BE1> ACŢIUNE A ŞI AI>MIATI«TKAŢ?ÎTKKA » BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. S£ PRENUME fi Â: ia poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE Dî. Pe ană and 12 fior., pe ş6se Iun! 6 fior., pe trei Iun! 3 fior, Soiaâi:ia şl sţrilliîâtaţ»: Pe and 40 fr.. pe ş6se Iun! 20 fr.. pe ţroi hî •■■■1 10 frsnrî. âlUS 1IUBILE: O seriâ garmond 6 er, şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare v»'! ii' »o — CeiDUorhli nu • * retrcmltfi. Sâmbătă, 17 (29) Octomvre. 1887. Braşovfi., 16 Octomvre 1887. La marele banchetă, ce s’a arangiată în Turină în ondrea ministrului -preşedinte italiană Crispi, acesta a rostită discursulă, oare era aşteptată cu mare încordare nu numai în Italia, ci şi afară de Italia. Enunciaţiunea lui Crispi se aştepta cu nerăbdare, pentru că lumea vrea să afle din gura lui ce s’a făcutu la Friedrichsruhe. Scimă că întrevorbiriloru ministrului italiană cu principele de Bismarck li s’au dată de cătrâ pressa euro-p6nă, şi mai alesă de cătră cea germană, mare importanţă. S’a susţinută între altele că Italia a încheiată strînsă alianţă cu Grermania pentru t6te eventualităţile şi se lăţise părerea, că acostă alianţă ar fi îndreptată în contra Franciei şi a Rusiei. Crispi vine acum şi se pronunţă cu cea mai mare liotârîre şi francheţ asupra negoeiâriloru sale cu principele de Bismarck, ddr numai în genere, fără de a destăinui ceva din amănuntele acestoru negociărl. Alianţa Italiei cu Germania, (jice elă, nu este îndreptată în contra nici uneia dintre puteri şi mai puţină în contra Franciei faţă cu care a fostă mtotdeana leală, căci Francia e destinată a împărtăşi cu Italia aceeaşi sdrte în bine şi în rău. Scopulă alianţei este numai şi numai susţinerea păcii, şi ddcă la Friedrichsruhe s’a făcută vre-o conjuraţiune, ac Asta n’a fostă decâlă o conjuraţiune în favdrea păcii. „Amu făcută Europei unu mare serviciu!“ Cu aceste cuvinte, ce s’au rostită la despărţire în Friedrichsruhe, caraoterisdză Crispi scopulă alianţei ce a încheiat’o elu cu cancelarulu germană. Iată pe scurtă cuprinsulă acelei părţi din vorbirea ministrului-preşedinte italiană, care se ocupă qu afacerile esteridre ale regatului: „Spre a putd săvîrşi reformele din lăuntru pacea înlâuntru şi în afară este o condiţiă nea-pfirată de lipsă. In ce privesce cea dintâiu n’a-vemu a ne teme de nimică, poporulă italiană fiindă din cele mai înţelepte şi liniştite. Ce privesce însă pacea internaţională, guvernulă îşi dă silinţa de a-o susţind şi a-o întări. Italia este în relaţiuni amicabile cu tdte puterile, deşi cu unele dintr’ânsele susţine raporturi mai intime. Aliată pe continentu cu puterile centrale şi pe mare lu-crându în înţelegere cu Anglia, Italia cu tdte acestea nu şî-a alesă ună scopă prin care s’ar putd simţi ameninţate celelate state.u „Călătoria mea din urmă la Friedrichsruhe a produsă o mare mişcare în opiniunea publică a Franciei, din norocire însă acdstă mişcare n’a sguduită încrederea guvernului francesă, care cundsce lealitatea intenţiuniloră mele. Siste mulu nostru de alianţă are prin urmare de ţintă apărarea ear nu atacarea, ordinea dr nu turbu-rarea; acesta sistemă este favorabilă pentru Italia şi pentru interesele generale. Italia nu este ia Europa singurulă stată care doresce susţinerea păcii. “ Crispi amintesce după aceea că Germania urmăresce acelaşi scopă şi-lă înfăţişeză pe Bismarck ca pe unulă, care dela începută a fostă amiculă Italiei. Deja de multă ideile şi sentimentele lui suntă în consonanţă cu ale lui Bismarck ; 3stă(j.i însă acdstă conglăsuire a devenită şi mai puternică. S’a că »va respecta drepturile autonome ale comitatului, întru câtă ele nu colideză cu interesele statului şi educaţiunea naţională a poporului*. Celă ce sci?, că Ungurii se identifică cu statuia şi că pe l6te popdrele le consideră ca naţiune ungurescă, îşi pdte închipui cum va fi .respectată* autonomia comitatului şi educaţiunea naţională a Româniloră, cari facă popora-ţiunea acelui coraitată. Mai aristice cu „Tribuna", mai alesă după ţinuta ei