TRANSILVANIEI.
KJBDACţ'llWJBA şrAl>a tSJUt t UA ţ l l’\ KA i
BRAŞGVC, piaţa mare Nr. ii.
,GAZETA” IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe an fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bominia şl str&ln&tate:
Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei Iun* 10 franc!.
ANULU L.
S£ PRENUMERA:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ARUHOIUBIIiE:
O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
m
SorlterT nefranoata au «a prlmaaof. — ■anutorlpte aa »• ratrifntli.
Vineri, 9 (21) Octomvre.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
GAZETA TRANSILVANIEI.1
Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începută un* nou
abonamentb pe triluniultt Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămO pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulâ abonamentului:
Mm Anstro-Dmaiia:
pe trei luni „ şOse
3 II.
- . . ” unu anu 12 „
Abonarea se pâte
Peitro România şl străinătate
pe trei luni 10 franoi „ ş6se „ 20	„
„ unii anu 40	„
face mai uşoru şi mai
repede prin mandate poştale.
Abonaţilorfl de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponîi numărulu fâşiei sub care au primită (Jiarulti.
Domnii cari se voră abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovfi, 8 Octomvre 1887.
Când datoria nâstră publicistică ne-a silită s6 ne ocupămu cu regretabila „afacere a scâlei de fete din Sibiiu“ publicândti sub rubrica a-câsta părerile, esplicările şi observările ce s’au dată şi făcută din o parte şi din alta, am arătată adânca nâstră mâhnire pentru conflictulă neaşteptată ivită între personalulu didactică şi direcţiunea scdlei de fete a Associaţiunei şi între comitetul ă acestei Associaţiunl. Totă odată însă amă accentuată, că interesulu generalii ro-mânescă, care este legată de desvoltarea acelei scdle, pretinde dela noi ca să cercetămu în modă obiectivă şi cu totulă imparţialii căuşele conflictului şi astfelă să putemă constata, unde este vina şi ce trebue făcută, ca neajunsurile de fe-lulă acesta să înceteze odată pentru totdâuna.
A voi să întrâmă în amăruntele neînţelege-riloră ivite între persânele mai de aprâpe interesate, ar însemna a ne depărta dela linia de purtare ce ne-amă tras’o dela începută în acâstă afacere. Nu suntemă noi chemaţi a resolva a-eeste amărunte, fir încâtă în cele publicate pănâ acum şi mai alesă în corespondenţa ce ni s’a trimisădin Sibiiu suntu atinse şi asemeni amărunte, o spunemă din capulă locului, că noi n’amă putută şi nu putemă lua răspunderea pentru esac-titatea loră. Ajunge deci dâcă, avândă înaintea ■ochiloră totă ce s’a publicată în acâstă neplăcută afacere, ne vomă da şi noi la rendulă nostru părerea obiectivă asupra celoră întâmplate.
înainte de tâte trebue să accentuămă, că neînţelegerile ivite cu privire la conducerea scâ-lei din vorbă erau o cestiune interiâră a acestei scoli, care s’ar fi putută aplana în tăcere, fără ca să se mai facă din aceste neînţelegeri ună cală de bătaiă târându-se în publicitate şi pu-nându-se astfelă în risică chiar dela începută re-numele scâlei,
Dâr odată date publiictăţii lucrurile, nu pu teamă să ignorămă acâstă afacere şi de aceea, ascultândă părerile unora şi altora, amă trebuită sfi ne punemu întrebarea: cine pârtă vina, că 8c61a a fostă espusă unui neajunsă ca acela, de 8 fi deodată părăsită de personalulă ei didactică ţi dirigentă ?
La acâsta vomă răspunde scurtă, după im-presiunile ce le-amă primită, că vina esta mai fintâiu neînţelegerea ce s’a manifestată cu acâstă ocasiune între persânele, cari chemate erau, ca umSră la umără să conlucre în cea mai bună armoniă pentru nobilulă scopă ală acestei scâle; alfi doilea, neprevederea acelora, cari datori erau S8 asigure scâla pentru asemeni caşuri neaşteptate; în fine, amorulă propriu rău înţelesă şi şi ifiai rău aplicată ală dirigenţiloră scâlei, cari tflfe succesele frumâse, ce le-au dobândită în a -
pusă în jocă pe o singură carte, demisionarea cu orl-ce preţă.
In ce au constat^^^ţelegerile, nu voimă să cercetămă, dâr din fkmctă de vedere ală in teresului generală românescă, de a vedâ progre sandă şcâla înfiinţată de Assoeiaţiune, trebue să întrebămăi lucru cu cale şi înţelepţescă a fostă, de a da conflictului o asemenea estindere, încâtă să pâtă strica chiar şi şcâlei? Dâcă neînţelegerile ivite n’au putută fi înlăturate din alte privinţe, nu trebuiau âre să arauţâscă ele, celă puţină pentru ună timpă âre-care, înaintea exigenţeloră de apărare a intereseloru şcâlei?
Şi ca să trecemă acum la amorulă propriu ală persâneloră care, faţă cu meritele loră din trecută pentru scâlă, s’au crecjutu nedreptăţite, întrebămă: ganditu-s’au âre că prin satisfacerea imediată şi necondiţionată a amorului loră pro pri, fiă acâsta ori câtă de motivată, potă să pe ricliteze nu numai fructele muncei loră eonscien-ţiâse de ună ană, ci şi resultatele muncei de (j.ec! de ani a unei reuniuni de cultură românesc!, întrupată în instituţiunea scâlei de fete ?
Nu credemă că s’au gândită la acâsta, căci dâcă se gandâu, căutau să-şi satisfacă amorulă propriu aşa, ca nici câtuşi de puţină să se va teme interesele scâlei.
In totă casulă, nu putemă nicidecum aproba demisiunea necondiţionată din directoratul» şcâlei şi părăsirea imediată a acestuia, tocmai la începutul# semestrului, adecă fără a fixa ună termină âre-care, pentru ca comitetulă Associaţiunei să ai^ă timpă a se îngriji de înlocuirea nimerită şi corăspuntjâtâre a celoră demisionaţi.
De altă parte recunâseemu, că noi de aci, cu tâte informaţiunile ce le avemă, nu putemă învinovăţi nici pe unii nici pe alţii, nu putemă sci, dâcă nu cumva şi comitetulu totuşi a cam forţată lucrurile, judecându după starea de lucruri ce a aflat’o de bună ună ană de (Jile*
De greşâlă însă, şi încă mare, scimu bine că s’a făcută vinovată comitetulă, adecă că n’a avută prevederea de a stipula în angajamentele încheiate cu persânele dirigente ale scâlei, ori câtă de mare încredere au meritată densele, con-diţiunea că dela eventuala demisionare şi pănâ a eventuala părăsire a postului ori funcţiunei să trâcă celă puţină ună semestru.
Spre a evita dâr pentru viitoru asemeni du-rerâse neajunsuri şi a le face imposibile, odată pentru totdâuna, e neapărată de lipsă, ca la în cheiarea angajamenteloră la scâla de fete corni tetulă Associaţiunei eă prevadă, cum se face şi la alte institute, casulă unei neaşteptate retrageri.
In memoria lui Iacobft Mureşianu.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primită următO-rele telegrame şi scrisori de condolenţâ :
Teuţii de susu, 12 Octomvre st. n.
