,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe anii an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. JKoraâxl& şi străinătate:
Pa an fi 44) fr.. pe ş6se Iun! 20 fr.. pe îrr-i luri* <0 franci.
TRANSILVANIEI.
Să PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
_____
ANULU L.	AKaNOIDRILE:
O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
s.irîir.M "îţifrţj.-îoj-şv «i» 33 s+t.immai- ■— ^finsfiorlete nu «8 retremltu.
N* 229
Duminecă, 18 (30) Octomvre.
1887.
Braşovă, 17 Octomvre 1887.
„Cine este acela, care are unii interesă de a face să se nască în stată o fatală crisă, întronă momentă, când elă are aşa mare lipsă de a uni t6te elementele celft susţină?
întrebarea acesta, ce-o pune (Jiarulă boemă „Politik“ răspunijendă la ună articulă autoritară ală farului oficiosă „Freradenblatt/* caracteri-săză situaţiuneu creată prin cunoscutulă conflictă ală fracţiuniloră maiorităţii parlamentare cu gu-vernulă Taaffe.
Este o putere ascunsă, care prin influinţele ei tinde a provoca în Austria o crisă parlamentară şi politică. Despre acesta nu mai pdte în Căpd îndoială.
Seimă că Cehii suntă nemulţumiţi în urma măsuriloră ministrului de instrucţiune Gautsch, prin cari să vădă nedreptăţiţi. Nimică mai naturală decâtă ca aceşti Cehi, cari formăzâ cea mai însemnată fracţiune în sînulă maiorităţii să-i <}ică guvernului: reparăză greşăla ce a fâcut’o ministrulă de instrucţiune, decă voescî să te spri-jinimă şi de aici încolo, ca în trecută. Guver-nulă vede că trebue se facă ceva pentru mul-ţămirea Cehiloră, promite drecari concesiuni, ddr totodată se pune pe târâmulă autoritară şi susţine că în fondă trebue să susţină ordonanţele lui Gautsch, pe cari le privesce ca o afacere de resortă a ministerului de instrucţiune.
Delegaţiunea cehă din parlamentă răspunde, că nu se pdte mulţumi numai cu unele concesiuni, ci guvernulă trebue să împlindscă ceea ce pretindă interesele de cultură ale poporului cehii. Contele Taaffe însă să gândesee şi se răsgândesce şi nu se pdte decide de a face ună pasă energică spre aplanarea conflictului.
Care să fiă causa acestei şovăiri ? Cum să ne esplicămă atitudinea contelui Taaffe mai alesă după ce elă declară că „fără Cehi nu mai vo-iesce să guverneze ?“
Se <}ice, guvernulă austriacă de aceea nu voiesce să cedeze pretensiuniloră cehice pe deplină în afacerea Gautsch, pentru că la din contră n’ar mai pută să birue cu ei în viitorii, căci ară pretinde din ce în ce mai multă. Argumen tulă acesta nu ni se pare destulă de motivată. Cu multă mai probabilă este părerea, căreia îi dau espresiune foile cehice, că nisce influenţe puternice voiescă să provdce o scisiune în sînulă maiorităţii.
Dăcă guvernulă nu va împăca pe Cehi, a-ceştia trebue să trdcă în oposiţiune. Pentru cagulă acesta se crede că Polonii se voră desbina de ei. Odată desbinaţi Polonii de Cehi maiori-tatea de a()i nu se mai pdte susţină şi atunci potu veni uşoră la guvernă cei ce voiescă să pescuiăscl în turbure.
Planulă este fără îndoelâ bine prccugetată şi unu singură pasă neprecugetată ală Cehiloră ar pută să restdrne regi mul ă de faţă, causândă cea mai mare bucuriă în tabăra suprematiştiloră.
Bine şi înţelept» au lucrată prin urmare membrii delegaţiunei cehe din parlamentulă austriacă, dăcă în faţa periculului s’au decisă să amâne resolvarea crisei şi să cără deîa guvernă ca să nu răspundă acuma la interpelarea lui Rieger, ci numai după sărbătorile crăciunului, când se voră reîncepe şedinţele parlamentului, cari s’au amânată eri.
Cabinetulă Taaffe, aflându-se elă însuşi în mare strîmtdre, a uşurată clubului cehică acăstă amânare a soluţiunei crisei, declarândă că e gata a negocia mai departe cu Cehii pentru aplanarea confllictului.
Pentru aceea însă crisa nu încătă de a fi, şi chiar după mărturisirile foiloră cehice ea a devenită fdrte acută. Se audă deja voci în tabăra cehă, cari cfică că nu mai merge ca naţiunea cehă să suferş ca unii şi alţii să-şi pdtă împlini
poftele loră absolutistice, pănă când aceste îi voră cresce peste capă.
Starea de lucruri interidră din partea de dincolo a monarchiei trebue să intereseze în mare măsură pe toţi cei ce dorescă ca princi-piulă dreptă şi echitabilă proclamată de guvernulă Taaffe să nu fiă răsturnată prin intrigile absolutiştiloră şi ală suprematiştiloră.
Nu este admisibilă în vidţa unui stată constituţională basată pe dreptă, ca interesele de cultură ale unui întregă poporă să depindă dela liberulă asbitriu ală unui guvernă său chiar numai a unui ministru de resortă. Cehii simtă ddr, că aici se tractdză de ceva mai multă ca de încuviinţarea subvenţiunei pentru câte-va scdle secundare din Boemia şi Moravia. Este vorba de a se rccundsce odată pe faţă dreptulă celă are fie-care poporă de a pretinde ca statulă să sprijindscă şi să scutdscâ cultura lui naţională.
De aceea, repeţimă, nu putemă decâtă să lăudămă tactulă barbaţiloră de stată cehi, dovedită în conflictulă de faţă şi să dorimă ca să is-butdscă fără a sgudui şi a compromite marea operă a egalei îndreptăţiri naţionale.
Din afară.
ţ)iarele din Paris se pronunţă asupra discursului lui Crispi cu mare reservă. Ele (Jică că dăcă Italia doresce susţinerea păcii, ea ar trebui să caute alianţa cu Franci a şi nu cu Germania, căci numai acăsta putere turbură a<ji pacea europănă.
Din Petersburgu anunţă „Gazeta de Kb-nigsberg“ că are soiri sigure despre aceea, cumcă din întrulă Rusiei se concentrăză mari masse de cavaleriă la graniţele germane şi austriace şi că toţi farmaciştii suntă provocaţi de a se insinua pentru serviciu în spitalele militare în aceleaşi condiţiuni ca pe timpulă ultimului răs-boiu ruso-turcescă.