neromânâscă observată in aeâstă causă, ci îşi va reserva justificarea pentru uniculă foră competentă — pentru adunarea generală a Associaţiunei, — să-mi daţi voiă să vă dau eu informaţiuni esacte, esacte îneâtă privescă faptele, dâr la t6te datele nu mă potă provoca, pentru că deşi sunt membru ală Comitetului, membru care am participată la aducerea concluseloră din cestiune, mie nu-mi stau la disposiţiă tdte documentele din archiva Bomitetului precum vădă că li au stată celoră ce s’au produsă prin ♦ Tribuna*, cari deşi n’au participată la şedinţe, nu numai comunică documente de ale Comitetului, dâr sciu şi chiar cine a făcută cutare şi cutare propunere în şedinţele Comitetului. Vorbiţi şi d-vdstră despre conflictulă ivită între „personalulu didacticău şi direcţiunea scdlei, şi între Comitetulă Associaţiunei. Acesta nu este esactă, căci con-flicfulă, dâcâ se p6te numi astfelă, a esistată numai între directorulă interimală onorară de studii D lă Dr. D. P. Barcianu şi directoră internatului D-ş6ra baronesă Elena Poppă de o parte şi între Comitetă de altă parte. Nici D-lă Dr. Barcianu însă nici D-şdra baronesă Poppă n’a propusă nici unu studiu în scăla Associaţiunei, ci ei au condusă numai, unulă scăla, cealaltă in-ternatulO, — âr adevăratulă corpă didactică au fostă „profesorii şi profesdra," de toţi 4 inşi cari n’au participată la grevă. Nu are locă deci întrebarea ce vi o puneţi „că cine părtă vina, că scola a fostă espusă de a fi ♦ deodată părăsită depersonalulu ei didactică şi dirigentă?* căci numai „personalulă dirigentă* a părăsit’o, şi ca fiă-care Română nepreocupată să-şi pătă tace judecată chiară ♦ cine părtă vina" pentru acesta, iml iau voiă a espune lucrulă aşa cum s’a petrecuta. Anulă şcolară trecută a fostă primulă ană ală a-cestei sc-ăle. A fostă ună ană de probă în care, după natura lucrului, fără de a se fi putută norma tăte în detaila, s’au pusă la cale tăte după cum s’a putută, şi după împrejurările năstre s’a tăcută ună bună început!). Pracsă, îneâtă privesce scălele civile, noi n’amă a-vutO, căci pănă aci scăle civile rooaânescl n’au esistatu nici de bâeţî nici de fete, amă fostă avisaţi deci numai la noi, ca apoi din esperienţa ce o vomă face, ne perfecţionămă scăla, ca sâ devină cu timpulă o scălă de modelă, precum trebue sâ fiă o scălă a tuturoră Româniloră. După lege, profesorii scdleloră civile trebue sâ fiă anume cualificaţî pentru acestea, âr esamenulă de cua-lificaţiune au sâ-lă facă la o comisiune instituită anume spre acestă scopă în Budapesta pentru întregă terito-riulă Ungariei. Comitetulă a publicată concursă pentru posturile de profesori şi de două profesăre, dintre cari unulă avea să fiă şi directoră de studii, âr una şi directăra internatului, ceea ce este în consonanţă şi cu statutulă de or-ganisare ală scălei, aprobată prin guvernă. Concurenţi cu esamenulă recerută pentru scălele civile nu s’au arătată, pentru că în trecută, din lipsa acestoră scăle, nici ună Română n’a reflectată la asemenea esamene, din aceia însă, cari după lege suntă cua-lificaţi de a putâ pune esamenulă specială, a alesă Comitetulă 3 profesori, toţi cu studii academice, şi o pro-fesără, âr ca se pâtă avi de directârâ a internatului, care în prima liniă are de a conduce educaţiunea copi-leloră de internată, pe d-şăra baronâsă Elena Poppă, a ales’o pe dânsa de directără absolvându o de îndatorirea statutară de a şi propune în scâlâ. Fiind-câ toţi profesorii erau începători, Comitetulă cu abatere dela stătută n’a denumită de directoră nici pe unulă dintr’ânşii, ci în modă interimală a concreijutfl cu afacerile direc-torelui pe secrefarulă său ală II. pe d-lă profesoră seminarială Dr. Daniilâ P. Barcianu, de-numindu-lă totodată şi de delegată. Cu acestă personală s’a instalată scăla care pănă când profesorii voră depune esamenulă specială de cua-lificaţiune, din partea ministeriului de culte se consideri numaî de scolă privată. FOI LETON U. O iTOFTE TERIBILĂ. de Maurice Reynold, traducere de Ioană E. Prodană. (Urmare.) Ioana era, de sigură, dispusă a