Vină a-ml esprima şi eu condolenţa pentru pierderea farului nostru, ce o jălimă în tâte unghiurile, unde mai răsună limba dulce şi stră bună. Dea Dumne<Jeulă ginţiloră ea să puteţi representa şi D-vâstră cu atâta demnitate şi tăriă lupta pentru care v’aţî angajată, ca părintele
vostru !	loanu Costind,
preoţii.
Bucuresct, 3 Octomvre v. 1887. Stimabile Domnă!
Cur ierulă românescă în Muntenia, Albina românâscă în Moldova şi Gazeta Transilvaniei în Ardealu au fostă cele trei focare menite să încăltjâscă, să deştepte şi să rădice poporulă românescă, precum confirmă datele de 29 Martie, 3 Maiu şi 9 Iunie 1848.
Astătjl şi Iacobă Mureşianu, regretatulă jrtlfl întâiu prin diliginţâ şi zelă neobosită, le au I vostru părinte, este în lumea nemuritoriloră, a-
lăturea cu lână Heliade-Rădulescu, cu Asacbi, cu toţi semenii loră de inimă şi de fapte.
Primiţi dâr, Vă rogă, espresiunea adâncei mele mâhniri’ pentru pel*derea nerebariObiM ce aţi suferită, şi permiteţi unui amicăjală valorosului Iacobă Mureşianu să vă îndemne a păşi cu încredere pe calea bătută de antecesori; căci întru acâsta conaţionalii noştri de peste Carpaţl se potă sprijini pe totă ce e suflare românâscă în Daciele lui Traiană şi Aureliană.
Profitândă de ocasiune Vă rogă, onorabile Domnă, să primiţi espresiunea sâmţăminteloră mele de cea mai distinsă stimă, iubire^şi consi-deraţiune.	__________ |. M. Rîureanu
SOIRILE PILEI.
Precum e informată din Pesta .Polit Kdrr.«, bi-lanţulQ bugetului, ce are de gândd s8-Iă presînte în cu-reud dietei ministru-preşedinte ungurescă, se va înfeţişa cu 3x/a miliOne mai nefavorabila, decum se prevăijuse. — Acelaşi bocet ă în fiă care ană ; de altmintrelea nici nu se aştepta nimenea la ună bugelă mai favorabilă ca altă dată, der la mai rău, da. Destulă că se va spori darea de consumă pe vină, pe bere şi pe carne, . se va modifica legea timbreloră ca să mai aducă ceva venită ş. a. Ce »fericiri» * ne aştăptă!
—x—
Cu tOlă subvenţiunea de o jumătate de milionă daţi din banii Nemaghiariloră pentru susţinerea operei şi teatrului naţională ungur eseu din Pesta, deficitu\u va fi la finele aceslui ană de vr’o 50,000 fl. Şi cum să nu fiă deficită, că Pesta nu e ungurăscă?
—x—
In adunarea ordinară a comitetului administrativă ală comit. Albei de josă de pe luna lui Octomvre, S'a constatată că dările s’au incassată în acâstă lună mtiftă mai slabii ca altă-dată, din causa recoltei slabe şî a lîpjfei de afaceri. Rugarea adresată ministrului de comtiniăa-.iune, ca să le facă unele drumuri pe spesele statultii, sl’a respinsă, sub cuvănt că vrâ săracă economiă. ■— Dăr bine, dările, pentru ce li s’au luată şi vitele de ce ii s’au vândută bentru ca sărmanii Omeni nici drumuri să n’aibfi? Ce miseriâ!	.	.
Ministrulă ungurescă de comunicaţiune a deciJffl stă desfiinţeze peste o sută oficii poştale, care nu’şl potă acoperi cheltuelile de espediţiune şi transportă. Cu alte cuvinte, ună sporă de câteva sute de prolâtarif.
Inspectorulă de dare ală comitatului Huniăddra a raportată, că în Septemvrie s’au încassată dări cu 31,412 fl. 70 cr. mai puţină ca în anulă trecută. Propune «ă se ştârgă 10,000 fl., care nu se mai potă încassa, căci nu mai au ce să ia eseculorii. In acelaşi timpă însă a-rată, că deja a trimisă în provinciâ 4 esecutoti de dare şi unu adjunctă esecutoru ca să esecute pe contribuabili. — In ce „fericire" ne-a înglodată stăpânirea ungnrâsefi!
—x—
Ţinululă Reşiţei din Caraşă-Severină e bântuită fie lupt. Vitele bieţiloră Omeni dispară de creifi că Ie svântâ esecutorii de dare.
—x—
Oştirea permanentă, miliţiele şi reserviştii chemaţi la eserciţii rămână şi pe anulă viitoră fără cină. Soco-tindu se 4 cr. de omă, trebuia să se mărăscă bugefuîtf de răsboiu cu 4 miliOne florini. Bani însă nu suntfi şî aşa soldaţii totă nemâncaţi se voră culca săra ca şi pi acum. Se <Jice că, dăcă delegaţiunile voră aduce îh acestă cestiune, ministrulă de răsboiu va chibzui mofiă-litatea sub care câteva trupe din corpnlă 4 (Budapesta) să se nutrăscă ca probă o jumătate de ană cu o Supă de conserve săra în preţă de */4 cr. In casulă acesta' getulă s’ar îngreuia cu mai puţină de ună mifiddfi.
—x—
Din Modulă mare ni-se scrie, că de dottă 'săpt#-' mâni plouă pe acolo, aşa eft putre^efă' pe câmpb bucatele şi bieţii Omeni n’au putută sămăna budatefâ fiâ' tOmnă.
—x—
Nr. 222.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Alexe Mateescu din Răşinari, ducându-se dela Si-biiu spre casă, fii atacată pe dramă în pădure de patru omeni, între cari a recunoscută pe vagabundulă lonă Daroczi din Micâsasa. Hoţii l’au bătută şi l’au jefuită de bani, patru napoleoni şi 1 fl. 50 cr.; precum şi de breu şi de pălăriă.
—x—-
Fundatiunea clerului romano-catolicu din TransH >
vania face apr6pe 6 milidne florini. Interesele acestui capitală se întrebuinţeză mai veriosă pentru scopuri culturale. T6te scâlele medie rom. cat, din Ardelă se susţină din fundulă acesta; 200 de profesori şi peste 300 de studenţi din gimnasii şi universităţi se susţină din acestă fondă; se ajutoră t6te bisericile romano-ea-tolice, se dau o mulţime de pensiuni. Cu ună cuveni0, biserica romano-catolică din Ardelă întrece cu bogăţiile ei mai pe t6te bisericile altoră confesiuni, împlinesce mulţime de scopuri culturale şi cu tdte acestea căpeteniile acestei biserici se plângă, că nu le ajungă banii. Nenumărate neajunsuri se simtă încă în sânulă acestei biserici din causa lipsei de bani. Împrejurarea acesta, recun6sce însuşi „Kolozsvar", stă în fdrte mare contrastă cu aspiraţiile „Kulturcgyletiştiloră*, cari pe lângă iotă fanatismuîă loră nu cuteză nici barerni să viseze câ a-verea societăţii loră va pute vre-oiată trece peste ună milionă. Der chiar să aibă ună milionă: ore când va fi acesta, şi ce voră pută ei face cu ună milionă pentru a »cultiva“, respective a maghiarisa ună Ardeală întregă, când şese milione nu suntă de ajunsă nici bareml pentru ajutorarea recerută a unei sigure confesiuni?! Acesta -a pusă pe Ungurii kulturegyletişti pe seriăse gânduri şi tremură de mărie i-au apucată de straşniculă fiasco ce-i aştăptă.