„Svoboda“, 4iar,i oficicsă bulgară, publică urmâtdrea scrisdre anonimă ce a primit’o ministrulă Stambu Iov dela Meran (Tirolă) cu subscrierea „ună prinţă rusescă
„Trădâtorule! Quousque tandem? Nu se va afla nimeni, care să fragă ună glonţă în capulă unui asemenea ticâlosă, care abusâzâ de atâta timpă de marinimositalea Rusiei? Speră că în curândă capulă d-tale va ajunge pe tipsiâ, precum de o miiă de ori ai meritat’o, ca ast-felă să se răsbune Ia modulă celă mai crâncenă marea trădare a sfintei cause slave, ce ai săvârşit’o.a
In „Daily Chroniclew din Londra istori-sesce ună diplomată rusă despre alianţa germană-austria că-i ta li ană, că Italia s’a o-bligatu a lua ofensiva în casă când Francia ar lua o atitudine ameninţătdre ori când Germania ar considera ca sosită momentulu de a declara răsăoiu Franciei. Italia va trebui în acestă casă să pună în focă 9 corpuri de armată şi în schimbulă acestui ajutoră va primi Savoia, Nizza şi o parte din Franche-Comte. Austro-Ungaria şi Germania suntă de acordă asupra unui c a-sus belii cu Rusia. O armată unită va fi trimisă în Galiţia sub comanda regelui de Sac-sonia.
In 27 Octomvre n. s’a deschisă Sobra-nia bulgară, în Sofia, după mare ceremoni-alu, prin următdrea vorbire a prinţului:
După evenimentele ce au lovită patria nostră, mă simtă fericită că potă saluta în capitala mea pe repre-sentanţii scumpului meu poporă, cari suntă însărcinaţi cu grâua, dâr plăcută problemă a lucra împreună cu guvernulă meu la prosperarea şi mărirea Bulgariei, precum şi Ia regularea afaceriloră statului. Alesă unanimă de poporă principe ală Bulgariei, am considerată ca o sfântă datoriă a veni fără întârcfiare în ]noua mea pa-triă şi a lua frânele guvernului în mâna mea. Dela suirea mea pe tronă s’a restabilită deplină ordinea, liniş-
tea şi siguranţa publică. Cu msre mulţămire constată dâr, că multă iubitulă meu poporă se îndeletnicesce cu lucrările pacînice, dela care atârnă restabilirea morală şi materială a ţării, precum şi reîntărirea simpatiiloră Sultanului şi altoră mari puteri pentru Bulgaria. Iubirea şi alipirea, ce mî-au dovedită şi continuu îmi dove-descă încă bravulă meu poporă şi v.tâza mea ar ată, îmî dau putere şi tăriă să mă dedică cu totulă afaceriloră statului şi să lucreză nencetată pentru binele, gloria şi noroculă scumpei năstre patrie.
O telegramă din Parisu ne comunică despre o crisă a presidiului republicei francese. In afacerea Caffarel, său mai limpede în afacerea speculaţiuniloră cu decoraţiunile, e amestecata şi d. Wilson, ginerele preşedintelui republicei Grdvy. E vorba acum de pornirea unei anchete, care să constate întru câtă e vinovată şi Wilson. In acestă casă se (jice că d-lă Grevy îşi va da de-misiunea din preşidenţia republicei. E temere pe lângă acăsta, şi de o crisă ministerială.
Italia şi Abisinia.
O telegramă din Roma comunică, că gu-vernulă italiană continuă cu activitate pregătirile pentru campania în Africa. înrolările s’au terminată şi transportarea trupeloră la Massauah se va începe în primele (Jile ale lunii viitdre. Ministrulă de răsboiu a ordonată să se cumpere la Alexandria unu numără considerabilă de cămile.
Cu privire la acostă campaniă contra Abis-siniei foile englese atragă atenţiunea Italieni-loră asupra numărului necontenită crescândă aîă Ruşiloru la Curtea regelui Ioană ală Abis-siniei şi asupra presenţei câtorva dintre ei în oştirea abissină. Din acestă faptă foile englese conchidă, că Rusia tinde a face din Abissinia ună Muntenegru africană.
SOIRILE PILEI.
Făia jidovescă „Egyenlosâg* ^Egalitatea) se încărcă să arate jertfele mari ce le-a adusă poporulu jidovescă pentru patria maghiară. In scopulă acesta făia jidovescă arată cu numele pe acei evrei, cari s’au înscrisă ca membri fundatori ai »Kulturegylet*-ului. Număruld acestora este 75. In şirulă acestora foia jidovăscă numărase şi mulţi evrei maghiarisaţl, cari astăzi vrău să trecă de Maghiari născuţi şi nu făcuţi. împrejurarea a-câsta îlă îndămnă pe „Ellenzâk* Nr. 244 să ia în apărare pe respectivii evrei maghiarisaţi, protestândă contra înşirărei loră între evrei. »Eilenzek,< îşi exprimă indignarea şi nemulţămirea faţă cu Evreii, cari au rămasă nepăsători faţă cu apelulă adresată loră din partea lui Bartha Miklos de a se înscrie ca membri la .Kultur-egylet“. ţ)i< e că s’au înscrisă numai pe hârtiă, dâr în faptă au rămasă indiferenţi; decă jidovimea formâzâ în acestă patriă a 7 a parte din maghiarime — <Jhe „Eli.« — atunci, abstragendă dela împrejurarea, că evreii suntă cei mai bogaţi, ei ar trebui să formeze a 7-a parte şi dm numărulă membriloră fundatori ai „Kulluregylet“-ului; şi fiindă că „Kuliuregylet“-ulă are 1548 membri fundatori, evreii formeză din aceştia numai a 22 a parte. Pănă când însă „Egyenlosegn-ulă nu va arăta 221 evrei membri fundatori ai Ku!turegylet*-ului, căci acestă numără formeză a 7-a parte, pănă atunci „Ellenzâk« regretă că şi-a mai răcită gura prin numitulă apelă şi persistă a rămâne ca acusatoră contra evreiloră — Ce boboci de patrioţi!
—x—
Eri, Vineri, când dmenii erau în târgă a arsu ârăşl în suburbiulă Scheiu. Acesta e ală treilea focă în timpfi de vr’o şese săptămâni. Din norocire foculă isbucnindă cjiua, s’a putută stinge repede. Au arsă paie, fântt şi nisce scânduri dintr’o şură. Observămă cu acăstă oca-siune, că erî pe când ardea, ună Ungură trecândă pe strada Furcăie (Jise cătră o proprietară, că voră face ei, adecă acelă Ungură cu alţii, să ar<|ă altfelă în Scheiu
Nr. 229.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
decâtă ca până acum. De asemenea ni se spune că acum vre-o lună de 4'le vr’o doi indivizi, pr<-babilâ că totă Unguri, deorece vorbeau unguresce, 4'ceau într’o câ"-ciumă că voră da focă la mai multe case dm Scheiu. Ba câţiva proprietari din Scheiu au primită scrisori anonime în care li-se spune că li se va pune focă. Atra gemă seriosa atenţiune a poliţiei^asupra acestoră mi jelii.