iubi pe d-lă de Roncy; însă acâsta era, fără îndoială, o iubire fără vr’o reuşită posibilă. Acesta nu era ună omu care să fi putută lua de soţiă o fată sărmană; elă avea gusturi cos-tisitdre; era, de sigură, de vr’o 35 ani.. în acâstâ vârstă omulă trebue să fiă înţeleptfi... nu pdte să alunece.... VIII. ....D’odată Rănâ se deşteptă din acestă stare fiindă adâncă mişcată. Elă adormise pe fotoliu înaintea focului. Ore câtă timpO a dormită? Ca la trei părţi din luminare arsese. Ah! orologială castelului sună patru ore. Suntă patru 6re de diminâţă. Foculă s’a stinsă, e frigă; avemă să mergemă, nu mai e timpă să te culci In pată. In momentulă în care Renâ îşi părăsesce fotoiiulă, chiar la uşa lui aude ună sgomotă ciudată ; ai 4'ce că cineva tîrăsce după sine pe parchetulă de lemne ună obiectă greu. Ce pote să fiă asta, pe la acea dră? Renâ se vede cuprinsă de ună sentimentă despre care nu-şl pdte da sâmă, ună felă de grdză amestecată CU curios tate. Alârgă spre uşa lui şl o deschide... Credea că distinge, la ore care depărtare, o femeiă îmbrăcată într’o mantauă albă lungă, care se retrăgea spre bifurcaţiunea culoarului; ea se incovoiă, ţinândă braţulft înainte, şi se părea că după densa tirâsce, cu mari opintiri, ună ob'ectă ce sămâna cu corpulă întinsă şi nemişcătoră ală unui omă.... Renâ, cuprinsă de groză, se simte incapabilă d’a face vr’ună pasă... Faţa femeei pe jumătate e acoperită de părulă ei lungă, însă junele crede a recundsce în-tr’ensa pe Ioana... Ună momentă, ea s’opresce obosită.,.. Insă prin o nouă sforţare, ea dispare după unghiulă coridorului, totă trSgândă încă după densa îngrozit6rea-i sarcină. Aeâstă dispariţiune grabnică a straniei năluci îi reda lui Renâ to?ă energia; elă ese din odaia sa, şi per* curgendă în câteva clipite drumulă făcută de femeia îmbrăcată în albă, ajunge la unghiulă culoarului şi se în-tdree spre drâpta. Dă preste trei uşi închise; fără a sta multă pe gânduri, încârcă a le deschide, insă to c re-sistau...., îşî aţîntesce urechea, dâr n’aude nici ună sunetă... Ce era să facă? Dâcâ într’adevără este Ioana aceea pe care a vâ4ut’o, dâcă nefericita fată este cumva amestecată în vr’o dramă îngrozitdre pe care elă nu cu- tâză a o descoperi, e datorinţa lui să nu se arate cn nepăsare, faţă cu o întâmplare... ală cărei martoră e$te... IncetinelO şi uitându se înapoi la fiecare pasă, Rene se întorse în odaia lui. Lumina-i era în agoniă; aprinde o altă, şi-şi lasă uşa puţină deschisă; i se pare că scena nu e încă terminată.... Elă aşîâptă; trece ună pătrară de oră, dou&jeci de minute şi deodată crede că aude ună pasă sprintenii şi uşoră care se apropiă.... Rene se repede spre uşa odăii sale, şi vede că figura cea albă se întdree. De astă dată nefericita femee înaintâză alergând!) sosesce, este Ioana . . . Trecândă pe lângă tinârO, ea'li privesce . . . tînărulă vede faţa vânătă, şi ochii înholbaţi de groză. Rene nu uită nici decum privirea ce Ioana o aruncă asupra lui, privire, care esprima cea mai înspâi-mentătore terore morală. Ioana se opri o clipă, apoi când Renâ voi a i pune mâna pe braţă, ea se depărta ca şi când ar fi ars’o ună focă, dedu ună ţipătă de grdză şi dispăru ca unii fulgeră. Ea se văiju ârăşî în odaia sa, ce era situată lângă scări, întră în ea, închise uşa, şi Renâ, care o urmărise, au4'i cum a încuiat’o pe din lăuntru .... Tînărulă turburată, fremurândă din tdte membrele, intră în odaia sa şi câ4u încremenită pe fotoliu. Nr. 228. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. După statutulă de organisare, Comitetulă îşi eser-câză dreptulă său de supraveghiare prin ună delegată alu seu. De sine se înţelege că între împrejurări normale delegatulu, care are de a supraveghia totulă, prin urmare şi pe directorulă, nu p6te fi totodată şi directorii. Domnulă Dr. Barcianu la t6tă întâmplarea a adusă ună sacrificiu, că a primită fără nici o remuneraţiune materială sarcina de directoră fiindă d-lui şi fără de a câsta ocupată cu oficiile sale de profesoră la semina-riulă Andreiană şi de secretară ală doilea ală Associa-ţiunei, şi în decursulă anului a cerută ca Comitetulă sS-lă absâlve sâu de secretariată sâu de directorată, sâu de ambele, âr Comitetulă l’a absolvată de secretariată fiindă aci rnai uşoră de înlocuită. Voindă Comitetulă a regula t6te afacerile interne ale scălei şi ale internatului, a esmisă din sânulă său o comisiune pentru elaborarea unui proiectă de regula-mentă internă. Elaboratulă acestei comisiunl l’a transpusă la direcţiunea şcolară ca să-şi dea opiniunea asupra lui. Direcţiunea dimpreună cu corpulă profesorală a prelucrată acelă elaborată şi în formă de proiectă l’a «ubşternută la Comitetă pentru pertractare şi staverire. In acelă proiecta erau normate afacerile — drepturile şi datorinţele — tuturoră persâneloră cari suntă şi cari funcţionâză în scâlă şi în internată. Afară de aceea mai era proiectată şi instituirea unui postă nou de adminis-tratoru. Comitetulă, din considerare la mărginitele sale mij-I6ce materiale, şi la împrejurarea, că regulamentulă nu se face pentru ună provisoriu, cum era atunci şi este încă şi astăzi, pănă când sc6!a va avă directoră şi profesori definitivi, ci pentru ună [definitivă, ăr afacerile ce erau proiectate se cadă în sfera de activitate a admi-nistratorelui suntă de acelea cari are să le implinâscă directorulă şi directâra şi in parte funcţionarii Associa-ţiunei, n’a aflată cu cale ca să înfiinţeze ună postă pe care mai târziu ar trebui sâ-lă desfiinţeze, ci şl-a reser-vată să dea ajutorulă necesară în acăstâ privinţă pe altă cale, cassândă din proiectă disposiţiuniie relative ia ad ministratoră. Mai era în proiectă, că pe guvernante şi pe ins trudorl (profesorii de studiile extraordinare: lunba fran-cesă, musică etcj are să*i denumăscă în conţelegere directorulă cu directâra. Comitetulă a aflată, că instituirea acestoră persâne, cari se ocupă cu educaţiunea şi cu instrucţiunea copileloră din internată şi din scălă, este tocmai aşa dreptulă şi datorinţa sa, ca a represen-tantului proprietarului scălei, precum este şi de a denumi pe profesorii studiiloră obligate, şi a modificată proiectută în acelă înţelesă, că pe aceştia încă are comi-tetulu se-i denumăscă. N’a alterată însă întru nimica dreptulă de disciplină asupra acestoră persăne alu directorului şi ală directâ-rei, ci a aprobată §§. respectivi întocmai precum i-a propusă direcţiunea; âr modulă cum voiesce Comitetulă a se folosi de acestă dreptă, l’a arătată numai decâtă a doua 4> după stabilirea regulamentului, când suplica unei reflectante la ună postă de guvernantă, înainte de a decide în merită, a transpus-o la directoră şi directâră, cu recercarea, ca să poftâseă pe reflectantă a se pre-senta înaintea dânşiloră, şi dupâce o vor ăi esamina se-şt dea părerea asupra cererei dinsei, — âr pe guvernantă şi pe profesorii de musică instituiţi de cătră direcţiune In anulă trecuta i-a susţinută şi mai departe. Nu păte fi deci vo^ba de intenţiunea Comitetului de a ocoli direcţiunea la denumirea guvernanteloră, de a denumi persăne cari loră păte nu 11-ară conveni, şi a Ce vătjuse? Cine era acesta omă, în aparenţă fără suflare? Martorulă, cărui misteră înfiorătoră fusese elă? In fine, se întinse pe patulă său şi aţipi. Avu ună somnă agitată, şi se deşteptă încă totă sub impresia sinistră a nopţii. Dorindă a afla despre ceea ce se petrecuse, se îmbrăcă şi eşi din odaia sa. Privi în drâpta şi în stânga; uşa Ioanei era încă totă închisă; celelalte erau deschise Rene se coborî în sala de mâncare şi acolo află pe docforulă şi pe d-lă de Fonteilles îmbrăcaţi de vână-t6re. Căci era (Jiua, şi avea să se facă o gănă mare în pădure Puţină după aceea sosesce Maria şi d-na de Brissac, îmbrăcate în celă mai frumosă costum de venă-tăre din câte a inventată Redfern. Marchisulă şi cu ăspeţii săi, abia se aşe4ară la masă, când âtă şi Ioana întră, asemenea în costumă de vânată. Ea e forte palidă, şi spune că sufere d’o migrenă (durere de capă) carea îi va trece, cum sperâză, îndată ce va eşi la aeră liberă. Ea se feresce d’a căuta în faţa lui Renâ, carele, contra