—x—
In Becîcherecu se (Jice că teatrală şi casa eomita-tensâ voră fi iluminate cu electricitate. — Cc le trebue cheliloră!
—x—
Bugetulă comunei Chicliinda mare arată pe anulă 1888 la venituri 100.804 fl., la cheltueli 142.911 fi., de-ficitulă deci e de 42.107 fl., care are să se acopere printr’ună aruncă comunală de 25 procente. Câtă p’aei să’ntrâcă Chichindenii pe Braşovenii.
—x—
Camera de comerciu şi industria din Cluşiu atrage atenţiunea celoră interesaţi asupra catalogului numeloră aceloră advocaţi români din România, cari posedă limba germană ori francesă şi prin a cărora întrevenire se poto cu modulă acesta mai uşoră înţelege cu personele din străinătate. Catalogulă se pote vede în cancelaria Camerei.
—x—
Ministrulii ungurescu de culte şi instrucţiune publică a hotărîtâ să se înfiinţeze două stipendii de câte 2000 fl. pe ană pentru acei candidaţi de profesoiată, cari şî-au alesă ca obiectă de propunere limba francesă. Respectivii voră ave să petrecă celă puţină ună ană în Francia, pentru ca să înveţe pe deplină limba francesă.
‘ —x—
»Lupta“ află dela o persdnă bine informată, că Regina României luerfaâ cu d-nulă V. Alexandri la o dramă în versuri, care va fi representată, pote, chiar în stagiunea acăsta pe scena teatrului naţională din Bu-curesci.
Precum spună 4>arele din Bucurescî, universitatea de acolo, în urma recomandaţiunii unanime a facultăţii
FOILETON U.
Gustulil estetic şi caracterulâ RomânilortL.
S’a emisii şi s’a rupetată de cătrâ acei cari au interesă să susţină că poporulă română este înapoiată, că elă nu are pentru libertate şi pentru drepturile lui eul-tulă pe care-lă au alte popore; că gustulă lui estetică este prea puţină seu eprope de Io ă desvolt ită : că în fine la elă sentimentulă morală este decăzută. Nu mai este nevoiă a spune câ aceşti domni nu cunoscă poporală din care facă parte, căci alt fel ă, şi afară de o rea voinţă pentru elă, nu ar ţine acestă limbigiu.
S’a demonstrată în atâtea rânduri, de cătră acei cari vădă cu ochi mai buni acestă poporă şi suntă con vinşî de puterea lui de a propăşi, câ nedrepţi seu, în casulă celă mai bună pentru d-loră, greşiţi suntă în a-preciările loră. Din parte-ne ne mulţumimă pentru a<ji a releva greşeela pe care o facă când pesimiştii apre ciatorl ai însuşiriloră poporului română susţinu că gustulă său estetică nu este de locă desvollată. Decă cineva îşi dă osteneala să studieze industria casnică a Românului şi modulă lui de a se purta, ar vedea lucrurile cu totulă altfelă decâtă cum le vădă acei cărora totă ce este romănescă le displace său le inspiră milă. Ar mai vedea încă — cu satisfacţiunea ce va urma acestei descoperiri — că gustulă estetică ală acestui poporă ne dă aprăpe măsura adevărată a caracterului său.
Acestă gustă ală poporului română pentru frumosă
de litere, a acordată d-lui Lazără Şeineanu ună premiu de 5000 lei pentru cartea sa „încercări asupra Sema-siologiei limb ei române0. D-!ă Şăineanu va p'eca în cu-rendă la Parisă, unde va urma cursurile linguistue la »Eole des Hautes Etudes* şi la »Ejole des Langues orientale» vivantes*.
Cetimă în .România liberă*: Se-ţia I trb. lifovă (Bucurescî) a avută se deslege o problemă de dreptu internaţionalii forte delicată: ună suverană străină pote elu fi chemată înaintea tribunaleloră române pentru datorii civile contractate in România? Tribunalulă a răspunsă prin negativă şi a respinsă, în lipsa pîrîtului, cererea unei d-ne St., care chemase in judecată pe Regele unei ţări vecine pentru o poliţă subscrisă de talălu a cestuia. Afacerea va merge mai departe în cercetarea Curţei.
Limba franceză predată Româniloru fără profesoră,
în timpă de ună ană. — Limba engleză predată Româniloru fără profesoră în timpă de ună ană.— ţ)are lini bistiee săptămânale pentru iote clasele, redactate în româneşte (cu pronunţarea figurată) de d-nulă H. Lolliot, profesoră la liceulă sf. Gheorghe, în Bucurescî. — Metode pentru ci înveţa singurii a scrie şi ’a vorbi limba franceză şi cea engleză.
Preţulă abonamentului: Pentru limba franceză: Ună ană (cursulă complectă), 9 florini; — şese luni, 4 fl. 50 cr.; — trei luni, 2 fl. 25 er.
Pentru limba engleză: Ună ană (cursulă complectă). 18 florini; şăse luni, 9 fl.; — trei luni, 4 fl. 50 cr.
Cererile de abonamente se adresâză: D-lui H. Lol liof, Bilevardulu Elisabeta, Băile Eforiei. — Bucurescî (România).
Becleanu, Septemvre 1887 v.
Domnule Redactorii! Reuniunea învăţâtoriloră rom. gr. or. din districtulă Făgăraşului în ăstă ană şi-a ţinută adunarea generală în 4'lele de 20 şi 21 Septemvre a. c. st. n. în comuna romănescă de lângă Fâgăraşă, Beclean. Convocarea a dunărei dimpreună cu programulu ei s’a publicată şi în diaruîă nostru cuolidiană „Gazeta Trnn silvaniei* nr. 198. Despre decurgerea acestei adunări înveţâtorts î şi despre obiectele mai de importanţă des-voliate în acestă adunare voiu să raporteză ceva onoratului publică cetitoră.
Şedinţa 1. Duminecă 20 Senlemvre a. c. a. m. învăţătorii au asistată in corpore la serviciulă divină celebrată în Biserica dm Becloană de M. O. d. adm. pro', luliu Dană, însoţită de pieoţd Vincenţiu Grama, preşedintele reuniunei, şi George Ludu, preotă şi învăţătură în Preşmeră. Din biserică d-nii membrii ai acestei cor-poraţiunî au intrată în odaia mai mare a sediei elementare din Becleanu, unde s’a deschisă şedinţa prin preşedintele d-nulă Vincenţiu Grama. Presenţî au fostă ună numără mai mică de învăţători, Pâr. adm. prot. luliu Dană şi preoţii George Ludu din Preşmeră şi Nicolau Aronă din Galaţi.