Cu ocasiunea şederii monarchului în Cluşiu, visi tândă M. Sa universitatea, întrebă pe profesorulă Dr. Haller: „Ce obiectă propui — »Dreptu!ă privată austriacă, Maiestate* — *0 frumosâ şi importantă parte o dreptului.* — „Da, Maiestate, mai alesă în Ardeală, unde se aplică încă.“ Monarchulă replică la acosta: , Pa, de aceea trebuia să se numescă pentru acestă obiectă încă ună ală doilea profesoră." Senatulă academică fu adusă în perplexitate prin aceste vorbe aTe monarchului, dedrece în Cluşiu nu e ună ală doilea profesoră pentru dreptulă privată austriacă. In curentă însă apăru în f6ia oficială numirea d rului B. Zsogod, prin pre înalta decisiune dela 15 Septemvre, ca profesoră de dreptă privată austriacă la universitatea din Cluşiu. — Cum sciu Ungurii de frică!
—x—
Ni se scrie din Blaşiu cu data 28 Oetomvre n.: „Cu cea mai mare bucuriă vin? a aduce la cunoscinţa on. publică, ce se înteresăză de tinerime, »ă societatea studenţiloră dela giranasiulă din locă, după reînceperea prelegeriloră sistate, în şedinţa constituantă ţinută în 27 a 1. c. s’a constituită în următoriulă modă : preşedinte fu denumită din partea onor. corpă profesorală multă onor. d-nă Octa’uană Bonfiniu, de vice-preşedinte fu alesă Eliă Daianu stud. in clasa Vlll-a, bibliotecară luliu Laslo, re-dactoră la f6ia »Filomeia“ Iuniu Mici, notar, coresp Victoră Fodoreanu studenţi în cl VIII. v. bibliotec Ni-colau Popă junior stud. de cl. VII. casară foană Co-mană stud. în cl. VII.
După Viena urmezi Pesta cu şcolarii, care suferă fome. In 17 scole elementare cu vr’o 15,000 scoiari snntă 933 de copii, cart de cele mai multe ori n’au ce mânca.
—x—
Urşii îi mai lipseau Ardealului, şi din graţia stăpânirii ungurescl avemă din abundenţă. Societăţile de vânători nu se mai mulţămescă cu câte ună ursă, multă doi urşi împuşcaţi în câte o escursiune ci cu câ'e 8—10 urşi. In Săcele urşii mergă pănă în grădinele âmeniloră La preotulă gr. or. din Satulungă, d^ee „Kronst. Z*g.«, îi visitâză ună ursă cam desă grădina, nu-i vorbă, numai năptea. A mai rămasă să intre ursulă şi în casă Ce »părintescâ“ stăpânire!
Comuna Virag-Pereg din romitatulă Peştei e cumplită bântuită de vărsată (bubată,). Dela 10 Iulie pănă pe la mijloculă lui Oetomvre au murită 90 de copii, pe cândă comuna abia număra 200 de copii oblig 1 ţT de a merge la scolă. Mfdiculă a constatată băla numai pe la sfârşitulă Iui Augustă. Comuna e în stingere.
—x—
Trenă de plăcere la Budapesta se va arangin Luni, la 31 Oetomvre u. c. Bileiă scătjutft cu 5O°/0 pe cl. II şi IU pentru dusă şi întorsă, valabilă pentru 14 di le, adecă pănă în 13 Noemvre inc'usive — se pdt.e scdte la t6te staţiunile câlei ferate de pe liniile Braşovă-Cluşiu, Sibliu-Copşa mică şi Târgulă-Murdţfului-Cucerdea. Plecarea din Braşovă la 4 ore 1 minută dimineţa, din Târ-
FOILETONU.
O NOPTE TERIBILĂ.
de Maurice Reynold, traducere de Ioana E. Prodană.
(Urmare.)
Servitorultt păşesce înaintea doctorului şi a lui Renă, care umblă ca şi cum ar visa. Eiă mai fa e odată dru-mulă, percursă de Ioana eu atâta greutate, noptea pe când târăia oribila sarcină. Servitoruiă sti’nvârtesce după unghiulă coridorului, şi deschide uşa a 3-a din drăpta.
Acesta era dela odaia căpitanului, care era întinsă pe patulă său; vestmintele şi încălţămintea îi erau aruncate in mijloculă odăiei.
Doctorulă s’apropiâ de pată, puse mâna pe inima d-lui de Roncy şi’i căută pulsulă
— Vedeţi, elă, acestă colorafiune roşiă dela o parte a feţei . . . . E mortă .... probabilă de câteva 6re .... Causa catastrofei n’am nevoiă a o mai cerceta, aspectulă feţei, precum şi cunoscinţele de pănă acum ce le am despre boia lui, ml-o indică din destulă.
Rene nu scia numai atâtă. In presăra acelei 4'le căpitanulă pătrunsese în odaia Ioanei şi acolo .... elă căzuse mortă.
Deşi cuprinsă de groză, lînăra totuşi avuse presenţa de spirit,ă, puterea de a teri cadavrulă afară din odaia sa şi chiară de a-lă aşecţi pe pată, unde, căpitanulă pănă
gulă Mureşului la 12 ore şi 15 minute la amâ^ă, din Si-biiu la 8 ore 50 minute dimineţa, er din Cluşiu la 6 ore 37 minute săra. Bilet.ulă de călătoriă este valabilă la reîntdreere şi pentru trenulă de persăne seu accelerată, avendă a se plăti ca adausă restulă taxei bileteloră ordinare. Pentru copii nu se fa-^Q concesiuni. Trenulă se va arangia de Biuroulă orăşenescă ală căiloră ferate r.
u.	din Cluşiu.
—x—
La gendarmeria din Iîaab se cer< eteză o afacere misteriosă. La 16 Oetomvre n. întreprinseră doi gen-darmî o recunosoere şi după două dile se întorse numai unulă. întrebată fiindă despre tovarăşulă său, răspunse că a dispărută. Sublocotenentul de gendarmeriă puse de se cercetă întregă ţinutulă, dăr gendarmulă dispărută nu fu găsită. Se bâuuesce că a fostă omorîtă de tovarăşulă său, care e arestată,
„G^orgiu Lazară", revistă pentru educaţiune şi instrucţiune, apare odată pe lună în Bârladă şi este re-dactaiă de ună comitetă presîdată de d lă primă-redac torâ S. M. Halită. Nr. 7 dela 15 Oetomvre are urmă-torulă sumară: Cetirea curentă, de V. H. Diaconescu.— Higiena şcolară. Noulă sistemă de bance şcolare Ia es-posiţia congresului internaţională de higienă şi demografia din Viena, de S M Haliţă. — Istoriă de patima Galaţiloră din leat 1769, Noemvre 29 — Gh. Ghibă-nesen. — Dela reuniunea învăţătoriloră din plasa Olteniţa jud. Ilfovă. — Buletină pedagogică. — Bibliografi^..
