,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
>
Pe an A an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
££oCTâ?itft şl străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei lunî 10 fvaneî.
TRANSILVANIEI.
S£ PRENUMERA:
ANULU L.
S£ PRENU
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ÂHUmiUBlLB:
O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
n«i ae cclmaeou — 9srw*or!fit« *<i rotrimltu.
Ifa- 223
Sâmbătă, 10 (2 Octomvre.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începută imit uon abonamente pe trilnniulil Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Pretulu abonamentului:
Pentru Anstro-Uiaria: Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl.	pe trei luni 10 franoi
,, ş6se ,, Q ,, i ,, şese ,, 20	„
„ unu anu 12 „ j „ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloru de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primită 4i&ruhL
Domnii cari se voru abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultima.
Braşov!!, 9 Octomvre 1887.
Pe când corifeii partideloră maghiare emu-16ză unii cu alţii a amăgi ţâra şi lumea cu vor birl, care de care mai încărcate de frase bombastice ale liberalismului vulgară; pre când domnii Tisza şi Apponyi nu descoperă în disputele loră parlamentare altă rău şi altă calamitate, din cele multe ce bântuie Ardelulă şi Ţâra ungurâscă, decâtu crisa financiară şi neajunsurile administraţiei : pre atunci mititeii împintenaţi din pro-vinciă lucrâză bărbătesce după receta, ce li s’a dată totă dela Pesta, spre a submina cu încetulă basele desvoltării acestui stată făcând u imposibilă convieţuirea pacînică dintre popârele lui.
Este vorba aici de stăruinţele de maghiarisare, cari au luată deja nisce dimensiuni aşa de ameninţătâre, încâtă ori ce patriotă sinceră trebue s6 fiă cuprinsă de adâncă îngrijire pentru urmările ce le potă avâ. „Siebenburgisch deutsches Tagblatta descrie stadiulă în care au ajunsă uneltirile de maghiarisare prin următorulă articulă, la care atragemă luarea aminte a cetitoriloră noştri :
„Ceea ce acuma se pune în scenă pe t<5te t6remurile vieţii publice de câtră Maghiari, spre maghiarisarea locuitoriloră nemaghiari, se p6te numi o epidemiă spirituală. Ne este încă în viuă memoriă, cum puterea de stată a maghia-risată dela anulă 1867 pasă cu pasă tâte ramurile vieţii de stată şi ale administraţiunei, începândă dela limba în dietă, pănă la limba municipieloră şi a comuneloră; scimă cum după aceea, eu art. de lege 18 din 1879, li s’a pusă cămaşa de forţă a maghiarisărei scâleloră poporale ne-maghiare, întroducându-se întrînsele studiulă obligaţii ală limbei maghiare, şi cum prin art. de lege 30 din 1883 s’au trasă şi scâlele medie nemaghiare în cereulă asuprirei limbistice. Cumcă organele puterei esecutive la forţarea limbei maghiare trecu departe, fârte departe, peste cadrulu articulului de lege 44 din 1868 „asupra egalei îndreptăţiri a naţionalităţiloru,“ acâsta o esperiămâ în fiăcare di, acâsta o dovedescă şi ultimele re-gulaxisirî, după cari s’a ordonată de susă ma-ghiarisarea tuturoră scrisoriloră oficiale scutite de porto şi a tuturoră chitanţeloră destinate pentru perceptoratele regesci.'4
„Ba chiar şi nevinovaţii copii, cari încă n’au ajunsă etatea, ce-i îndatoresce a cerceta scâla, au devenită obiectulă maghiarisărei, de când câţiva inspectori de scâle regesci, răzimaţi pe o ordonanţa ministerială, voră să silâscă pe mititeii din grădinile şi asilurile de copii, să vor-bâscă şi să cânte în limba maghiarăw.
„Cum apoi de altă parte societatea maghiară cu reuniunile loră de cultură sâu mai bine 4>su de maghiarisare ia parte activă la răsboiulă de estirpare contra atotă ce nu e maghiară, cum
urmăresce ea ţinta maghiarisării într’o organi-saţiune mare care cuprinde întrâga ţâră, asta ni-o arată fiecare numără ală fjiareloru maghiare, în care di de (Ji se face propagandă pentru acea ideiă fixă“.
„Dâr nimică nu pâte caracterisa mai bine lăţirea şi pericululă maniei de maghiarisare de-eâtă faptulă, că acum chiar şi corporaţiunile bi-sericesci suntă cuprinse de acâstă nenorocită ideiă, bisericile, care amăsurată chemărei loră sfinte au să instrueze şi să eserciteze răbdare şi iubire că-tră deaprâpele!
„Astfelă o corporaţiune bisericâscă evange-lică în Ungaria propria nu s’a sfiită a propune la guvernă maghiarisarea matriculeloră bisericesc!, unu actu de ilegalitate, pe care nic! chiar acestă guvernă n’a găsită consultă a şi-lă lua pe con-sciinţă. Să iai în mână ori-ce protocolă ală vreunui districtă bisericescă evangelică din părţile ungurene — şi din ele îi va rînji hîdosă cetitorului spiritulă şovinismului naţională celui mai neînfrânată. Mai alesă preoţii şi învăţătorii slo vaci suntă aceia, cari stau pe lista de proscrip-ţiune a aceloră tribunale maghiare inehisiţionale şi cari suntă persecutaţi şi stigmatisaţi ca trădători pentru pretinsulă „panslavismă“.
„E o privelisce revoltătâre, detestabilă.
„Şi cu tâte astea se nâgă pretutindenea cu obrăznicia esistenţa acelei tendinţe de maghiarisare şi ori-ce constatare de felulă acesta, cu tâte faptele strigătâre la ceru, se desemnâză ca o clevetire reutădâsă a agitatoriloră naţionalităţiloră duşmani Maghiariloră!
„Faţă cu acestă neruşinată sistemă este o datoria a pressei publice, să demasee mereu minciuna, ca nu cumva în cele din urmă totuşi să triumfeze asupra adevărului.
„O nouă dovadă faptică pentru lacoma furiă cu care se lăţesce ideia maghiarisării ne dâ în sfârşită şi anumite nisuinţe ale bisericei reformate a Ungariei. Acâsta nu vrea, precum evidentă e, să rămână la eftina licitare a patriotismului mai pe josu decâtă biserica suroră.
