bedacţivnea şi administraţii le* i BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. •"e ană ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei 1 unI 3 fior. România şl străinătate: Pe and 44) fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERA: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w _________ ANULU L. ÂNînniURILE: O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sortaor? nufrannsta au te sMmo«oO — Panutorlpte nu ta ratrimlti. NI 227. Joi, Vineri 16 (28) Octomvre. 1887. Braşovă, 15 Octomvre 1887. In Bulgaria domnesce încă şi atjl o stare de lucruri totă aşa de tristă ca mai ’nainte. IIu-siunile ce şi le-au făcutu patrioţii bulgari, că avendă ună principe voră ajunge la o pacinică consolidare interiâră, au rămasă totă numai ilu-siuni. In aparenţă domnesce în Bulgaria pace şi linişte; în realitate însă foculă arde sub spuză, ţâra este subminată de totu felulă de comitete şi conjuraţiunl secrete. Se vede că uneltele rusescl vrâu să se ţină de cuvântă, căci din Sofia se anunţă, că comitetulă slavă din Odessa ar fi or-ganisată ună atentată asupra vieţii principelui de Coburg. In Vama, după cum ne comunică o telegramă, s’a şi arestată ună individă, care a mărturisită însuşi că e plătită şi trimisă să aten teze la viâţa principelui. Acestea suntă semne fârte triste şi în asemeni împrejurări capătă importanţă protestaţiunea, ce o adresâză pretinsulă „comitetă secretă ală oposiţiunei" cătră representanţii puteriloru imediată după alegeri, şi în care e aspru acusată regimulă actuală bulgară, declarându-se şi alegerile făcute peutru Sobraniâ. Bate la ochi totodată, că şi din partea Serbiloră se dă nutrimentu acestei agitaţiuni contra guvernului prinţului de Coburg. ţ)iarulă o-ficiosă serbeseu „Odjek" publică sub titlulă „Noi şi Bulgarii" unu articulu fârte înverşunată I contra noului regîmă bulgară, în care (Jice între altele, că stabilirea actualeloru stări în Bulgaria sunt a se pune în contulă aceloraşi influ-inţe streine, cari înainte cu doi ani au sumuţată şi pe Serbia la răsboiu contra Bulgariei. Dâcă în Serbia domnesce acestă spirită, nu ne mirămă când aucjimu că în Rusciucu au fostă arestaţi, între alţii, şi mai mulţi Sârbi cari suntă acusaţi că uneltescă în ascunsă contra guvernului bulgară. Cu tâte aceste neajunsuri, merită laudă Bulgarii dela putere, că nici acum nu-şî perdu cum-pfctnlă, ci procedă cu mare tenacitate pe calea apucată de a’şi ajuta ei înşişi, pe cată cu putinţă le este. Acum se ’ntrunescă ârăşi deputaţii şi se consultă asupra atitudinei ce au să o ia în Sobranie, âr guvernulă se felicită, că alegerile municipale, cari s’au făcută în t6tâ libertatea — precum se susţine — au eşită asemenea în favârea lui; numai în (}ece comune din Bulgaria de nordă şi sudă au reeşită candidaţii opo-siţiunei, de unde guvernulă conchide, că popo-raţiunea bulgară este cu totulă pe partea lui şi că în realitate nici nu esistă o oposiţiune peri-culâsă. Ar fi bine să fia aşa, dâr pregătirea de a-tentată ce s’a descoperită acum în Vama nu prâ justifică optimismulu guveruanţiloru bulgari. Din contră ni se pare că stau totă acolo lucrurile unde le-a lăsată prinţulă de Battenberg. Rusia se vede că şi-a pusă în gândă a face imposibilă şi rămânerea prinţului de Coburg în Sofia. De o parte guvernulă din Petersburgă totă schimbă la note şi cerculare cu Pârta şi cu celelalte puteri, fără însă a ajunge la