BKOAC|It:NEA Şl A iî SJ ISIS'jrEAŢUJK KA i
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22,
,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DL
?e un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei iaaî 3 fior, Roisîîiia şi stiăîc&tats:
Pe anfi 40 fr., pe şese, iun! 20 fr , pe trei î u r* I î(> fra&jici.
ANULU L.
86 PRENUMERĂ:
ia poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi.
A S U W 1 I U R I L E:
O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sof'ia'f Mf?r»n»*o n# 50 ş?!!s»o«o<i. — ŞSeRusorîptji nu sa retrSmltw.
Mercurî, 14 (26) Octomvre.
1887.
Din eattsa S-tei sărbători de mâne diarulu nu va apare până Joi sera.
Braşovu, 13 Octomvre 1887.
Punem0 sub ochii cetitorilor!! noştri o corespondenţă, ce ne vine din Sălagin, şi care ne descrie uneltirile de maghiarisare şi prigonirea Românilor!! din acestu comitatu. Acesta corespondenţă pusă alături cu corespondenţa din Tănţii de susu, comitatulu Sătmarului, ne dă o icdnă viuă despre pericululâ ce ameninţă aceste doue comitate, în cea mai mare parte românesc!, din partea maghiarismului violentă:
De sub Meseşulu Ardealului, (Selagiu) Octomvre 1887.
«Principiis obsta....«
1.
Furia de maghiarisare odată isbucnită sub pdlele bătrânului Meseşu merge ca lavina din ce în ce crescându.
Scdîei maghiarisătdre din Buciumi îi iirmâzâ sc61a froebeliană din Trăsnea (Ordogkut), întoc-mai precum ne spusese dascălul!! Fodor Daniel în pamfletul!! său de mai anu.
Ni se spune în faţă că ţinta e: maghiarisa-rea Valahului şi că îu 10 ani în oficii, nici la administraţiune, nici la justiţiă, Româna nu se va mai găsi. Asta pe la noi mai cu şir cu-semă notarii oră de română li se cântă, de cari până eri-alaltaerî avemă ună numără frumosă. Câţi numai voră pută voră destitui, er pe ceilalţi îi voră pune în pensiune.
Va să (Jică, peste dece ani amă avă să ne luămii rămasă bună dela viâţa ndstră română, să ne despărţim!! de obiceiurile ndstre străbune şi îmbrăcândă ţundra lui Atiia, să ne punemă pinteni la opinci, pene lângă clăbăţă şi să începem ii lumea de înfrăţire a poeticastrului hăbăucă Bartok Lajos.
Şi cumcă în astă privinţă utopiştii nu glu-mescu evenimentele ce se desfăşură în Selagiu ne lasă a conchide.
Românulă e bună, când au lipsă de elă să alâgă deputată maghiară şi când vine înhămată spre acestă scopă de notari â la Pap Ianos din Cizeriu, Illes din Sîgă, Pap Vasilie din Băni-şoră, Pap Petru din Stîrci etc., aşa că fişpanulă Baranyi la alegerea trecută nu s’a sfiită a declara în publică, că „acestă poporă bună şi blândă a mântuită onorea comitatuluie bună şi blândă poporulă când trebue să plăteseă darea şi să supdrte greutăţile comitatului (din cari a/» părţi cadă pe umerii lui); dâr când e vorba ca în privinţa limbei să i se facă şi lui dreptate, atunci acelaşi poporă română devine ună ba-gagiu, cu care în astă privinţă nu se p6te sta de vorbă.
Românii selăgeni în privinţa naţională suntă striviţi, limba şi drepturile limbei loră nu li se respecte'ză nicidecum, nici chiar de celă mai simplu notară; ba în timpulă din urmă şi matricu-lele se ceră dela preoţii români a se scrie în limba maghiară şi suntă esemple unde chiar şi unu protopop u, anume Teodoră Popă din Orte-lecă fii pedepsită cu amendă în bani, pentru că a cutezată a ed* românesce estrasele din matri-cula românâscă, cerute pentru cei dela miliţia, în a’.ttt casă cam analogă era să o păţâscă preo-tulu din Buciumi I6nă Negreanu. Recursele îndreptate în astă privinţă la locurile mai înalte ne vină respinse, încât.ă stai şi te uimesci de atâta cinismu cutezătorii şi ne mai aurită.
Administraţiunea comitatului e curăţită de Români, afară de ună asesoră trecută ca prin urechile acului, nici măcară ună simplu scriitoră nu avemă. Limba română, încependă dela fiş-pană, viceşpană, notari comitatensi, fiscală şi pană la telă din urmă scriitoră e nepricepută de ei, aşa că, venindă bietulă Română în centru spre aşi căuta de multele treburi, nu are cu cine să
se’nţelăgă, şi urândn-i-se de a merge dela Pilată la Caiafa, în urmă se satură şi merge mâhnită cătră casă.
Notarii din comune mai mare parte au fostă Români, de acum înainte însă nu voră mai fi, deşi poporulă afară de românesce altă limbă nu scie. In contra acestoră fiinţe urgisite s’a începută o gdnă ne mai aurită; fişpanulă, viceşpa-nulă, inspectorulă de dare se întrecă cu corni -siunea administrativă în a necăji şi a scdte din postă pe bieţii notari de română, de ar fi fostă până aci cu cea mai bună purtare; cercetarea disciplinară se începe ca din senină, şi dâcă e de lipsă, pe lângă suspendare dela oficiu şi beneficiu, cercetarea ţine ani, ca să nu <jică t^ecî de ani. Aici scopulă e vădită, căci respectivii ne-putândă trăi fără lâfă, la ună ană ori doi trebue să abdică şi să-şi caute altă subsistinţă. Aşa se întâmplă lui Alexandru Oprişă, fostă notară în Creaca, lui Filipă, fostă notară în Supură, lui Băicană, fostă notară în Biuşa, lui Gfhiţiu, fostă notară în Bicaţă etc.
Alegerile de notari îu comitată se întâmplă aşa, că dâcă concurentulă e Română, fiă mai harnică ca sdrele, în candidaţiă nu e ertată să viă. Acâsta apriată s’a văzută la alegerea de notară în Greaca şi Sălsigă, unde poporului, cu călcarea dreptului său de alegere, îi fu impusă ca notară ună streină, pe care nu l’a voit; dâr fiindă că aşa au voită fişpanulă şi viceşpa-nulfl, deşi recurenţi români la acestă postă, cu praxa de decenii, au fostă pănă îu cinci.
Astfelă se respectâză în Selagiu legea pentru egala îndreptăţire a naţionalităţilor!!, cu care se laudă Ungurii în faţa lumei!
Fapte patriotice.
Teuţii de susu, Octomvre 1887. (Fine).
Pentru mai apriată înţelegere a lucrului, lasă să urmeze aci în totă cuprinsulă ei scripta adresată preto-relui supremă :
Nr. 111 1887.
Stimate domnule Pretore supremă !
După ce sunt în curată despre direcţiunea cercetărei de a<p, am onăre a insinua protestă în contra continuă-rei aceleia în următorele:
1. In causa scăleloră gr. cat. române din Satunou de susă şi Tăuţii de susă, eu, ca presidele senateloră şcolari şi directorulă acelora, am purcesă conformă kgi-loră, în deplină înţelegere cu senatele şcolari, m’am mişcată în acelă cercă de dreptă, care ni lă dau nonă, eou-fesiuniloră, legile sancţionate.