„In adunarea generală a districtului bisericescă reformată de dincâce de Tisza, ţinută în Mişcolţă dela 26 pănă la 28 Aprilie a. c., epis-copulu JBartolomeu Kun raportă — precum arată punctulu 46 şi 47 ală protocolului oficială tipărită alu acelei adunări — asupra visitaţiunei sale bisericesc! făcute în 1886 în cerculu bisericescă ală Zemplinului de susă. In acestă raportă se (Jice:
„„Susţinerea bisericiloră e îngreuiată în mai multe comune prin depopularea loră şi prin a-ceea că ele suntă vârîte între elemente slave şi rutene, din care causă suntă mai multe comune reformate, unde credincioşii se maghiariseză greu. Serviciulă divină se ţine între ei în limba slavă. Episcopulă e de părere, ca districtulu să ordone ca serviciulă sâ se ţină şi în astfelă de biserici în limba, naţională şi anume deocamdată alternativă în limba slavă şi în cea maglliaFcl. Doue motive se aducă pentru acâsta, odată acela că câtă vreme nu se va începe cu acâsta, maghiarisarea devine imposibilă pentru timpă îndelungată ori pentru totdăuna; căci tânăra generaţiune, nu*i vorbă, învaţă ungurcsce, dâr uită dâcă părăsesce scâla şi se reîntârce în casa părintâscă slavă. Aşa ar au^i celă puţină limba maghiară în biserică şi ar primi impulsă să o înveţe. Episcopulă a îndemnată pretutindenea poporulă la acâsta şi laudă pe învăţătorulă Magyar, care în comuna filială Vasarhely a dressată bine pe copii slovaci. Cu tâte astea a trebuită să facă şi trista observare, cum acestă silitoră învăţătoră e persecutată de câţi-va membri comunali neînfrenaţi, şi câtă de indiferenţi suntă, ba chiar au antipatiă părinţii, cari vorbescă slovăcesce, faţă cu maghiarisarea. De aceea trebue ţinută poporulă cu mijlâce mo-
rale a vorbi ungurcsce şi să nu lase să uite copi1 loră ceea ce au învăţată în scâlă.	^
„„Seirea, că în trei comune nu numai rm progreseză maghiarisarea, ci şi serviţiulă divinii se face continuu şi a(Ji încă în limba slavă a atinsă durerosă adunarea, care a luată conclusulă, „să se provâce senioratulă Zemplinului superioră ca acolo, nnde e nevoiă, să iacă totă posibilulă pentru promovarea causei forte importante a ma-ghiarisârei între credincioşii noştri, dâr mai alesă ţinându-se cu circumspecţiune sâmă de raporturile locale unde pănă acum serviţiulă divină se face încă totă în limba slavă, acesta să se ţină alternativă în limba maghiară şi în cea slavă chiară şi pănă atunci, când grija necontenită şi cu priveghere va face în curândă posibilă esclusiva folosire a limbei nostre naţionaleuu.
In memoria Ini Iacobft Mnreşianu.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primită următă-rele telegrame şi scrisori de condolenţă :
Teuşiu, 8 (20) Octomvre n.
Perderea ilustrului şi multă meritatului băr-bată Iacobă Mureşianu a mişcată inimile tuturoră Româniloră adevăraţi. Şi cum nu ?! când acestă fără conducătoră aprinsă de o dumne4e-âscă scântee dispare tocmai atunci, când naţiu-nei nâstre abia-i surîde câte o ra4ă mângăetâre! Dâr ne vomă ruga Atotputernicului Dumne4eu să ne stea fntr’ajutoră în întreprinderile nâstre!
Mariora Turtnrean, învăţătore.
Rodna, 12 Octomvre n. 1887.
Ertaţi, vă rogă, dâcă sunt celă mai târ-4iu între fraţii, cari se alătură la purtarea doliului pentru pierderea ce a îndurată naţiunea şi familia vâstră.
Unii din âmeni se redică ca vulturele peste semenii săi, facă cinste şi mare folosă neamului, din care causâ la eşirea loră din viâţa asta vremelnică, jeliţi suntă de întregu nâmulă loră. Astfelă a fostă şi decedatulă D-vâstră părinte, anteluptătorulă drepteloră nâstre cause, unulă din triumvirii înfiinţători ai „ Gazetei “ şi uniculă care nu a părăsit’o pănă a părăsită şi lumea, marele Iacobă Mureşianu.
Atotă putinţele inspire-vă curagiulă celui, pe care cu fală Taţi numită tată şi care cu fală v’a numită fiu şi v’a lăsată dreptă succesoră în onorifieulu şi greulă postă de apărătoră ală in-tereseloru nâstre naţionale, ca redactoră şi editorii alu scumpei nâstre „ Gazete
loan Popă Reteganulu
dascălii românescă.
Persecutarea Dr lui V. Lucaciu de Unguri.
„Revista Catolică, “ fascicululă pe Septem-vre, ne dâ următârele amărunte despre persecu-ţiunile ce le-a suferită şi le sufere bravulă a-păratoră şi susţiitoră ală românismului în Sat-nmră Dr. Vasilie Lucaciu din partea duşmani-loră neamului românescă :
Deţinerea d-lui Dr. Vasilie Lucaciu, directorii şi redactorumală periodicului nostru „Revista Catolicău. Ca ună fu'geră a trecută printre straturile societăţiloră române seirea întristătore, că Dr. Vasilie Lucaciu, — bravulă şi zelosulă preotă şi română, care sub scutulă străbună: „fiat iustitia“, şi cu 16te acţiunile sale în ca-drulă acestui principiu eternă, căuta, tără frică şi cu credinţă tare în inima sa, în ochii au totă soiulO de inamici şi pedeeî, — este deţinută in are tă de tribunalul!! din Sătmară.
De mulul îşi căutau prilegiu inamicii românismului, să-lă potă face „imposibilii“ pe directorulă nostru, şi n’au lăsată nici câtă de puţină ocasiune, — deşi fictă, cu tendenţă rgutăciâsă şi nebasată, — de a’şl arăta acestă seopă şi prin acesta a-lă intimida dără. Suntă sciute acţiunile ridicate în contra d-sale încă fiindă în Sătmară, ca profesoră la archigimnasiulă catolică din acelă oraşă;
Nr. 223.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
sciu toţi Românii cum l’au vexaţii, cum l’au lipsită chiar de drepturile cele mai sfinte cetăţenesc! şi cum au ridicata în urmă acusă nemernică in contra lui: pănă la guverna, că ar fi inamica ala patriei, ala maghiarismului, şi mai presusO de tâte ala neviolabilei »idei de'stata* Pe basa acesta s’au făcuta apoi cercetările cele mai stricte, care s’au estinsa nu numai asupra vieţii sale din Sătmara, ci şi asupra trecutului lui, înoepândi dela copilăria, până asupra întregii lui vieţi, ba lualu s’au în acesta cadru familia, rudeniile, amicii şi tâte legăturile sale existente şi ficte, şi urmarea?.,., adeverirea românitătii lui neex-cepţionabile, patriotisma adevărata şi nu de modă, nevinovăţia perfectă şi ruşinarea, — de s’ar sci ruşina — vrăşmaşilora. Ba nu! A urmata şi altceva: ridicare' lui din catedra ce o ocupa*) şi transferarea său denumirea (fără să cără) la gimnasiulQ de stata din Losoncz.
Ce judecată logică şi umană!
Una inamica ala statului, una orna periculosa pentru tota ce e »ideia de stata maghiara" să fiă denumita la una instituia de stata (maghiara) cu salara duplicată/ Au nu ese din tâte aceste, şi nu se vede ore cuiula proverbiala?....