vre-o înţelegere. De altă parte comitetele secrete, conduse de mâni ascunse rusesci, ţesă la conjura-ţiuni şi pregătescu atentate la viâţa prinţului de Coburg. Acâsta este situaţiunea Bulgariei şi a prinţului ei, şi nimenea nu va ce că elă a devenită foile avută pe socotela marchisului, şi p‘a-nulă său este a lua pe Ioana de soţiă, pentru ca, după mortea clientului său, moştenitorii să n’aibă nimică de reclamată. — Dâr eu spereză că d-ş<5ra Ioana nu se va învoi cu acestă calculă odiosă ! — Oh! nu, 4ise domna de Brissac, Ioana nu se va mărita după doctorulă.... fără ca cu tâte aceste. ... adause ea cu ună tonă ciudată. — Fără ce? întrebă Rene. — Ioana câte-odafă e binişoră de imprudentă; doctorulă e ună observatoră, care trage folâse din tâte.. — Esplică-mi, dâcă e ertată a te ruga, Dâmnâ....... — Eu? Eu nu dau nici-odată desluşiri, 4*se dâmna de Brissac cu ună surîsă îăpitoră. In acestă momentă uşa salonului se deschise pentru ca să între ună necunoscută. Renâ ghîcl imediată: era căpitanulă de Roncy. Frumosă, voinică, elegantă, oficerulă esprima de Nr. 227. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. TextulG a fosta şi este următorulO; • Dechiaraţiune". „Subscrisuld recunoscândQ, că am tiimisG corespou denţa dto Sibiu, 4 Oetomvre 1887, apărută în N-rula 216 alft «Gazetei Transilvaniei", declarO prin acâsta 1) că prin acea corespondentă n’am intenţionata vătămarea on6rei —fiă a d-Iui EugenG Brote, fiă a vre unui membru din stimata familiă Brote ; 2) că prin acea corespondenţă am voitQ numai să rectifica incusa aruncată de d la I6nG Slavici în articlulG sensationalG, apăruta în Nrula 213 alo «Tribunei*, — 4icQ: am voita să rectifica incusa arun -ată asupra fami-lielora române de aici, şi asupra fetitelorG lorQ, încusa „.înfumurării aristocratice*« etc., prin urmare, că nu acestă înfumurare, — fiă a părinţilorG, fiă a fetitelorG lord nevinovate — este causa demisionării directoratului; 6r eu, ca unuia, carele încă am o fetită, carea a cercetata anulQ trecuta şcOla, şi este de presinte în interna-tulO acelei „,şp6le de fetite române*" de aici, fată de articlulG d-lui I6n0 Slavici n’am putută rămâne ind fe-rentQ, şi fără resensG, când am cugetată şi pe copiliţa mea in etatea ei fragedă de 8 ani stigmatisală prin unG ijiarQ ca „„Tribuna*" de fată cu .„înfumurări aristocratice**, ceea ce ea nu este! Drepta aceea orl-ce pasagiurl din corespondenta citată, cari se referă fiă la d-la EugenQ Brote, fiă la vre-und membru alG stimatei familie Brote, şi pe cari fiă d-lorO, fiă cineva din publiculG cetitorG le-arG privi de vătfimătâre pentru d-lG EugenG Brote, său pentru alta membru alG stimatei familie Brote, — le revoca prin acâsta cu atâta mai vârtosG. cu câta în obiectula din cestiune în restimpG s’a dechiaratG şi „reuniunea femei-lorQ române* de aici, dâr şi actele, respective motivele dimisionării directoratului s’au publicata, cari lămurindG cestiunea din t6te părţile ei, credG, a mă pută ţină acum convinsa, că n’am fosta atinsa nici eu, nici fetita mea prin articlulG menţionata din „Tribuna*, prin urmare şi corespondenţa susG citată a devenita cu totulG fără o-biectfl atacabila prin nrne. Roga dâră pe stimata redacţiune a .Gazetei", să dea locG in colânele sale acestei dechiaraţiunl spre satisfacerea d-lui EugenG Brote şi a familiei d-sale. Sibiiu, 19 Oetomvre 1887. A. Cimponeriu, advocată. In partea din urmă a scrisorii