2.	Paşii noştri făcuţi în acâstă direcţiune, din partea foruriloră nostre supreme confesionale ca dispodţiunl legile au fostă aprobate, aşa încâtă acelea înaintea foruriloră administrative cornitatense, numai ca obiecte ese cutive potă figura, şi nici la ună casă nu potă fi obiecte de cercetare şi polemisare.
3.	D lă pretore supremă trebue se scie din scripta suşternută prin mine in 9 Maiu nr. 77, că in contra a-cestoră disposiţiunî legale în Satunou de susă s’au lăcută agitaţiuni în contra legiloră şi în genere in contra des-voltărei crescerei poporale; şi d-!ă pretore în locă ca aceste agitaţiuni ilegale în cadrulă oficiului său să le fia împedecată, diu negliginţă păcătosă a dată timpă şi oca-siune, ca agitaţiunea să se estindă, şi aşa să se facă aclă ce invălvă pedepsă, actă în contra forului nostru supremă şi a disposiţiuniloră lui legale.
După aceste îmi ţină de datorinţă a insinua acestă protestă în contra contlnuărei cercetărei pornite în acestă direcţiune, seu dâcă cercetarea pe lângă tote acestea s’ar efect ui, declară că voiu fi silită a cere procedura criminală şi în contra d-lui pretore supremă, ca în contra unui funcţiunară administrativă, ce abuseză cu puterea sa oficiâsă şi este complice în agitaţiunea iliegală. leuţii de susu, 17 Augustă 1887.
6. La proîestulă acesta d-lâ pretore supremă ml a trimisă deeisiunea alăturată aici în originală sub 7), în care negă făţişă că n’a ţinută inves'igaţiune „nici în causâ bisericescă nici scolastică*; aşa ar fi trebuită să fiă, der precum evidenta se vede din declaraţiunea alăturată aici sub g), a ţinută d-lă pretore supremă investigare şi încă
în causă scolastică. Nu numai, ci şi d-lă pretore eupr. tine de îngreunătdre deeisiunea, deşi sc6la—corăspun<Jăt6re legiloră şi disposiţiuniloră mai înalte, în preţă de 1200 fi. cu prestaţiunile de jugă şi mână — nici când nu este scumpă. Sc6la de sub întrebare deja ar pută să fiă Zidită şi acestă ană scolastică l’aşl fi putută începe în aceea că materialulă forte frumosă s’a adunată; dăr în acâstă activitate paclnică a nâstră, poporulă, conturbată de notară, nici aceeaJnu scie, cine este dâră adevăratulă con-ducătoră ală lui în acestă afacere.
Cu durere trebue să vădă, că şi pre lângă cea mai bună voinţă, am să conducă pe şcolari şi mai departe în o astfeliu de sc61ă, în care dintre 70—74 obligaţi de a frecuenta scdla nici 30 nu încapă cum s’ar cuveni, şi în care acum ’i şi plouă pe şcolari. Şi pre lângă tdte aceste pretorele supremă în locă să se nisuiască a da deplină valore decisiuniloră înaltului guvernă episcopescă şi senateloră şcolari, micşorândO auctoritatea acestoră foruri, i-au îndrumată pe cei câţî-va locuitori de faţă — ca prin decisiune — că ei (Ungurii) au să ţină adunare şi precum voră decide ei, aşa să se edifice sc6la. Aşa derâ este superflu senatulă scolastică şi nici decisiunile foruriloră nbstre supreme n’au valăre! ?
7.	Că notarulă cercuală într'adevără a tulburată şi agitafă ej;te faptă, căci acea scrisăre, care a compus’oîn 10 luliu, a trimis’o judelui comunală din Tăuţii de susă ca densulâ să corteşeseă pentru aceea subscrieri; acela, fi lelă, şî-a împlinită porunca, căci în formă oficiăsă invita la sine pe^locuiîorii gr. cat. din comună prin sub-jude, şi pre cei de faţă ’i provoca ca acea scriptă trebue se o subscrie, (jicândă că apoi n’a fi aşa scdlă cum vo-iesce popa şi sanatorii şcolari! Dintre cei de faţă unii au şi subscris’o (respective au pusă degetulă pe cruce) fără să aibă cunoscinţă deplină despre conţinutulă aceleia, precum apriată arată declaraţiunea aici sub h) alăturată.
Şi notarulă este destulă de cutezătorii a afirma, că poporenii 1’arO fi provocată la concipiarea acelei scrisori, deşi din contră, dânsulă i-a provocată să o subscrie, ba — după cum se vede—în modă păcătosă i-a şi sedusă. In faţa unei hotărîri a unui foră mai înaltă, datoră este notarulă ca oficială administrativă a-i îndruma pe credincioşi la respectarea şi ţinerea aceleia, er nu a-i împinge contra ei.
8.	Câtă de fidelă a împlinită judele comunală îndrumarea primită, apriată arată declaraţiunea sub 0 alăturată. N’a fostă destulă că a provocată pe credincioşi să subscrie scripta trimisă, ci pre poporenii mai conscien-ţioşî în parte i a şi ameninţată, (Jicândă între altele: „voi vă temeţi de preotă, voi pentru aceea nu voiţi a subscrie acestă scriptă, pentru-câ v’a alesă de curatori, ce ?—Voi nu voiţi binele poporului?" etc.
9.	Eu, ca preside ală senatului şcolară, în scripta de sub nr. 77 numai agitarea poporeniloră din Satunou de susă o făcui cunoscută d-lui pretore, şi nici printr’ună cuvântă n’am amintită Teuţii de susă. Pre lângă tdte aceste d. no*ară a aflată de bine a seduce şi pe poporenii de aici; apoi acesta nu este ore agitare? După conceptulă meu, şi credă că şi ală altora, este agitare, căci a agitată şi iritată poporulă în contra unei afaceri maiest6se.
Ară trebui să scie d. notară ca oficială, că cultivarea poporului şi cultura civiloră este basa înflorirei patriei. A vorbită înse în contra unei afaceri în care nu este în curată nici cu planulă, nici cu repartiţia. Ar trebui să scie mai departe, că în acestă privinţă mai înainte de tote trebue să ţinemă în sămă ordinaţiunile şi legile instrucţiunii, precum şi acele îndrumări ministeriale, cari se referescă la edificarea scoleloră poporale. Aşa eu şi senatele şcolari, precum şi forurile năstre scolastice mai înalte numai cu respectarea deplină a acestoră legi şi îndrumări voirnă a edifica, şi nu dorimă, mai puţină voimă, a seduce poporulă ca să-şi jertfâscă su-ddrea cruntă în 6re-carl tjidirî nefolosit6re. Şi pe lângă tote aceste notarulă numită e destulă de îndrâsneţă a afirma, că poporenii din neîncredere faţă de persăna mea n’ar voi a edifica scălele. Poporulă e bună, însă cine îlă seduce prin asemenea subscrieri, acela într’adevără este demnu de pedepsă, eră nu de o absolvare simplă.
