQ spitalului trupeloră pe 1888 s’a votata unâ aruncă de dare comitatensă de 3 5°/o la darea de casă şi de chiriă, şi 2-4% la darea generală directă.
Pentru acoperirea suimi necesare fondului de întâmpinare a cheltuelilorâ pentru oficiulâ centrala pe anii 1888—1891 se votâză arunca de dare comitatensă de 3 5°/o la darea directă generală, avânda a se împărţi pe trei anî.
Pentru acoperirea sumei necesare fondului jurisdic-ţioaală şi de îngrijire a bolnaviloră pe 1888 se votâză
şpanulo cu invitarea d’a cerceta pe ce se întemeiază |UatO schimbătorilorO de bani în locO Voicu et. Comp dreptulâ de vamă, dâcă nu cumva e obligata comitatula Deârece acâstă afacere se pertractâză deja la tribunalulâ Trei scaune a suporta jumătate din cheltuelile întreţine- penala de aci, aflătoruld fu avisata să arate acolo aurulâ
rii podului ori decă acela e gata să cumpere podulâ în găsită.
_	.. . D i • •	...	- y I Văpsitorului de aci L. Mayer î s’a furata, cu oca-
comuna cu comitatula Braşovului şi pe vntorO să su- .	, A . .	. . . I . ,	\	.
,	.	,	si unea schimbârei locuinţei, unâ ceasO de aura pentru
pârte jumătate din cheltueli, mai departe în ce stare eLjame. ge speră că autoritatea, în urma cercetărilorâ podulâ şi care e venitulâ curata şi apoi despre tâte a- pornite, va găsi şi ceasula şi pe făptuitora cestea să raporteze.	Vineri după amâZb visitiulă proprietarului de mâră
Petiţiunea comitatului Zolyom d’a se întemeia casse Magyari din limişulă de susâ provocă în cârciuma lui
,	. ,	* ., . . . .. ,	Petru Diiek din Târgu-grâului unâ scandam, care dege
de copii găsiţt ş. de a contribui statuia la plâltrea orga- lâ păraiaIăi flfndŞ cârciumaru|o uşor’a rânjta *cu
nelorâ comunale, care îngrijescâ de afacerile de dare a | una cuţjta în faţă VisitialQ fu arestata statului, să ia cu aprobare la cunoscinţă. Totă aşa petiţia comitatului Târnavei mici pentru regularea dreptului | Furnisare de lemne Direcţiunea de mişcare a pri-de cârciumăritâ.	mei căi ferate ungaro-galiţiane din Przemysl a publicata
Conclusula representanţei comunei Apaţa asupra concursă cu oferte, pentru furnisarea materialului de lemne,
pe Z*ua de 20 Noemvre n. c. Cei interesaţi pota vedea
. .	. p,	•	.amănuntele în cancelaria camerei de comerţâ şi industria
sentanţei comunei Feldiâra asupra construirei morei co- djn graşovfj
Direcţiunea generală din Budapesta a căii ferate
dării dreptului de crâşmârita alâ comunei, alâ represen- c. r. priv. Caşovia-Oedinburg a publicata concursă cu tanţei comunei Vuleand asupra stabilirei diurnelorâ pen- oferte, pentru furnisarea materialului de lemne, pe Z*ua
tru membrii oficiului comunala, ala representanţei comu- 1 Decemvre n. c. Amăruntele se potă vedâ în can-.	. .	. ,	. ...... v	, celana aceleiaşi camere de comerţâ şi industriă.
nei GhimbavO asupra îmbunătăţim lefurilorâ personalu 1	’ T
lui de strajă Ia câmpă, asupra stabilirei lefii văcarului, a diurnelorâ pentru funcţionarii comunali, asupra .stabilirei lefei mâşei comunale, a împărţitorului comunala de scrisori etc. se primescâ.
unfl aruncâ de dare comitatensă de */io °/o la darea directă generală.