Afacerea scolei de fete din Sibiiu.
Sibiiu, 23 Oetomvre n. 1887.
(Urmare.)
Deodată cu hotărîrea însă, ca regulamentulă care normeză sfera de activitate a tuturoră personeloră ce funcţionezi la scolă şi la internată să se pună în lucrare, comitetulă a cugetată că a sosită timpulâ, ca şi în privinţa supraveghiărei institutului din partea sa, se se introducă starea normală provedută în stătută, şi prin unu condusă specială a decisă, că: deodată cu punerea in lucrare a regulamentului internă se separeză func ţiunea de delegată ală comitetului de cea de directorii ală institutului, muiţummdă D-lui Dr. Barcianu pentru zelulă cu care şî-a împlinită în trecută şi sarcina de delegată.
Totodată, ca pe bftrbatu de specialitate, de delegată, a denumită din senulă său pe Domnulă profesoră seminarială Ioană Popescu, colegă şi fostă profesoră ală D-lui Dr. Barcianu ună bărbatQ care şi din opurile sale este cunoscută ca unulă din cei mai buni pedagogi ce-i avemă.
Fiindă tote acestea disposiţiunî efiuxulu naturală ală dreptului şi datorinţeloră proprietarului scălei, ele n’au putută lipsi din ună regulamentă internă ală institutului, şi din măsurile prin cari acela se pune în lucrare.
Nimeni dintre membrii comitetului n’a putută pre supune, că aceste disposiţiunî corecte potă supăra pe cineva, şi cu atâtă mai puţină pe direcţiune, care prin modificările făcute de comitetă se uşurăză de o parte a res punderei ce în anulă de probă şî-o impusese însăşi, âr ca să prevedă comitetulă coaflictulă ce s’a ivită, trebuia să cunoscă pe onorabilele persăne ce le pusese în fruntea institutului, că voră fi în stare a păşi astfelă, precum au păşită şi nu precum s’ar fi aşteptată lumea să păşescă într’ună asemenea casă.
Omă nepreocupată nu pote afla în conclusele co-
ce a fostă in viăţâ, fără îndoelă, nu dormise nici odată...
Asta era înspâimântătoră .... şi cu t6te aceste, pentru Rene erau încă două puncte, asupra cărora nu se lămurise.
Ore cu consimţirea Ioanei s’a întâmplată că d-lă de Roncy intrase în odaia ei? Fost’a acesta 6re o scenă de amoră, său o scenă de violenţă, care a pusă pentru totdeuna capătă palpitaţiuniloră acestei inimi morb6.se?...
Doctorulă şi Rene se scoborîră erâşî în sala de mâncare, unde intraseră vr’o câţî-va vânători, cari veniseră dela oraşă şi de prin castelele învecinate ca să ia parte la g6nă.
Vestea, adusă de servitorulă şi în urmă întărită şi şi de doctorulă, causâ o consternaţiune generală.
Ioana, ca mută, rămase înlemnită pe scaunulă său; în figura ei ca de mortă, numai ochii mai dedeau semne de viăţă.
Totă planulă de vânată fuse, prea firesee, părăsită, şi bătrânulă de Fonteilles, ună adevărată egoistă, cum nu s’a mai pomenită, se dusa în odaia lui spre a’şl pregăti gemantanulă. D-na de Brissac şi Maria intrară în salonă pentru a scrie păriaţiloră căpitanului; doctorulă era ocupată cu pregătirile pentru ridicarea corpului, mar-chisulă se duse ca să facă o mişcare prin parcă spre a se distrage.
Ioana căută în giurulă ei cu o privire îngrozitore,
mitetului nici o vătămare pentru direcţiune şi nu este nimeni îndreptăţită să presupună despre comitetă — care votase mulţămită D-lui directoră Dr. Barcianu pentru zelulă cu care a condusă institutulă, şi a contribuită ca şi adunarea generală să-i voteze mulţămită — că elă ar fi avută intenţiunea de a da votă de neîncredere direc-tiunei în mediaş res, când atâtă scola câtă şi interna-tulă funcţiona deja de aprope o lună.
Decă însă direcţiunea a aflată că conclusele comitetului suntâ vâtămătore pentru dânsa, şi suntă de natură de a strica institutului — aşa credă eu că a-tunci lucră corectă, când precum a făcută corpulă profesorală, şi densa înainta la comitetă o remonstraţiune, în care arătă ce nu-i convine şi pentru ce nu-i convine. şi ce rele potă produce pentru institută disposi-ţiunile comitetului? Comitetulă apoi ar fi pertractatO remonstraţiunea şi p6te că din consideraţiunl personale ar fi primită modificări mulţămitore pentru direcţiune precum a urmată şi cu remonstrarea profesoriloră.
Durere însă că D-lă directoră şi I) şdra directoră nu astfelă şî-au pricepută cliiămarea, ci faţă de conclusele comitetului au luată o ţinută la care nimeni nu s’a putută aştepta, care a pusă în uimire pe toţi adevăraţii amici ai scolei şi ai Domniei loră.
Şi anume :
încă înainte de a primi conclusele comitetului datate din 16 Sepfemvre a. c., Dl. Dr. Barcianu, care a-[lase de cuprinsulă loră, a cercetată pe preşedintele cornii etul ui d-lă Iacobă Bologa şi l’a întrebată ce concluse a luată comitetulă în cestiunea regulamentului internă ? Domnulă preşedinte i-a 'spusă totulă.
Dlă D. Barciană, informată pe deplină prin d-ld preşedinte, nu şî-a esprimată nedumeririle faţă de conclusele luate.
La 21 Septemvre insă, primulă lucru i-a fostă, că
a convocată tote copilele din scâlă în sala cea mare, şi le-a adusă loră la cunoscinţă, că în urma unora concluse luate de cătră comitetulă Associaţiunei, făeendu-i-se imposibilă rămânerea mai departe în postulă de directoră ală scolei, elă îşî ia adio dela copile, şi numai după ce s’a petrecută acestă ceremoniă şî-a presentat ab-dicerea la biuroulă comitetului, aşa, câtă însuşi preşedintele comitetului aflase deja dela copilele din scola că a abtjisă directo’ulă înainte de a i-se ti presentată ab-4 i cerea.
A1 ăsta a fostă prima întâmpinare a concluseloră comitetului din partea directorului.