Toţi s’au unita în părerea, că tâte aceste sunta a-ranjate şi executate numii ca să la pătă trage dintre Români, din elementula său de viăţâ. Dăr s’au înşelata! Domnula directorQ ala nostru a voita a trăi mai bine din prescură, decâta din preţuia consciinţei sile sacrificată binelui trecătorfi şi păcii ce i-ar fi data Tăuţii şi Jidanii oraşului Losoncz; şi din graţia Uustrisirnului Domna Episcopi diecesana Dr. Ioana Szabâ, astădi lucră în via domnului, în parochia Sisiescî, ocupându se pe lângă o fieiula său în înţelesa stricta luata şi mai departe cu di-regerea şi conducerea periodicului începută încă în Sătmara: „Revista Catolică" şi cu desvoitnrea şi conducerea sentimentului naţionala românesca în aceste copleşite margini românesc!.
Şi aceste sunta causa urgisirei d-xale.
Este cunoscută On. noştri cetitori lupta ce a începută d-la directorQ în causa respectării limbei românesc! ca limbă oficiâsă la forurile de administraţiune şi celelalte oficii în comit.atula nostru. In acestă cauză s’a şi publicata în cursula I. ala „Revistei G.“ una studiu me-ritora, arătânda basa şi dreptula folosirii limbii nâstre în tâte căuşele nâstre oficiose.
Lupta s’a terminata cu o tăcere adâncă din partea vice-comitelui, ca forulQ competenta de a aduce judecata în causa apelaţiei d lui Lucaciu, contra pedepsirei lui prin pretorele Smitt cu 100 fl. pentru „cutezanţa“ că res pinge cu indignaţiune apucăturile nemernice, grobiane şi silitâre a respecta „limba statului“ (sic!)
Aceste s’au întâmplata acu’sa doi ani. De atunc apoi ochii „prietiniloru noştri compatrioţi“ precum şi t6te minţile lorQ au fosta aţintite înfr’acolo, că cum l’ar pută ârecum blama (?) şi nimici (?!) Şi eeă diavolesculQ lorQ sufleta s’a şi măgulită a afla modula: ala tortura şi a-la colporta. Pe drepta seu pe nedrepta? — Cu basă său fără aceea? — — — Le e tota una! Să şî a-rate numai puterea ce o au pe conta slăbiciunii nâstre!
L’au prinsa deră, oprindu la în drumula de a pute merge la adunarea generală a As.sociaţiunii transilvane ce s’a ţinuta in Sibiiu, şi după primulft interogatora ce i-au făcuta, l’au aruncata in închisore (preventivă, ro-gu-mi-te). Şi acâstă închisore preventivă a ţinuţi dela 26 Augusta st. n. pănă la 1 Oetomvre, adecă chiarfi
*) Profesora de religiune gr.-cat. şi limba română suplininda între aceste vacanţele oatedrelorO istorice şi de limba germană.
cin *! săptămâni. TimpQ chiara destula de a pută tortura pe una sufleta drepta şi cu caracteri, pe o tamiliâ şi mai nevinovată; timpQ suficienta de a pută alarma ţâra şi lumea, că s’a prinsa „soboluli* ce săpa temeliile patriei! Onoratula publica cetitora va fi sciinda deja din jurnalele nâstre, că ce s’a făcuta în acesta intervala de cinci săptămâni, nici nu-i voma supăra dăr mai multa, amintinda numai aceea ce nu s’a fosta amintita în acele, adecă tractarea „umană11 ce a indurata in închisore iu bitula nostru directori, că a fosta isolata de toţi, fiă rudenii seu prieteni, fiă chiarQ muerea sa or! tatâlQ său bătrânii, că nu i a fosta iertata a ceti nici una cjiara, decum cărţile duse chiara de noi din biblioteca sa fru-mâsă. Şi este undeva casa ca aici, ca să nu fiă iertata unui deţinuta a’şî căuta mângăiere în nâcacjuli său su fletesca în rugăciuni? Abia se pâte presupune! Şi totuşi s’a întâmplata, că d-la Lucaciu două săptămâni a fosta lipsita chiara şi de acâstă dulce mângăiere, nedându-i se cartea de rugăciuni — din causa ca e scrisă rornânesce — şi a fosta fără ea pănă nu ’i s’a predata aşa 4ieendi cu forţa din chiara partea soţiei sale d-na Paulina Lucaciu.
Făeutu-s’au paşii cei mai energici, ba c-hiara şi Mustrissimula nostru Episcopii s’a indurata a se între-pune pentru câta de mai grabnica pertractare şi deeer-nere a lucrului, ca aşa câta de iute să i-se redea libertatea râp.tă, însă invadară. Nu s’a făcuta nici o ispravă, pănă când Maiestatea Sa Regele n’a părăsita Transilvania. — Mai multe foi interne şi străine au făcuta corn-bmaţiuni, ce se văda a fi întemeiate, între aceste două evenimente. — S’a făcuta în urmă cercetarea şi fasionarea martorilorQ d-lui Lucaciu (la vre-o 80 inteliginţă şi po pora, cari au fosta de faţă la conferenţa electorală de astă veră, ţinut A prin alegătorii colegiului electorala de Baia mare, în Tăuţii da-susQ, care conferenţă, respective discursulu rostita în acea adunare, a fosta basa presum-tivă a d ţinerii) si s’a văzuta tendinţa răutăciosă şi infernală a acusatorilora: lona Toma, Sigismund Pap, Tosif Liptâk şi vro-o 35 ţărani din vre-o trei comune, cari nici de faţă n’au fosta la acea conferenţă, — precum şi nevinovăţia acusatului.
După acesta la 1 Oetomvre a fosta apoi redata d lu Vasilie Lica iu libertăţii, familiei, rudeniilora, amieilora, parochiei .şi poporului, care în aceste cinci săptămâni egiptene n’a încetată a-la rugi pe a'otpulerniculi D-(Jeu, ca să la aducă nevătămata acasă intre aceia, cari atâta de multa î!ă iubosoU şi îi0 ^timâză.
Trecendu acesta timpa de jale, prima lui cugetare a fosta punerea în lucrare a continuării „Revistei Catolice*. care asemenea este una ghimpe fârte mare în ochii împintenaţilorQ noştri prietini.
Getima în „Pester Lloyd" : »N: se scrie din Tim -şora, că partida liberală din Caransebeşu, care întrunesce în sine pe iote elementele fidele statului, se pregătesoe pentru o nouă alegere în locuia generalului Doda, căruia în sen-ulQ regulamentului camerei în curendi îi va fi declarata mandatula său de perduta. O parte dintre alegătorii dă'ători de măsură intenţioneză a propune candidatura arendaşului băilora erculane (Mehadia) şi fostului directorii alo Carltheatrului din Viena, Karol Tatarlzy, care deja sta odată seriosi în combinaţiune. Deja are să i se adreseze în curendi o întrebare în acâstă privinţă". „Fi emdenblatt" încă a luaţii o ironică notiţă despre acestă avansare dela teatru în dietă.