d-sale, ne spune d. Cimponeriu, că a cugetată cum că nu va mai fi lipsă de oautorisare specială dio narte-i, şi se învoasce chiar şi cu publicarea comitivei memorate, deşi nu i-a fosfG comunicată mai nainte de d-nii din cestiune, presupuindG situate între Marea-Nâgră şi Adriatica în momentulG acesta dau unG mare şi frumosG esemplu lumei civilisate. PoporulG albanesG, reclamândG în fala Europei drepturile sale la libertate şi autonomie, şi înlin^endG mâna nobilei şi generosei naţiuni române, este demnG de t<5te simpa-tiele. Plângă pe aceia cari, pentru satisfacerea unorG interese înguste, nu vorG îndrăsni să o proclame cu tăriă Omenii din trecutulG în putreziciune, istoria le va înscrie numele pe furcile viitorului, dâcă nu va socoti, că e mai bine să ’i lase uitărei în lungulG pomeinicG alG secoli-lorQ de sclăviă şi de întunecime. Sunt alG vostru din t6tă inima şi vă dau tuturora salutarea frăţâscă. Leon de Rosny. Manneville par St Valery cu Caux, 11 Oelomvre 1887. Scirî poliţienesc!. Alaltasâră se născu o câriă violentă între Andraş Fejer şi intre fiulG său vitrega Lo-rinez Albert pe Livadea poştei. Certa luă astfelG de proporţiunl, încâta fiulG aduse două pistâle, dintre care unuia colosala de mare, ameninţândo să împusce pe tată-său cela vitrega. Patrula poliţienăscă îi arestâ pe amândoi şi luă pistâlele, care, precum resultâ din cercetare, nu erau încărcate. ErI înainte de amâZi corporalulG poliţişta MichailG Gross arestâ doi fecioraşî români din ZărnescI, cari voiau să venijă două curele de maşină, ce le furaseră, în valâre de cela puţina 70 fl. După totă probabilitatea, curelele erau seu din fabrica de hârtiă a d-lui Martin Kopony său dela ferestrăulG H-lui Meţianu din ZărnescI. Convocare Adunarea generală ordinariă a despărţământului 11 ala Assocîaţiunei trans. pentru literatura română şi cultura poporului româna se va ţine pe anul curenta, în comuna FâgâraşQ, Vineri în 11 Noemvre st. n. înainte de amâ(|I la 11 6re. La acâstă adunare sunt cu deplină stimă invitaţi toţi P. T. domni membri a i Associaţiunei de pe teritorulO despărţământului nostru, precum şi toţi aceia, cărora în adevărG le zace la inimă progresula liferaturei ş* a culturei poporului noslru româna. ComitetulG Despărţăm. II. Fâgăraşu, 23 Oetomvre 1887. Alexandru Micu, luliu Danu, directorulQ Despăr. II. secret. SOIRI TELEGRAFICE domnişore de măritata, însera într’una 4iarâ fărte răspândea câte-va linii în care îşi arăta dorinţa de a găsi o nevastă frumuşică, bine educată, cu său chiar fără avere. EIG primi 3.685 oferte, 2,137 erau din Germania şi celelalte din alte ţări; 1827 domnişore nu spuneau decă au avere, celelalte arătau zestre dela 1000 pănă la 200,000 mărci; 278 scrisori erau păcăleli; 3113 oferte erau însoţite de fotografii, şi tânărulG trebui să cheltuiască 800 mărci ca să trimâtă îndărăta fotografiile Ia proprietarele lorO. Cele mai bune murătur! de castraveţi se facG în modula următorG: După ce se alega castraveciorii cei mai mici, subţiri şi ver^I şi se spălă în apă sărată, se punG rn vase umplute cu oţăta buna. Se adaogă puţină câpă arpagicO, bucăţele de conopidă şi morcovi; apoi se mai punG câteva păstărî de fasole verde, capere, măsline şi ardei roşii; t6te acestea după ce mai ântăiu au fosta ţinute pănă la Zece minute în apă fiârtâ şi după ce s’au scursG bine. După 24 câsurl trebuescG sc6se şi scurse bine şi punându-se în alte vase se mai