Membrilorâ trimişi în deputaţiune la Cluşiu, spre a presentâ monarchului omagie, li-se lichidâză cheltue Iile de drumâ cu 22 fl. 50 cr. de persânâ, avânda a se plăti din economiile de estâ anâ ale oficiului centrală.
Conclusele representanţei comunei Braşovâ asupra aprovisionărei servitorului orăşenescO George Jeremia, a gupra ocupjrii postului de vicefişcală, asupra contractului cu loanâ Jarca Sonea pentru producerea materialului de lemnâ necesara ferăstrăului orâşenescâ din Zâr-nescl, asupra contractului cu Ionâ şi George Gerbeacă pentru producerea materialului de lemnO necesara ferăs traeloră loră din Brană, asupra sistemisării postului u-nui servitorO pentru castelulă din Brană, asupra încuviinţării unei reduceri a arendei arendatorului cârciumei orăşenescl dela TimişulO de josO, asupra refusărei d’a se subvenţiona comuna bisericâscă unitară din BraşovO şi asupra aprovisionărei văduvei pădurarului Ionâ Micu au foslO primite.
Conclusele representanţei comunei Braşovâ asupra gubvenţionării celorâ două comune bisericesc! şi altele se
Telegramă part. a „Gaz. Trans.“
BAIA DE CRIŞIU, 30 Octomvre — In causa alegerei de deputata din cerculfl electorala alâ Baiei de Crişiu prima comisiune judiciară a dietei unguresc! a ordonata eri cercetare pentru multe fapte fi împrejurări. Scirea acăsta a produsa între alegătorii români mulţămire, dedrece
.	.ei sperâză, că nelegala alegere a lui Hollaki se
Unâ mare serviţiu causei ard face şi acei onoraţi . -ţ y '	, ,	... , . , ... ' va anula, dovedindu-se abusunle comise.
■ari, cari ml-ar răspunde la următorele întrebări:	~	’	. v . w
Cu esecutarea cercetăm a tostâ msarcinatu
Programa
pentru adunarea materialului literaturei poporale. (Urmare.)
cărturari
1)	Cum se numesce comuna unde şedâ dânşii şi
de ce chiar aşa? Lângă care rîu, munte, ori loca mai| raportorula comisiunei judiţiare Zoltan Tordk. însemnata se află?
2)	Cum se numescâ rîurile, rîuleţele, dâluriie, munţii, pescevile din apropiere, şi de ce se numescQ aşa? Nu cumva scie poporula? d. e de ce Z'ca că cela e dâlulă smeilord? ceea pescera dracului? cela părâulâ Zîneloră? cela eâmpulâ strigoilorO? etc.
3)	Cum se numescâ părţile de hotarâ şi de ce? d. e. boeresculO? fundătură? CărbunarO? Fântâniţă?
4)	Ce nume de familiă obvinâ acolo ni i desd şi de unde îşi tragO originea? Ungurisatu s’au Românii ori s’au romanisată Ungurii de acolo, şi din a cui vină ori merita?
5)	Ce nume de boteză suntâ mai ubtate la băr baţi şi ce la muerî? Nu cumva pună şi nume unguresc! d. e. ŞendruţO? Trezsi, Vilmâ, Erzsi, Ioni etc. ca în munţii apuseni şi în giurulQ Haţegului, la foştii nobili?
6)	Ce feliu de jocuri copilărescl, cu cuvinte privi ţâre la ele. cunâsce poporula pe acolo?
7)	Cum se întâmplă căutarea pe stele? aruncarea cu bobii? căutarea norocului spre anula nou? etc.
8)	Vârcolacii ce suntO? din ce suntâ făcuţi? ce sârte au? la ce suntâ osândiţi?
9)	Cine pote deochia? cum? şi pre cine? Ce in-fluinţă are deochiula asupra celui deochiatâ şi cum scapă de deochi?