Şedinţa II. Duminecă 20 Septemvre a. c. p. m. Numărulă învăţâtoriloră presenţî s’au înmulţită, eră dintre preoţi au mai venită păr. Iosifă Literată din Luţa. Industria domestică în scotele poporale, disertaţiune de George Dobrinu. Acestă obiectă din programă s’a per-tractată cu multă atenţiune, deorece industria domestică este unulă dintre obiectele de învăţământ 0 mai nouă care trebue introdusă în scdlâ. Dreptă aceea după cetire şi ascultare disertaţiuuea d-lui Dobrină s’a preiată comitetului centrală, pentru ca acesta principiile din ela-
se pote mai lesne şi mai complectă aprecia în industria lui casnică. Românii, fie cei din România liberă, fiă cei din alte ţări, toţi te isbescă prin frumosulă, arrno niosulă şi blândulă, în forma, ornarea şi coloritulâ cos-tumeloră loră, precum şi a totă ce ţine de industria res-trtnsâ a vieţei loră (fdnice.
Cu totă deosebirea în cestiuni de detal u, costumele românesci păstreză aceeaşi notă caracteristică, lie ele ale celoră din Banat ti, din Bucovina seu din Transilvania, fie ele ale Româniloru din Muntenia, din Moldova seu din Oltenia. In tote aceste regiuni, eunoscă-toruiă şi obiervatorulu de bună credinţă, nu pote decâtă a admira sentimentulă frumosului unită cu simplitatea şi decenţa totă deodată. V ioiciunea, simplitatea, blândeţea şi decenţa Românului suntă întipărite, zugrăvite pe lucrurile făcute cu mâna sa.
Când vorbimu de industria casnică a Româniioră, de portulă loră în specială, înţelegemă pe ţărani, vorbi mă de îmbrăcămintea loră, er nu pe orăşeni, căci la aceştia, prin forţa lucruriloră chiar, a dispărută carac-terulă curată naţională în portulă şi traiulă loră exteriorii.
Dăr ni se va 4<ce, ce interesă p6le avea acăstă cestiune a gustului care preşede la lucrările manuale ale ţăranului română? Nici unulă altuia decâtă acela de a pune în evidenţă unu faptă, ună adevără. Spuserămă mai sus, că diferitele însuşiri ale caracterului Românului, ca ş.i ale oricărui altă poporă, suntă întipărite, zugrăvite pe
borată să caute a-le pune în praesă şi-a mijloci ca industria domestică să se introducă câtă se pote mai cu-rendă şi în seolele ndstre de pe teritoriulă reuniunei a-eesteia.
Dispunendu reuniunea de timpă şi fiindă învăţătorii membri în numără mai completă de faţă, preşedintele a pusă la ordinea cailei tema: Carî suntă căuşele pentru care absenţiile şcolare suntă pre numerose şi prin ce s’ar putea delătura acestă inconvenientă împedecătoru în instrucţiunea poporală. Membrulă Ioană Capătă, fiindă însărcinată cu elaborarea acestei teme a descoperim prin cetirea manuscriptului său următorele cau.se cari facă să fiă absenţii multe în scălă : 1) ncinteresarea şi puţinulă controlă celă are direotorulă şcolară, (preotnlă), comitetuiă parochială, protopresbiterulă şi pre venerabi-lulă Consistoră faţă cu scola, 2) indiferentismulQ orga-neloră politice faţă cu esecutarea absenţiiloră şcolari; 3) raporlulrt în multe locuri rău între învăţâtoră şi preotă;
4)	ocupaţiunea eleviloră la economia întreprinsă de părinţi; 5) sărăcia poporuhf; G) îndărătnicia părinţiloră de a-şî da copii la scălă ; 7) nestabditatea învăţătorului în postulă său (desa schimbare dela ună postă la altulă) 8) depărtarea scălei de elevi; 9) morburile cari graseză pe unele locuri, şi 10) invăţătorulă însuşi e de vină mai de multe ori că în scola sa suntă absenţii multe.
La fiăcaie causâ prelegătorulă Ioană Capătă a a-rătată şi mijloeele pentru delâturarea răului. Reuniunea a luată la desbatere acestă lucrare punctă de punctă şi i î colea a întregit’o său a lăsată afară din espune-rile ei.
Duminecă in 20 Septemvre a. c. sera după şedinţa I, şi a II. a urmată o petrecere socială de jocă premersă de o producţiune literară a învăţâtoriloră dela scăla din Becleană George Tallană şi Nicolae Ludu cu elevii loră în loealulă scâlei, fiindă venitulă destinată fondului ren-niunei. Petrecerea şi producţiunea au reuşită pe deplină.
Programulă produeţiunei literare a fostă: 1) Cuvântă de deschidere rostită de preşedintele reuniunei; 2) »Hai ia vale", poesiâ de C. Porumbiscu esecutată de corală eleviloră; 3) »Nevoiaşulă“, poesiă de A. Pană, declamată de ună elevă; 4) »F6iă verde de ştejarO*ţ poesiă de V. Alexandri, esecutată de corală eleviloră!
5)	„CânlecQ populară*, esecutată solo de o elevă; 6) ,Sub o culme de cetate', poesiă esecutată in duetă de două copile şi doi copii; 7) »Uuă dialogă* despre delâturarea beuturei de vinarsă şi îmbrăţişarea meseriiloră între elevi; 8) Aurora*, poesiă, esecutată in duetă de George Taflun şi Nicolae Ludu şi 9) »Cerescule înnpe-rate«, poesiă esecutată Je corulă eleviloră. — Tote a-cest ea au reuşită spre deplina mulţâmire a publicului asistentă. Venitulă a fostu bunişoră. Deşi FăgăraşulG e numai o palmă de locă depărtare de Bedenă, de unde credeamă că intehginţa de acolo va veni la acestă adunare învăţătorescă în numără însemnată, totuşi afară de Părintele adm. prot. luliu Dană, căpitanulă Bârsană şi învăţătorulQ Raţă, pre alţii n’am văijută.
Şedinţa III. Luni în 21 Septemvre a. c a. m. In acestă şedinţă, care a durată patru 6re. s’a desbătulă tema: Care este causa, pentru care grădinile şcâleloru nu se spnrescă şi pentru ce unii învăţători avendu pămentu pentru grădina de şcolă mi-lă cultivă spre instruirea şcolar Horă în grădinărită şi ce mesurî ar fi de a se Im j pentru a se da ună aventă mai mare în instruirea a-cestui ramă folositoru? Prelegătorulă acestei teme a fostă membrulă Nicolae Ludu. Au urmată mai pre urmă diferite propuneri, şi incheerea adunărei.
lucrătile făcute cu mâna loră, şi decă mulţi, fdrte mulţi, sciu acestă lucru, suntă alţii Insă carî, seu nu-lă sciu, seu nu voescă a ţine seină de elă. £că der unde stă importanţa cestiunei pe care o schiţămă aci.
Industria domestică a Rotnâniloră ţărani a preocupată nu numai pe connaţionalii loră, der chiar şi streinii de multe ori sa’u interesată de ea. Intre alţii, d. Kohl-mann, profesoră la scola imperială de industrii din Viena, s’a ocupată cu ună deosebită interesă de industria domestică a ţăranului română şi ruteană din Bucovina. Acestă studiu ală profesorului a fostă adusă la cunos-cinţa ciiitordoră din ţâra nostră, în colonele „Voinţei Naţionale,“ în Februariu a. c.