După aceste rogă pe onoratulă oficiu vice-spanalfl
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 226.
să iee în oonsideraţiutie acestă apelaţiune şi pe tulbură-torulă, care. părăsindu-şî cerculă său de act ivii ate şi decisiunile legale ale altoră oficii le desconsideră, ba încă este destulă de fără obrază acele decisiunî s le numi ilegale, să-lă pedepsescă, eră pe mine să mă absolveze de sub pedepsa de 4 fl.
In fine mă rogă ca să-lă îndrumaţi la respectarea iegiloră sancţionate pentru instrucţiune, şi dispuseţiu uf* acelora să le facă cunoscute poporenilorii, căci nu pen tru aceea să susţine din suddrea poporului, ca pre acela să-lă împedece dela progresuiă culturală.
Mai departe mă rogă a îndruma oficiile nostre ad ministraţionale, ca în afacerile şi hotărîrile năstre legale să ne fiă spre ajutoră, şi decisiunile foruriloră nostre supreme bisericesc! să le ţină în deplină respectă, şi în fine, ca în lucrulă începută de noi să ne fiă spre ajutoră şi să nu ne împedece.
Tăuţii de susă, 12 Septemvre st. n 1887.
Ionii Costinu, m. p.
preoţii gr.-cat., ca preşedintele senatelorG şcolari.
Apoi să mai cineva, că aceşti diregătorî plătiţi din crunta sudăre a poporului ară fi răi patrioţi! Noi, Românii, cari ne interesămă de causa deştepiărei şi pro-gresărei naţiunei nostre, când în acăstă cale întâlnimă greutăţi şi ne luptâmă cu demnitate, adversarii a<esfâ luptă o numesc-ă nepatriotică, ba suntemă timbraţi chiară de agitatori. £r’ cei ce sub masca patriotismului ne îm-pedecă şi ne pună felă de felă de greutăţi in (alea pro-gresărei nostre culturale, aceia se (Jkă că suntă buni patrioţi. Precum se vede adî totă insulă, care pote face numai greutăţi şi pole în ceva modă, fiă ori cală de illegală, a împedeca nisuinţa năşiră culturală, acela nu numai e susţinută, ci chiară părtinită, ba încă i-se ertă şi păcatele ce le are faţă cu oficiulă său : împedecân-du-ne pe noi face »merită*.
Românulă doresce şi voesce, ca să facă şcolă în care să-şi crăscă fii săi, pe aceia să-i deştepte şi lumineze, că aşa să po‘ă fi din ei ostaşi b.avî, ci vi cu deplină cunoscinţă despre datorinţele faţă de patriă şl faţă de sine. Acela, care doresce aceste, să 4,ce a ^ r^u P**-triotă, ăr care doresce în adinsă ca Românulă să rătâ-căscă în 6rba nesciinţâ, a :ela se pare că aduce jertfa pentru patriă, căci i-se 4>^e: jo roman hazafi“. Totă ase menea şi acela, care sâmănă discordia şi neînţelegere între fraţii de ună sânge, şi densulă are merită la titlulă de patriotă.
Ce ironiă a sorţei! Biata patriă pe ce mâni a ajunsă, care voiesce cu ori-ce preţă a o desbrăca de frumseţa ei, adecă de cultura poporeloră, care lucră contra le-giloră ce ţintescă la progresuiă patriei, acela se numesce patriotă.
Apoi vă4endă aceste cu dreptă euvenlă ne putemă întreba: pănă când D6mne anii blăstămului?
I. Costinu, preoţii gr. cat.
In memoria lui Iacobft Mureşianii.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primkă urmălo-rele telegrame şi scrisori de eondolenţă:
Uifaleu msesc-u, 10 (22) Oetomvre-
Primiţl vă rogfi .şi din parte’mî espresiunea darerei celei mai adenci semţite pentru deceda* rea scumpului D-v6stră părinte, care a fostă unu adevărată apostolă ală emancipării şi redeşteptării sărmanului nostru poporă română.
losifu Filipanu, preotă.
Sântejude, 8 (20) ORomvre a. c.
Primiţi vă rogămă deşi mai târziu condo-îenţa ndstră, a tuturoră Româiiiloră de aici şi în deosebi a corpului învăţătorescă din tractulă Secului, pentru pierderea prea iubitului D-v6stre părinte, veteranulu diaristicei române, care în timpuri grele şi de mari suferinţe pentru naţiunea română a’a luptată cu bârbăţiâ spre a apăra sânta causă a românismului. Fiă-i ţărîna uşdră şi memoria eternă şi neuitată! Dumne(}eu să Vă ajute ca steaguîă, ce Pa purtată cu demnitate atâta timpă părintele D-v6stre, să-lă puteţi duce la is-bendâ!
loachimQ Poppu,	Petru Grama,
posesoră.	docente poporală.
Bugetulti ungaru pe anulă 1888.
Proiectulă de bugetă pe anulă 1888 presentată de ministrulă ungurescu Tisza presintă următorele cifre :
Cheitueli ordinarie 321,072.608 fl., cu 575 467 fl mai muliu ca în anulă 1887.
Cheitueli transitorie 2,267.426 fl., cu 167.8 '7 fl. mai puţină ca în anulă 1887.
Investiţiuni 13.771.079 fl., cu 3,971.601 fl, mai puţină ca în anulă 1887.
Cheitueli comune eslra-ordina re 7,925.995, cu 3.775 078 fl mai multă ca in anulă 1887.
Totalulu cheltueliloru 345,037.108 fl., cu 211.137 mai multă ca în anulă 1887.
Venituri ordinare 319,899 999 fl., cu 3,710.967 fl. mai multă ca în anulă 1887.
Venituri transitorie 6,741.988 fl., cu 129.843 fl. mai multă ca în 1887.
Totalulu venituriloru 326,641,987 fl., cu 3,840.810 fl. mai multă ca în 1887.
Deficitulu pe anulă 1888 este deci 18,395,121 fl., cu 3,629, 673 fl. mai > ică ca în anulă 1887.
Să nu credă însă contribuabilii că acesta ar fi ună bugetă corectă. In toţi anii s’a arătată câte ună defi-cită mică, în comparaţiă cu adevăratulă deficită, care a fostă de câte 3 ori mai tnare. Astfelă şi deficitulă pe anulă 1887 nu este de 22 milione, cum arată proiectulă de bugetă, ci în realitate e de vr’o 50 de milidne. De asemenea veniturile în toţi ani', au fostă umflate, er chel'uelile scăzute, pe când în realitate cheltuelile trecrt totdeuna peste preliminară, er veniturile niciodată nu a jungă, der nici nu s’apropie măcar de c.fra preliminată.
De altmintrelea guvernulă ungurescă a îngrjită ca să-şî mai spore-tcă veniturile, urc-ândă darea pe carne, pe zachără, pe vină şi pe bere, adecă sporindă dările indirecte.
De ce n’a îngrijită însă guvernulă ungurescă, ca şi veniturile poporaţiunei să se sporăseă, deci e vorbi ca să plătescă erâşî mai multă dare? Der puţină îi dore capulâ pe cei de'a putere de bună-starea şi de bunule traiu ală poporaţiunei! Bani să iesă! Asta-i totă ce-i tre bue guvernului ungurescă!