—x—
Maghiarisarea e în punctulii de a’şî frânge gâlulu• OraşulQ Deva ceruse dela ministerO o scâlă superioră de fete, dâr i se răspunse într’unQ modă care face problematică înfiinţarea şi esistenţa scâlei, căci ajutorul!! în bani ceruţii oraşului de ministru e aşa de mare, încâtâ oraşulu nu»10 pote da. In Băesci e scâlă de stată şi e cercetată de 120 şcolari, cari suntQ înghesuiţi într’o cameră de 45 metri pătraţi şi au numai ună învăţătorii; cererea de a se da ună învăţători ajutători a foşti respinsă O mână de Maghiaro-jidani din llea-mureşiană, lângă Dobra, cerE de ani o scolă de stată; cererea li s’a respinsă	In Petroşenî şi Dobra e nevoiă de insti-
tutori ajutători, lr. scâlele desfată; cererile s’au respinsă. In Oreştiă s’a redusă uni posti de institulâre la scola de fete a statului. In cele mai multe scâle de stati au fostă instituite învăţătâre de lucru, ministruli a ştersO tâte lefurile acelora din consideraţiuni de economiă. £tă uni câmpi de activitate pentru ,Kulturegylet", dâeă-i dă mâna!
Ministrulu ungurescu de comunicaţiune face atente pe tâte oficiele poştale şi telegrafice, din in:identuli unui casă concretă, la norma esistentă, că rude în liniă suitâre şi scoborîtâre, ca şi in liniă laterală până la a treia spiţă, precum şi cele ce stau în raportă de adopţiune nu poţi funcţiona în unuli şi acelaşi oficiu, unde unuli ar fi chemată să controleze pe celălalti. Trecerea sub tăcere a unui astfeli de raportă cade sub pedâpsă disciplinară. Acâstă inter4icere nu privesce şi pe manipulante, care faci servicii alăturea cu bărbaţii lori, respective cu ca-puii familiei sub răspunderea acestora din urmă.
—x—
Ministrulu ungurescu de interne a publicaţi pre-miurî pentru prinderea tâlharilori în comitatele Somogy, Vesprim şi Zala, şi anume pentru prinderea tâlharilori ucigaşi 1000 fl., pentru a tâlharilori jefuitori 600 fl. şi pentru denunţarea tăinuitorilori (gazdelori de hoţi) 300 fl. Jurisdicţiunile au fostă încunosciinţate despre acesta,
—x—
Comandantulu corpului de armată din Ardealu, Feidzgm. br. Schonfeld, e bolnavi de reumatismi la în-eheeturl şi zace în spitaluli oficerescă din Viena.
—x—
Ministrulu ungurescu de comunicaţiune a dată concesiune preliminară pe uni ani locuitorului din Cluşiu ■ Samuili Horovitz pentru construirea unei căi ferate pentru tramvai cu vapori, care să ducă dela gara Cluşiului prin mai multe strade din Cluşiu pănă la scola de agricultură din Mănăşturuli Cluşiului.
Societatea literară „Petru Maiorii“ s’a constituim de nou, alegându-şî comitetuli pe anulă administrativă 1887/8 în modulă următori: Preşedinte: Vasile Fodor, drd. în diepti; vice-preşedinte: Vasile Bologa, st. phil,; secretari: Georgiu Papp, st. phil.; cassari : Petru Cor-neani, st. jur.; controlori: Iosifi Blaga, st. phil.; bibliotecari: Iâni Oneiu, st. technici; notari: Tithoni Bibeşă şi Isidori Papp st. jur.; redactori: Ioană Curiţia st. phil, colaboratori: Teodori Coşi st. teehn. şi Valeriu Branisce, st. phil. In comisiunea literară s’au alesă: Ioană Suciu. drd. în drepţi; Vasile Bologa st. phil.; Petru Corncanu, st. jur.; Iosifi Blaga, Georgiu Popp, Ioană Curiţia şi Valeriu Branisce st. phil. Pentru comiteti: Vasile Fodor, preşedinte. Georgiu Papp, secretari.
—x—
Uni călători dă „României Libere" mai multe a-mănunte interesante despre Căile ferate serbe. Esploata-rea se face de cătră o companiă francesă, sub controlulfi
FOII^ETON U.
O ISTODPTIE! TZEZESXIHIlLjiL.
de Maurice Reynold, traducere de Ioana E. Prodanu.
(Urmare.)
—	Ioana, cea mai în vârstă, are tâte defectele cele
înşitî, pâte încă şi altele, ... câte odată in vorbirea ei afli lucruri stranii, precum şi în mersi, ceea ce eu nu poţi înţelege de unde vine. Adeseori me întrebi decă refleefâză ea asupra însemnătăţii cuvintelori de cari se folosesce, şi pe cari nu Ie poţi au^i din g ira ori-cărei fete tinere. Ea este pentru	mine	o enigmă,	şi	mî-ar
plăcea şă-ţl audă şi părerea	ta în	privinţa ei.	Ea	acuşi
Îmi insuflă iubire, acuşi mă face totali indiferentă, câteodată ea mi se înfăţişâză ca uni monstru de răutate!... apoi uni cuvântă, o singură	privire, mă faci	să credi,
că m’am înşelată pe deplini	şi că	am de a	face	cu o
tănără a cărei cutezanţă isvorâsee chiar din nevinovăţia ei. Maria, cea mai tânără, e odestâ şi blândă; ea cu tâte că-şl adorâză sora, totuşi e cu mare grije ca să nu-i imiteze estravaganţele. Eu te asiguri că într’uni ani său doi, din acăsta s’ar face o nevăsiuţă forte bună.
—	Ce-mi folosesce că mi le spui aceste, 4,se Renâ Mdgnicu cu uni surîsi melancolici, tu scii bine că eu n’am nici avere şi nici nu sunt din neami mare, eon-
diţiunî, cari să-mi permită a aspira la fiica unui marchizi.
—	Oh! uni marchisi, precum se <^ce» ruinată
sâu aprâpe dusă pe copcă.
—	Ah!
—	Se vorbexee.. . .tu înţelegi că eu, necunoscândi
familia de Werrieres decâti numai dela sosirea mea în oraşulu Spa, n’am multe informaţiunl despre ea. ... Se vorbesce că marchisuli cam smintită, între altele, mai e şi totali supusi doctorului Hubert, uni feli de Mefisto fele, care a devenită domni absolută asupra clientului său, şi-li împinge în întreprinderi financiare perieulâse pentru marchisi , dâr avantagiose deşi memoratului doctori......
De câteva minute, Renă, fixându-şi ochii asupra unei părechl care se legăna în valsi, nu mai era aşa atentă la enaraţiunea amicului său.
—	Spune-mi deră, <J18® eli întrerupându li, cine e acâstă fată frumâsă cu ochii săgetători, care jâcă acolo? Ea portă o pălăriă mare cu pene albe, aşezată puţini ia o parte. Ataşatuli îşi întorse capuli.
—	Aha, acâsta e Ioana de Werriâres, chiar ea ; şi âlă acolo e şi sora ei care asemenea danţâză.
Când jucătorii se opriră uni momenti, d-li de Beaulieu îşi presentâ pe amiculi său Ioanei. Acesta cu o privire absorbitâre îli impresiona în modă particulari.
Lui i se păru, că i-a căzută la sufleti, Ia inimă; eli se simţea atinsă în modă straniu, ceea ce avu drepţi urmare, că abia putu îngâna câteva cuvinte când o ruga pentru uni valsi.
Ea consimţi suriijendu-i graţiosi.
Renâ rătjimându-se de o columnă, aştepta cu nerăbdare momenluli, în care să pâtă strînge la peptulo seu talia încânlătorei tinere şi-o urmărea cu ochi du-ioşi pănă când ea sbura cu alţii în vârtejuli jocului.