voinţei sale îşi aţintea ochii asupra ei; elă observă mici emoţiunl nervâse, cari agitau faţa şi mânile fetei. — Nici vorbă, 4'se d-lă de Fonteilles, că noi ne simţimă mai bine ca generaţiunea actuală. Cum se pâte, marchisule, ca ună omă de 30 ani, cum e şi d-lă căpitanii de Roncy, să dârmă pănă pe vremea asta? le micşora autoritatea, — ci e pură şi simplu vorbă de eserciarea dreptului proprietarului, ceea ce Comitetulă era datoră să o facă şi chiar pentru decorulă lucrului, ca nimeni să nu-i p6tă face imputarea că declină dela sine răspun lerea încărcând’o în spinarea direcţiunei, care şi fără de aceea este destulă de însărcinată cu afacerile administrative şi de conducere ale institutului. A pune pe guvernante într’o categoriă cu bonele şi cu servitorii dela internată, pe cari şi după stătută şi după regulamentă are de a-i denumi Direcţiunea, este ună jocă de cuvinte necuviinciosă şi neserios!!, şi cei ce o facă nu-şî dau sâmâ de ceea ce vorbescă, căci pentru părinţii cari îşi aşâ<|ă copilele în internată, nu este mai de puţină însemnătate educaţiunea ce trebue să o capete copilele loră în internată, care tnlocuesce familia loră, decâtă instrucţiunea ce au să o capete în scâlâ,— ăr educaţiunea este în prima liniă în mâna guvernanteloră cari au să se ocupe cu copilele totă timpulă ce nu-lă petrecă ele în prelegeri. Acestea deci, precum în familiă aşa şi în internată, trebue să fiă persone culte, din familii bune, şi întru ni-mică nu se potă considera mai josă decâtă profesârele, pe cari şi în trecută toiă Comitetulă le-a alesă, — âr părinţii credă că nu au mai puţină garanţă în alegerea efectuitâ prin Comitetă, decâtă In instituirea loră prin direcţiune. S’a mai făcută în proiectulă direcţiunei o modificare esenţială, despre care Insă Comitetulă era informata că este dorinţa directorelui, şi anums: că profesorii să-şi prepareze tâte ’ecţiunile în scrisă şi să le supună revi-suirei directorelui. Aceste suntă tâte modificările făcute de Comitetă în proiectulă de regulamentă internă. (Va urma). Concentrări de trape rusescl. „Gazeta Narodowa" e informată în Varşovia, că garnisânele dealungulă graniţeloră ruso-germane se întă-rescă. Astfelă două regimente de dragonl aflătâre în in teriorulă Rusiei au primită ordină de marşă şi deja de patru 4'le suntă pe drumă spre a fi de garnisână în gu-vernămintele Lomza şi Ploek, şi anume în localităţile Lomza, Kutno, Staw>;k, Szczuczyn, Dobrzyn. Rypin, Mlawa, şi Prasny.sk Totodată a fostă dirigeată o brigadă de artileriâ spre Suwalki şi Kalwarja; acâsta se află deja pe drumă spre noulă locă destinată. Planuri de forturi dispărute. Din cancelaria comandei artileriei de fortărâţă din Przemysl au dispărută Vineri sâra şâse foi cu planuri destinate pentru conducătorii de construcţiunl, anume planurile privitâre la trei forturi. Bănuită de a fi comisă acestă furtă este brutarulă militară Wenzel Marek, care vorbesce nemţesce şi boemesce. In urma cercetăriloră făcute imediată a doua 4» Sâmbătă, s’a constatată că Marek fugise. Fiindă urmărită, s’a aflată că desertorulă a fostă vă4ută în hainegcivile^în Jaroslau, er lângă Maidan a trecută graniţa rusăscă şi acum se tiflă în Ruda, unde va vinde planurile. Ună suboficeră, Philipp», e arestată. Se 4|ce c& şi alte persâne voră căde jertfă a -cestui delictă. O conferinţă economică. Societatea economică „Viitorulă* din Ploescl şl a ţinută Joi în săptămâna trecută adunarea sa generală de ăstă ană. E lucru ruşinosă! Renâ încă a observată absenţa oficerului. Şi pri virea lui se îndrâptă spre Ioana, carea, încă şi mai palidă, înzadară se încerca a gusta din cafeaua pe care abia o apropiâ de buze, şi o şi puse ârăşl pe masă. — Este adevărată, 4,s® marchisulă, eşindă cu o-pintire din obicinuita i stare de visătoră, căpitanulă a întâr4iată. Victore, adause elă, adresându-se servitorului, mergi şi spune d-lui de Roncy că dejunămă. Servitorulă ese. — Dumne4eulă meu, mica mea, îi 4ise Ioanei d-na de Brissac, ce suferinţe amare ai! En în loculă d tale, decâtă să mergă la vânată mai bucurosă