SUIRILE PILEI.
Abia Dumineca trecută în 11 1. c. s’a ţi nulă în sala cea mare a liceului nostru din locii serbarea sf. Sofii, patrona acestui instituia, neputendu-se serba mai curendă, din causa reparatuliloră începute la Biserica sf. Nicolae. După serviciulă divină, la care asistară şcolarii dela acelă institut a împreună cu corpulă didactică, se făcu în susnumita biserică ună parastasă pentru a-mintirea fundatoriloră şi sprijinitoriloră şcoleloră nostre, er după aceea, ca de obiceiu, şcolarii cu totă poporulă se reîntdrseră în sala liceului unde se făcu »sfinţirea apei“. Aci ţinu tenerulă profesoră Arseniu Viaicu o vorbire fdrle instructivă, despre „industriă şi însemnătatea ei“ cu deosebită privire la poporulă română. A a-rătată avantagiele industriei, care ridică şi buuă-starea
şi vada poporeloră, a îndemnată poporulă nostru s6-şl mai dea copii să îmbrăţişeze şi diferiţi ramî ai industriei er nu numai pentru plagă şi pentru a servi să-i crescă, ori numai pentru a fi „domni*. Orî-cine scie răulă ce resuîtă din faptulă că plugârulă îşi face toţi copii plugari, îmb'jcătăţindu-şî şi palma de pământă ce oare; tot aşa de rău e a cresce toţi copii pentru a fi numai slugi altora, şi erăşî rău e a face pe toţi copii numai »domni“. Adî nu se mai face trebă numai cu plugăria şi cu „domnia*. cu sărăcia apoi nici vorbă să facemă vr’o ispravă. De aceea poporulă nostru să-şi crăscă parte din copii pentru industriă şi meserii, căci meseria e plugă de aur, şi, precum a încheiată d. Viaicu, industria face nu numai pe omă, ci şi pe poporă avută şi respectată. Amil dori ca vorbirea d lui Viaicu să fi câ4ută pe pământă bună.
—x—
Primirea monarchului în Cluşiu costă pe oraşă
25,000	fl., cari au fostă luaţi dela filiala băncii naţionale şi cari i se voru plăti îndărătu în 10 rate anuale.
Intre guvernulă ungurescu şi între celă austriacit esistă de multă nenţelegerî din causa graniţei ardelem dinspre Bucovina. Se scie că despre fişpanulă BanfTy se 4>cea că e urmărită de autorităţile austriace, pentru că însoţită de ună despârţămentă de gendarmi arestase nisce gendarmi austriaci pe teriloriulă din cărtă şi ameninţare cu arestare şi pe comisiunea austriacă însărci nată cu cercetarea lucrului. De atunci nu s’au mai întâmplată conflicte, dâr o comisiune mixtă austro-ungarâ a lucrată pentru regularea graniţei şi ’şî-a terminată lucrările la 30 Septemvre, âr la 1 Octomvre s’au subscrisă protoi biele, afacerea fiindu deci regulată.
—x—
Desbătendu-se în delegaţiuni, care suntă întrunite in Viena, asupra dolaţiunei preoţimei gr. or., Voinovicl îşi esprimâ dorinţa de a se da preoţimei o dotaţiune mai mare decâtă cea destinată în proiectă şi ceru ca aceste ameliorări să între în vigore chiar la l Ianuarie 1888. Ministrulă instrucţiunei Gautscb declară că guvernulă n’are ni mică de obiectată contra acestei dorinţe şi propuneri, decă camera vrea să primâscă cererile umane ale antevorbitorului. Legea s’a şi primită cu propunerea lui Voinovici.
—x—
In Alba-Iulia bântue cumplită difterita, Chiarfi şi omeni mari cadă jertfă acestei urite bole. Pentru împe-decarea lâţirei bălei s’au luată următdrele măsuri: închiderea şcoleloră gr. or. şi gr. cat. pentru 10—14 (Jile. tabla negră la casa unde e bolnavă, îmormentarea mortului sub asistenţă militară şi oprirea altoră persone de a asista la îmormentare. Classa mai săracă capătă gratis medicamente şi mij!6ce de desinfectare.
—x—
«Wiener-Zeitung* publică următorele: Se reamin-tesce că schimbarea notelor u de stătu de câte 5 fl. cu datulu „7 Iulie 1886u, numai pănă la 31 Decemvre 1887 se mai pote obţine printr’o formală petiţiune Hm brată, <e are să se adreseze ministerului imperială de finanţe în Viena. După acesta dată nu se mai schimba.
— x —
După arătările oficiale, pănă la finele anului 1885 s’a constatată filoxera în 396 comune, jla finele anului 1886 deja în 582 comune. Crescerea e de 47 procente. Cu totulă suntă bântuite de filoxeră 86,000 jugăre; dinlre acestea trei părţi suntă cu totulă nimicite şi se între-buinţeză spre alte scopuri economice.
—x—
FOII jETON O.
O NOPTE TEKIBILÂ.
de Maurice Reynold, traducere de Ioana E. Prodanu.
V.
(Urmare.)
— Oh, nu tote odăile suntă ale lui. domnule! Uşa de după scări e dela odaia d-nei marehise, carea dela mărtea ei încă n’a fostă de loeă deschisă; apoi urmeză aceea a d-ş6rei Ioana şi două odăi suntă neocupale; în sfârşită e apoi acesta; celelalte suntă re ervate domnei de Brissac, şi învitaţiloră cari se aşteptă la prân4u.
Mobiliatura odăii lui Rene era inir’o stare totă a-tâtă de stricată ca şi zidurile castelului; ea consta din două scaune, avendă fiecare câte unu picioră stricată, dintr’ună pată cu covdre vechi putrede, lavoarulu (spă-lâtorulă, lighianulă) era învechită, ulciorulă încă era fără tortă.
Junele devenia din ce în ce mai convinsă despre adevărulă ce i se spusese relativă la ruinarea marchisu-lui,... Cu atâtă mai bine, marchisulă va fi bună bucu-rosă a-i da de soţiă pe Ioana—
Elă scobori repede scările, şi întră în sa!a de mâncare. Ună focă mare ardea în cuptorulă monumentală; eşise fumă şi se deschisese o feresiră ca să se ducă.
Giuru împregiurulă acestei părţi a castelului domnea o terasă; în acesta răspundeau ferestrele dela salonă şi sala de mâncare. Junele începu a umbla în susă şi în josă pe acestă ter. să, de unde i se deschidea ună as peclu peste grădinile şi ţinuturile dimprej■arii.
Elă cre4u că aude ună sunetă de voce ce venea dinăuntru, şi apropiindu-se de o fjrestră ce era deschisă, observă că acesta era chiară dela salonă.
—	Niciodată! 4'se cu vehemenţă o voce care o recunoscu imediată; era Ioana, care vorbia.
—	încă odată, decă refusi d’a mă avea de băr-bată. dise ună omă cu ună tonă ameninţătoră, care încetă îndată ce vădu pe Rene ivindn-se.
Rene se grăbi ca să între în salonă, adresândn se Ioanei cu cuvinte obicinuite.
