GAZETA TRANSILVANIEI. se.A Ki ţ • I75ii-.A i BKAŞOVf, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" ŢESE ÎN FIECARE pi. Pe ană an fi 12 fior., pe şfese luni 6 fior., pe trei lur*î 3 fior. Soni»!?, «i străinătate: Pe an fi 40 fr.. pe s^se Iun! 20 fr., pe *v-î ine» 10 franci. ANULU L. 1 SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN^ZURILE: O seriă garmond 6 cr. şi timbra de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare sftfrsrţoato nu se ssrfît33aou, — Herusor'cts nu »s rotrămltu. 221 Joi, 8 (20) Octomvre. 1887. IN OU ABONAMENTU Ia 77 GAZETA TRANSILVANIEI. Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începută uuft nou abonament A pe trilnninlfi Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Pretulu abonamentului: ? Pentru Austro-Dugaria: pe trei luni „ ş6se 3 11. ® »* unu anu 12 ,, Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci „ şese „ 20 » unu anu 40 mai uşorii şi mai Abonarea se p6te face repede prin mandate poştale Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primită cjiarulfi. Domnii cari se vorii abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă Braşovtl, 7 Octomvre 1887. fiarele unguresc! din Cluşiu varsă focii şi pară asupra generalului Traianu Doda, din causa cunoscutei sale scrisori, ce a adresat’o preşedintelui camerei deputaţiloru din Peşta. Limbagiulă bărbătescă ală generalului a iritată mai alesă pe guvernamentalulu „Kolozsvar“, care şi cu acostă ocasiune nu se sfiesce a şî arăta arama. Numita f<5iă face o desperată încercare spre a răsturna aserţiunile generalului Doda. In arti-clulă său de fondă dela 13 Octomvre a. c. întitulată „Pasivitate ad absurdum“, „Kolozsvaru (jice între altele: „Ar trebui să justifice d-nulu Traianu Doda, pe ce basă susţine elu că direcţiunea de a(jl a politicei maghiare „ameninţă a face imposibilă vieţa şi desvoltarea naţională a poporului română,“ să justifice, că nerepresentarea in camera legislativă maghiară a valaliimei, socotite la trei milidne, nu a isvorîtă din propria voinţă a acestui poporu, din alegerea de bună voiă a atitudinei sale politice şi că nu ei (Românii) înşişi simtă causa că, abătendu-se dela si tuaţiunea din 1867 şi dela situaţiunea ce a ur mată după ea, astăzi numai ună singură deputată de naţionalitate valahă pdte ocupa locă în parlamentulă nostru“. „Pe câtă timpu d-lă generală în retragere Traianu Doda nu va dovedi acăsta, casulă în teinplată cu d-sa fi reşce nu p6te fi privită de câtă ca unu escentrică esemplu ală acsiomei „vo-lenţi non fit injuria,“ ca o formă de sinucidere tragi-comică prin care elă însuşi îşi nulificâ drep tulu său legală !... “ Mai departe (Jice f6ia cluşiană: „La aceea, că de unde îşi ia d-lu Doda acelă dreptu a da neparticipării sale de bună voiă la lucrările dietei înfăţişarea, ca şi cum „poporulă română” ar fi esclusu din cadrulă constituţiuuei: numai atunci amu pută răspunde când în loculu mandatului cercului său electorală, pe care nu Ta presentată, ar presenta o scrisore de acraditcre dată lui din partea întregului „poporu română.” „Aşadăr d-lu Traianu Doda a mersă ceva prea departe cu încrederea cea mare ce o are în sine, când vorbesce în numele întregului poporu valahă fără a avă scrisdre de împuternicire din partea lui; merge pră departe când generalul u cesaro-regescu în retragere işî închipuesce, că cu pasivitatea lui va nulificâ dreptulă constituţională ală regelui şi ală dietei maghiare şi valabilitatea legiloră sancţionate.“ Nimică decâtă sofisme şi ărăşi sofisme! Când cineva nu mai scie cum să-şî susţină causa nedrăptă îşi ia refugiulă la teorii şi apucături false şi absurde. Lăsămă pentru momentă la o parte ceştiu-nea dăcă şi încâtă suntă justificate aserţiunile din scrisdrea generalului Doda şi întrebămă prin ce-şî justifică „Kolozsvar” aserţiunea sa, că po-porulă română s’a esclusu elă însuşi de bună voiă din cadrulă constituţiune* şi că d-lă Doda nu se p6te considera ca representantă ală acestui poporă, dedrece are mandată numai dela a-legătorii din Caransebeşă ? Amă vrea să ne arate sofiştii şi terorişti dela fdia cluşiană măcaru unu singură casă în istoria statcloră, că ună poporă a preferită mai bine a fl asuprită, esploatatu maltratată şi lipsită de drepturile şi de foldsele vieţei de stată, decâtă a fi liberă, respectata şi părtaşă ală tuturoră aces-toră drepturi şi foldse! „Kolozsvar” vrea să ia în apărare teroris-mulă ungurescă, care a adusă lucrurile acolo ca numai ună cercă electorală română să p6tă fi representantă în dietă, provocându-se la pasivitatea Româniloră din Ardeală. Nu-i nimică mai comodă şi mai uşoru decâtă a pune vina pe „hoţulă de păgubaşă”. Româniloră ardeleni li s’a luată autonomia ţării, li s’au luată