Renâ, dela fire liniştită şi care alte-ori se putea stă pâni, acum nu mai scia de sine, agitaţiunea, neastâmpâ rulă îli făceau să tremure . . . minutele i se păreau ore. In fine eli se putu îndrepta spre Ioana şi a-i oferi braţulă.
—	Ei bine, Domnule, îi (Jise ea suriejendi, după ce se învârtiră odată prin sală, şi după ce Renâ îi spuse că pănă atunci nici odată nu cunoscuse farmeculi răpi tori aii valsului; ei bine, se părea că D-vâstră suferiţi de amuţâlă?! Eu credeami că Francesii ... şi D-v6stră sunteţi Francesi, amiculi D-vâstră ml-a spusă ... ară fi neîntrecuţi în vioiciunea lori . . .
—	Domnişâră, D-vâstră vorbiţi de Meridionali, eu sunti dela Nordi.
—	Ah! dela fruntariă! sunteţi cum-va vr’unil vecini aii bunurilori nâstre dela ţâră ?!
—	Oh! nu, eu locuesci în Parisi, D-şâră, şi n’ara moşiă de loci.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 223.
celO mai stricto aiă statului. Nici und euiu nu se pote
comanda de societate, fără voia guvernului, nici de gu-vernO (âră consimţirea statului. Printre toţi Francesii, atâta societari, câtă şi funcţionari, nu e nici und singurd creş'ină, toţi suntd Ovrei. Traficuld de călători e slabQ, câte 2 trenuri mixte pe (Ji în fie-care sensd. Nici unO trend de marfă, dedrece mărfurile se transportă cu osia, ca mai înainte, din causa tarifului urcatd. Aprdpe toţi funcţionarii străini au fostă depărtaţi cailele trecute. Mulţi serviseră la căile ferate române, şi s’au întorsd în parte ărăşi In România.
—x—
Acelaşi cjiară scrie: „Una din urmările lipsei unei convenţiunî comerciale cu Austro-Ungaria este, că Austria Îşi procură totd feluld de animale şi producte animale din Serbia, şi Serbiei totd ce i trebue pănă şi cerealii din Austro Ungaria. Comerciuld la frontiera sârbo-ungară e deci fârte animată. Sârbii însă au datd peste o scumpete ne mai pomenită. Astfelă kilogramuld de carne costă 1.20 franci, celă de pâne 0.50 franci. Şi locuinţele s’au scumpită. Sărăcia ce a începută a cuprinde nould Regată e pe cale d’a duce poporuld la miseriă, şi d’a crea şi acolo o clasă de proletar!, umbră nâgră a civilisaţiunii.
—x—
Pentru serviciile aduse maghiarismului, ministruld ungurescd de culte a „răsplătită" cu 50 fl. pe preotuld gr. or. Ionii Neagu din Nandru. — Nu vei fi uitat 0 părinte !
Esaminarea profesori lorti de scole medii.
Sâmbăta trecută, consiliulă ungurescd de instrucţiune a ţinutd o şedinţă plenară, în care s’a tractată instrucţiunea în economia şi nould stătută pentru esaminarea profesorilord de scole medii. La întrebarea ministrului unguresc de instrucţiune, privitdre la instrucţiunea economiei la stolele medii, consiliulă de instrucţiune a răspunsă că nu e contra acestei instrucţiuni, der vr’und deosebită succesă nu aştăptă, în casă când s’ar introduce acăstă materia ca obiectă esfraordinară ; e mai de recomandată să se predea elementele economiei împreună cu instrucţiunea geografiei politice în classa 7 ea a gimna-sieloră şi scâleloră reale, şi în modulă acesta să devină părţi constitutive ale materiei de învăţămentă a scâleloră medii.
Din noulă proiectă de stătută pentru esaminarea profesorilord de scole medii, consiliulă de instrucţiune a resolvată numai partea întroducâtore, care nu conţine disposiţiunî nouă. De o deosebită importanţă e numai § 7, care hofârăsce gruparea specialităţiloră din puncte de vedere in parte nouă. Fie-care candidată are să depună esamenulă în sensulă legii din două obiecte şi a-nume în privinţa aoâsta s’au accej tată următârele grupe: 1) latina şi grecă; 2) unguresca şi latina; 3) unguresca şi germana; 4) ungurăsca şi fran^ esa; 5) germana şi latina]; 6) germana şi franeesa; 7) istoria şi latina ; 8) istoria şi geografia; 9) geografia şi istoria naturală; 10] istoria naturală şi chemia; 11) matematica şi fi sica ; 12) matematica şi geometria descriptivă. Totodată s’a esprimată dorinţa, ca în interesulă concentrării instrucţiunei candidaţii să ’şi întregescă esatnenulă lord dintr’una din aceste grupe pe câtă se p<5te încă printr’ună esamenă ulterioră dintr’ună ală treilea obiectă (înrudită grupei speciale deja absolvate). Ga ală treilea obiectă îşi potă alege şi filosofii!, italiana, româna şi serbâsca.
Continuarea desbaterei s’a amânată pe proxima şedinţă.
—	D-v6slră veţi fi ună muncitoră?!
—	Chiar am lipsă . . .
—	Voiţi să dansămă ună valsă?
Şi Renâ din nou îşi luă jucătorea care era uş6râ ca o pană. Tînărulă avea o structură a corpului aprope aşa de fină ca o femeiă; lui i se păruse că a provocată in vocea Ioanei o mică alteraţiune, după ce prin vorbele „Chiar am lipsă" i-a dată tinerei să înţelăgă că elQ nu era avută. Crezuse ea 6re a afla în elă ună pretendentă ?
Valsulă ce se juca în acesta momentă avea de temă principală o melodiă dulce şi pasionată, care legăna in fericire tînăra păreche. Renă se îmbăta de parfum u-riiie care eşiau din vestmintele tinerei fete şi de roşele cari se veştejiau pe peptulă ei albă străbătută de vine azurii.
In sentimentulă ce ea îlă inspirase deja, erau contrageri stranii. Intrăga persană a Ioanei, ţinuta ei, su-rîsulO ei, aveau ună farmecă voluptuosă, aprope .... iritătorO.
întrebările săcî însă, pe cari ea i-le pusese, pri-vindu lă cu ună aeră imperiosă, îlă opriseră puţină pe povârnişulă spre care lă mâna atracţiunea fisică a tinerei fete.
La finea valsului, elă voi a o reconduce la loculă
Insciinţare — Comitetulă „Associaţiunei pentru cultura poporului românii din Maramureşua are onore a invita pe membrii Associaţiunei şi pre toţi cari se inte-reseză de cultura poporului română din Maramure.şă la adunarea generală a Associaţiunei ţinendă în Sigetu la 27 Octomvre st. n. 1887, la 10 ore anlemeridiane în localităţile Convictului Associaţiunei.
Obiectele pertractânde voră fi: 1) Alegerea preşedintelui Associaţiunei. 2) Alegerea Vice preşedintelui Associatiunei. 3) Raportulă comisiunei revăc}ât6re a raţiu-neloră Associaţiunei dela adunarea generală din 21 Noemvre 1885, pănă la finea lunei Semptemvre 1887.