m’aşă culca in pată. — Nu, nu, plimbarea mă va recrea. Insă Renâ observă, că Ioana strînge din buze, ca omulă care se prepară a încerca vr’o lovitură grâznică. Ce era să se întâmple? ţîece minute treoă; servitorulă se întârce avendă faţa cu totulă înspăimântată. — D-le marchis, borborosi elă, e imposibilă a trăzi pe câpitană .... — Cum, încă totă dârme ? — Eu ... eu am încercată a-lă râdica, dâr e de totă ţâpănă .... mă temă să nu fiă mortă! D, Petrescu, funcţionară la banca „Albina*, a ţinută cu acăstă ocasiune o interesantă conferinţă economică, arătândă cari sunt în practică mijlâcele prin cari se pâte înavuţi cineva. Conferenţiarulă 4*ce c& prima condiţiune pentru a ajunge la bună stare este cruţarea sâu economisarea. Omulă să slăruiascâ a nu face chel-tuell peste venitele sale. Nu ochii noştri proprii, ci o-chii altora ne ducă la ruină. Dâcă tâtă lumea afară de mine ar fi ârbă, n’aşî mai întreba de haine nouă şi mobile frumâse — a 4>să Franklin, âr Românulă 4i°e • Cine cheltuesce peste ceia ce câştigă n’are în casă mămăligă. — Să-şl îngrijâscă sănătatea. Ună omă sănătosă , ună capă limpede mai uşoră pâte câştiga de câtă ună omă bolnăviciosă sâu cu capulă ameţită. — Să te aplici la ceea ce ai chemare. — Să nu faci datorii. „Decâtă 12 cămăşi din bani străini mai bine una din banii mei". Cine nu e datoră e destulă de bogită. Să fi perseve-rantă în afacerile tale. Să nu girezi pre uşoră pentru alţii, căci te poţi ruina. Nu te apuca de multe de o dată, căci nu isprăvescl nimică cum se cade. Lucrâză cu plană. Fă anunciurl, adecă arâtă publicului ce-i poţi oferi. Fii omă cinstită, omă de caracteră. Coferenţiarulă, precum ne spună foile locale, a fostă aplaudată de numerosulă publică care a asistată la conferinţă. Scirî poliţienesc!. Erî 4'lerul0 de aci Neculae Suşu vru să trâcă în România cu soţia lui Dumitru Loga, cu care se pare că stă în relaţiunl intime. La scâterea certificatului de drumă dete pe soţia lui Loga dreptă nevasta sa. Ună organă poliţienescă însă, cu-uoscendă pe cei doi doritori de călătoria şi probabilă a-vândă cunoseinţă despre planulă loră, descoperi înşelătoria. Dumitru Loga se duse într’ună sufletă în bluro-ulă oficiului de certificate, înhăţâ de aripi pe «porumbiţa" sa şi aşa ii tăiâ pofta de a sbura peste munţi. Fătă-frumosulă Suşu însă M luă pedâpsa meritată. FurnisărI. Camera comercială şi industrială din Braşovă face cunoscută, că preliminarele primei căi ferate ungare galiţiane, ală fabricei r. ung de feră şi oţălă din Dios-Gyor şi ală fabricei de maşine a căiloră Ierate de stată r. ung. din Budapesta, asupra materialului necesară pe anulă 1888 se potă vedea îu biuroulă camerei. Ultime sciri. Sofia 15 Octomvre — Deschiderea Adunării s’a fpcută astă(}I. Prinţulu a pronunţată ună dis-cursu, care (Jice între altele: „Alesă în unanimitate de cătră naţiunea bulgară prinţă alu Bulgariei, am crezută de a mea sacră datoriă d’a veni cu ună minută mai curândă în noua mea patriă ca să iau frânele guvernului. „Iubirea şi devotamentulă ce’m! atestă vi-tăzulă meu poporă şl brava mea armată îmi dă forţa şi curagiulă necesară pentru a mă consacra cu totulă marei opere naţionale şi pentru a lucra fără pregetă pentru propăşirea, gloria şi fericirea scumpei ndstre patrii“. Discursulu prinţului atinge în treacătă întărirea simpatiiloră Sultanului şi ală mariloră puteri pentru Bulgaria. Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieikl ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GBOSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu. Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu. Dâmna de Brissac şi Maria scotă ţipete, Ioana a-prâpe leşinată cade pe scaunulă său .... Să vedemă, să vedemă, 4i°e marchisulă cu ună aeră înspăimântată, asta nu e glumă; astfelă de lucruri nu le pntemă lua aşa de uşoră .... Dâr doctorulă s’a rădicată. — Nu nl-e permisă să ne facemă glumă din acâsta, 4ise elă cu ună tonă apăsată. Se pâte ca căpitanulă să fiă leşinată, şi, fără a perde ună minută, eu mă voiu sui în odaia lui. împinsă de ună sentimentă neesplicabilă, Renâ asemenea se rădică. — Vrâu să te însoţescă, 4>se doctorului, îmi voiu da silinţa a’ţl sta intr’ajutoră. In acestă momentă privirea lui se întâlnesce cu a Ioanei, carea îi adresăză o mică ameninţare. Suindu-se pe trepte, doctorulă începu a vorbi: — D-ta scii, îi 4*se lui Renâ, căpitanulă m’a consultată de două sâu trei ori în causa morbului său de inimă, care e fârte învechită. In vr’o câte-va rânduri i-am 4>să: Feresce-te de emoţionărl, de mişcări violente, căci la din contră vei păţi rău . . . (Va urma.) Nr. 227. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Cursul S la bursa de Vitsna din 27 Octomvre st. o. 1887, Rentă de aură 5°/0 . . . 99 10 Rentă de h&rtiă B°/0 . . 86.— Imprumutulâ căiloră ferate ungare................149 25 âmortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) ... 96 50 Âmortisarea datoriei căiloră ferate de ostâ ung. (2-a emisiune) ....--------- âmortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostâ ung. (3-a emisiune) .... 112 — Bonuri rurale ungare . . 103.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— .Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................104.— Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 25 Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de vinâ ung..............—.— Imprumutulâ ca premiu ung................... 122 80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 25 Renta de h&rtiă austriacă 89 35 Renta de arg. austr. . . 82 60 Renta de aurâ austr. . . 111 50 Losurile din 1860 . . . 135.25 Acţiunile băncel austro- ungare ............... 887 — Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.283.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! .............5.93 Napoleon-d’orI .... 9.93 Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125 50 Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 14 Octomvre st. v. Cump. Renta română (5°0). . • Renta rom. amort. (5°/0) . » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) . * >> jj (5°/o) • * » urban (7 °/0 93^2 96— 91— 34— 105— 91*/* 103— (6°/o3 . 96- (5°/0) . . 87V. Banca naţională a României 500 Lei--------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « * » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14. V* Bancnote austriace contra aură. . 2.03 1887. vend. 9: Va 97— 92— 36— 106— 921/* 104— 97— 88»/. 15.— 2.04 Cursulu pieţei Braşovu din 28 Octomvre st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.60 Vând, Argint românesc...................» 8.55 » Napoleon-d’ori....................» 9.90 » Lire turcesc!.....................» 11.22 » Imperial!.........................» 10.21 » Galbeni...........................» 5.86 » Scrisurile fonc. «Albina» 6°/0 . * 101.— » n * n 5% • n 98. Ruble Rusesc!.....................» 109.— * Discontulă ... » 7—10°/9 pe ană. 8.63 8.60 9 95 11.26 10.25 5.90 102.--99.-110.- •••••••••••••••••••••••••••••• f Şcolă privată comercială. | 8 : : La 2 Novembre a. e. st. n. voru începe obicinuitele mele prelegeri din Oomptabilitate simplă şi duplă, matematică şi corespondinţă. O’u.rs'u.l d-iarezâ. S lnani. Prelegerile se vortt serva în limba germană, însă la casu de trebuinţă cu esplicari suficiente în limba ungară şi română. Orele de studiu: Luni, Mercuri şi Sâmbătă s£ra dela 8 pănâ la 9 6re în locuinţa mea Strada iunariloră media sub Nr. 227. Honorarulfi pe lună 5 fi. Doritorii suută invitaţi a se adresa în locuinţa subscrisului în 6rele postmeridiane seu în comptoarulu D-lui Andreiu A. Popovici, Strada Sclieiloru Nr. 146 dela 8—12 bre în tbte dilele. Iosifu Ratiu, 1—3 comptabilQ. # § $ * m m • ■ • m m » TARIFA anunţurilor!! si insertiuniloro. *) *) *) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următorele rabate: . 10°| . 151, . 20°, . 301, . 40*1 • ^ Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Pentru repeţiri de 3 — 4 ori n u V 5- — 8 u n 9 —11 5? » n 12 —15 M w n 16 —20 n Dela 20 de repeţiri în susu Mersulti trenurilorti Valabilă dela I luniu st. n. 1886. pe linia Predealil-Budapesta şi pe linia Tel uşii-Ar adiI-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Trenă de persAne Tren accelerat Trenă omnlbn-i Treufi omnibus 1 Trenă de pers. Tren accelerat Trenă 1 Trenă de pers. j de 1 persAne Trenă omnibus 1 ! 