10)	Ce Z,ne cunâsce poporulâ pe acolo? Unde !e este locuinţa? Cu ce se ocupă? Ce mănâncă şi bău Zonele? Cum le putemO prinde şi lega? Şi de ce se în-cârcă a-le prinde?
11) Ce suntâ strigoii şi strigâiele? din ce se facâ? ce lucră? Cum ne putemâ mântui de ei? Ce se scie despre ei?
12)	Ce suntâ moroii şi morâiele? din ce se facQ? ce lucră? cum ne putemâ mântui de ei?
13)	Draculâ ce este? Unde şâde? Cum îlâ descrie poporula?
14)	Ce suntâ ursitorile? ce sciraâ despre ele?
15)	Ce povestesce poporula despre Iele şi Dinsele, despre milostivnice şi frumuşele?
16)	Ce obiceiuri are poporula la Crăciunâ, Sân-Văsii, Bobotâză, la sările de secâ, Fiorii, PascI, Sf. George, iilosalii, Arminden, Ilie Proroeu etc. şi alte sărbători?
17)	Este cunoscută pe acolo Turca, cum i mai <ZicQ şi ce cântece are ea?
18)	Cum se petrecd pe acolo colindele?
19)	Este pe acolo cunoscuta Priculiciulâ şi Trico-iciula? Ce se povestescâ despre ei?
20)	Smeii şi balaurii suntO cunoscuţi şi cum?
21)	Ce feliu de dobitâce şi pasări socotesce poporulâ de acolo ca celea mai plăcute ori mai urîte lui )umneZeu şi de ce?
DIVERSE.
SpenZuratu de două ori. — In Ungaria briganda-giulo bânfue în aşa grada, încâtâ guvernulâ a fosta silita să proclame, în câteva comitate, legea statariă, adecă justiţia sumară. Sub unâ astfelâ de regimO, banditule prinsa e judecata, condamnata şi eseculatâ adesea în mai puţina de unâ câsâ. Etă ciudata urmare, pe care a avut’o filele trecute o astfelâ de esecuţiă. Doi săteni în-torcându-se dela târgâ cu trăsura, trecură pe dinaintea unei spânzurători, aşeZată la marginea drumului. Unâ Ţiganâ ungurâ fusese spânZuratâ acolo puţina mai înainte. Ţăranii se cobâră din trăsură, îlâ pipăe şi vădâ că nu murise încă; taiă funia, îlâ iau în trăsură şi plâcă înainte. Pe drumâ Ţiganulâ îşi revine în simţire; ţăranii se oprescâ la o crâşmă, ducâ pe ţiganâ înăuntru şi-i dau de mâncare şi de băutâ. Deodată fostnlâ spânZuratâ dispare. Ţăranii după ce-lâ aşteptă puţind, iesâ afară şi ce vădQ? Dreptâ recunoseinţă, ţig nula se urcase în trăsură, o întorsese, dăduse biciu cailorâ şi o luase la sănâtâsa. Numai decâtâ ţăranii împrumutară doui cai dela cârciumarâ, se luară după ţiganâ şi-lâ prinseră aprope de loculâ, în care-lâ mântuiseră Ce să facă? SpânZurătârea era la locuia ei; funea era încă destula de lungă; ţăranii legară mânile şi piciârele hoţului şi-lâ spânZorară la locO — ca să-la înveţe minte.
Necrologu. — Radu Pascu, comerciante şi proprietara în BrasovO, a încetată din viâţă în 17 (29) Octomvre a. c., în etate de 83 ani, în urma unei suferinţe mai îndelungate, după ce a fosta împărtăşită cu Sf. Taine. Despre a âstâ durerâsă şi ireparabilă perdere s<e încunosciinţâză tâte rudele, amicii şi cunoscuţii reposatu-lui. Osămintele pământesc! ale reposatului s’au îmor-mântatd atji, Luni, în 19(31) Octomvre 1887 la 3 âre p. m. în cimiteriulâ din Grdverâ.