4)	Cetirea istoricului Associaţiunei. 5) Raportulă comitetului Associaţiunei despre lucrările sale dela adunarea generală ultimă pănă în presinte. 6) Cetirea arătăriloră prefectului Convictului despre decursulă anului întâiu ală deschiderei convictului, 7) Pertractarea propunenioiă fă-eende, cari însă voră fi a se insinua barem! cu o 6ră înainte notarului Associaţiunei. 8) Cetirea listei membri-loră tundatorî şi binefăcător! ai Associaţiunei. 9) Consemnarea şi primirea oferteloră lâcănde cu ocasiunsa adu-nărei.
Membrii fundatori şi bine făcător! ai Associaţiunei suntă rugaţi a plăti ratele restante din sumele oferite, ocasionalininte a le aduce la adunare.
Se însemnă, cum că corporaţiunile ca membri fundator! ai Associaţiunei potă lua parte la adunare prin representanţii săi.
Lângă acâstă invitare se acludă şi cole de subscriere de oferte benevole pentru aceia, car! pănă acuma nu au avută ocasiune a face atarî oferte în favorea Associaţiunei.
Inteliginţa să îndemne şi pre poporă a lua parte la adunare.
Dată din şedinţa Comitetului Associaţiunei pentru cultura poporului română din Maramureşă, ţinută în Si-getă la 12 Septemvre 1887.
Pentru Comitetă:
Petru Mihali, m. p.
ablegată dietală şi membru ală Comitetului.
Furnisare de traverse de stejaru pentru prima cale ferată ungară-galiţiană. După o comunicare a di-ecţi unei din Viena a primei căi ferate ungare-galitiene cătră camera comercială şi industrială din Braşovu, s’a publicată concursă prin oferte pentru furnisarea a 24,300 bucăţi traverse de stejară.
Terminulă de predare şi măsura se potă lua din respectivele formulare de oferte şi din deosebitele disposiţiunî de furnisare, care se potă vede la direcţiune în Viena ori la oficiulă de mişcare în Przemysl.
Ofertele timbrate au să se înainteze pănă celă mai târziu Ia 15 Noemvre 1887 sub titlulă „Ofertă pentru traverse" (Offert aut Schwellen“, »ajânlat talptara*) La direcţiunea din Viena. Vadiulă e de 10e/0
Dare de semâ şi nmlţâmitâ publică.
(Urmare din Nrii 176—184 ai »Gaz. Trans.«)
(Urmare.)
26.	Dela On. domnă Georgiu Cârlană, notară cer-cualO în Ticuşulă română, 19 fl. v. a. colectau dela p.
t.	domni Gâspâr losef (Crihalma) 5 fl., Bro. K. A, (Cri-halma) 5 fl, Gâspâr Iosefine (Crihalma) 2 fl., S. D. K. (Crihalma) 2 fl., lgnatz Deutsch (Crihalma) l fl , Zaharie Vladă (Crihalma) 20 cr., Agh Lajos (Longodâr) 2 fl., Georgiu Cârlană, not. cerc. (Ticuşulă română) 1 fl. şi Hera Davidă, arendatoră (Ticuşulă rom.) 80 cr. Suma 19 fl. v. a
27.	Dela On. domnă Ioană Stoianu, primară în Brană 6 fl. 50 cr. v. a. colectaţi dela p. t. domni: Ioană Stoiană, primară (Brană) 1 fl., Georg Gross, birtaşă (Brană) 1 fl., Nicolae Vassiloiu, vice-primară (Brană) 30 cr., Cari Tarîler, provisoră (Brană-Porta) 1 fl., lohann Ungart (Brană) 10 cr., Mironă Totoiu (Brană) 20 cr., Rethj Imre (Brană) 20 cr., Ioană Balca (Brană) 20 cr., Staicu Voinescu, economă (Brană) 20 cr., Bucură Rădăcină , economă (Brană) 20 cr., Zinovie Tetulea, economă (Tohanulă nou) 10 cr., Ioană Ioană George 0!
ei, lângă d-na de Brissac; dâr ea spre marea lui surprindere, îi (}ise:
—	Nu, mergemă pe galeriă să ne preumblămă.
Ea fu imediată împresurată de tineri cari voiau s’o j6ce.
—	Sunt obosită, le (fise ea, în acestă momentă nu voiu să jocă, poftiţi şi invitaţi pe sora mea.
Vorba ei secă, necuviinciăsă, provocă superărl, ea se afla ârăşî numai cu Renâ.
Amândoi se aşe4ară pe o canapea, în îngusta ga-lariă, ce era împodobită cu tablouri ordinare şi care comunica cu sala balului. Chiară în faţa loră era atârnată ună tablou ceva mai bună ca celelalte, representândă pe Faust şi Margareta în grădină. Indărătulă loră Mefistofele, încovoiată din şâle, cu privirea lui şiretă se uita la amo-roşi. Ioana stătu o clipă cu ochii aţintiţi pe acestă tablou.
—	Ce trebuinţă e, 4'se ea *n sfârşită, ca şi când ar vorbi cu ea însăşi, de ună Mefistofele pentru a perde pe Margareta? Pentru acesta era de ajunsă şi numai Faust!
Sermanulă Renâ simţi cum ună vală de sânge i-se sui in faţă la ciudata observare a d şârei de Werrieres, care sta acum tăcută cu ochii aţintiţi. Ce era să-i răspundă?
Ioana îi vătju îndatâj starea nedumerită, şi începu
teană. economă (Brană) 20 cr., Ioană Ioană Plotogea, inorariu (Brană) 60 cr. şi comuna Brană (Porta) 1 fl. 30 cr. v. a. Suma 6 fl. 50 cr. v. a.
28.	Dela On. domnă Alexe Frateşu, paroch gr. or. tn Preşmeră şi administratoră parothială în Tăi lungani 7 fl. 20 cr. v. a. colectaţi dela p. t. domn!: Alexe Frateşă, parochă gr. or. (Preşmeră) 1 fl., Irimie Ioantea, învăţă!oră (Tărlungen!) 30 cr., Cornelius B. Popă, comerciante (Tărlungenl) 2 fl., Costache Bordea, proprietară (Tărlungenî) 50 cr., Mania Tabacă (Tărlungenl) 50 cr., Radu Brătucă (Tărlungenî) 30 cr., George R. Zbârcea (Tărlungenl) 30 cr., Dumiru Peneşă (Tărlungenî) 50 cr., Dumitru D. Peneşă iTărlungen!) 40 cr., Nicolae Frăţilă (Tărlungenl) 40 cr., Radu Moşoiu (Tărlungenî) 20 cr., Disculă bisericei gr. or. din Tărlungenî 40 cr. Radu Mu-şată (Tărlungenî) 20 cr. şi Toaderă Besichea (Tărlungenî) 20 cr. Suma 7 fl. 20 cr. v. a.
(Va urma.)
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
PESTA, 21 Octomvre. — La construirea brutăriei militare pe calea vitelor!! s’a dărâmaţi! schela. Şâse lucrător! au fostă uşoră, şâse greu răniţi, între car! unulă de m6rte.