drepturile politice-naţionale, li s’a luată totu ce putea garanta câtuşi de puţină des-voltarea loră liberă în acesta stată şi acum totu ei suntă de vină, că astfelă, într’uuă modă ne mai pomenită în viăţa stateîoră moderne, au fostă scoşi cu totulă din cadrulă constitutiimei! După noi principala cestiune pusă de d-lu generală Doda este şi rămâne: Suntă său nu re-presentate atjî cele trei milione de Români în parlamentulă centrală ungară? — şi la acăsta întrebare răspunde însăşi f<5ia cluşiană c’ună nu semnificativă. Alta este apoi cestiunea postulateloră Româniloră ardeleni, şi a postulateloră Româniloră din Ungaria în privinţa acestei representărî. Fap-tulă că Românii ardeleni pretindă să aibă autonomia şi dietă provincială şi deputaţii loră să fiă delegaţi de acăstă dietă în parlamentulă centrală cum suntă delegaţi deputaţii Croaţiloră de dieta loră, nu schimbă nimicu din situaţiunea anor mală cc li s’a creată tuturoră Româniloră prin aceea, că nu li se dă putinţa de a-şî validita dreptele loră postulate naţionale pe cale consti tuţională. Este la rândulă regimului ungară de a se îngriji să afle modalitatea, ca să fiă representaţî în parlamentă şi cele trei milidne de Români şi pe câtă timpă se lucrăză tocmai în direcţiunea contrară, ca să fiă escluşî, generalulă Doda are dreptate, când susţine, că poporulă română nu mai are locă în cadrulă constituţiuuei ungare. Ne vomă esplica cu altă ocasiune mai pe largă asupra importantei oestiuni sulevate de tăia Cluşiană. Pentru a(jl vomă adresa lui „Kolozsvar”, cu privire la afirmarea, că generalulă Doda n’are mandată dela întregulu poporă română, încă numai următdrea întrebare: Are ddră d-lă Coloman Tisza mandată dela întrăga naţiune maghiară, când vorbesce în numele ei ? Nu este şi elă numai alesulă unui singură cercă ? şi credincioşi ai patriei unguresc!". Şi se provăcă la a-ceea, că ce ţărani destoinici au devenită din astfelă de Slovaci aduşi ca copii în Alfăld; cu alte cuvinte, ce creaturi miserabile au devenită din ei, cari renunţă la limba şi la naţionalitatea strămoşiloră loră pentru o miserabilă esistenţă şi cari trebue să se chinuiască pentru nisce trândavi Maghiari îngâmfaţi. Cehii şi uneltirile de maghiarisare. Sub titlulă: „Cum se pdrtă Ungurii cu copii Slovaci” scrie „Narodni Listy” următdrele: Foile din Festa aducă cu mare muîţămire scirea, că două sute de copii săraci ai Slovaciei au em'grată din comitatulă Trencină în Alfold (Ungaria de sudă). Aceşti copii de părinţi săraci suntă destinaţi să fiă maghiarisaţl pentru o bucată de pâne şi pentru multe bătăi dela cei cari îi întreţină şi să îngrijescă pentru sporirea poporu-ui alesă pe globulă maghiară. Acesta miserabilă co-merţă cu nenorociţi copii slovaci, care nu se înfăţişezâ mai bine decâtă ună comerţă cu Kulisî (hamali, muncitori) chinesî şi cu sclavi africani, s’a esecutată deja în anii de mai ’nainte, acum se apucă d-nii Maghiari din nou de acesta cu consimţămentulă ,tuturoră fiiloră drepţi Din paşalicnla Bistriţei. La 12 Octomvre n. s’a ţinută în Bistriţa adunarea de lomnâ a comitatului sub preşedinţa lui Banffy-paşa. Mai importantă a fostă desbaterea proiecteloră de bugetă ale comuneloră. Se scie că în cele mai multe bugete comunale pe 1887 au fostă în modă arbitrară şi nelegală şterse de eomptabilulă superioră sumele destinate şi de ani înscrise pentru şcolele confesionale şi pentru biserici, şi aceste şiorgerl le-a tăinuită înaintea comisiunei permanente şi a congregaţiunei. Numai târziu ajunse adunarea generală la cunoscinţa acestei procederî nelegale şi decise să supună din nou comuneloră spre esaminare bugetulă primită numai pe temeiulă ducerei în erOre a congregaţiunei şi apoi să se presint.e erăşî adunării generale. A-cestă hotărîre a anulat’o ministrulă de interne sancţio-nându-se prin acesta o grea nedreptate comisă cu autonomia comuneloră garantată prin lege şi cu singuraticele confesiuni. La propunerea advocatului Low s’a hotârîtă de altmintrelea, să se adreseze în acestă afacere o re-presentaţiune ministrului. Intenţiunea de a delrage scă-leloră confesionale şi bisericiloră din comitată contribui-rile bănesc! date de comune de mulţi ani necontraţjicândă legea, s’a manifestată — 4*ce corespondentulă din Bistriţă ală foiei „Sieb Deutsch. Tgbltt." — de altmintrelea nu numai în acea procedere necalificabilâ de a şterge eomptabilulă în modă arbitrară sumele, ci s’a ivită şi de atunci în singuratice comune în presiuni oficiale fără nici o jenă, câutândă a sili cu ajutorulă notariloră comunali pe j icjii comunali şi pe celelalte persOne oficiale, a nu înscrie în bugete pe 1888 sumele pentru şc6le şi biserici. Va să nu’i ertată să ne ajutămă cu banii noştri scoleie şi bisericile! Mai rău ca în cea mai detestabilă despoţiâ! In memoria Ini Iacobft Mureşianu. Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primită următă-rele telegrame şi scrisori de condolenţă : Valea-Bârgăului, 10 Octomvre 1887. Pe vredniculă părinte, marele Română şi neobositulă anteluptătoră alu dreptei ndstre cause în decursă de o jumătate de veacu, din inimă îlu deplângemă şi în veci nu-lă vomă uita. Vă rugămă respectuosă să primiţi şi împărtăşiţi din parte-ne nemângăîatei familie cele mai sincere ale ndstre espresiuni de condolenţă. lonu Dologa, Eliseu lulianu Danii, Pavelă Beşa. „Kronstădter Zeitung“ din locă scrie în numărulă său dela 1 Octomvre a. c.: „lacobii Mureşianu, editorulă şi proprietarulă „Gazetei Transilvaniei", care a fostă dusă la grăpă astădî, se bucura între conaţionalii să-i de-o mare vecjă. Fiulă răposatului, Dr. Aurel Mureşianu, redactorulă „Gaz. Trans.", a primită telegrame şi scrisori de condolenţă dela apiscopulă din Caransebeşă Popasu, dela preşedintele Academiei române Cogălniceanu din Bucurescî, dela George Bariţiu dm Sibiiu, dela prof. Teclu din Viena, dela episeopulă Meţiană din Budapesta şi dela alţii. Fii răposatului suntă Dr. Aurel Mureşianu, redactorulă ,Gaz. T«*rans.“, Iaeobâ Mureşianu, profesoră de musică In Blaşiu şi compositoră agreată, şi Traiană Mureşianu, sculptoră şi escelentă cântăreţă în Munchen. Fiica cea mai mare Elena este măritată după Iocotenentulă-colo-nelă Moise Groza, cea mai mică, Sevastia, după inginerulă Const. Davidescu.* Foia ungurescă din locă „Brasso« dela 1 Octom-vre scrie: „In (jiua morţii lui Iacobă Mureşianu, a editorului său, »Gazeta Transilvaniei* apăru încadrată în negru, Nr. 221. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. pe întrâgă pagina primă, anunţândă casulă de mârie Reposatulă a fostă membru onorară ală Academiei Române, membru fundatoră ală Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, directoră In pensiune ală gimnasiului guperioră rom. catolică din Braşovă, a fostă redactoră ală .Gazetei Transilvaniei* şi membru ală comitetului comitatensă şi ală represen-tanţei orâşenescl. A murită în etate de 75 de ani. Iiă jălesce o mare familiă. — Din incidentulă acestui casă de m6rte primâscă colegii dela fâiâ şi stimatulă ei re dactoră espresia sincerei nâstre condolenţe colegiale!" SOIRILE PILEI. Deputatulă ungurescă Dr. Iosifâ Kralik a cerută investigaţiune în causa decurgerei alegerei de deputată a lui Hertelendy Bela din cerculă electorală ală Canijei mar!. Causa cererei sale o motivă prin ur-mătârele puncte: Alegerea s’a făcută prin mituiri, a mituită însuşi candidatulă Hertelendy şi cu soirea lui s’au făcută în interesulă său şi alte mituiri; au mituită organele administrative şi me brii partidei lui Hertelendi: în fine au restrinsă libertatea de alegere a alegătoriloră, nelăsândâ să votiseze pe toţi alegătorii partidei contrare, âr din voturile celoră cari au votată pentru acăstă partidă, mai multe au fostă scrise în favorulă lui Hertelendy. Comisiunea censurătâre a dietei a ordonată cercetare. —x— Directorulă institutului corecţională din Aiudu arată într’ună articulă publicată de curândă în «Budapesti Hirlapa sistemulă introdusă de elă pentru instruirea a-restanţiloră. După spusa respectivului directoră ares-tanţii suntă în maioritate român!, fiindu Aiudulă în ţinută mai numai românescă. De aceea pentru instrucţiune suntă înfiinţate două scoli; română şi maghiară, avendă fiă-care sc6lă clasele sale şi fiâcare clasă despărţămintele ei. Românii car! sciu unguresce nu se trimită la seâla românescă, ci la cea maghiară; âr aceia dintre Români, car! sciu ceti şi scrie numai în limba loră, se trimită în clasele mai superiâre ale scâlei românesc!, unde se propune strictă limba maghiară, şi după ce se iniţiază în acâsta, sciindă puţină să şi vorbâscă, se »înaintăză« la scâlă ungurescă, unde — după căm spune directorulă — ună ană este de ajunsă pentru ca respectivii să ş! însuşăscă limba ungurăscă. Acei Român! însă, car! nu sciu scrie şi ceti, şi nu sciu nici unguresce, învăţă mai ântâiu la scăla românescă scrisulă şi cetitulă, trecă apoi — după ună ană — în clasele mai înalte ale scolei românesc! pentru a se iniţia acolo în limba maghiară, şi de aci trecă apoi la scăla ungurăscă, pentru ca se-şî în-suşâscă „limba statului*, să înmulţăscă „naţiunea". — Comentară nu mai trebue la aceste uneltiri de maghia-risare a arestanţilorO, de a căroră nenorocire profită Ungurii ca să-i desnaţionaliseze. De câteva (Jile plouă într’una în părţile Braşovului. Timpulă e fărte rece, aşa că de ace despre ea, era întru tâte capabilă a purta grije de averea şi bunăstarea ei. Cu tâte că ea se plângea că este lăsată în mâna sorţii, cei cari îşi dedeau silinţa să-şi câştige amănunte despre viâţă ei, sciau că ea îşi purta gospodăria în or- va trebui să se didâscă în Giula (Bâkâs-Gyula) în cimi-tefiulă greco-orientală română. 