Celă care vorbea astfelă cu ea era doctorulă.
Totă ce se spusese d-lui Magnien, relativă la am biţiunea, la machinaţiunile acefiui omă, era aşadâră a-deverată.
Sărmana Ioana! ea refusa cu destulă energiâ d’a se mărita după acestă intrigantă....
Câtă de fericită ar fi Rene, decă ar pute-o scăpa de trista vieţă ce-o duce şi când şi ar face-o de soţiă. Suri4ându-i noroculu elă o va face fericită.
Junele sciuse a se preface cu totulă nepâsâtoră, şi
doctorulă, încredinţată pe deplină, că nu l’a auijiUl nimenea, avea înfăţişarea obicinuită
Ce privea pe Ioana, ea era palidă şi încă Iotă încruntată.
Rătrânulă Fonteilles, marchisulă şi Maria întrară unuia după altulă.
Faţa d-lui de Werrieres se însenină, când 4ărt Pe Hubert.
— Cum să pote una ca asta, doctore, d-ta aici?
Deşi am sosită de eri seră în Charleville, d-le marchisă, totuşi mă aflu în castelă abia de câteva minute.
Forte puţină timpu petrecură la dejună, de altmintrelea rău servită şi simplu; şi timpulă fiindă fdrte înaintată pentru ca să mârgă în pădure, s’a hotărîtă ca pentru aceea 4* sS esă la venătore de fasani în parei),
Tinerele luară pusei micuţe încrustate, asemenea se înarmară şi vânătorii şi cu toţii împreună se duseră in-tr’una din aleele imensului parcă.
Bâtrânulă Fonteilles aşedâ puşcaşii (pe o singură liniă, fiecare lângă câte ună arboră) sfătăindu i ca 1 împusce numai ceea ce le va eşi în cale.
Deşi era la începutulă lui Noemvre, pe arbori se aflau încă câte-va frun4e, astfelă că se au4iau, însă nu se vedeau bine, graurii, cari prin strigătele loră şi cio-cănitulă ciocului loră alungau gadinile.
Nr. 226.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Agio vamalii pe luna Noemvre s’a stabilita cu 24^2 procente.
Bisericei calvine i se împuţineză credincioşii. Baptiştii îşi sporescă nuraârulă mai alesă dintre calvini, de aci mare supărare pe ministruiâ Trefort, care deună^ile a data o ordonanţă contra oaptiştiloră şi acum are de lucru cu baptiştii din Kis-Sz.-Miklos, unde secta are ună numără considerabila de aderenţi. Aceştia fiindă cons-trînşl la plata lacseloră bisericesc! de cătră biserica calvină. declară că nu vreu să sciu de calvinismă şi au şi adresată în acestă sensă ministrului Trefort o petiţiă. Ministruiâ a respins’o, baptiştii au petiţionată la minis-trulă de interne, acesta a trimesă petiţia ârăşl la cole-gulă său dela culte, dela care calvinii aşfăplă să o respingă din nou.
—x—
.Pester Lloyd* publică o telegramă din Braşovu, In care se dice că Duminecă la adunarea generală a kul-turegyletiştiloru din locă »era sala sfatului plină de celă mai inteligentă publică ală oraşului*. — Trebue că a rîsă Ţăncălău de s’a prăpădită, aşa de bocănă a croit’o în telegramă. Aut}! colo, vr’o 3CP/3 de kulturegyletiştî, cei mai mulţi Unguri de ai lui Israilă şi de ai lui Avram, să fiă în stare a umplă o sală în care încapă sute, plus că suntă »celă mai inteligentă publicăc ală oraşului! Ei, apoi să mai cjică cineva că nu suntă »năsdraveni< ca’n poveste! Dăr vorbă să fiă, măi Rumânico, banche-tulă de săra a fostă ce a fostă.
—x—
Trenulu, care mergea Ia 18 Octomvre n. dela Deşiu la Bistriţa, trecu între staţiunile Bistriţa şi Sereţelu peste doi cai, cari fură rupţi în bucăţi. Vagonulă de lângă maşină deraliâ. Altă nenorocire nu s’a întâmplată.
—x—
La 13 Octomvre n. s’a descărcata peste Reşiţa montana o furtună violentă cu fulgere şi tunete îngrozitore. De două ori a trăsnită, prieinuindă pagube mari bisericei gr. or., căreia i-a sfârîmată pragulă uşei şi i-a făcută brazde şi găuri mari în şese locuri ale cjidului din afară, âr înăuntru, unde trăsne'ulă a intrată pe feresră. a stricată mai multe obiecte.
Defraudările comise la oficiulă orfanală din Raab şi despre care amă amintită la timpulă său, se urcă peste 37.000 fl. Defraudatorii principali suntă Ludvig Zantho cu peste 20,000 fl., Iosef Braun cu peste 11,000 fl. şi Prânz Horvath cu peste 5000 fl.
—x—
Crucile cu trei braţe folosite din vechime în biserica gr. cat. au fostă timbrate din diferite părţi în tim-pulâ din urmă ca simbolâ ală schismei şi alipirei la biserica ortodoxă rusă. In urma acâsta sV cerută hotărirea Curiei, care s’a şi dată în defavorulă crucei cu trei braţe. Amâsurată unei ordinaţiunl a^Metropolitului Sembratowicz a publicată acum de curendă, precum se raportâză din Lemberg, Episcopulă rutână din Przemysl Stupnicki o scrisâre pastorală, in care se face cunoscută decisiunea, aprobată de Papa, luată însă de congregatio pro negotiis rilus orientalis şi se intercjice strictă aşezarea de aci înainte a crucei cu trei braţe în locuri publice. Episco-pulă ameninţă pe preoţii gr. cat cu pedepse simţităre pentru casulă când s’ar lucra contra disposiţiunei Papei, ală cărei scopă a-lă critica e espresă interzisă atâlâ preoţiloră câtă şi laiciloră.
— x—
Direcţiunea din Cluşiu a domenieloru statului se va desfiinţa cu Ziua de 1 Ianuarie 1888 şi afacerile ei se
voră încredinţa direcţiunei forestiere din G’uşiu. Acestă măsură de economiâ e motivată cu aceea, că direcţiunea domenieloră avea să administreze numai domenie şi re-galie mai mici, ceea ce uşoră pote administra şi direcţiunea forestieră.
—x—
Femeia Emilia Popovici din Eşeiniţa, în Bmată, a născută trei copii gemem unulă după altuiă. Muma ş1 copii suntă sănătoşi şi în stare normală, scrie „Foia Diecesană*.
—x—
Generalulă francesă Gajfartl, care a comisă înşelătorii cu decoraţiunile şi despre arestarea căruia la timpulă său ni se telegrafiase, fu ştersă din listele armatei, dâr în consideraţia servicieloră sale făcute în campaniă, i s’a decretată o pensiune anuală de 8000 franci.
—x—
Acum câte va (Jile, scrisorile şi ’ pachetele oficiului postai? Kolos-Nema espedate la Gonyo, au căzută t6te în apă la trecerea Dunărei, din nebăgarea de sâmă a curieruluifpostală. Pănă acum nimică nu s’a scosă din espediţiă.