Prin fapta, că d-lâ Barciană şl a luată adio dela copile, a dovedită că nici într’ună casă nu mai are în-tenţîune de a rămâne în postulă său, ori ce concluse ar mai aduce comitetulă.
Cu tote acestea o parte a publicului de aici cugeta că procedura d-lui Barciană este cflucsulă unei in-disposiţiunî momentane, der în fine îşi va trage bine de sămâ ce respundere iea asupra-şl? şi se voră afla puncte de întâlnire ca să se compleneze trăba în bună conţelegere.
Motivele ab4icerei le cunoseeţ! din feestulă aceleia, comunicată şi în acestă 4‘ari^- Intre acelea culminezi denumirea altui delegată, ceea ce dânsulă o interpretă de votă de neîncredere.
Se şoptea că d-şora buronesă Popp încă ar avta intenţiunea de a ab4ice, mai cu sămâ din simţă de colegialitate cătră directorulă, der acăsta nu o credea nimenea, pentru că nu putea presupune despre dânsa, că ar fi în stare să părăses^-ă internaiulă impopulată dej* cu vr’o 40 de copile, pentru nisce susceptibilităţi esag; rate ale d-lui Dr. Barcianu.
rătăc tdre, şi cu greutate se rădică când Renă s’apropiâ de ea şi o forţă ca să se liniştescă.
—	Suntemă singuri, îi 4>se elă cu o voce dulce, permite’ml să te întrebă ceva în acestă momentă dureros 0; der suută lucruri pe care eu trebue să le sciu..,
Ioana ca fermecată se totă uita la elă, fără să-i răspun4ă.
—	Te-am vă4utu astă nopte, 4»se elă.
—	Asta o sciam, murmură ea, pe când ună fioră puternică îi scutură totă corpulă ....
—	Der d-ta nu vei fi cre4ută că ... . eu . . . aşâ fi omorîtă .... pe acestă omă ....
—	Nu. . . nu. . . . asta n’am cre4ut’o. . . . deşi... Te facă să suferi, o sciu ....
—	In modă îngrozitoră.
—	Insă trebue să sciu ceea ,ce singură d-la îmi poţi spune .... încă erl te adoramă! Ei b ne, aşQ voi, ca d-ta să-mî spui ună cuvântă, ună singură cuvântă, care să-mî permită a te mai iubi . . . Te conjură pe amorulă meu, mărturisesce’mî adevărulă. Să vedenii), d ta ai fostă forte cochetă cu . . . acestă nefericită; fără să’ţl tragi săma că ce faci, l’ai încuragiată; elă a cutezată să între în acăsfă nâpte la d-ta, d-ta l’ai respinsă! a fostă o scenă violentă, şi emoţiunea îlă va fi tăcută să ca4ă mortă la piciorele d-tale .... Sfârşitulă de sine se’nţelege.

Nr. 229,	GAZETA TRANSILVANIEI.
Chiemală d-lă preşedinte Ia dânsa în afaceri de sc6lă, s’a dusă şi s’a folosită de ocasiune de a o întreba, decă este adevărată faima ce se respândesce sen ba ? şi (>*a ună vechiu amică ală familiei br. Popp şî a şi es-primală părerea, Vă nu crede aşa ceva. — D-şâra însă i*a dechiarată categorică ca „ba da“ ! O-a rugată în urmă să nu abdică, au rugat-o şi jalţl amici de ai familiei şi de ai scâlei, — der t6te invadară, căci la 6 dile după direclorulă, în 26 Sept, a abdlisă şi dânsa, din motivă că „comitetulă a luată unele măsuri ce dovedescă o hotărîtă neîncredere în direcţiunea şcolară" care „au şi provocată demisionarea d-lui directoră onorară Dr. Barciană, cu care a lucrată în cea mai bună conţele-gere« deci se vede «silită şi D. Sa a-şl da demiaiunea".
ComiletulO surprinsă f6rte durerosă prin aceşti paşi nejuslificabili prin conclusele sale corecte şi inofensive, înainte de a se dechiara în meritulu demisionăriloră, a emisii dm sînulu seu o comisiune constătâre din D. D. Archimandritu Dr. Puşcariu, Asessoru consistor.: Z. Boiu şi Consil. gubern: E. Măcelariu cu însărcinarea, ca să deie directorelui şi directorii demisionaţi- esplică-rile necesare, că aici nu pâte fi vorbă de votă de neîncredere, ci de regularea drepturiloră proprietarului seo-lei ceea ce nu p6te supăra pe nimenea, şi să-i capa-citeze a-şl revoca demisiunea.
Două 4ile a pertractată acestă comisiune cu denşii, der nu li-a succesă a i abate dela propusulă loră.
Ce era derâ de făcută şi după acestă încercare ză darnică, decâtă a primi cu regretă abtjicerile, şi a se în-grigi de alte persâne în loculă celoră demisionate.
Astfelă s’a şi întâmplată. Comitetulă în modă in-terimală — iotă cum era şi mai ’nainte — a denumită de directoră pe unulă dintre profesori, pe d-lă Septimiu Albini, ceea ce corespunde şi textului statutului, încâtă pentru directoră însă a rugată pe d-ş<5ra bar. Popp ca cu considerare la împregi urarea, că intern a tulă este îm-populată, să aibă bunătate a rămână la postulă său pănâ când îi va succede comitetului a o înlocui prin aba, cm ce nici la unu casu nu pote dura mai multa decâtă fină la finea semestrului prima.
D-şâra baronesâ insă a răspunsă la acesta că nu este aplecată a împlini dorinţa comitetului, ci va sta în ins'itută numai celu multa pană la 15 Octomvre.
După primirea şi a acestui refusă, comitetulă a denumită de profesâră pentru limba francesă şi totodată directoră inferimală a internatului pe d-şora Elena Pe-trascu, fiica d-lui eăpitană în pensiune Petrascu de aici. o Română1 cultă, şi cu celă mai bună renume la familiile fruntaşe de aici.
Astfelă s’a terminată inevitabflulO conflictă, la care I comitetulă nici o vină nu are. *Crisă«, precum i-a plăcută „Tribunei" a o numi, n’a fostă nici ună momentă, nici la scâlă nici la internată. Au mersă unii şi au venito alţii, dăr instrucţiunea şi educaţiuuea n’a stagnată I nici o 6ră, şi suntă tâte garanţiile, că şi în viitoră voră I decurge lucrurile cela puţină atâtă de bine cum au decursă în trecută.
La alte popăre lucrulă acesta s’ar fi petrecută în t6tă, liniscea fără nici o animositate, — la noi însă au trebuită să se afle 6menî, cari să bată doba cea mare,
I şi s8 alarmeze lumea cu „crisa scâlei de fete", să agi-I teze pe părinţii copileloră contra comitetului şi să le umple I urechile că se prăpădesce sc61a, pe care ei o abandonăză I de aci încolo etc. etc., o colecţiă întrăgă de soiri sensa-I ţionale neadevărale.