După admiraţiunea pe care obiectele de mână şi mai cu semâ costumele ţăraniloră bucovineni, mai cu semă acelea merate de Români, au suscital’o Ia d-nulă Kohlmann, suntemă siguri că era să încerce acelaşi sentiment ă decă studia şi costumele şi celelalte lucrări de mână ale ţăranului română din România, şi ar fi făcuţii în privinţă-le aceleaşi aprecieri, mai multă decâtă drepte, ca şi pentru bucovineni.
„Legendele şi poveştile Românului şi Ruteanului bucovineană, cjise d-sa, au ună adencă simtă poetică; ele nu suntă produsulă unei fantasii orientale, care încurcă mintea, ci din contră, ele isvorescă din afumjimea unei inimi duiose, încâtă cu adevărată cuvântă se potă numi o creaţiune politică în care ună spirită luminată şi ună cugetă curată stăpâneşte şi conduce fantasia,

Nr. 222.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
învăţătorii din tra -tele profopresbiteralî Fâgîraşă şi Cohulmă arr.O fostă bine reproş ntaţi, er’ cei lin pro'o-presbiteralulă Agnitei au lipsifu cu toţii, deşi erai departe unele comune din acestă tractă numai de 1 6ră de loculfl tinerei adunărei generale. O e învăţătorii din Galborii, Boholţă, Gincu-mare, Sorşă, Merghindeală etc., cari suntă forte aprope de Beclână, din ce oausă au lipsită dela conferinţa lord impusă de lege? Părintele protopresbiteră Sabină Piso, care e conducătorul învăţă-toriloră din tractulă Agnitei, ar pute reeerca pre ase menea învăţători, cari nu-şî împlinescă datorinţa, şi a’i pedepsi conformă legei; escepţione făcândă de caşurile de bo'ă seu de alte grave caşuri. O astfelă de neinfere sare a bună seină va ajunge şi la urechile Venerabilului Consistoră archidiecesană.
Atâta despre decursulu adunărei generale a învă-ţâtoriloră rom. gr. or. din districtulă XI Fâgăraşă, ţinută in Beclenă Ia 20 şi 21 Septemvre 1887.
La anulă viitoră adunarea se va (ine, unde? acolo unde va decide comitetulă centrală ală acestei corpora-ţiunl.	Unulu din cei de faţă.
Informaţiunî comerciale din România. -- Camrra de comerţă şi industriă din Focşani a făcută cunoscută celei din Braşovă. că adeseori se ivescă caşuri în Focşani, că representaiiţî ai caseloră comerciale mai mari, fiă că nu eunoscă piâţa, fiă că voescă a-şi mări coman-dele, recomandă aceloră case persdne, care se bucură de ună credită dubiu seu care merită numai ună credită restrînsă. De aci vină tristele urmări, că persrinele neoneste vendă marfa pe orî-ce preţă, bani numai se esă, fără a se ţină de obligamentele luate faţă cu firmele ce le-au acordată credită. De falimentă nu se îugrozescă, din contră le consideră ca ună mijlocă de înavuţire. De altă parte sufere comerţulă cinstită, de-6rece concurenţa nesolidă îlă face imposibilă şi aşa nu işi pote implini îndatoririle sale. De aceea camera comercială din Focşani recomandă, ca representanţii case-lorfl nâstre comerciale să se informeze totdeauna la ea despre tolă ce privesce afacerile pe piâţa aceea, sperând că în modulă acesta se va pute evita păgubirea corner ciului.
Avisu No. 2. Pentru furnizarea pânei şi ovăzului nece are Irupeloră armatei c. reg. în timpulă de!a t Ia nuarie pănă la finele lui Decemvrie 1888, se voră ţine trădările oferteloră în scrisă precum urmâză:
In localulu oficiului intendanţei c. r. a corpului 12 la 27 Octomvre n. 1887 pentru staţiunile Gisnâdia şi Mediaşă.
La magazinulu c. r. militarii de aprovisionare în Alba-Inlia, la 28 0 tomvre 1887 pentru staţiunile Albv lulia, OrăşMâ şi Abrudă.
La magazinulu c. r. militarii de aprovisionare în Bmşovii, la 28 0 tomvre 1887, pentru staţiunile Cod ea, Ghimbavă, Hălhii şi Bodă; la 29 Ojtomvre 1887 pentru staţiunile Sânpetru, Feld 3ra, Cârstiană, Beşnovă şi 0 dârheiu.
Articulii ce au a se asigura pentru fiecare staţiune şi cifra cantităţii loră, apoi condiţiunile de tratare se cuprindă în publicaţiunea I. Nr. 5885 d-to Sibiiu 13 Oc-tomvre 1887 ce s’a trimisă oficieloră politice, camereloră de comerţă şi industriă, reuniuniloră economici etc. şi care s’a afişată în publică în staţiunile unde sunt a se fur-nisa articulii necesari.
Tote condiţiunile de furnisare se potă vedea la insti tutele militare de aprovisionare în Sibiiu, Alba-Iulia, Braşovă şi C!uşiu; aceste din urmă in-siitute dau fiecăruia eOlele cu condiţiunde tipărite pe preţulă de 4 cr. de c6!a tipărită. Sibiiu, în 10 Octomvre 1887. Dela intendenţa c. r. a corpului 12.
Dare (lo seină şi mulţămită publică.
(Urmare din Nrii 176—184 ai »Gaz. Trans.*)
Comitetulă de ajutorare, constituită la 24 Aprilie a. c. st. n, în comuna Galaţî de lângă Fâgăraşă, în ţâra Oltului, spre a aduna ajutore îu favorea celoră nenorociţi prin focă din acestă comună, după ce a mai primită ajutore diu partea marinimoşiloră contribuenţî, tM continuă darea de semă începută şi publicată în Nrii 176 —184 din »Ggz. Trans.“ mai departe, şi arată că au mai incursă ajutore:
24. Dela On. domnă Iacobi Zorea, notară cerc. în VlădenI 5 fi. 40 cr v. a. colectaţi dela p. t. domni: Iacobă Zorea, not. cerc. (Vlădenî) 1 fi., Toma Potcovă, primară (Vlădenî) 50 cr, Vasiliu Belciu, eas^ară (Vlă denî) 50 cr., Iacobă Baleoşă, parochă (Vlădenî) l fi., Ioană Podariu, proprietară (Vlădenî) 40 cr., Iacobă Zorea, capelană (Vlădenî) 50 cr. Iohan Gross, birtaşă (Vlădenî) 50 cr. şi Comuna Vlădenî 1 fi. Suma 5 fi. 40 cr. v. a.