Braşov^, 18 (30) Octomvre 1887.
Ştefană, Maria, Constantină, Dumitru, Radu, fii, — Cristea Orghidană, cumnata. — Paraschiva Eliadu, Mina Alexandrescu, Ana Orghidană cumnate. — Emilia St. Pascu, Eugenia D. Pascu nurorî. — Diamandi I. Manole, ginere.
Editorâ şi redactorâ responsabila: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 230.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
'jfîsrayJ# ia	fes V;-- r.T
din 27 Octomvre si. a, 1387
Rentă de aură 5°/0 . . , 9910 Rentă de hârtiă 5°/0 . , 86.— Imprumutulfl căilorfi ferate
ungare................149.25
Amortisarea datoriei calorii ferate de ostd ung.
(1-ma em isiune) ... 96 50 Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... — Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(8-a emisiune) , , . .112 — Bonuri rurale ungare . . 103.70 Bonuri cu ci. de sortare IC4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişO................ . 104.-—
Bonuri cu cî. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 25
Bonuri croato-slavone . . 104 25 ] Despăgubire p. dijma de	i
vină ung...............—•
împrumutul^ cu premiu
ung,................... 122 80 |
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinuluî . 123 25 ' Renta de hârtiă austriacă 89 35 ' Renta de arg. austr. , .	82 60
Renta de aurd austr. . . 111 50 Losurile din 1860	. . . 135 25
Acţiunile băncel austro-
ungarc................. 887 —
Act. băncel de credita ung. 284.75 Âct. băncel de credita austr.283,70 ÂrginlulQ —, — GalbinT împărătesc!	.... 5.93
Napoleon-d’orI	....	9 93
Mărci 100 împ. germ. . . 61 40 Londra 10 Livres sterlinge 125 50
Bursa de Bueuresci.
Gota oficială dela 14 Octomvre st. v. 1887.
Curnp, vând.
Renta română (5%).	.	93Va	9^1/a
Renta rom. amort. (5°/0)	•	.	96—	97—
» convert. (6°/0)	.	.	91—	92—
îrnpr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36 —
Credit	tone.	rural	(7°/0)	.	.	105—	106—
•	M	»	(5°/o)	.	918/*	92i/4
»	*	urban	(7°/0)	.	.	103—	104—
»	*	,	(6°/0)	.	96—	97—
»	(5%)	•	*	87‘/.	88V.
Banca naţională a României 500 Lei--------------------
Ac. de asig. Dacia-Rorn.	----------------
*	*	» Naţională	----- ----------
Auifli contra bilete de bancă	.	.	14.V4	15.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.03	2.04
Cursul» pieţei Braşovu
din 28 Octomvre st. n. 1887.
Bancnote romanesc! .... Cun-p. 8.60 Vând,
Argint românea*................
Napoleon-d’ori .......
Lire turcesc!..................
Imperial!......................
Galben!........................
Scrisurile fonc. »Albina» 6% .
n * n 5°/0 •
Ruble Rusesc!..................
Qiscontuiă ...	*
8.63
*	8.55	*	8.60
»	9.90	*	9 95
»	11.22	»	11.26
»	10.21	*	10.25
»	5.86	»	5.90
»	101.—	»	102.--
„	98.—	-	99-
»	109.—	»	110.-
7—10°/9 pe	ană.
*
m
m
•
m
«
#
«
#
Şcolă privată comercială.
La 2 Novembre a. c. st. n. voru începe obicinuitele mele prelegeri din
Oomptabilitate simplă şi duplă, matematică şi corespondinţă.
Gixrsu.1 durezâ 6 1'U.n.i.
Prelegerile se voră serva în limba germană, însă la casu de trebuinţă cu esplicari suficiente în limba ungară şi română.