LONDRA, 21 Octomvre. — Lucrătorii fără ocupaţiune au trimisă o deputaţiune la minis-trulă de interne, unde au avută o întrevorbire cu uşile închise. Manifestanţii au însoţită depu-taţiunea, dâr au fostă împrăştiaţi de poliţiă.
Necrologu — Anna Şandoră născută Olteanu în numeie său şl-ală copiiloră Alexandrina măritată Moga, Letiţia, Virg'lu, Aurelia şi Valeriu, a ginerelui Teodoră Moga, precum şi a celorlalte rudenii, amici şi cunoscuţi anunţă cu inima frântă de durere cumcă scumpulă soţă, tată şi socru
Nicolau Sandoru de Vistd
locotenente c. r. în retragere, posesoră, membru ordinară ală Associaţiunei Transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, după ună morbă îndelungată, şi după o vieţă plină de activitate în anulă 71 ală vieţii şi ală 25-lea ală căsătoriei sale, în 19 Octomvre 1887, sera la 6 ore a încetată din viâţă. Rămăşiţele pământesc! se voră aşeija în c-imitirulă din locă în 21 Octomvre după ame^î la 3 ore.
Orda de josu, 20 Octomvre 1887.
Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria neuitată.
Rectificare. In articululă „ Esposiţiunea economică din Zerneştx<k s’au strecurată următârele erori: 1) In nr. 217 pag. 3 colona 1, alinea 6, în locă de: din comitetă să se cilescă din comitatu, totă aici în locă de Dr. Bre-tei să se cetescă D lu Bretei. 2) Pe aceaşî pagină alinea 8 şi ultimă în locă de M. Garoin să se cetescă N. Ga-roiu. 3) In nr. 218 pag 2 alinea 5 în locă de: multora multe lucrări, să se cetescă multora multe lucruri. 4) In nr. 219 pag. 3 alinea 2 în locă de1 ca prin acesta forţa însăşi, să se cetâscă ca prin acesta fapta insăşt.
5)	In nr. 220, pag. 3 col6na 2, alinea 1 în locă de Maria Peveiu să se cetâscă Maria Penciu.
Rectificare. — In articulu'ă de fondă de erl pri-
vitoră la şcâia de fete din Sibiiu, în colâna a 2-a, ali-neatulă 5 de susă în josă, rândulă 3, să se cetâscă: , . . .nu putemă învinovăţi esclusivă nici pe unii nici pe alţii etc.« In alineatulă 6, aceeaşi colână, să se cetâscă: De o greşelă însă etc.
rJâf** Numere singuratice din „Gazeta Transillva-niei'1 ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mnresiann.
să rujă cu ună hohotă atâtă de melodiosă, încâtă Renâ rămase ca încremenită. O tînără, care rîdea astfelă, n’a putută să se fi cugetată la ceea ce elă voia a-i spune; ea numai repeţise nebunesce vorbele alteia.
Fără a’şl esplica starea de nedumerire ce cupr n-sese spiritulă său, elă întrebă îndată:
—	D-ta ţl-ai perdulă mama, pe când erai încă fârte tînără, nu e aşa domnişoră?
—	Da, (|ise Ioana, care deodată deveni de totă se-riâsă. Ea muri, când eu abia eramă de 6 ani. Pentru ce mă întrebi acesta? <}ise ea s himbându-şl vocea şi luându-şl tonulă aspru ce-lă avea câteodată.
—	D-ş6ră, eu nu cuteză a-ţl spune, mă temă să nu te ofenseză.
—	Spune, te rogă.
—	Ei bine, fiind-că vorbescl, mi-se pare înfocma ca o fată tînără crescută departe dela sînulă mamei sale, şi lipsită de iubirea ei dulce.
Ioana c-ăutâ din nou în faţa lînărului şi de astă* dată ochii i se umplură de lacrăml.
—	Ai dreptate, (Jise ea, şi d-ta trebue să afli că
eu vorbescă nebunii... şi încă se pâte că şi mai multă decâtă . . . Insă îmi vină momente, în care sunt forte nefericită , . . Viâţa’mt este atâtă de tristă, încâtă mă temă să nu ml perdă minţile....	(Va urma.)
Nr. 223.
GAZETA TRANSILVANIEI,
1887.
Ovraolâ U bursa de Visaa
din 80 Octomvre st. n. 1887,
Rentă de aurti 5°/0 • • • 9910 Rentă de hârtiă B°/o • • 86.— Imprnmutulti căilord ferate
ungare................149 25
âmortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 96 50 Âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) ....----------
âmortisarea datoriei căilor fi ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) . . . .112 — Bonuri rurale ungare . .1(3 70 Bonuri cu d. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
/mşfi..................104. —
Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 25
Bonuri croato-slavone . . 10425 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
Imprumutulă cu premiu
ung.................... 122 80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 25 Renta de hărţii austriacă 89 35 Renta de arg. austr. . .	82 60
Renta de aură austr. . . 111 50 Losurile din 1860	. . . 135 25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 887 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.283.70 Ărgintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5.93
Napoleon-d’orl ....	9.93
Mărci 100 împ. gerrn. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125 50
Bursa de Bueuresci*
Cota oficială dela 5 Octomvre st. v. 1887
Cump.
vând.
Renta română (5%). .	93!/a	9* Va
Renta rom. amort. (5°/0) . .	96—	97—
» convert. (6°/0) . .	91—	92—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36-
Credit fonc. rural (7%) . .	105—	106—
* n >> (b°/o) •	91%	92%
» » urban (7°/o) • •	103—	104—
» » » (6°/o) * *	96—	97—
» » » (5°/0) . -	87 Va	88Va
Banca naţională a României 500 Lei			——
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	ÎL1/*	15.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.03	2.04
Cursufu pieţei Braşovâ
din 21 Octomvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.56 Vend
Argint românesc.............
Napoleon-d’orl..............
Lire turcesc!...............
Imperial!...................
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0
n *	»	5°/0
Ruble Rusesc!...............
Discontulă ...	»
8,53
8.50	•	8.55
9.87	»	9.92
11.21	»	11.28
10.21	»	10.36
5.86	»	5.90
101.—	*	102.--
98.—	-	99.-
109.—	*	110.—
7—10°/« pe ană.
Nr. 58—1887.
Concurs u.
sen. scol. gr. cat.
Pevenindă vacanţii postulă de învăţătorii în Cl. Il-a a scdlei conf. gr. cat. din Rodna-nouă (Uj-Rodna, comit. B. Naszod, p. u. O-Rodna) prin acăsta se escrie concursă cu terminulă pănâ în 30 Octomvre st. n. a. c.
Emolumentele suntu: salarii anuală de 240 fl. v. a. primind ă în rate lunari anticipative din fondulu scol. conf ; cuartiră liberă şj lepjne de focă. Suplicanţii au să dovedăscă că au esamenele de cua-lificaţiune conformă recerinţeloră legei şcolare, Suplicele suntu a se înainta acestui presidiu.	Presidiulft scol. conf. gr. cat.
Rodna-nouă, 14 Octomvre 1887.	3—3
Pamfiliu Grapini, preşed. Teodora lepurană, învăţ. not.
2—3
ANUNCIU.