25.	Dela On. domnă George Ludu, capelană gr. or. şi învăţătoră în Preşmeră 5 fi 57 cr. v. a. colectaţi dela p. t. domni: George Ludu, capelană şi învăţă'oră, (Peşmeră) l fi., lrodionă Fratcşă, învătătoră (Preşmeră) 50 cr., George Ş irariu, învăţătoră (Preşmeră) 50 cr., Nicolae Grâciună, boltaşă (Preşmeră) 50 cr., Nicolae Ma nica (Preşmeră) 10 cr., George Popoviciu junior (Preş-meră.) 30 cr , George Popoviciu senior (Preşmeră) 5 cr.. Vasiliu Aid ea (Preşmeră) 10 cr., N. Şandru (Preşmeră) 8 cr. C. Şandru (Preşmeră) 10 cr., Radu Stelea (Preş-meră) 5 cr., D. Cranga (Preşmeră) 5 cr., A. Bălăşcuţă (Preşmeră) 10 cr., N. Frateşă (Preşmeră) 4 cr., Frâţiiâ ,Co;ţiu (Preşmeră) 10 cr., D. Dogariu (Preşmeră) 10 cr., G. Milană (Preşmeră) 10 cr., N Cârstea (Preşmeră) 10 cr., Nicolae Bălăşcuţă (Preşmeră) 40 cr., George Călbo-reană (Preşmeră 50 cr., G. Roşea, epitropă (Preşmeră) 50 cr. şi Eiiseiu Haida, gendarmă ees. jeg. (Preşmeră) 30 cr. Suma 5 fi. 57 cr. v. a.
(Va urma.)
Uiţi ine sciri.
Belgradă, 18 Octomvre. Negocierile pentru eonvenţiunea comercială cu România suntu pe isprăvită. Erî s’a primită aci proectulă de con-venţiune trimisă din Bucuresci.
Berlină, 19 Octomvre. „Kreuz-Zeitung“ asigură că cercurile militare vieneze au informaţii despre concentrarea de trupe rusescî la graniţa austriacă. Soirea acesta a redusă în modă eons;-derabilă credinţa în păstrarea păcii.
Belgradă, 19 Octomvrie.—Sinodulă sârbescă a hotărîtă înfiinţarea unui patriarehatu sâr-bescă independentă. Guvernulă e invitată să realiseze acostă hotărîre.
Sofia, 18 Octomvre. — Sgomotulă privitoră la voiagiulă principelui Ferdinand I este cu to-tulă falsă. Ieri Alteţa Sa a primită în audienţă pe d. Stoiloff.
SC1EI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
BELGRADU, 20 Octomvre. — La graniţa Serbiei s’au concentrată de eri vr’o 500 de Ar-năuţt lângă localitatea Maoritz. Eri au năvălită pe neaşteptate Arnăuţii la Materova, au atacată trei posturi de graniţă serbescl, acestea însă au respinsă pe Arnăuţi după o luptă mai îndelungată. Din partea Sârbiloră suntă doi greu răniţi. Perderile Arnâuţiloră nu suntă cunoscute. A(Ji se aşteptă o nouă năvală.
SOFIA, 20 Octomvre. — In cercurile oficiale se asigură, că audienţa Metropolitului Cle-
ment la prinţulă Ferdinand nu s’a ţinută, fiindă că a fostă cerută în modă necuviinciosă.
DIVERSE.
Descoperirea fosforului — La finele lui Saptem-vre 1887, s’au împlinită 200 ani de când pe cunoscuta insulă numită a păunilorâ, de lângă Potsdam, se făcu o descoperire, a cărei însemnătate rămase ja se aprecia d’o epocă mai târejiă şi mai alesă de epoca năstră. Insula păuniloră era pe timpurile d’atuncl unulă din locurile cele mai neplăcute, ună locă vrăjită ală locuitori-loră dimprejură, din causă că ea servi odinidră ca locă de jertfă păgâniloră, locuitorii băştinaşi ai acelei localităţi, şi amintirea de astfelă de lucruri impresionabile se menţine mereu în poporă. împrejurarea se mai agravâ şi prin faptulă că în acâstă localitate blăstămată de poporă se stabili ună omă care făcea totă felulă de lucruri misteriâse umblândă cu foculă şi cu aburulă ca şi cu semenii săi şi care nu suferia pe lângă dânsulă de câtă ună servitoră cu ochii înfundaţi în capă şi ună câne mare negru. Numai acâsta era d’ajunsă a surescita superstiţia poporului asupra unui asemenea colonist şi mai alesă în vremurile d’atuncl. Acelă timpă era e* poca alchimiei, a căutărei petrei înţelepţiloră, a artei d’a face aură. Ună asemenea producătoră de aură apăruse la 1680 pe insula păuniloră unde îşi făcuse o căsuţă şi ună laboratoră. Pe elă îlă chema lohanes Kunkel, şi a fostă chemată de cătră marele archiduce din Dresda — unde locuia pănă atunci — ca să vină la Potsdam să-i fabrice aură, dâr Kunkel nu isbuti a-i satisface dorinţa, în schimbă însă elă reuşi a compune ună felă de sticlă colorată şi a fabrica din ea vase frurndse prin care îşi câştigă fa vâr ea archiducelui in aşa gradă, încâtă acesta îi dărui insula.
Kunkel experimentă mai departe şi pe la finele lui Septemvre 1687 avu noroculă a descoperi o materiă, ună minerală pănă atunci necunoscută şi pe care îlă estrăgea îu formă compactă în beţe de lungimea şi grosimea unui degetă. Din aceste beţe eşia o licăreaiă rară; decă se lua ună asemeuea băţă în mână, licărâla se transmitea îndaiă pe piele, exalândă ună abură nşoră, der de ună mirosă tare, neplăcută şi înecăciosă, âr dăcă se aprindea băţulă, elă da o lumină care se putea vedâ departe şi încă într’o lucire admirabilă. Kunkel numi acesta rară minerală „fosfor*, şi jubileulă lui a căzută tocmai în	trecute. CâţI-va ani după mârtea (1688)
protectorului său, Kunkel părăsi insula păuniloră şi chiar casa sa din Klosterstrasse din Berlină, chemată fiindă se duse la Stoekholm unde regele Garol XI din Şvedia îlă primi cu mari onoruri, îlă numi consilieră şi înspec-toră peste t6te minele dându*i şi titlu de »baron Kunkel de Lowenstern*. Elă muri la începutulă secuiului ală 18-lea Printre pescarii din Potsdam şi astăzi mai e-sistă superstiţia că pe insula păuniloră se plimbă spiri-tulă unui producătoră de aură. Stafia însoţită de ună câne negru se plimbă nâptea pe insulă mai alesă vara, aşa focă âmenii._____________________________________
Rectificare. In Nr. 220 ală ,Gaz. Trans.» la scirea (Jilei a 12-a, în locă de Cisnădiora, să se cetăscă: Guş-
teriţa.	__________________________
f'St* Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GllOSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I. Ciur cu.___________________________________
Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresiaun.
Dreptă aceea totă asemenea de adâncite şi de sentimentale suntă şi formele şi amestecarea culoriloră cu cari suntă confecţionate pro fusele industriei domestice în Bucovina". Mai departe: „Amestecarea culoriloră se deo-sibesce dela ună judeţă la altulă. Aşa bunădră cei din plasa Cernănţului şi Cotmaniei iubescă culorile mai deschise, âr cei dela Storuţină, Câmpu-Lungă, Râdăuţă pe cele mai înshise. In genere amestecarea culoriloră face o plăcută impresiune. Prin acâstă amestecare armoniosă şi estetică Românulă şi Ruteanulă scie să provdce ună efectă plăcută. Roşu, venătă, galbenă, verde cu albă negru şi auriu, acestea suntă culorile polihromic», cari facă o minunată impresiune. Pe lângă acestea adesea se (Jăresce şi câte o schimbare ritrnatică, care bate în roşu, mai alesă roşu-închisă, galbenă, albă, negru şi albastru. Acâstă variaţiune ne amintesce de polihromia elină şi care se manifestă mai cu iernă la brânele (cin-gfitorele) femeiloră bucovinene.* — „Muntenii din Bucovina în mişcarea loră intelectuală au mai multă sentimentalitate. Jalnicele loră melodii şi poesiî au nisce sunete melancolice. Aceste sunete simţifâre, aceslă doră adâncă pătrumfătoră se manifestă la ei, după cum am vâtjutfl la covdrele locuitoriloră munteni, şi în amestecarea culoriloră în care preponderâză albastra, rosu-în-chisfl, negrulă şi surulă*.