Raportă poliţienescă. — Fiica flerului de aci Ne culae Vlăscianu e bănuită că, în absenţa vecinei ei Pa-raschiva D. Furnică, care îi încredinţase cheia dela portă şi dela odaiă, a furată dintr’o ladă închisă suma de 290 fl. în bancnote. Deşi hdţa negă faptulă, a trebuită să fiă considerată ca dovedită fapta şi ea predată judecătoriei competente, fiindă că tatălă ei a cumpărată dela ună schimbătoră de bani din locă 17 galbeni şi la lergă a făcută mari cumpărări.
Cunoscuţii pungaşi Varga Gyorgy, Boldiszan Mari şi Trelas Virag au furată la 21 1. c. locuitorului din Szarasajta, Incze Andras, din cară 11 metri de materiă sură de lână şi voiră să o venijâ unui birtaşă din Braşovu vechiu. Surprinşi de o patrulă de gendarmi, fură arestaţi şi predaţi judecătoriei.
Văcaruiă ciurdei de vaci din Dârste fu atacată alaltaeri de taură, pe care voia să-10 mâne în fabrica de spir«u de acolo, şi trebui să fiă dusă în spitalulă ci vilă, fiindă greu rănită.
Calfa de brutară de aci losifă Papp provoca alaltă-seră în stare de beţiă ună scandală pe stradă, se opuse patrulei, aşa că trebui să fiă dusă in aresta, ca se i se potolescă sângele.
înaintea spitalului civilă s’a găsită o pungă cu bani în ea.
Alaltaeri ndpte a fostă prinsă în Uliţa lungă din Braşovu-vechiu ună cală. Proprietarulă să se anunţe la poliţiă.
Ca complectară a scirei poliţienesc! despre aurulă cumpărată de’a doi ţărani şi spre a se evita orice neînţelegere, se comunică că cei doi schimbători de bani se numescă C. Voicu şi 1. Neguşă.
Furnisare pentru armata c. r. Camera comercială şi industrială din Braşovă aduce Ia cunoscinţă cercu-riloră interesate, că ministerulă c. r. de răsboiu a publicată concursă cu oferte pe <Jiua de 1 Decemvre pentru furnisarea obiecteloră necesare ce se ţină de îmbrăcămintea şi de echipamentulă soldatului.
Aceia, cari se înteresâză pentru acăstă furnisare potă vede publicaţiunea, însemnarea obiecteloră de fur-nisată şi proieetulă de contractă în cancelaria numitei camere de comerţă şi industriă.
Muiţămită publică. Ilustritatea sa d-lă baronfi Milos Baics de Varadia, deputatulă dietală diti cerculă Mo-raviţei (Banată) s’a îndurată a dona înainte de acâsta cu câţi-va ani pe sâma fondului bisericei gr. cat. de aici o sumă de 200 fl. v. a.; âr Ilustra Domna Ioana Baics, văduva fericitului frate ală Ilustrităţii Sale, 100 fl. v. a. Totă Ilustritatea Sa d-Iă baronă Milos Baics s’a îndurată acum nu de multă a mări fondulă susă numitei biserici donândă o sumă de 1000 fl. în aură. Deci dreptă
spre imitare şi dorindă a persolvi tributulă recunoscinţei faţă de Ilustritatea Sa şi de Ilustra domnâ, nu putemă întrelăsa, ca atari fapte nobile îndeplinite chiar în aju-nulă edificândei nâstre biserici de aici, a nu le face cunoscute şi m. o. publică, rugândă pe atotă bunulă Dumnezeu ca aceste fapte nobile să se recompenseze din a-bundanţă, âr nouă la începerea edificărei să ne servâscă spre încuragiare.
Varadia, în 17 Octomvre 1887.
Senatulu bisericescu.
Muiţămită publică. Subnotaţii în numele comisi-unei bisericescl gr. or. rom. din Varadia aducemă prin acestă profundă muiţămită Ilus. Sale D-lui Baronă Mi-loşiu Baich de Varadia pentru darulă celă nobilă şi mă-reţă şi anume: pentru suma de 1000 fl., (Jicemă una miiă de florini v. a., ce a bine-voită a dona pe sâma şi în favorulă fondului s. nostre biserici gr. or. române din locă.
Tronulă divină să-i lungească firulă vieţii atâtă llus. Sale d-lui baronă, câtă şi unicului său fiiu d-lui Michailă, carele îi şi este unica sa mângâiere.
£r ca de încoronare presentei nâstre mulţămite: Biserica gr. or. cu fii săi îi strigă nobilului generosO : „Să trăiască ilustrulă domnă donatoră şi ilustra sa ta-miliă la mulţi ani!!« Dea Domnulă Dumnezeu ca acâstă sumă donată din inimă curată şi simţă nobilă să înmul-ţâscă micuţa avere a strămâşei ndstre s. biserici scăpătate din causa timpuriloră şi a altoră împregiurărl vitrege !
Varadia, în 6 (18 Octomvre 1887.
Paulii Mioch,	Georgiu Tiunea,
preotă gr. or. rom.	învăţătoră gr. or. rom.
SORI TELEGRAFICE. -
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PARIStJ, 25 Octomvre. — Convenţiunea privit6re la neutralisarea canalului de Suez a fostă subscrisă după amătjî.
PARIStJ, 25 Octomvre. — Economiile totale ale bugetului ministerului de răsboiu suntă de 28 milidne. Ministru-preşedinte Rouvier va presenta mâne camerei ună proiectă de lege a-supra convertirei rentei de 4V2 procente. Comi-siunea bugetară a hotărîtu să ştărgă cu totulă fondurile secrete.
DIVERSE.
0 tristă reminiscenţă. — Din Pojunâ se rapor-tâzâ, că înlăturându-se de pe piâţa teatrului ună can-delabru de gază, ce de ani era aşeZată acolo, s’a descoperită cu acâstă ocasiune, că candelabrulă acela, de care în anulă 1848 a fostă spânZurată în Viena generalulă Latour de cătră o câtă fanatică de poporă. Acestă fatală candelabru de tuciu a fostă vândută în 1849 de comuna Viena comunei Pojună şi-la şi aşeZâ acâsta Ina* intea teatrului. Ună obiectă, care a pricinuită scârbă de disgustă Vienei, a găsită locă de on6re în Pojună I
Necrologu. — Maria Şuluţă născ. Turcu, ca soţiă, Dionisiu St. Şuluţă şi losifă St. Şuluţă, juZI de tribunală în pensiune, ca fraţi, în numele loră şi al rudenieloră de ambe părţi, cu inima întristată anunţă, cumcâ neuitatulă soţă, şi resp. frate: Ioană St. Şuluţă de Cărpinişiu oficială la trib. reg în Cluşiu, după ună morbă îndelungată, în etate de 52 ani, în 22 1. c. a încetată a vieţui. înmormântarea după rit.ulă gr. c. s’a întâmplată in 24 I. c.
Fiă-i ţârîna uşOră şi memoria binecuvântată! Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muraşi ano.
Posiţia cea mai apropiată de arborulă unde se ţinea Ioana la pândă căZuse lui Renâ. Trebue mărturisită, elă nu-şl făcea multă bătaiă de capă cu fasanii cari sburau pe lângă elă cu ună sgomotă greu de aripi. A-dese-orî uita d’a sta într’ajutoră când i se striga :
— Ţine-te, d-le Magnien!