Acesta este ună rău, care trebue să disguste pe fie-I care Română adevărată şi seriosă, dăr nu faptele corecte I ale comitetului.
Amă espusă adevărulă secă, publiculă judece acum
cine portă vina?
Unu membru alu Comitetului Associaţiunei transilvane.
Neutralisarea Canalului de Suez.
Pe terenulă politicei generale celă mai însemnată evenimentă, care merită a fi înregistrată, este încheiarea convenţiunei între Francia şi Anglia pentru neutralisarea canalului de Suez şi a cărei ratificare se aşteptă în fotă momentulă.
In acelaşi timpă aceste două puteri au mai încheiată şi o altă convenţiune şi anume aceea care regu-lezâ cestiunea Insuleloră hebride, astfelă că Francia, con formă acestei convenţiunl, îşi retrage trupele din acele insule şi esereitl poliţia în Archiptlag împreună cu Anglia. Acestă concesiune făcută de Francia a contribuită torte multă la neutralisarea canalului de Suez din partea Angliei.
Cei din Parisă speră că atâtă Germania şi Austro-Ungaria câtă şi Rusia voră adera la convenţiunea menţionată cu privire la neutralisarea canalului rusă pomenită.
fiarele atâtă din Parisă câtă şi cele din Londra îşi esprimă bucuria pentru înlăturarea diferinţelor ce esistau pănă acum între Anglia şi Francia şi în convenţiunea încheiată găsescă cea mai bună dovadă despre cordialele rela-ţiunl ce au să domnescă de a<JI înainte între aceste două mari puteri.
Programa
pentru adunarea materialului liferaturei poporale.
Iubite celitorule! Suntă aprope ani cincl-spre-^ece, de când mă ocupă cu adunarea de materială pentru literatura poporală; am şi adunată multişoră, din carea ici colea am mai şi publicată câte ceva, der partea cea mai mare zace în pulpitulă mesei mele. Şi am materială de Iotă mâna: poesii poporale, şi adecă: betrâ-nescî (hori lungi), haiducesci, colinde, doine, hore, bocete, descântece, evangelii ţigănesc!, gâciturî, frânturi de limbă. jocuri copilăresci cu versuri tipice; apoi mei am poveşti, tradiţii, legende, proverbe şi mituri.
Din acestă materială, ordinându-lă, m’am pusă pe compunerea unui opO, care să oglindeze câtă numai s’ar putea de clară viuiă spirită alu poporului nostru. (Aci înţelege a muncitorului necărturară.)
Dreptă aceea, ca opulă să esâ câtă numai s’ar putea de complectă, îmi iau voiă a ruga pre Onoraţii cărturari ai nemului nostru, să bine-voiască a-mî da mână de ajutoră, colectândă din poporă şi trimiţăndu-ml astfelă de materialo, care pusă la ună locă cu celă adunată de mine, să îmbogăţescă opulă proiectată.
Cu deosebire rogă pre domnii învăţători rurali să adune din poporă astfelă de materialo; acum începe tim-pulă celă mai potrivită pentru aşa ceva : tomna şi erna este poporulă mai multă pe acasă, deci fiă buni cărturarii noştri a culege din gura poporului ce potă, şi a trimi e pănă la sfârşitulă lui Mărţişoră 1888, la adresa mea p. u. 6-Rodna.
De ună ce rogă pe fiecine, care va binevoi a se ocupa cu culegerea de materială poporală: să nu adaoge dela sine nimică, der nici să nu lase nimică afară; scrie-le şi mi-le trimelă în tocmai după cum esă din gura poporului, cu aceleaşi vorbe; nu-i pese că ună cuvântă ori altulă n’ar fi doră românescă, ci pună-lă cum se aude pre acolo, ăr de va fi în dubiu că doră acelo cuvântă nu e cunoscută de întregă corpulă naţiunei, es-plice-lă între parentese.
Ună bună serviţiu causei ar face şi domnii profesori dela gimnasii, institutele teologice şi pedagogice, dâeă ară binevoi a da eleviloră — dreptă ocupaţiunl pe vacanţele Crăciunului —■ adunarea de a st felin de materială, dându-le înviaţiunile necesare cura au de ală a-duna, ca să fiă folositoriu causei	(Va urma).
Ea voi să vorbăscă; în două rănduri buzele-i albe se mişcară, fără ca să dea vr’ună sunetă. In fine putu articula aceste cuvinte:
— Voiam să am puterea de a te înşela; voiam a’ţl păstra celă puţină stima.... căci a fostă ună timpă, acum binişoră depărtată de noi, când am crezută că te pofti iubi.... Der d ta ai plecată, elă (mortulă) a rămasă .... şi eu sunt perdută.,.. Trebue să’ţî mărturisescă tâte celea... d-ta me judeci încă in modă favorabilă. Cu con-simţămîntulă meu s’a întâmplată că Albert de Roncy (ea trebui să se forţeze pentru a pronunţa acestă nume) a intrata în acâstâ nâpte la mine; credeam căînlr’o^i elă mă va lua de soţiă, şi eu îlă adoram...
Aici Ioana gemu adâncă, dâr ochii îi remaseră seci.
—	Ah! acăstă faţă iubită, strigă ea cu ună ac-centil pasionată, pe acâsta am depusă pentru prima dată sărutările mele! Deodată elă deveni înfricoşată de pa-lidă, corpulă întregă i se înţepeni în urma unei convul-siiml înspăimântătâre şi recăzu pe pată fără mişcare!
Renă asculta cu aviditate; în acestă momentă însă Anţi o mare depresiune: până atunci mai ereduse încă, i deşi era vădită, în nevinovăţia iubitei lui Ioana, acum WS acâstă creatură atâtă de straniă şi atâtă de atrăgător, i se păru năgră ca infernulă!
Ea, ca împinsă d’o putere prin care cerca a se scăpa I de ună cugetă ce o chinuia, continuă cu o facilitate cres-
cândă a descrie tofo amănuntele acelei nopţi îngrozitdre.
Fiindă că nu cutezase c trece prin culoară de mai multe ori, ea a trebuită să îmbrace mortulă în hainele sale. Atunci, intimjendu-lă pe păinântă, îlă apucă de umeri şi’lă târî după sine eu opintiri cumplite, oprindu-se la fie-care pasă pentru a răsufla şi pentru a asculta, ca nu cumva vr’ună loeuitoră ală castelului au^indă a-cestă sgomotă neobicînuită să dea aiurări, seu s’o surprindă cineva în acestă culoară.