Nu ună Ron âuă vorbesce în termeni atâtă de favorabili pentru ţăranii români, ci ună Germană specială şi cu cunoscinţe vaste în ale industriei.
Dâcă ună străină, cum este profesorulă Kohlmann, este datoră — voindă să fiă imparţială — să ţie soco-telă de aceste calităţi ale Românului, ce trebue să spu-nemă de acei scriitori dela noi, cari i le tăgăduescă ?
(Voinţa Naţională).	C. A. Filitis
o 3sto:f>t:e: tiedribxijA..
de Maurice Reynold, traducere de Ioana E. Prodanu.
(Urmare.)
Ioana îşi întdrse capulă cu vioiciune şi fixa pe tî-nărulă, ca şi când ar fi voită să-i pună o întrebare. Insă dipiomatulă se arătă nepâsătoră, şi juna fată muş-cându-şî buzele, râmase ’n tăcere.
— Să ne scoborîmă de pe munte, şi să ne îndrep-tămă spre alea Marteaux, căci nu mai avemă timpă, tjise ddmna Brissac, care se’ntârse cu grabă, urmată de în-trega mică trupă.
Era pe la 10 <5re sâra, şi sala cea mare a Redutei era plină d’o lume elegantă, care furnica în tdte părţile, dându’i aspectulă unui vastă caleidoscopă.
Americanele costumate â la Worth şi asemănândă unora gravuri de modă, se strecurau prin mulţime cu nepăsarea loră caracteristică; micile belgiane, mai rotun-j6re, însă mai puţină fine ca fetele altoră ţări, se nisu-iau din t6te puterile a imita, în eleganţa mişeăriloră, pe rivalele loră, fără a le succede pe deplină. T6te cochetau, cochetau şi rîdeau cu o veseliă, cu o însufleţire, ce
amă putea-o asămăna cu strigătele, mişcările sprintene ale dspeţiloră gârăitorî d'ntr’o cuşcă în momentulă când li se aruncă grâulă.
Aici, grâulă era reprezentată prin tineri de diferite naţionalităţi, cari îmbrăcaţi cu gustă, în negru şi cu cravată albă, se plimblau în lungă şi ’n lată ochindă şi a-grăindă femeile. £r ele, şedendă comodă pe scaune de catifea roşiă, puse dealungulă păreţiloră îndărătulă cold-neloră, conversau voiosă cu câte-o frumdsă din provincia. Tote damele, îmbrăcate în toalete deschise şi stră-lucitore, purtau pălării rotunde, împodobite cu pene său încărcate de flori, ceea ce le dădea ună aeră de răs-fâţare.
D-lă de Beaulieu, purtândă ună monoclu înşurubată pe ochi, percurgea sala balului glumindă cu ună tînără blonda, care avea ochii albaştri şi privirea liniştită.
—	Eu mă miră, cjise ataşatulo, cum de domnişărele de Werrieres să nu fi sosită încă, când sciu că ele scapără după jocă; cea mai mare cu osebire n’ar pută lipsi dela vr’ună valsă pentru multă. Sunt curiosă să vădă ce impresiune voră produce asupra ta.
—	Insă ele nu voră produce nici o impresiune, dâcă în faptă ele suntă aşa precum tu mi le descrii : tinere cochete, îndrăsneţe şi inconsecvente. In acâsta nu aflu nicidecum idealulă meu despre femeeâ.
(Va urma.)
Nr. 223.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887,
Oxu'ftaft!	b nr sa <1® Vîcm
II ursa <1® ESucuresci.
din 17 Octomvre st, n. 1887
9690
Rentă de aură 5°/0 . . . 99 85 Rentă de hărtiă 6%	.	. 85.75
tmprumutulfl căilorfi ferate
ungare................149.25
Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căilor fl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) . . . .11422 Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu ci. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi..................104.—
Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vinfl ung.................—
Imprumutuifl cu premiu
ung..................... 122	75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 8095 Renta de	arg. austr. . .	82	25
Renta de aurii austr. . . 11210 Losurile din 1880	. . . 135.—
Acţiunile băncel austro-
ungare	.............. 884	—
Act. băncel de creditfl ung. 284.75 Act. băncel de creditfl austr.283.70 Argintulfl —. — GalbinI împărătesei	..... 5.93
Napoleon-d’orI	....	9.93
Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125 50
Cota oficială dela 5 Octomvre st. v. 1887.
Cump.
vend.
Renta romană (5°0),
Renta rom. a mort. (5°/0)
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	tone. rural	(7°/c)	.	.
*	n	»	(3°/0)	•
»	*	urban	(7%)	.	.
*	»	»	(6°/o)	.
>	(5°/0)	.	.
' Banca naţională a României 500 Lei--------
I Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
j «	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14. V*
93Va
96—
91—
34—
105—
918/*
103—
96—
87‘/.
9 «Va 97— 92— 36-106— 921/* 104— 97— 88Vi
Bancnote austriace contra aură.
2.03
15.—
2.04
Cursuiu pieţei Braşovâ
din 18 Octomvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.57 Vend.
Argint românesc................
Napoleon-d’orI.................
Lire turcescl..................
Imperiali......................
Galbeni........................
Scrisurile fonc. »Albina» 6% .
n	*	n 5°/o .
Ruble RusescI.................
Discontulâ ...	*
»	8.50
»	9.87
»	11.21
»	10.21
*	5.86
»	101.—
*	98.-	-
»	109.—	»
7—10°/9 pe ană.
IU
102,
99,
110,
vis ii!
Facfl cunoscuta Onor. publicfl cmncă ml-au sosiţii stofe	franţuzeşti englezeşti de
tomna şi de ernă.
Unfl rânda de haine completa îla faca în 48 ore, 6ră o păreche de pantaloni în # 6re.
Roga pe Onor. publica a onora cu nu-
merflsă clientelă. ZSlâMOND ÂRON,
croitoru de bărbaţi.
2—3	Uliţa Yămei Nr. 8.	1»
(Avisu d-loru abonaţi/
Rugă mu pe d-uii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s5 binevoiască a scrie pe cuponul A mandatului postalu şi nuinerii de pe fâşia sub care au primita cjiarulft nostru până acuma.
Domnii ce se abon&ză din nou sS binevoiască a scrie adresa lămurită şi s6 arate şi posta ultimă. ADMINIST1L „GAZ. 'IRANS “
Sosirea si plecarea trenurilorO si posteloru în BrasovO.
I.