Orele de studiu: Luni, Mercuri şi Sâmbătă sfira dela 8 pănă la 9 6re în locuinţa mea Strada lunari lord mediă sub Nr. 227.
Honorarulti. pe lună 5 fl.
Doritorii suntă invitaţi a se adresa în locuinţa subscrisului în firele postmeridiane seu în comptoarulfi D-lui Andreiu A. Popovici, Strada Scheiloru Nr. 146 dela 8—12 fire în tfite dilele.
Iosifu Ratiu,
eompGblO.
2—3
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu,
1.	Plecarea trenuriloru:
l. Dela Braşovu la Feşta:
Trenulă de persfine Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dirninfiţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci:
Trenulă accelerate Nr. 302: 5 ore 37 minute dirninfiţa.
Trenulă mixte Nr. 318: 1 oră 55 minute după amficjî.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Pesta la Braşovu:
Trenulă de persfine Nr. 808: 9 fire 46 minute înainte de amfitfî.
Trenulă mixte Nr. 316: 9 fire 52 minute sfira.
2.	Dela Bucuresci la Braşovă:
Trenată accelerate Nr. 301: 10 fire 12 minute sfira.
Trenulă mixte Nr. 317: 2 fire 32 minute după amfi^I.
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela	BraşovO la	RSşnovu-Zernescî-Branu: 12	fire	30	min.	după amfiiji.
b)	„	r	„	Zizinu: 4 fire după amfifjî.
c)	„	,,	in	Secuime (S. Georgi): 1 firă 30	minute	nfiptea.
d)	n	,,	la	Făgăraşu: 4 fire dirninfiţa.
e)	„ „la Săcele: 4 fire dirninfiţa.
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela Rtşnovu-Zârnesci-Brunii la BraşovO : 10 fire înainte da amfi^I.
b)	„ Zizinu la BraşovO: 9 fire a. m.
c)	Din Secuime la BraşovO: 6 fire sfira.
d) „ Fâyăraşu la BraşovO: 2 fire dirninfiţa.
e)	„ Săcele la BraşovO: 6 fire 30 minute sera.
#
#
#
m
m
$
»
#
•
m
m
m
m
m
m
m
#
MersuM trenuriloru
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Predeiibl-Bttdspfst» şi pe linia Teiissil-Arîistă-Budapeata a calei ferate orientale de stattt reg. ung.
Predealil-Budapesta
Trenii Tren , Trenă “®	|accelerat omnibus
persone
Trcuu
omnibus
usb
Bucuresci
Predeală
Timişfi
BraşoYă
Feldifira
Apatia
Augustind
Homorodtt
Haşfaleu
Sigbiş6r»
Elisabetopole
MediaşQ
Copsa mieă
Micăsasa
Blaşiu
Grăeiuuelă
Teiaşf.
Aiudîi VinţuiQ de lliora Cacerdea Ghirisă Apahida
Nedeşda
OhirbSu
AghirişS
Stana
HniodinS
Ciuda
Bucia
Bratcs
Vadă
Mazd-Teiegd
Fagyi-Vdsârbeb
Veneţia-Orădii
Oradia-aiare
l
P. Ladâay
Szolnok
âuda-posta
Viena
7 20
7	57
8	24
8	47 9,29
9	37 10 53 11.00 îl 34 12.03 12.26 12.42
1.11 123 2.06 2.27 249 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21
4.30
9.12
9.35
10.12
6 01 6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
401
4.47
5 28
5.59 6 49 8.35 9.02 9 12 9 56
10 37
10.59 11.16
11.37 12 16 12,33 1.51 2.18 2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
7.30
1.14
1.45
2.32
JBuds&ppestft—--I^redeatiă
Trenă
de
pevsone
6	37 6.58
7.14 7M
7	56 8.18
8	58
9.15
9	34 9 53
10 28 10 47 10 57 11.07 11.19
1.16 3.29 6.33
Viena
Budapesta Bzolnwk P. Ladâ»y Oradea ®are Venţia-Orădii
Fudi-Oşorheiu
Teleagii
Vadu
8raU,a
Qucia
Ciueia
Kuiedin
Stana
Aghiriş
Gi â-bSu
Nedişu
Ciaşiu
Apahtda
ohiriş
f’ncerdea ^ V
Uiora
7inţiîlt; de susii
Aiudă îslaşă .‘iâciuneltk îilaşă ^.îtiăsasa
Mediaşfi Sis.abetopole 9igiş6ra '.aşfaleu domorod Augustinfl ipatîa ?eldifira
Trenă Tren I Trenă de pers. accelerat, de pers.