2. Tâtă averea mea mişcătâre şi nemişcătâre despre carea nu facă altă disposiţiune mai la vale şi carea să află la Lugoşă, Zsabar, Kekes şi Gyula, o destinezu pentru o fundaţiune greco-orientală română în Giula (Bekes Gyula) carea să pârte numele: vfundaţiunea Teo-dorii Papu şi adecă: a'i Scopulă „fundaţiunei Teodorii Pap“ este ca din venitulă curată anuală ală tuturoră averiloră mele să se împărţâscă stipendii anuali tineriloră greco- orientali români din Giula (Bekes Gyula; cari suntă săraci, lipsiţi de mijlâcele materiale şi studiâză la atare gimnasiu, a-cademiă ori universitate în Ungaria ori în streinătate. b) Acâstă fundaţiune va provedea cu stipendii în prima liniă pe nâmurile mele pănă la strănepoţi şi stră* nepdte, cari s’au născută dela trei surori ale mele şi umblă la orice scâlă, şi numai suma ce va rămânâ după stipendiarea neamuriloră mele, se va întrebuinţa pentru tinerii români greco-orientali din Gkda. c) Ună stipendiu fiă pentru nâmuri, fiă pentru tinerii români greco orientali din Giula, nu pote trece preste 400 fl, adecă: patru sute florini la ană, pentru o personă. d) Neamurile mele, întocmai ca tinerii greco-orien-tal! români din Giula, dâcâ suntă risipitori, ori nu facă propăşire îndestulitâre în învăţământă, suntă eschişi dela stipendii. e) Neamurile mele, râmase după trei surori ale mele, numai pănă la strănepoţii şi strânepotele mele de soră potă avâ prioritate înaintea tineriloră români greco-orientali din Giula, âră cei ce urmâză după strănepoţii şi strânepotele mele după trei surori ale mele, numai ca streini se potă lua în considerare la împărţirea stipen-diilorâ. f) Familia amicului meu Dr. Atanasiu Marianii Ma-rienescu jude la tabla regâseă din Budapesta şi a advocatului din Lugoşîi Ioane Nedelcu are d’a fi privită e-g»lă cu neamurile mele pănă la strănepoţi şi strănepdte. Va se 4*că: următorii din familia Marienescu şi Nedelcu pănă la strănepoţi şi strânepote, pănă când umblă la atare scolă, suntă a se provedea cu stipendii în prima liniă tocmai ca următorii suroriloră mele. g) Toţi aceia cari din fundaţiunea mea creată prin acestă testamente, voră primi stipendii, au să se nu* mâscă de stipendiştii lui Teodoră Pap. 3. Manipularea întregei mele averi, împărţirea sti* pendiiloră pe basa pune.1 ului 2), censurarea recurseloră şi a testimoniiloră, precum şi eschiderea dela stipendii, cu ună cuvântă: facerea tuturoră disposiţiuniloră necesari spre acelă scopă, ca fundaţiunea mea să corespundă intenţiunei mele că, adecă: neamurile mele pănă la strănepoţi şi strănepote ale suroriloră mele să umble la scâlă, şi ca tinerii români greco-orientali din Giula se aibă mijlâce materiale de a putâ studia la gimnasii şi la institute mai înalte de învăţământă, — o incredinţetjă Veneratului Consistoru greco-orientală română din Aradu, pe care-lă rogă cu de-adinsulă ca să caute su orî-ce preţă a susţine şi a Întrebuinţa venitulă curată ală fundaţiunei mele spre erescerea şi luminarea tinerimei greco-orientale române din Giula (’Bekes-Gyula). Dorescă tot-ae-odstă, ca spre orientare şi controlă socoţile anuale ale fundaţiunei mele, precum şi numele stipendiaţiloră să se facă cunoscute publicului română greco-orientală prin atare fâiă română, socotelele însă spre censurare şi întărire să se subştearnă în fiă-care ană la sinodulă eparchială ală diecesei Aradului, ori în casă de lipsă la Gonsisloriulă greco-orientală română ală Metropoliei nâstre din Sibiiu. Rogă deci pe Veneratulă Consistoră greco-orientală română din Aradă să bine-voiască a elabora şi ună stătută pentru manipularea fundaţiunei mele, împărţirea şi sumele stipendiiloră anuale, mai departe pentru modalitatea cum să se censureze şi publice socotelele fundaţiunei mele. 4. Bunei mele soţii Ofelia, dâcă ea va rămânea în stare de văduvă, pănă la mârte, lasă a i se plăti din tâtă averea mea suma de 30,000, fl. adecă: trei-tjecî de mii de florini valuta austriacă ca deplină escontentare, prin ce firesce încâtă şi dreptulă ei viduală basată pe legile patriei. Dâcă însă ea se va mărita şi nu va mai purta numele meu: atunci ea în locă de trei-ejeci de mii dine admirabilă, şi’şi conducea personalulă curţii cu o mână sigură. Conversaţiunea d-nei de Brissae era fârte plăcută; cu deosebire îi plăcea, dându’şl ună aeră naivă, să vorbescă despre lucruri grâsnice, pe cari, basându-se pe originea ei străină, se prefăcea că nu le înţelege; şi în limbuţă ei de papagală adeseori aflai cuvinte înţepătâre, răutăciâse, ală căroră ascuţişă îlă îndrepta contra