Pentru o moşia din România, nu departe de Bucurescî, se caută 6 bărbaţi tineri şi o femeă, cari se primescîi cu o leafă de 100 fl. pe anu dându-li-se şi banii de drumu. Aceştia trebue s6 flă Români şi s$ se priceapă bine la munca câmpului.
Cei ce vortt dori s8 flă primiţi în condiţiunile de mai susu la memorata moşia să se adreseze la Admi-nistraţiunea ^Gazetei Transilvaniei.*
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
a)	Dela
b)
c)
d) 0
a)	Dela
b)	,
c)	Din
d)	»
e) v
1.	Plecarea trenuriloru:
,1. Dela Braşovu la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. mixtă Nr. 315: 4 Ore 01 minută diminăţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresoi:
accelerată Nr. 302: 5 Ore 37 minute diminăţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amă<jî.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovâ:
de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amăi}!. mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2.	Dela Bucuresci la Braşovâ: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 Ore 32 minute după ametjî.
A.	Plecarea posteloru:
Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 Ore 80 min. după ara£<jl, „	„	Zizinu: 4 Ore după amă(ji.
„	în	Secuime (S. Georgl): 1 Oră 30 minute nOptea.
„	la	Făgăraşu: 4 Ore diminăţa.
„	la	Sâcele: 4 Ore dirnineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă : 10 Ore înainte da amătjî. Zizinu la Braşovâ: 9 Ore a. m.
Secuime la Braşovă: 6 Ore sera.
Făyăraşu la Braşovă: 2 Ore diminăţa.
Săcele la Braşovă: 6 Ore 30 minute săra.
Mersuln trenuriloru
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Tefiisfl-Aradft-Biidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
| TeiuşA- (IradA-Biidajiegta				.... ... ■ii Budapesta-AradA-TeiuşA.			
	Trenfi omnibua	Tre: ifi de pers.	Trenfi de persdne		Trenfi de persone	Trenfi de peradne	Trenfi omnlboi
TeiuşA	11.24	—	3.00	Viena	11.10	12.10	
Alba-lulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22	S*dnok )	11.20	12.41	— 1
Şibotă	1.01	—	4.51		11.35	5.45	—
Orăştia	1.32	—	5.18	Arad A	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2.32	—	6.15	| Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Branicica	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10.27	Ilia	8.55	9.r8	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branicica	9 19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	--
Glogovaţă	8.28	—	11,25	Simeria (Piski	10.35	11 07	—
Aradft	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok (	—	2 32	4.5Q	Şibotă	11.43	12.—	—
			—	5.12	\ inţulă de josă	12.18	12.29	—
Budapesta		—	8.20	Alba-lulia	12.36	12.46	—
Viena		—	6.05	TeiuşA	, 1.29	1.41	—
PredealA-Hiidapesta
Bucuresci
Predealâ
Timişfi
Brsfovi
Feldi6r&
Apatia
AugustinG
Homorodfi
Haşfaleu
Trena | Tren i Trenfi
[accelerat omnibua persone |
4.30
SighiţAr» j •t* al itopole Mediaş ti Capsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelfi TfiŞŞă Aiudfi
Vinţulfi de susfi
Ui6ra
Caeerdea
Gfciriafi
Apahida
CUfii
Nedeşdu
GhirbAu
Aghiriştt
Stana
Huiedinfi
Ciucia
Bucia
Bratca
VadQ
MezC-Telegd
Fugyi-VAsârhely
Veneţia-Or&4ii
7 20
7	57
8	24 8.47 9.29
9	37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42
1.11
1.23
2.06
2.27
2.49
2.56
3.12
3.46
5.01
5.21
p.r«U»-ja*re
P. Ladâny
Szolaok
Buda-peata
Viena
9.12
9.35
10.12
Trenfi
omnibuH
4 01 4.47 5.28
I
Nota:
601
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37
12.16
12.33
1.51
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
1.14
1.45
2.32
Trenfi
de
peridne
10.50
1.33
4.24
JL0.05
______ 2.15
— ( 8.00j -
Trenfi
de
persone
6 37 6.58
7.14
7.29 756 8.18
8	58
9.15 9.34
9	53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
U6
3.29 6.33
Hudapesta—Pretlealfi
	Trenfi de per».	j Tren accelerat	Tronfi de pers.	Trenfi de persone	Trenfi omnibua
				1	
Viena	11.10	—	—	—	—
Budapesta	7.40	2.—	7.40	618	—
Szolnok	11 05	4.05	10.42	9.38	—
P. Ladâny	2 02	5.47	2.02	12.02	—
Oradea mare	4.12	7.11	4.78	2.01	—
Venţia-Orădii	—	—	—	2 08	
Fudi-Oşorheiu	—	—	—	2 19	—
Teleagii ■	—	7.33	—	2.41	—
Vadă	—	8.04	—	3.24	—
Bratca	—	—			3.47	—
Bucia	—	—	—	4.07	—
Ciucia	—	8.58	—	4.33	—
Huiedin	—	9.28	—	5.15	—
Stana	—	—	—	5.33	—
Aghiriş	—	—	—	5.53	—
GLârbău	—	—	—	6.C5	—
Nedişu	—	—	—	6.20	—
Ciulin v	11.00	10.31	—	6.38	7.08
Apahida	11 19			—	—	7.36
Ohiriş	12 33	—	•—	—	9.16
Caeerdea \	1.01	—	—	—	9.53
	1 11			—	—	10.—
Ui6ra	1.18			—	—	10.09
Vinţulti de susfi	1.05			—	—	10.19
Aiudfi	1.46		—	—	10.48
TeinşA	2.25	—	—	—	11.55
Jrâciunelfi	2.50	_	—	—	12.34
Elaşfi	3.03	...	—	—	12.52
Micăsasa	3.35	. „			—	1.34
Copşa mit	4.01	_	—	—	2.13
Mediaş fi	4.20			—	—	2.46
Elisabetopcle	4.5?					—	3.31
SigişAra	5.42	—	—	—	4.32
Haşfaleu	6.01	—	—	—	5.02
Homorod	7.27			—	—	6.53
Augustinfi	8.08						—	7.43
Apatia	8.36				- --	—	8.23
Feldiâra	906	- -	.	—	9.02
	9.46	5.37		—	9.52
Braşovă )			1.55	—	—
Tiinişfi	— *	6.20	2.53	—	—
Predeaiu |			6.47		—	—
	—	11.30	3.28	—	—
Bucaroscî ntre liniile grdse.			9.35		"i
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernese!
Aradâ-Tlsaişăra
	Trenfi	Trenfi de	Trenu		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
1	omni bus	persdne	mixt		pera6ne	omnlboi	mixt
Arad A	5.48		6.05	Simeria			2.4S
Aradulă nou	6.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
Nămeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegtt	—	—	4.16
Yinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
Tiadşăra	9.02	—	9.08	Petroşeni		—	7.12
TimlşAra-AradA				Petroşeni—	Nfuaeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	persdne	persdne	omnibua		de pers.	omnibua	mixt
Timlşăra	6.25		5.00	Fetroşenl	.				6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	737
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui		—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.30	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
A ra-âA	9.27	—	8.17	^fraerla	—	—	10.31
Slmerla (Piski) Fetroşenl