adaogă foi de tarhonO, puţina usturoiu, câteva migdale ver<ţî curăţate, pipera şi b6be de muştarG. După vr’o două săptămâni de oţeţire murăturele făcute astfelG se potd strecura din nou şi pune în vase de sticlă pline cu oţăta parfumata cu tarhonG unde vorG părea multa mai frumoşi ca vestiţii castraveţi cărora li se păstrâză faţa cu ajutorulG sulfatului de cupru (cotlâla gologanilorG) aşa de obicinuita de unii negustori de murături cu puţina scrupulG. — („Gaz. Sătenului"). Tarulu ca deputată alu Sobraniei. — Nu-i vorbă, Bulgarii suntG omeni bravi, dâr nu se prea pricepG în treburi parlamentare. Nu că d6ră nu s’ar pricepe la mişcări electorale, la bătăi, ciomege şi reteveiurl, — dâr nu se mulţumea ;Q cu deputaţi din ţâră, ci îşi permită a candida chiar şi pe ţarulG tuturora RuşilorG. £tă faptulG : locuitorii din Gutloviţa, nemulţâmindu-se cu starea actuală a lucruriiorG, în speranţă că ŢarulG va îndrepta relele, l’au alesG de deputata. După alegere, locuitorii cu popa în frunte au arangiatG unG bancheta în onorea deputatului lord. Se speră, că ŢarulG va fi recunoscătora pentru acâstă distincţiune constituţională. Rectificare. In Nr. 226 ala „Gaz. Trans." in „sti- cli nu conţine nimied tendenţiosO. Acestă parte însă, in urma declaraţiunilord ndstre de mai susd, nu mai pole fi aici obiecta de discucjiune. DândG loca declaraţiunei d-lui Cimponeriu, obier-vâmO, că d-sa fiind Ci bine cunoscuta şi publicului nostru, ca unG bărbatQ cu posiţiune, care dâcă n’a putută ajuta, cela puţinG n’a stricata niciodată vre-unei trebl tomâ-nescl, dasemd locd corespondenţei d-saie, mai alesd că aveamd sigura informaţiune, că d-sa numai pentru cres-cerea romănescă a fetiţei sale s’a aşeZatG în Sibiiu. Ivin-da-se insă neînţelegerea, nu putemQ decâta să aprobămG câ d-sa s’a grăbita a o delătura, nelăsândG in bănuială o familiă în privinţa ondrei şi stimei de care se bucură. Unti susţiitorti ala caasei Albanesilora. D-lG Leon de Rosny a trimisă preşedintelui societăţei albanese „Drittau din BueurescI, d-lui V. A. Urecliiă, următdrea scrisdre: Domnule şi ilustre amicei Spune, rogu-te, Socie-tăţei Dritta, care m’a numita membru de onâre, că sunt mândru de titlulă ce mi-a conferita; dâr că’ld primescG numai cu speranţa, că’ml va rămânâ încă destulă viâţâ şi sănătate ca să potd ajunge unG adevărata soldata alG caasei sânte ce a îmbrăţişată. Populaţiunile din locurile (Serv. part. a *Gaz. Trans.*) SOFIA, 27 Oetomvre. — In Varna a ares tatâ poliţia pe und individa, care mărturisi că e plătită şi trimisă sS comită ună atentată la viâţa principelui. DIVERSE. 0 glumă. — UnG GermanQ, D. Max Fiedl, a stabilita în timpii din urmă câ t6te nenorocirile Bulgariei provind dela număruld 13, care j6că und rola nefasta în istoria acelei ţări. Tratatuld din Berlina, Zice elG, pdrtă data de 13 Iulie 1878; ariicululd acestui tra tata privitord la Rumelia Orientală este articoluld 13; principele de Battenberg a intrata în Sofia la 13 Iulie 1879; In fine titluld germana ald fostului prinţii alG Bulgariei „Alexander der I* cuprinde 13 litere, ca şi titluld actualului principe .Ferdinand der I". Căsătoriile prin fiare. — In Germania e fârte răspândita obiceiuld d’a se căuta nevastă sâu bărbat a cu mijloculd anunţurilord prin 4>are. Multe căsătorii se faed în acesta moda şi cele mai multe persâne nu se căiescG de mijoculd întrebuinţată. Cifrele urmălOre vorG da o ideiă de