repu-taţiunei a câte-o damă frumâsă sâu bărbată, cari nu i se complimentafi. Era brunetă, cu trăsuri neregulate, cu mâni şi pi-ciâre de copilă, frumseţî, cari nu suntă nicidecum rare la Americane. In aceea (Ji, ea petrecea în conversaţiă cu ună june ataşată ală legaţiunei francese, pănă atunci mare admiratoră ală celei mai june dintre domnişdrele de Werrieres. Insă d-na de Brissae, prin purtarea ei şiretă sciu să atragă la sine ataşatulă legaţiunei, fără ca Măriei să-i fi plesnită ceva prin minte despre ceea ce se petrecuse. Domnişârele de Werrieres, dintre cari cea mai in vârstă abia era de 19 ani, îşi perduseră mama de mai mulţi ani, si tatălă loră, bătrânulă marchis de Werriâres^ care purta unulă din cele mai frumâse nume belgiane, nu se mai însurase. Ună omă estraordinară era marchisulă acesta, şi GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Nr. 221. de florini are să capete din totă averea mea numai 15.000 fi., adecft: cinci-spie (J *ce mii de fior nî. E ă decă densa în ori-ce privinţă s’ar arăta nedâmnă de numele meu, de nemulţămitore, ori decă, neindesfulindu-se eu dispositiunile mele testamenlale, în orl-ce dirv ţiune, şi sub orî-ce titlu do druptă ar claca c i procesă aceşti! testamente ala meu: atunci soţia mea O/elia din tOtă averea mea numsi suma de 10,000 fl., aducă: de ce mii de florini are să o capete, adecă: suma, ce eu pentru casulâ morţii mele i-am fostă asigurată ei în contrac tulfl nostru de căsătoria. Totă soţiei mele Ofelia lasă tot A averea mea mobilă, de ori ce natură să fîâ, earea la mărtea mea se va alia în casa mea. li concedă totodată, că pănă când ea va rămâne văduvă, locuinţa de astăzi din casa mea să o folosescă fără nici o desdaunare, ori chiriă ; căci dorinţa mea este. ca soţia mea să nu sufere nici o lipsă, şi să fiă provădută cu t6te cele de lipsă şi după intfrlea mea. 5. Laşii bisericei greco orientale din Lugoşă suma de 1000 fl., adecă: una miiă de florini, a cărei interese sfi se întrebuinţeze pentru iipse şcolare şi bisericesc! gr.-orientale române. 6. Lasă suioiei mele Catarina 5000 II., adecă: cinci mii de florini. Ii lasă şi cocia mea, şi hamurile cele nouă, precum şi maşina de treerată (Goppel), carea se atlă la Kekes. 7. Ehind-eă mî-au murită două surori, lasă urmă-toriloră acestora laolaltă 10,00 J fl, adecă: 4ece mii de florini, va să 4*°^ - următorii după fiă-care soră repau-sată capătă 5000 fl, 4‘c0 e'neî mi' de florini. 8. Laşii bisericei greco-orientale române clin Kekes 200 fl., adecă: două sute de florini pentru pomenirea şi odihna sufletului meu. avendă a se ţine pentru procente in tolh anulă ună parastasă la 41U^ sântului Teodorii. 9. Laşii bisericei şi şcâlei greco orientale române din Giula din veniturile averiloră mele câte 80 fl., adecă optfjer-I de florini la ană, avendă şi acolo a se ţină parastasă pentru mine in fiă-eare ană la sântulă Teodoră, şi din suma de opt-qjecî florini a se plăti spesele parastasului, dintre cari destineză fiă-cărui preotă, care va funcţiona, câte cinci florini, şi numai restulă se va pute întrebuinţa pentru acoperirea lipseloră bisericesc! şi şcolare. 10. Lasă corului vocală română din Giula, dăcă atare se va înfiinţa opt deci de florini la fiâcare ană până când va esista ună atare t oră vocală. 11. Lasă Teodorei Nedelcu, fetei advocatului lonă Melcii, se î se piăte.-câ când se va mărita, suma de 500 11., adecă cin<-i suie de florini. 12. Lasă pruni iloră advocatului Nicolae ProşUnă din Lugoşă 500 fl., adecă cinci sute de florini odată pentru totdeuna, făcendu-se din a. es!ă su nă împărţirea egală intre ei. 13. Lasă preotului greco orientală din Kekes suma de 100 fl., adecă una sută de floriul. 14 Lasă 200 fl., adecă: două sute de florini familiei învăţătorului greco-orientală română din Giula cu numele Mărcuşu, odată pentru totdeunaj 15. Lasă câte 50 fl. adecă cincujeci de florini Camei române din Lugoşă, reuniunei române de cântări şi muskâ din Lugoşă, spitalului din Lugoşă, şi copiiloru săraci gr. or. români pentru vestminte, la olaltâ deci 200 fl., adecă: două sute de flor.nî. 16. Lasă 100 fl, 4i(u: una sw£d de florini servitorului meu Vasilie, pentru că m’a servită cu credinţă, eră bucătăresei mele 80 fl., adecă; optdecl de florini. 17. Cu vestmintele mele dispune soţia mea Ofelia după pl-ică, ea va da după placă unele din mobilii şi surorei mele Catarina. 18. De esecutoru aiă testamentului meu îlă denu-mescO pe domnulă advocată Ioană Nedelcu din Lugoşă, care va îngriji, ca t6te disposiţiunile testamentului meu să se împlinescă cu acurateţa, elă va îngriji asemenea şi plătirea datoriiloră mele şi va incassa şi pretensiu-nile mele, ce Ie am în Lugoşă ori în alte locuri, însemnă însă, că datoraşiloră mei ertă t6le percentele decăzute pănă la mărtea mea, avendă a se incassa dela dânşii numai capitalulă. 