In sferşită ajungăndă în odaia căpitanului, ea închise uşa, şi cu o dificultate de necrezută rădicase ca-davrulă pe pată după ce îlă desbrăcase. Apoi fugindă, ca şi când ar fi fostă alungată de o stahiă înfiorătâre, ea îşi revenise în orî.
— Ch:ar atunci, adause ea, .s’a întâmplată că te-am Rărită pe d-ta, care mă iubeai, eu o sciam acâsta; pe d-ta, care mă cre^useşi demnă (.t'aţi fi soţiă... Avui târnă, mi se părea că voiai a’ml spune... că seiai tâte eeiea.... Eu n’aveam decâtă o ideiă, a mă închide singură... Der fiindă odată acolo, începu toi tura îngrozitâre, ce o îndură încă şi acum... Continuu îlă vădă înaintea mea... îiu vădă cum mâre... Ah! câtă suferă ., capulă îmi arde...
(Va urma.)
1887.
SORI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.«)
PARIStT, 29 Octomvre. — D-lti Wilson, ginerele preşedintelui republicei francese, 'şi-a transferata cabinetulQ său de lucru din palatul â preşidenţială. Se vorbesce, că dâcă camera ar hotărî să se facă o anchetă, spre a se constata vina lui Wilson în afacerea Csffarel, Grevy ar avă intenţiunea să demisioneze. Cabinetulă do-resce să pună cestiunea de încredere. Prin urmare e temere că crisa presidenţială e împreunată cu o crisă ministerială.
Recunoscinţă publică. După 10 ani de vieţă că-sătorăscă a plăcuta cerului să aucjă voturile mele şi ale iubitei mele soţii şi a ne dărui unica fiică, deja de trei anî. Der ună morbă violentă ameninţa firulă vieţei gingaşei mlădiţe. Căzută într’o aprindere de intestine şi meningitis — pre aci sâ-şî dea nevinovatulă sufletă. Ve-nissmă în Blaşiu, atâtă de mila ei, ca să nu-i vădă grâs-nicele-i chinuri de agoniă, câtă şi mai vârtosă să mă provădă de cele necesare în estrema nefericire, ce mă ameninţa. Lucru providenţială! Mă întâlnii cu bravulă şi inleligentulă medică de curândă absolventă ală universităţii din Viena Dr. Alexandru Popă, şi, spunăndu-i estrema mea durere, a bine-voită a lua prunca mea sub cura-i medicală. In curândă i-a succesă a-mî reda scum-pulă odoră. Mica mea copilă astătjl e deplină restaurată şi veselă. Primescâ d-lă Dr. Al. Popă espresiunea viuei recunoscinţe pentru ostenâla, ce şî-a dată până la Insănătoşarea micei paciente! Acâsta e unica mulţumită ce-i pută aduce, căci a-i răsplăti după merită nu sunt, nici voiu fi în stare. Ureză asemenea succese şi mai departe! Naţiunea va fi mândră cu astfelă de bărbaţi cualificaţî. Recunoscinţă şi stima i-va fi tributulă!
Tură, Nov. 1887.	Georgiu Pâgărăşanu,
învăţătorii gr. cat.
DIVERSE.
Fete de măritată. — In Viena s’a compusă o statistică, prin care fetele se clasifică după etate şi avere. După cum araîâ acestă statistică, se află în Viena 70 de fete de măritată cu etate de 16—21 anî, avândă fiecare o cjestre de peste 50,000 fl.; 200 fete de aceeaş etate cu destre de 10—50 mii florini; 13,000 fete cari nu au nici o c^estre, seu mai puţină de 1000 fl. Dela 21—28 ani de etate se află vre-o 400 cu destre de peste 50,000; 1400 de fete cu destre de 10—50 mii fl. Urmâzâ după a ăsta fetele de peste 28 anî etate; pe acestea însă stalisticulă, pâte din complesanţă, n’a vrută să le mai enumere.
*
♦ *
Unu darii fermecătorii — Tănărulă prinţă ală Bulgariei a primită dela ună paşă turcescă celă mai fru-mosă dară, ce se pâte da unui bărbată tânără. Darulă constă în o tânără sclavă, de o frumseţe răpitâre. Sclava are proprietatea caracteristică de a sci ferbe şi îndulci bine cafea nâgră. Prinţulă a primită bucurosă darulă ce i s’a dată, der sclava a trebuită să se desbrace de numele de sclavă, avendă să ia serviţiulă de a face cafeaua şi de a-o servi la masă. Pentru acesta primesce o frumâsă plată lunară.
*
* *
Câtă trăescu unele pasări?—Vulturulă şi corbulă potă trăi mai multă de 100 ani; papagalulă 60 ani; gâscă şi babiţa (pelicanula) 40 ani; păunulă, canarulă şi cocostâreulă 25 anî; priveghetârea, fesanulă, botgrosulă, mierla dela 15 la 12 anî; cocoşulă 10 ani.
Ovăsurile de tomnă suntă multă mai productive ca cele de primăveră. In România însă, nu trebue a se să-mâna ovăsurî de tâmnă, deârece nu potă resista rigori-loră climei nâsfre.
Esenţa de trandafiri. — Mare parte de esenţă de rose trebuineiâsă comerciului se trage din Rumelia orientală. unde refugiaţii turci din Dobrogea, Bulgaria etc. se dedau de câţiva ani la acestă soiu de producţiuoe. Numai anulă trecută s’a exportată 30,000 ki'ograme din acestă preţiâsâ esenţă.
Trecerea sughiţului. — Acestă mişcare convulsivă a stomacului e destulă de displăcută şi se întâmplă adese ori omului. S’au arătată âre-carl mijlâce de întrebuinţată pentru încetarea sughiţului. Ună mijlocă fdrte siguiă contra sughiţului e d’a pune pe cine-va sâ’ţl ţină sti insă amendoi pumnii şi pulsurile mâneloră şi d’a respira câtă mai rară.
Albirea lânei — Pentru a se albi şi face lâna mâle se inhebuinţeză 6 kilogr. carbonată de sodă, 1 litru a-moniaeă şi 1/2 gram methyl violetă. Aceste cantităţi suntă înlestulătâre pentru 100 ki.ograme lână.— (Gazeta Sătenului)
C2|T" Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieiă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GrMOSS, fi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 229.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Cmrsalfi la îmrsa- Tleaa din 27 Octomvre st. a. 1887
Rentă de aură 5°/0 ... 99 10 Rentă de hârtiâ 5°/0	. . 86.—
împrumut ulii căiloră ferate
ungare................. 149,25
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9650 Amortisarea datoriei căi' lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) . . . .112 — Bonuri rurale ungare . . 103.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti............... 104.—
Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 25
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............—.—
ImprumutulC cu premiu
ung.................... 122 80
Losurile pentru regul&rea Tisei şi Segedinului . 123 25 Renta de hărtiă austriacă 89 35 Renta de arg. austr. , ,	82 60
Renta de aură austr. . . 111 50 Losurile din 1860	. . . 135 25
Acţiunile băncel austro
ungare.................887 —
Act. băncel de creditii ung. 284.75 Act. băncel de creditii austr.283.70 A rgintul fi —. — Galbinl împărătesc!	..... 5.93
Napoleon-d’orI	....	9 93
Mărci 100 împ. gerrn. . . 61 40 Londra 10 Livrea sterlinge 125 50
Bursa de Bucuresct.