întrebuinţarea acestui mijlocd. Und tânăra din Frankfort, care n’avea obiceiuld sa facă cunoscinţă cu rea c|ilei" a Zecea, în locd de Avram, să se cetâscă: Aram, care e protopărintele ArmenilorQ. NOU ABONAMENTU „GAZETA TRANSILVANIEI." Cu I Oetomvre (887 st. v., s’au începută unft nou abonamente pe triluniulti Oetomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amic! şi sprijinitor! ai foiei nostre. FreţulA abonamentului: Pentru Anstra-Dngaria: Pentru România şi străinătate: pe trei luni 3 fl. ,, ş6se ,, 6 „ „ unu anu 12 „ pe trei luni 10 franoi »» ş6se „ 20 „ „ unu anii 40 „ Abonarea se p6te face mai uşoră şi mai repede prin maiidate poştale. Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primită «Jiamlli. Domnii cari se vorU abona din nou s£ binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. EditorQ şi redactorQ responsabila : Dr. Aurel Muresianu. minune încarnaţiunea tipului de „răpitord ald inimilorG.* ntrâga lui fiinţă era plină de farmecQ, începândd dela paldrea Iui interesantă, pănă la ochii lui mar! negri, umbriţi de sprîncene negre, lungi şi arcate. ElG săruta mână d-nei de Brissac şi i se complimentă când îi presantă pe Renâ. SermanulG nostru înamorata simţi că curagiuld îlG pârăsia; cum se cuteze eld a să lupta în potriva acestui om& atâta de seducătord, cela puţinG în aparinţă? Elă încerca a-IG face să-şî petrâcă şi recunoscu cu o durere adânca simţită, că căpitanula nu era nici und pretenţioşi), nici und nebunatica. ElG vorbia puţind; dâr vorbele lui aveau o mlădiare originală şi dovediau nod spiritd cultivata. Pe rândG apărură în salonG şi ceilalţi locuitori ai castelului. Mai pe urmă intră Ioana. Ea purta o haină ca dantele negre prin car! i se vedeau frumâsele i braţe şiadmirabilu-i peptd; de pe faţă îi transpira însufleţirea; ochii ii ardeau cu unG focd estraordinard. Renâ o observă cu atenţiune. Căpitanula se in* drepţi spre ea şi-i oferi braţulG; preste câteva minute, prânijulQ fiindd gata, fură Invitaţi. Ei trebue că se întâlniseră deja, deârece Renâ nu i ityse ca ei eă-şl fi data mânile, sâu să-ş! fi făcuta complimentele de binevenire precum făcu marchisuld şi Renâ cu âspele lord. FrânZula fu destula de însufleţitord. BătrânulO Fonteilles începu să enareze anecdote plăcuse, dâraaa de Brissac îi răspundea, şi din când în când Ioana arunca câte o radă strâlucitore de spiriid. Ea se părea a fi forte agitată. însufleţirea ei sămăna a nervoşii a! e, şi Renâ, a cărui gelosiă crescea ca valurile furiâse, creZu a observa că pe când Ioana tăcea, căpitanulu folosindu se de sgomotulG conversaţiunei tuturora cu voce lină îi cerea ceva şi încă cu insistinţă, ceea ce ea reiusa, făeendu-i cu capulG unG semna că nu se învoesce. După prânZG Maria se puse Ia piand şi cântă und valsd de Ghopin, cu multa simţO — Frumâsa mea, îi Zise Ioanei domna de Brissac, cântă und duetd cu căpitanula, d. es. duetuld Romeo şi lulietta. — Cu plăcere, răspunse Ioana. Renâ spera că oficeruld puţina succesa va avâ în acâsta încercare; dâr eld se înşelă, d-ld de Roncy avâ o voce admirabilă de tenoristd şi cânta deliciâsa musică de Gaunod cu o espresiune pasionată. Vocea Ioanei concorda ca a lui în moduld cola mai melodiosd; câta de tncântătord mai tu acesta duetd. Cătră fine şi pe când încă aplăudau, Renâ văZu pe oficerd cum îşi înclina capulG spre urechea Ioanei. Eld îi şoptise înceta câteva vorbe. De astă dată ea-şl întârse spre eld