Elă se cugeta la fragmentulă dialogului ce lă aurise in salonă.
Sgomotulă ce se lăţise în privinţa înfluinţei ce doc-torulă şl-a câştigat-o asupra marchisului, era aşa dâr basatO? Şi acestă intrigantă conta Ore ca mai încolo să ia de soţiă pe acâstă fată încântătore, pe care Renâ o adora?
Totă reflectândă la aceste, îşi Zise că nu ar mai avea răbdare să aştepte încă lungă iimpă ; cu ocasiunea cea mai procsimă îi va dechiara Ioanei iubirea sa pentru dânsa.
.... Ea din parte-i se părea a fi distrasă. Culcase la pământă ună fasană şi apoi îşi aşeZase puşculiţa sprij'nind’o d’ună arbore. Privirea-i avea o apa-rinţă straniă; faţa-i era însufleţită, gura iî suridea....
De sigură că nu se cugeta la scena întreruptă de
Rene.
»Cugetă-se ea Ore la mine? se întrebă Renâ. Pri-vesce-mă ea Ore de ehberatorulă ei ? Ghicesce ea Ore că eu voiescă a o scăpa de acestă tristă locă, de viâţa po-
somorită ce o are lângă acestă tată, a cărui raţiune s’a stinsă ?«
Pe la patru Ore începuse a se însera şi era cu neputinţă a continua vânatulă. Se numerară animalele vânate, erau ca la 40 bucăţi pe masă, dintre cari cele mai multe le * împuşcase bâtrânulă Fonteilles. Lucrulă fiindă isprăvită, aveau să reîntOrcă la castelă; de astă-dată lui Rene i succese a se apropia ârăşl de Ioana, care şl predase puşca unuia dintre gardi.ti, şi mergea încetinelă, puţintelă înaintea celorlalţi.
Renâ îi oferi braţulă; ea se răZimâ de elă, şi-şî continuă mersulQ, fără a se uita ia tinără.
—	DomnişOră Ioana, Z'se elă, am să-ţi spună multe lucruri.
—	Ah!. . . . suntă interesante aceste lucruri ?
—	Pentru mine suntă de interesulă celă mai vitală. Pentru d-ta . . . acesta e chiar ceea-ce nu sciu încă.
—	E< bine, să vedemă, Zise ea cu ună tonă destulă de indiferentă.
—	Mai întâiu, d-şOră, am să-ţî spună, că posiţia
mea s’a schimbată totalminte, de când avui fericirea a te vedâ în Spa.........
—	Şi acâstă schimbare este ea favorabilă ?
—	FOrte favorabilă, fiindcă ea mă scutesce pe vii-
toră de orl-ce nelinişte, şi de presinte mă lasă să fiu fericită
—	Nu le înţelegă bine, Zlse Ioana, înlorcându-şi drăgălaşa privire spre Renâ.
—	Ei bine, am ereZită o avere considerabilă, din
graţia căreia mă potă acum căsători, luându-ml de fe-meă p’aceea care o iubescă, dâcă şi ea mă...........
—	Se Zice, — observă Ioana cu vocea cam tremu-rândă, — că fericirea câle-odată se află în căsătoriă.
—	Despre acâsta sunt convinsă, — replică Renâ cu focă, — când se tractâzl de o căsătoriă din iubire.
Domnişdră Ioană, eu sciu că d-ta nu eşti fericită...........
eu te iubescă, primesci a’mi fi soţiă ?
—	Eu ? respunse Ioana oprindu-se pe locă, şi de-venindă aşa de palidă, încâtă o puteai observa deşi era
într’amurgită. Eu a’ţi fi soţiă? Ah! e prâ târZiu...........
prea târZiu .... Şi cu t6te acestea pote că ai dreptate... In acâsta ar fi fostă fericirea......
—	Cum să fiă prea târZiu? întrebă Renâ, care şl a-duse îndată aminte că Ioana, în oraşulă Spa, pronunţase deja aceste cuvinte.
—	Tăcere! etă-ne sosiţi.
—	Insă, dâcă mî-e ertată a te ruga, respunde-ml mai lămurită, lasă-mă ca să-ţi mai vorbescă....
(Va urma.)
L
Nr. 226.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
îŞ'fcysB'J'P i* Vursa ăd Vlj&& im 80 Octomvre st. a, 1887
Rentă de miră 5°/0 ... 99 10 Rentă de hârtiâ 5°/0	• • 86.—
Imprumutuli! căiloru ferate
ungare................149,25
Amortisarea datoriei căi-loriS ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) . . . 96 50 Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) . . . .112 — Bonuri rurale ungare . . 103.70 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi................... 104.—
Bonuri cu cl. de sortare 104— Bonuri rurale transilvane 104 25
Bonuri croato-slavone . . 104 25 despăgubire p. dijma de
vină ung................—.—
Împrumutul^ cu premiu	|
ung..................... 122 80 !
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinuiui . 123 25 ; Renta de hărtiă austriacă 89 35 j Renta de arg. austr. . .	82 60 ;
Renta de aurfl austr. . . 111 50 Losurile din 1860	. , . 135 25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 887 —
Act. bănceî de credită ung, 284.75 Act. bănceî de credită austr.283.70 Argintiile — — Gall>inl
împărătesei ............5.93
Napoleon-d’orl ....	9.93
Mărci 100 împ. germ. . . 61,40 Londra 10 Livres sterlinge 125 50
Bursa «le Bururesd.
Cota oficială dela 5 Octomvre st. v. 1887.
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0)	•	.
îrnpr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit fonc. rural (7%) -	.
»» jj (5°/0) •
»	*	urban	(7%)	•
*	•	*	(6 °/0)	•
»	*	»	(5°/o)	*t	•
Banca naţională a României 50< Ac. de asig. Dacia-Rom.
*	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriece contra aură.
Cursulu pieţei Braşovu din 217)clomvre st. n. 1887.
hirnp.	verui.	Bancnote românesc! . . . .	Cum	p. 8.56	Vend.	8.53
93 '/a	9 - Va	Argint românesc		V	8.50	*	8.55
96— 91—	97— 92—	Napoleon-d’orî ......	*	9.87	Â	992
34—	36-	Lire turcesc! .......	J »	11.21	>	11.28
105— 91 s/4	106— 920,	Imperial!		• *	10.21	»	10.36
103— 96—	104— 97—	Galben!		 „	*	5 86	»	5.90
871/,	88»/.	Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0	>	101.—		102.--
ei		■ ■ ■	„ * , 5°/o	• J!	98.—	-	99.-
—	—	Ruble Rusesc! 			. »	109.—	»	110.-
14.V* 2.03	1 ^ 1. o lc ed t-h	Discontulâ ...	7-	-10°/» pe	anâ.	
DICŢIONARU	*
germano - r o mânu
DE
THEOCHARALEXI A NOUA mii de EXEMPLARE.
Opu aprobaţii de Ministerulu Instrueţiunei Publice alu României sub Nr. 11,230 din 27 Octomvre 1866.