Cota oficială dela 14 Octomvre st. v.
Cump.
Renta română (5°0).	.	93%
Renta rom. amort. (5°/0) ■ •	96—
*	convert. (6%)	. .	91—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit	fonc. rural	(7%)	.	.	105—
*	n	>5	(5°/o)	*	91%
»	»	urban	(7%)	.	.	103—
»	»	»	(6%)	•	96—
*	*	*	(5%)	•	•	87%
Banca naţională a României 500 Lei------
i Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
j «	»	* Naţională	----
Aură contra bilete de bancă . .	14. %
Bancnote austriaee contra aură. .	2.03
1887.
Gursulu pieţei Braşovu
dia 28 Octomvre st. n. 1887.
vând.	Bancnote românesc! . .	. . Curnp. 8.60	Vând	8.63
9.%	Argint românesc . , .	. . . » 8.55	A	8.60
97— 92—	Napoleon-d’or! ....	. . . * 9.90	A	9 95
36-	Lire turcesc!		. . . » 11.22	»	11.26
106— 92%	Imperial!		. . . » 10.21	»	10.25
104— 97—	Galbeni		. . . » 5.86	»	5.90
88%	Scrisurile fonc. * Albina*	6% • • 101.—	»	102,--
	n * n	5V. . » 98.-	-	99.-
—	Ruble Rusesc! ....	. . . * 109.—	»	110.-
15.— 2.04	Qiscontulâ . . .	» 7—10% pe	ană.	
2—2
Sub condiţiuni e cele mai favorabile se caută în tote pieţele persane capabile cu ori-ce posiţiune pentru vendarea unui articolu, care este bine întrodusu la publicu* Oferte francate, pre lângă arătarea ocupaţiunei presente sub:
„Verdienst“ câtrâ Heinrich Schalek la Viena.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm!! pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponuiu mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primită 4^aru^ nostru până acuma.
Domnii ce se abon&ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
D6că se iveseă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntii rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtu depinde dela noi, s6 se delâtureze.	ADMINISTR. „GAZ. llîANS “
TARIFA
anunţurilor» si insertiuniloru.
*) ■) ■)
Anunciurl în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă nrmătorele rabate:
Pentru repeţiri de 3— 4 or!............. 10°|
»	)7	V 5— 8 „	..............151,
9—11	..................201
n 17	**	n
„ 12-15	„
„ 16—20 „
50*
Dela 20 de repeţiri în susă
Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu.
m
m
m
•
#
#
i
m
PufelicEtiunile „CANCELARIEI NERRUTIU,*
j	"	,_ i '
i
«
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi eneic’o-pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. —• Apare In I şi 15 cji a lunei în nucierl de câte 1%—2% eole 4| cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-4^ siă, nuvele, romanurî, suvenirî de călătoria ş. a. — Hi Mai departe tracteză cestiunî literare şi scientdice, cu 4f| rellesiune Ie cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor»! de pretuiindenea,
•	precum şi a celorlalte poporaţiunî din pairiă şi slrăi-4|$ nătate; şi prin umorii dulce şi satiră alesă nisuesce
a tace eât€ o 6ră plăcută familiei strivite de grijele 4$ vieţei; şi peste totfi nisuesce a întinde tuturoril indi-|§$ vi^iloră din familiă o petieoere nobilă şi instructivă. 4^ — Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. 4| pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibilî şi în timbre poştali.
•	PREOTUL ROMÂN. Revistă biserioâscă, scolastică 4fl şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare 4$ de câte 2%—3% cole; şi publică articlii din sfera tu-
turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de 4| predice pe dumineci, serbâtori şi diverse ocasiuni, — IU mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-4^ literari. — Preţuia de abonamentD pe anulă întregă 4^ e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-4j| tibilî şi în bilede de bancă şi în timbre poştali.
4$ A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gberla 4$ — Szamosujvâr, unde se mai află de vendare şi ur-4| mătorele cărţi:
41 Puterea amorului. Nuvelă de Pauiina G. Z. Ro-4$ vinară. Preţulă 20 cr.
Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Pauiina ţfP G. Z Rovinară. Preţulă 15 cr.
41 Opera unui omă de bine. Nuvelă originală. — 41 Continuarea nuvelei: Jdealulă pierdută" — de Pau-
•	lina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
41	Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu
4| Simu. Preţulă 10 cr.
41	Codrenu craiulă codrului. Baladă de Georgiu
« Simu. Preţulă 10 cr.
4| Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz 4| traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
4| Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea 4| Ici Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr 4| Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
GHERLA
Probitatea în copilăriă. Schiţă din ffera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu cobzarulă. Nuvelă originală de Emilia Lunga. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tiagediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr, Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuluţă Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa’ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretulâ M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 c6le. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţuia
20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, iuvederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiatâ de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura 1. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română Cartea I. II. III.
IV. cuprintjendă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la t6te patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea I. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merc-iu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scdlele popor, de T. Roşiu. Ed. 11. Preţulă 30 cr.
Îndreptară teoreticii şi practică pentru învâţă-meutulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre-
SZ.-UJVAR.
parandialî), a învSţătoriloră şi a aîtoră bărbaţi de scălă, § de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Pre- 1§ ţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. § a. In literatura nostră pedagogică abia allâmă vre-ună •§ opă, întocmită după lipsele scăleloră nOstre în măsura § în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămfl § mai alesă Directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în § prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române Dentru scotele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesorii la gimnasiulă din Năsâudă. — Manualulă acesta este aprobată prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dalo 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş.
I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş< cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Pre- § ţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. le- $ gată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. § t fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.	§
Miculu mărgăritaru sufletescă. Cărticică de ru- § găciunî şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată pen- § tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea § jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplarfl § broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. § Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii | şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icone fru- § tnose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 § cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. § Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Nă&cetorei f de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose, Cu § mai multe icdne frumose Preţulă unui esemplarfl § espedată franco e 10 cr.. 59 esemplare 3 fl., 100 esem- § plare 5 fl. v. a.	§
Epistolia D. N. Isusă Christosă. Preţulă unui || esemplară legată e 15 cr.	£

Tipografia ALEXI, Braşovfi.