faţa încântâtâre cu und surîsd şi cu o privire îngerâscă şi Renâ creZu că pe buzele ei vede formulându se cuventuld „da*. D-ld de Roncy se îndepărtă imediata dela piand spre a conversa cu d-na de Brissac. — Eşti palida, îi cjise ea, se vede că suferi. — Da, în acesta momentd suferii multa, răspunse elG, punendu-şi mâna pe inimă; orice agitare îmi face rău; dâcă voescu să cânta, atunci încercd palpita -ţiunî violente. — Căpitane, emoţionările trebuescG încunjurate, Zise doctoruld, care se raZimâ de cuptord. Drace! de ce nu poţi cânta liniştita? — Fiindd că mă lasQ a fi răpită de tâte celea, răspunse căpitanula; de altmintrea, a trăi fără a simţi ceva, aceea nu însâmnă vieţă...... şi ce-mi pasă de pu- ţină suferinţă? Gu o bolă de inimă poţi ajunge şi o sulă de ani. — Da... decă omuld se cruţă. Marchisuld fiindG încât va obosita de drumd, să ho-tărîseră cu toţii a se culca de timpuriu, pentru ca în diminâţa următâre de eu (jorî să potă porni la venatd. Renâ află în odaia lui focd, şi apropiindd de ca-mind uniculd fotoliu, ale cărui spate rădicate îi serveau capului său de sprijină, începu a se cugeta la tâte câte le văZuse şi auZise. (Va urma.) Nr. 227. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Ciuntii)n ia bursa de ‘Viez*& din 80 Octomvre st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 • • • 9910 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 86.— (mprumutulă căiloră ferate ungare ...............149.25 Amortisarea datoriei căilor Q ferate de ostă ung. (1-ma em isiune) ... 96 50 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung. (2-a emisiune) ....--------- Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) . . . .112 — Bonuri rurale ungare . . 103.70 Bonuri cu ci. d6 sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................104.— Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 25 | Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutulă cu premiu ung.................... 122 80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 25 Renta de hărtiă austriacă 89 35 Renta de arg. austr. . . 82 60 Renta de aură austr. . . 111 50 Losurile din 1860 . . . 135 25 Acţiunile băncel austro- ungare............... . 887 — Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.283 70 Argint ulă —. — GalbinI împărătesc! ..... 6.93 Napoleon-d’orI .... 9.93 Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 , Londra 10 Livres sterlinge 125 50 Bursa de Bueuresei. Cota oficială dela 5 Octomvre st. v. 1887. Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) * convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) Gump. 93 Va 96— 91— 34— 105— 91% 103— 96— 87Va Banca naţională a României 500 Lei----- Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « » » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14.% Bancnote austriace contra aură. . 2.03 a urban (&•/.) 7»/.) 6°/o) (5%) vând. 9* Va 97— 92— 36 — 106— 92% 104— 97— 88Va 15.— 2.04 Gursulu pieţei Braşovă din 21 Octomvre st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.56 Vând. 8.53 Argint românesc*............ Napoleon-d’orî.............. Lire turcesci............... Imperiali................... Galbeni..................... Scrisurile fonc. «Albina» 6% n * n 5% Ruble RusescI . . DiscontulQ . . » 8.50 * » 9.87 » » 11.21 » » 10.21 » » 5 86 » » 101.— » „ 98.- - * 109.— * 7—10% pe antt. 8.55 992.. 11.28 10.36 5.90 102.- 99.