Agreatu de Maiestatea Sa Carolu I. Regele României, conformii notei Înaltului Seu Cabinetu din 26 (8) Decemvre 1866.
Se află de vendare la tote librăriile notabile.
fl. 1.50 seu 3 Iei 50 bani exemplarul!!.
Librarii primescu rabate forte considerabile.
A se cere exemplare din Tipografia ALEXI, eăc! î\ celelalte snntu contra-făcute.	2—12
#
m
m
m
•
s
m
m
m
$
8
«
#
m
m
m
§
i
Sosirea şi piecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
TrenulQ
TrenulQ
Trenul ti TrenulQ
Trenulâ
Trennlu
Trenulâ
Trenulâ
a) Dela
0	,
c)	„
<*)	r>
e)	r,
a) Dela
O »
c)	l)m
d)	» e) „
1.	Plecarea treiiuriloru:
1. Dela Braşovâ la Festa:
de persone Nr. 807: 7 ore 20 de minute săra. mixtâ Nr. 31.5: 4 ore 01 tninută diminăţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci: accelerata Nr. 302: 5 ore 37 minule diminăţa. mixtâ Nr. 318: 1 oră 55 minute după ame^î.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovâ:
de persone Nr. 303: 9 ore 46 minute înainte de amăijb mixta Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2.	Dela Bucuresci la Braşovu:
accelerata Nr. 301 : 10 ore 12 minule sera. mixtâ Nr. 317: 2 ore 32 minute după amăcfi.
A.	Plecarea posteloru:
Braşovâ la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 30 min. după ametji „	„	Zizinu: 4 ore după ametfi.
„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minule noptea.
„	la	Făgăraşul 4 ore diminăţa.
„	la	Săcelei 4 6re dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernesci-Branu la BraşovQ: 10 ore înainte da amecfî. Zizinu la Braşov fi: 9 ore a. m.
Secuime ta Braşovâ: 6 bre sera Făgăraşu la Braşovâ: 2 bre dimineţa.
Săcele la Braşovâ: 6 bre 30 minute săra.
e „CÂiCELÂRIEÎ iEGiUSŢIU,"
GHEBpLA — SZ.-UJVÂR. —
AMICULO FAMILIEI. ţ)iarâ bele! risticu şi enciclo-pedicQ-literaru cu ilustraţiunT, Cursulâ XI. — Apare în 1 şi 15 (fi a lunei în numeri de câte 11/2 —21/a cole cu ilustraţiunî frumd-e; şi publică artiolii sociali, poe-siă, nuvele, romanuri, suvenir! de călătoria ş. a. — Mai departe traclăză cestiunî literare şi scicntifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune veţa socială a Românilorâ de preţuiindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din pairiă şi străinătate; şi prin umorâ dulce şi satiră alesă nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totâ nisuesce a întinde tuturora indi-vi(filorQ din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	PreţulQ de prenumeraţiune pe anula întregii e 4 fi. pentru România şi străinătate 10 franc! — lei noi, plâtibilî şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Re vistă biscrieescă, scolastică şi literară. Cursulâ XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 21/*—31/* cole; şi publică artidii din sfera tu-turorfl sciinţelorâ teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbâlorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarî. ■— Preţuia de abonament0 ne anula întregfl e 4 fl. — pentru România 10 franc! — lei noi, plă-tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre postai!.
A se adresa la „Cancelaria Negruţlu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vendare şi ur-mătorele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Padina C. Z. Ro-vinarfl. Preţuia 20 er.
Idealulu pierdutu. Nuvelă orig inală de Paulina C. Z Rovinarâ. Preţuia 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nov a originală. — Continuarea nuvelei: Jdealuld pleid,iu“ — de Paulina C. Z. Rovinarâ. Preţuia 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţuia 10 er.
Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simn. Preţuia 10 a*.
Eiu trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. N< gcuţiu. Preţuia 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lei Dragoşâ. Nuvelă istorică naţională. Preţuia 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de ioana Tanco. Preţuia 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ala academici, francese. Preţuia 10 er.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungii. PreţulQ 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţuia 50 cr.
Ifigenia în Auiida. Tragedia în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr,
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de loanO St. Şuluţâ Preţuia 30 cr.
Carmen Syiva. Prelegere publică ţinută în sa'eie gimnasiului dm Fiume prin Vinceţiu Nicorâ prof. gim-nas. Cu portretulO M. S. Regina României. Preţuia 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unâ volumâ de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale culese de loanâ Popâ Reteganulâ. Unâ volumQ din 14 cble. Preţulu 60 cr
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologicâ de D. O. Olinesdu. Preţuia 20 cr.
Apologia, Disensiuni filosofice şi istorice maghiare privitore !a Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paula Hanfaivy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţuia 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opu completa.) Broşura 1. 11. şi III. PreţulQ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu Cartea I. II. III.
IV. cuprincjendQ materii forte interesante şi amusante. Preţuia ia tote patru 1 11., câte una deosebita 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea I. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuia 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulu 50 cr.
Economia pentru scoleie popor, de T. Roşia. Ed. TI. PreţulQ 30 cr.
îndreptării teoreticu şi practicu pentru înveţă-meutulu intuitivă în folosulft eievilorQ normal! (pre.
parandiali), a inveţâtonlorQ şi a altorâ bărbaţi de scolă, de V. Gr. BorgovanO, prolesorâ preparandialo. Preţuia unui esemplarQ cu porto francatâ 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia allamâ vre-unâ opâ, întocmită după lipsele scolelorO nostre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlâ şi recomandâmâ mai alesQ Directorilorâ şi învăţâtorilorQ ca celorâ în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Vas. Gr. BorgovanO. PreţulQ 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române centru sed-lele poporal! în 3 cursuri de MaximQ Popa profesorfl la gimnasiulâ din NăsăudQ. — ManualulQ acesta este aprobata prin InaltulQ Ministerâ de culta şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dat o 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţuia 30 cr.
Nu me uita. Golecţiune de versuri funebra!!, urmate de iertăciuni, epilafiă s. a. PreţulQ 50 cr.
Carte conducetore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan<}î. Broş. I. scrisă de GavrilQ Trifu, prolesorQ preparandialQ. PreţulQ 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş* cântări bisericeşti forte frumosâ ilustrată. Preţuia unui esemplarQ broşata 40 cr. legata 50 cr. legata în pânză 60 cr. legata mai finQ 60, 80, 90 cr. I fl., în legătură de luxQ 1.50—2.50.
Miculă mărgăritaru sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântă:! bisericesc! — frumosQ ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulQ unui esemplarQ broşata 1* cr., — legată 22 cr., legata în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciun! şi cântări pentru pruncii şcolar! de ambe secsele. Cu mai multe icone fru-moiP. Preţuia unui esemplarQ frimisQ franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.: 100 esempl. 5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-tJeu urmatu de mai multe rugăciuni frumose. Cu mai multe kdne frumose Preţuia unui esemplarQ espedatâ Iranco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 exemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusă Christosft. Preţuia unui esemplarQ legata e 15 cr.
i
I
f
#
«
«
t
w
«
#
i
f
•
«
«
§
t
i
§
#
§
Tipografia ALEXI, Braşovâ.