19. Dorescă, ca din venitulă averiloră mele înainte de thte să mi se facă o criptă familiară sub numele In lume se povesteau câte t6te despre elă. Elă avea ună castelfi mare aprdpe de Ardennes, în interiorulă căruia lnchice- *n urmă i au şi curmat-o. Marc-hisulă trecea înaintea lu-mei de ună jumătate nebună, suposiţiune motivată în câtva prin acea împrejurare, că lângă marchisulă se afla totdăuna ună anumită doctoră Hubert, de o reputaţiă destulă de problematică. De sigură, medieulă avea asupra clientului său o influinţă deosebită, şi cu Iote aceste marchisulă se părea câ-10 detesteză, şi câte odată se revolta contra autorităţii lU'. Insă revolta nu-i ţinea multă ; şi ună cuvântă, o singură privire medicului îi era destulă, pentru ca să-lă Iacă pe d-lă de Werriâres să ajungă âr sub jugă. Mulţi se întrebau că ce intenţiona doctorulă Hu-oprt. Unii, cari urmăriseră lucrulă cu atenţiune, credeau a ti aflată că doctorulă, de altmintrelea încă tî-nără, spera că într’o 4> *8 se căsătorăscă, luându-şî de soţiă pe Ioanna de Werrieres; alţii cugetau că elă căuta „Cripta familiei Teodor Pap“ în < imiteriulă greco orientală română din Giula română, unde — precum 4'sei mai susă — trupulă meu va fi transportată din Lugoşă şi aşc4ată spre o lichnă eternă. In urmă: .20. Rogâ pre Veneratulă Consistoră greco orientală română din Aradu. precum şi pe esecutorulă testamentului meu Ioană Nedelcu să binevoescă a face asitelu de disposiţiunl. ca la realisarea massei lăsământului meu, dintre realităţile mele, încâtă să p6te, să se păstreze în natură pentru fundaţiune cele trei case ale mele din strada podului în Lugoşulă română, pentru că aceste case, avândă o situaţinne fărte favorabilă pentru comer-ciu, negreşită că din ană în ană voră aduce venituri mai mari fundaţiunei mele 21. Pretensiunile mele din Boldură, Hodoşă, Zsâ-bar, Ollosag şi Ohabaforgacs să se încasseze asemenea fără procente şi le lasă leodorei, fetei lui lonă Nedelcu advocată. Despre acesta s’a compusă doeumentulă notarială publică presentă, s’a cetită înaintea d-lui Teodoră Pap fiindă de faţă neîntreruptă împreună toţi martorii, şi după ce d-lă Teodoră Pap a deehiarată în pers6nă, că este înţelesă întru fote cu voinţa s i, s’a subscrisă a-fâtă de dânsulâ câtă şi de marturî cu mâna loră proprie. Lugoşă, anulă 1887 Seplemvre în 26 după ame4î la 5Va dre. leodor Pap m. p. Mateiu Ignea m. p. Constantin Uclrea m. p. Ştefan Oltean m. p. Michail Besan m. p., notară publică regescă. Cântăreţa Aurelia Chiţu. ,Unirea“ primesce din Italia scirl despre una din cântăreţele române, d-ş6ra Aurelia Chiţu, care încântă pe acolo cu vocea sa publiculă iubitoră de musică. Amă arătată la timpulă său laudele ce i s’a adusă încă când a debutată în Milană şi pe teatrulă din Monta gna t Venei o). Elă acum ce felă vorhesee ,Nouva Scena" din Veneţia despre modulă cum d-ş6ra Chiţu a cântată în opera meyerberiană „Roberto il diavolo: „Tânăra d-ră Chiţu a incarnată în perfecţiă rolulă ,Isabellei“ şi cu atâtă e mai de lăudată cu câtă acum pen tru a doua oră să înfăţişezi publicului. Are ună ţipă sentimentală, ună glasă frumosă şi splendidă şi scie da interpretărei sale atâta căldură şi pasiune, încâtă auditorii nu s’au putută opri să n’o a-olame adesea. Punctulă culminantă pentru acesta alâsă artistă a fostă in romanţa din actulă ală patrulea: „Ro-berto tu che adoroc, în care a găsită accente aşa de sfâşietore, încâtă sala întreagă a isbucnită în aplause. Pe lângă „Nuova Scena*, 4>a,‘ă pură muşii ală, şi alte 4*are au vorbită de acestă representaţiă şi de d-ra Chiţu în termini câtă se pote de elogioşl. Aşa ,1’Eu-guano", scrie că : D-şora Chiţu a fostă o Isabelă ideală, şi nu scimă ce apreţia mai multă într’ensa: siguranţa şi elasticitatea g asului forte fragedă, cerinţă necesară pentru rolulă său, ori talentulă său dramatică. »I1 Bacchiglione" din Veneţia şi „Venezia* au asemenea cuvinte de laudă pentru cântârâţa română, des pre care celu din urmă scrie că îi zîmbesce cele mai plăcute speranţe în artă. Are voce (ună mare şi frumosă dară) şi urmează o bună metodă de cântă, prin care va dobândi faima ce merită. D-şorei Chiţu notele îi iesă din gâtă desmierdătore pentru urechia cui o ascultă, ca notele unei mandoline. Din parte-ne felicitămă pe artistă. Avisu No. I. Pentru furnisarea pânei şi ovăsului la trupele armatei e. reg. şi a glotaşiloră reg. ung. pe timpulă dela 1 Ianuarie pănă la 31 Decemvrie 1888, trădările oferteloră în scrisă se voră face după cum ur-meză : a-şi însuşi numai 6re-cari rămăşiţe din averea, deja forte sdruncinatâ, a marehisului, a cărei administraţia preste totă îi