Tren ul 0 TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
a) Dela
h) *
c)
d)
e)
a) Dela » y>
c)	Din
d)	» e) „
Plecarea trenurilord:
1. Dela Braşovu la Feşta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. mixtQ Nr. 315: 4 ore 01 minută diminăţa.
2. Dela Braşovu la Buouresoi: accelerate Nr. 302: 5 6re 37 minute dimineţa. mixtQ Nr. 318: 1 6ră 55 minute după ametjî.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Poşta la Braşovâ:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amătjl. mixtQ Nr. 316: 9 6re 52 minute săra.
2. Dela Buouresoi la Braşovu:
accelerate Nr. 301: 10 6re 12 minute sera. mixtQ Nr. 317: 2 6re 32 minute după am6(JI.
A.	Plecarea postelorfi:
BraşovG la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ore 80 min. după am&ji „	„	Zizinu: 4 Ore după amCdî.
,,	în	Secuime (S. GeorgI): 1 oră 30 minute nopîea.
„	la	Făgăraşul 4 Ore dimineţa.
„	la	Săcele: 4 <5re dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernesci-Branu la BraşovQ : 10 Ore înainte da ame<Jl. Zizinu la Braşovâ: 9 Ore a. in.
Secuime la BraşovQ: 6 dre sera Făgăraşii la BraşovQ: 2 6re diminOţa.
Săcele la BraşovQ: 6 Ore 30 minute sOra.
Pnblicaţiiniîe „CANCELARIEI NEGRUŢIU

GHERLA — SZ.-UJVAR.
•	AMICULU FAMILIEI. ţ)iara beletristice şi enciclo-44 pedicâ-literarâ cu ilustraţiunî, CursulQ XI. — Apare
în 1 şi 15 <Ji a lunei în numeri de câte lVa—2x/a cole
• cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-44 siă, nuvele; romanurî, suvenir! de călOtoriâ ş. a. — 44 Mai departe tracteză cestiuni literare şi scientifice, cu 44 reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu 44 atenţiune vieţa socială a RornânilorQ de pretutJndenea, 44 precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi slrăi-44 nătate; şi prin umorâ dulce şi satiră alesă nisuesce 44 a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele 44 vieţei; şi peste totQ nisuesce a întinde tuturorQ indi-44 vitjilorâ din familiă o pettecere nobilă şi instructivă. 4$ — PreţulQ de prenumeraţiune pe anulQ întregQ e 4 fl. 44 pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, 41 plătibili şi în timbre poştali.
41 PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică
•	şi literară. CursulQ XIII. — Apare în broşuri lunare 41 de câte 21/*—31/* cole; şi publică articlii din sfera lu-41 turorQ sciinţelorQ teologice şi între aceştia mulţime de 41 predice pe dumineci, serbâtorî şi diverse ocasiunî, — 41 mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-41 literari. — PreţulQ de abonamente pe anulQ îniregQ
e 4? fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plătibili şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla 41 — Szamosujvâr, unde se mai află de ventjare şi ur-41 mătorele cărţi:
41 Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-4| vinarQ. PreţulQ 20 cr.
Ideaiulu pierdutu. Nuvelă originală de Paulina C. Z RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealuid pierdutuu — de Paulina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
41 Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu 4| Simu. PreţulQ 10 cr.
Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu 41 Simu. PreţulQ 10 cr.
41 Elu trebue se se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz 4| traducere de N. F. Negruţiu. PreţulQ 25 cr.
4| Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea H lui DragoşQ. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 cr. H Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-4| mann, de IoanQ Tanco. PreţulQ 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din .-fera educa-ţiunei. După Emest Legouve, membru alâ academiei, francese. PreţulQ 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulQ 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeîhe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulu 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfii. PreţulQ 30 cr,
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de Joanu St. ŞuluţQ PreţulQ 30 cr.
Carmen Syiva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnaziului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu porlretulQ M. S. Regina României. PreţulQ 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii volumQ de 102 pagine, cuprinde 103 poes.i bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 11. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de IoanQ PopQ ReteganulQ. UnQ volumQ din 14 cole. Preţulu 60 cr
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de
aurfl. Sludiu archeologicQ de 1). O. Olmesdu. PreţulQ 20 cr.
Apologia. Oiscusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de l)r. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiatâ de Dr. Gregoriu Sdaşi. (Opu eompletu ) Broşura 1. II. şi III. PreţulQ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tole trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu Cartea I. Ii. III. IV. cuprintjendâ materii forte interesante şi amusante. PreţulQ la toie patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr,
Biblioteca familiei. Cartea I. cuprindă materii forte interesante şi amusante. PreţulQ 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulQ 50 cr.
Economia pentru scâlele popor, de T. Rnşin. Ed.
11.	Pr. ţulQ 30 cr.
Indreptard teoreticii şi practică pentru înveţă
i
parandiaîi), a învăţătorilorâ şi a allorQ bărbaţi de scolâ, § de V. Gr. BorgovanQ, profesorQ preparandialQ. Pre- $ ţulQ unui esemplarQ cu porto francate 1 fl. 80 cr. r. § a. In literatura nostră pedagogică abia allămQ vre-unQ f opQ, întoctnilQ după lipsele scblelorQ nbstre în măsura § în care este acesta! pentru aceea îlQ şi recomandămâ § mai alesQ DirectorilorG şi învăţâtorilorQ ca celorQ în § prima liniă interesaţi.	§
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- $ mâni. D ; Vas. Gr. BorgovanQ. PreţulQ 15 cr. § Manualu de Gramatica iimbei române oentru seu- § lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesorQ 4 la gimnasiulâ din NăsăudQ. — ManualulQ acesta este § aprobatQ prin InallulQ MinisterO de cultâ şi instruc- 4 ţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie 1886 4 Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, ur- 4 mate de iertăciuni, epilaflă s. a. PreţulQ 50 cr. 4 Carte conducetore la propunerea calculărei în SCOla poporală pentru învăţători şi preparantjT. Broş. 4 I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialQ PreţulQ 80 cr.
Cele mai effcine cărţi de rugăciuni. ş
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugă- 4
eiuni ş cântări bisericeşti forte frumosâ ilustrată. Pre- 4 ţulu unui esemplarQ broşată 40 cr. legată 50 cr. le- 4 gatQ în pânză 60 cr. legatQ mai fină 60, 80, 90 cr. 4 1 fl., în legătură de InxQ 1.50—2.50.	4
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de ru- f găciuni şi cântă; I bisericesc!—frumosQ ilustrată pen- f Iru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea 4 jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulQ unui esemplarQ 4
Q 1* cr., — legată 22 cr., legală în pânză 26 cr. 4
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii f şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icone fru- § mose. PreţulQ unui esemplarQ trimisQ franco e 10 4 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. 4 Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei 4 de D-(Jeu urmalâ de mai multe rugăciuni frumose. Cu 4 mai multe iedne frumose PreţulQ unui esemplarQ 4 espedatd franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esern- 4 ol a re 5 fl. v. a.	4
Epistolia D. N. Isusu ChristosQ. PreţulQ unui §
meutulu intuitivă îu folosulâ elevilorQ normali (pre-1 esemplarQ iegatQ e 15 cr.

Tipografia ALEXI, Braşovâ.