- 110.- TARIFA amintiirilorfi si iriscrtimiiloril. 1 1 ■) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiun! şi reclame pagina a III linia â, fl. — cr 10. Pentru repeţiii se acordă ui Pentru repeţirî de 3— 4 ori „ „ „ 5— 8 „ 15°|0 „ „ n 9-11 „ 20°|o „ ii ii 12—15 „ 30°jo „ „ „ 16—20 ,............................ 40°|o Dela 20 de repeţirî în susti .....................50°Jo Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă în~ voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu. mătorele rabate: 101. Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu. 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşovă la Peşta: TrenulQ de pers6ne Nr. 307: 7 Ore 20 de minute săra. TrenulQ mixtă Nr. 315: 4 6re 01 minutâ dimineţa. 2. Dela Braşov A la Buouresoi: TrenulQ accelerată Nr. 302 : 5 ore 37 minute diminâţa. TrenulQ mixtO Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amâcji. II. Sosirea trenurilorti: 1. Dela Peşta la Braşovă: TrenulQ de persOne Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amâijl. TrenulQ mixtQ Nr. 316: 9 6re 52 minute săra. 2. Dela Buouresoi la Braşovft: TrenulQ accelerată Nr. 301: 10 Ore 12 minute sâra. TrenulQ mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâ(}I. A. Plecarea poştelor ii: a) Dela Braşovă la Bâşnovu-ZSrnesci-Branu: 12 ore 30 min. după am&|!, b) „ „ „ Zizinu: 4 ore după amecjl. c) „ „ în Secuime (S. Georgl): 1 oră 30 minute n6ptea. d) „ „ la Făgăraşu: 4 ore dimineţa. e) y, „ la Săcele: 4 bre dimineţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu-Zernesci-Branu la BraşovQ: 10 ore înainte da ame f mâni. De Vas. Gr. BorgovanQ. PreţulQ 15 cr. $ Manuală de Gramatica limbei române oentru sc6- f lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesorQ la gimnasiulă din NăsăudQ. —• ManualulQ acesta este f aprobată prin InaltulQ MinisterQ de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13L93. — PreţulQ 30 cr. fl Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrall, ur- $ mate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulQ 50 cr. ţ Carte conducâtore la propunerea calculărei în f SCOla poporală pentru învăţători şi preparantţî. Broş. 0 I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialQ. fî PreţulQ 80 cr. 9 t Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugă- î eiunl ş> cântări bisericeşti forte frumosQ ilustrată. Pre- $ ţulQ unui esemplarQ broşată 40 cr. legată 50 cr. le- $ gatQ în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. f| l fl., în legătură de luxă 1.50—2.50. % Miculă mărgăritaru sufletescă. Cărticică de ru- $ găciunl şi cântări bisericesc! — frumosQ ilustrată pen- f tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea f jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulQ unui esemplarQ f broşatO lp cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. f Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii $ şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icâne fru- fi mose. PreţulQ unui esemplarQ trimisQ franco e 10 fl cr.; -— 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. $ Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei $ de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frumâse. Cu ţ mai multe icâne frumâse PreţulQ unui esemplarQ espedatd franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christostt. PreţulQ unui £ esemplarQ legată e 15 cr. Ă Tipografia ALEXI, Braşovă.