era încredinţată lui. Bătrânulă era ună hipocondru şi Hubert sciuse să-lă încredinţeze că numai elă singură era în stare a-1 vindeca, e uşor de înţelesă, ce felă de putere îi asigură acestă împrejurare doctorului, faţă de care fetele şi eu osebire cea mai mare se părea că au o mare aversiune. Ioanna de Werrieres era, fără îndoelă, cea mai frumosă din cele (rei amezăne. Blondină, cu faţă rosă-albă, avea nisce ochi albaştri închişi, a căroră espresiune schimbă-ci6să acum te atrăgea, acum te respingea. Peptarulă de stofă fină i se aşe4a de minune pe talia ei sveltă, umerii ei rotunjorî, peptulO ei d’o formă perfectă, şi mersulă ei era plină de graţii, apoi cutezâ-tdre, cum anevoie ai găsi o fată de vârsta ei. Sora ei Maria, în asămănare cu ea, forma ună contrastă completă. Era, ee e dreptă, drăgălaşă, însă trăsurile nu i erau atâtă de regulate ca ale Ioanei, pri virea-i era calmă şi serină, constituţia-i era încă fragedă, în srărşită, dâcă Ioana respândea deja profumulă unei flori plăcute, Maria în asemănare cu ea era ca ună mugură de măceşă pe care nu l’a ajunsă bine ra4ele s6-relui. In localulu oficiului c. r. a intendanţei corpului 12 în Sibiiu, la 24 Octomvre 1887, respective în staţiunile Eâgăraşă, Mure-ă Oşorheiu şi Bistriţa. La tnagazinulă c. r. militară de aprovisionare în Alba-Iulia, la 25 O tomvre 1887 respective în staţiunile Cluşiu şi Elisabatopole (Ibaşfalău). La magazinulă c. r. militară de aprovisionare în Braşooă, la 26 Octomvre 1887, respective în staţiunea Braşovă. Articulele care au a se asigura pentru fie-care staţiune şi cifra articuliloră trebuincioşî, apoi condiţiunile de pertractare se cuprindă în publicaţiunea ddto Sibiiu in 10 Octomvre 1887, trămisâ autorităţilorfl politice, camereloră de comerţă şi industria, reuniunilord economice etc. ete. şi afişată în publică în staţiunile respective. T6te condiţiunile de furnisare cu privire la trebuinţele trupeloră armatei c. reg. la institutele militare de aprovisionare în Sibiiu, Alba-Iulia Braşovă şi Cluşiu, — apoi cu privire la trebuinţa trupeloră glotaşe reg. ung., se potă vele la semibrigadele de honve4f, respective la comandele de regimentă seu batalionă, cari se află In susnumitele staţiuni; numitele institute de aprovisionare dau fiecăruia condiţiunile tipărite în schimbulă sumei de 4 cruceri pentru singuratica colă tipărită. Sibiiu, în 13 Octomvre 1887. Dela comisiunea comună de asigurare a articuliloră trebuincioşî armatei. Ultime sciri. Parisă17 Octomvre. — Circulă sgomotulu că Italia pregătesce, în unire cu Germania, o es-pediţiune nu la Massouach, d6r în Tripolitana. Lemberg, 17 Octomvre. —- piarele polonese din Galiţia, vorbindu de ideia restabilirii unui regatu alu Poloniei, dată de „Gazeta Crucii,M spunu că trebue ca cineva să se pă^scă de proiectele şi promisiunile Prusiei. Viena, 17 Octomvre. — După o depeşă a-dresat? din Petersburg 4‘artdlu „Noua Pressă Liberă", emigraţii bulgari din acestă oraşii au adresată o scrisdre şefiloră oposiţiei bulgare de-clarândă că Rusia nu va putea să renunţe la restabilirea ordinei în Bulgaria, ceea ce este o afacere interidră slavă. A ţină depărtată ames-teculă germană şi a combate partidulă austriacă catolică, este o datoria patriotică. Parisă, 18 Octomvre. — O depeşă adresată din Berlină (Jiarului ,,Le XIX Siăcle“ spune că prinţulă de Coburg a părăsită Sofia incognito. Berlină, 18 Octomvre. — Se desminte sgomotulu cum câ Ţarulu plecândă din Copenhaga va face o visitâ împăratului Wilhelm. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) LONDRA, 19 Octomvrie. — O nouă adunare a poporului a fostă în Trafalgarsquare; nu-merdsă poliţiă cu multă dificultate putu ţină liberă comunicaţia; se întâmplară conflicte singuratice între poliţiă, care adresându-se cătră poporă, a făcută ca mulţimea să ia atitudine ameninţătdre. SOFIA, 19 Octomvrie. — Printr’ună ucaz, Sobrania este convocată pe 27 Octomvrie. As-tă4i s’au descoperită la Vama 5 briganzi, cari nevoindă a se preda, fură omorîţî. Editoră şi redactorii responsabilă: Dr. Aurel Muresiaun. în Parisă cunoscinţă cu d-na de Brissac şi din acestă timpă ele se cercetau câtă se putea de desă, fiindă că viâţa liberă a văduvei permitea celoră două surori a gusta distracţiunile de cari erau lipsite în urma vieţei isolate a tatălui loră. Şi Americana scia fărte bine, că presenţa fiiceloră marehisului contribuia multă, ca să’şl pătă aduna în giu-rulo ei Omeni tineri, cari îi formau obicinuita societate. — Ioană, 4ise Maria d’odată, abia vomă avă timp d’a ne desbrâca, înainte de prân4ă, vestmintele de călărită. — Aşfl! răspunse Ioana; pănă ce doctorulă nu va face atentă pe tatălă nostru că amă înta^iatfl, nimeni nu ne va oeârî. La rostirea numelui doctorului, faţa vesela a Măriei părea că se întunecase pe când Ioanei nici că-i păsa, dândă din umeri. — £tă unulă pe care eu nu’lă potă suferi de loefi, acestă doctoră! .... 