1 Predeală-Budapesta Prede&lh Timişă , ,. t Braşevă FeldiAra Apatia Augustină Homorodă Haşfaleu Sigki^r» î Ellsabetopole Mediaşâ Copsa mică Mic&sasa Blaşitt Crăciunelă Teiuşft Alună Vinţulă de susă Ui6ra Cacerdea GMristt Apahida Clifia Nedeşdu Ghirbtiu Aghirişă Stana Huiedină Ciueia Bucia Ura tea Vadă Mezfl-Telegd Fugyi-Văsărhely Veneţia-Orătfi» Oradia-mare P. Ladiny Szolnok «uda-pest* Viena 7 20 7 57 8 24 8.47 9.29 9 37 10 53 11.00 11 34 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21 9.12 9.35 10.12 401 4.47 5.28 6.01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56 10 37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2.18 248 2 56 3 64 4 51 5.28 5 56 1.14 1.45 2.32 Trenă de persAne 10.50 1.33 4.24 10.05 Trenfi de per.vjne 6 37 6.58 7.14 7.2 9 7.56 8.18, 8 58 9.15 9 34l 9 53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16 3.29 6.33 Budapesta—Predeald Budapesta Szolnok P. Lariâny Oradea mare Venţia-Oră4ii Fudi-Oşorheiu Teleagă Vadă Bratca Ruoia Cmcia Huiedin Stana Âghiriş Gi ârbău Nedişu Clnşia Apahida Ghiriş Cacerdea — 1 2.15 — 8.00| - | — Uiora Vinţulă de sugă Âiudă Teinfă Crăciunelă Blaşă Mic&sasa Cop fa mie Mediaş fi Slisabetopole Sigişors Haşfaleu Homorod Augustină Apatia Feldiâra Sraşovă Timişă Predeal u Bucurescl 11.00 11.19 12 33 1.01 1.11 1.18 1.05 1.46 2.25 2 50 303 3.35 4.01 4,20 4.55 5.42 6.01 7.27 8.08 8.36 9-06 9.46 7.33 8.04 8.58 9.28 10.31 5.37 6.20 6.47 11.30 1.55 2.53 3.28 9.35 6.C5 6.20 6.38 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34| 2.13 2.46| 3.31 4.32t J?£2 6.53 7.43) 8 23 9.02 9.521 Nota: Orele de n6pte suntă cele dintre liniile gr6se. Tipografia ALKXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesc! Teiuşâ- lradâ-Budap«sta Budapesta-AradA-Teinşă. Trenă Trenă Trenfi de Trenă de Trenă Trenî omnibus de pers. persAne persAne de persAne omnibm TeiuşA Alba-Iulia 11.10 12.10 ,1 11.24 — 3.00 Viena — 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — I Vinţulă de josă Şibotă 12.30 1.01 — 4.22 4.51 Szolnok 11.20 11.35 12.41 5.45 I 1 Or&ştia 1.32 — 5.18 AradA 4.30 6.— — âimeria (Piski) 2.32 — 6.15 Glogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5.07 6.38 — Branicica 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 — îiia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 —• 7.40 Gonopă 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Dârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5 30 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bârzova 6.27 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopă 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10.27 Uia 8 55 9.F8 — Paulişă 7.43 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — ■ Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 951 10.42 -- 1 Glogovaţă 8.28 — îl 25 Siniseria (Piski 10.35 1107 — AradA 8.42 9.17 12.31 Orăştiâ 11.11 11.37 — Szolnok i - 1 2 32 Şibottt 11.43 12.— — 1 — 5.12 Vinţulă de josă 12.18 A2.29 Budapesta 1 — 8.20 Âiba-Inlia 12.36 12.46 — Viena — 1 — 6.05 TeBuşA , 1.29 1.41 — Ari* d A -l?! Hisî&erfa (Piski) JPetroşeul ; Trenă Ti'onâ Ae Trenu Trenă de Trenă TrenS osDnibu; persAne mixt persone omnibus mixt ă 5.48 6.05 iMus.es’ia 2.42 Araauiă nou 6 19 —. 6.33 Slreiti — — 3.2^ Mănaefh-Să&c 6 44 — 6.58 Eaţegă — — 4.16 Vioa®, 7.1G — 7.29 Pui — — 5.11 Orezifaiva 7.47 — 7.55 Grivadia — — 5.58 Merezilalva — — — Baniţa — — 6.40 9.02 — 9.08 FVtroşeni — — 7*12} Tîisalşdr a- Armdl 1 PetroşenI—Simerla (Piski) i! Treufi dc Trenfi do Trenă Trenă Trenă TrenS persAne pers Ane omnibus de pers. omnibus mixt fimifdra 6.25 5.00 PetroşenI - 6.101 Merezifalva — — — Baniţa — — Orezifalva 1 7.46 — 6.32 Grivadia — — 7.3^ Vinga • 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Kaţegă — — 9.01 Âraduiă nou 9.1Î — 8.01 Streiu — — 9.52 9,27 — 8.17 fituacrls — — lO.âlf