Trenă
de
persâne
ll.ioj
Trenă
omntbus
7.40
11 05 2 02 4.12
8.00 — Nota: Orele de nfipte suntS
Timiş Q Frofieaiu
Bucuresci
11.00 11.19 12 33 1.01 1.11 1.18 1.05
1.46 2.25 2.50 3.03
3.35 4.01 4.20 4.55 5.42
6 01 7.27
8.08
8.36 9-06
9.46
:eîe dintre liniile grâse.
2.—| 7.40 4.05	10,42
5.47 j 2,02 TH1 4.78
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
5.37
6.20
6.47]
11.30|
1.55
2.53
3.28
9.35
618 9.38 12,02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.33 5.53
6.05 6.20 6.38
7.08
7.36
9.16
9.53 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.13
2.46
3.31
4.32
5.02
6.53
7.43
8.23
9.02
9.52
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Koponv, Zernese!
ITefuşft- rA3-&&d&«]Budaj}*esta J				Budapesta- A rad A-Teinşă.			
	Trenă	Tre iă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	de pers.	persâne		persdne	de persâne	omnlbui
Teisaşfa	11.24	—	3.00	Viena	11.10	12.10	—
AJba-Inlia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţultt de jfisă	12.30	—	4.22	„ , , (	11.20	12.41	—
Şi botă	1.01	—	4.51	avRwok	11.35	5.45	—
Orăştia	1.32	—	5.18	Ai ad&	4.30	6.—	—
Slmeria (Fiski)	2.32	—	6 15	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Brauiclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—
Uia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	—
Gurastida	4.C8	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Berzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Scborşiii	7 25	8.42	—
Bârzova	6.27	—	933	Z&ÎG	801	9.12	—
Gonopâ	6.47	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	ilia	8 55	9.58	—
Paulişft	7.43	—	10.42	Branicica	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	—
Glogovaţă	8.28	—	11 25	Simeria (Piski	10.35	11.07	—
Âradă	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok	—	2 32	4 oQ	Şibotă	11.43	12.—	—
(			—	5.12 1	Vmţulă de josă	12 18	12.29	—
Budapesta	—	- 1	8.20	Alba Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—		6.05	TeStaşfe	, 1.29	1.41	—
Ar aâ fe-TIialş^rss				Bimerîa (Piski) Petroşenft			
	Trenă	Trenă dc	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	cwnibas	persâne	mixt		persăne	omnibus	mixt
Arad A	5.48		6.05	iMmeria		_	2.42
Aradulu nou	6.19	—	6.33	Sîreiu	—	—	3.25
Nfimsth-Sâgb	6.44	—	6.58	Haţegii	—	—	4.16
Yinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczîtalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
Tliwlş^ra	9.02	—	9.08	Petroşeni	—	—	7.12
a» Ar ad fo				Petroşent—	Shuerla (Piski)		
	i Trenă de	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	porsăno	persăno	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
'Fimlşdra	6.25		5.00	Petroşeul				6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	i 7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7.37
Yinga	' 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nfimeth-Săgh	8.38	—	6.23	Haţegti	—	—	9.01
_ Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
A.raââ	9.27	| 		8.17	®tj«©rS»	—	—	10.31