4lse mica d-nă de Brissac. — Intr’adevâră, elă are o fisionomiă respingătdre, adause ataşatulă legaţiunei, care se chema de Beaulieu ; dâr conversaţiunea lui câte-odată este atragătăre; eu îmi închipuescă, că elă a trebuită să fiă de faţă la evenimente f6rte ciudate în decursulă vieţii sale. (Va urma.) Cu ună ană înainte, ambele fete tinere făcuseră i Nr. 221. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Oursolc 1* bursa fi© ¥!$&& din 17 Octomvre st. a. 1887, 9690 Rent& de aurii 5°/0 ... 9985 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 85.75 Imprumutuld căilord ferate ungare................149.25 Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorA ferate de ostâ ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căilor A ferate de ostâ ung. (3-a emisiune) . . . .114 22 Bonuri rurale ungare . . 104 20 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-mişâ.....................104.— Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 50 Bonuri croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de vină ung..............—.— ImprumutulQ ca premiu ung. ................. 122 75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 80 95 Renta de arg. austr. . . 82 25 Renta de aurii austr. . . 11210 Losurile din 1860 . . . 135.— Acţiunile băncel austro- ungare ................ 884 — Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.283 70 Argintulă —, — GalbinI împărătesei .............5.93 Napoleon-d’orI .... 9.93 Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlingc 125.50 Bursa de Bueuresei. Cota oficială dela 5 Octomvre st. v. 1887. Cump. [lenta română (5%). Renta rom. amorl. (5°/0) » convert. (6°/„) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) . . * j? f1 (5°/o) • » » urban (7°/0) . . , (6°/o) * - * » * (5°/o) • Banca naţională a României 500 Lei---------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14.1/i Bancnote austriace contra aură. . 2.03 937a 96— 91— 34— 105— 917, 103— 96— 877, Cursuiu pieţei Braşovu iuj 18 Octomvre st. n. 1887. vând. Bancnote românesc? . . . . Cump. 8.57 V finei' . 8.6 9 -Va Argint românesc ..... . * 8.50 , 8.5 97— 92— Napoleon-d’oil . * 9.87 J 9.9 36- Lire turcesc! . » 11.21 » 11.2 106— 921/, Imperial! . » 10.21 » 10,3 104— 97— Galben! . » 5.86 » 5.9 88 V. Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 . » 101.— » 102. a » . 5°/o CC 00 1 - 99.- — Ruble Rusesc! . » 10S.— » 110.- 15 — 2.04 Discontulă ... » 7—10°/9 pe ană. Nr. 58—1887. sen. scol. gr. cat. O O 11 C U T S U. Devenindu vacantă postulă de învăţătoră în Cl. II-a a sc6lei conf. gr. cat. din Rodna-nouă (Uj-Rodna, comit. B. Naszod, p. u. O-Rodna) prin acesta se escrie concursă cu terminulă pană în 30 Octomvre st. n. a. c. Emolumentele suntă: salară anuală de 240 fi. v. a. pri-mindă în rate lunar! anticipative din fondulu scol. conf ; cuartiru liberă şi lemne de focă. Suplicanţii au să dovedăscă că au esamenele de cua-lificaţiune conformă recerinţeloru legei şcolare, Suplicele suntă a se înainta acestui presidiu. Presidiulu scol. conf. gr. cat. Rodna-nouă, 14 Octomvre 1887. 2—3 Pamfiliu Grapini, preşed. Teodorii Iepuranu, învăţ. not. Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu, Tren ul Q TrenulQ L—3 ANUNCIU. Pentru o moşia din , nu departe de Bucurescî, se caută 6 bărbaţi tineri şi o femeă, cari se primescă cu o leafă, de 100 fl. pe ană dându-li-se şi banii de drumfi. Aceştia trebue se fiă Români şi sg se priceapă bine la munca câmpului. Cei ce voră dori se flă primiţi în condiţiunile de mai susă la memorata moşiă se se adreseze la Admi-nistraţiunea „Gazetei Transilvaniei.® Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă Trenulă a) Dela b) c) d) e) a) Dela b) , c) Din d) n e) * 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela BraşovA la Peşta: de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută diminăţa. 2. Dela BraşovA la Buouresci: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute diminbţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amăcjî. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: de persone Nr. 308: 9 bre 46 minute înainte de amckjL mixtă Nr. 316: 9 bre 52 minute săra. 2. Dela Bucuresoi la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 bre 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 bre 32 minute după amecfî. A. Plecarea posteloru: Braşovă la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 bre 30 min. după „ „ Zizinu: 4 bre după amăfjî. ,, în Secuime (S. Georgi): 1 oră 30 nfnule nbptea. ,, la Făgăraşu: 4 bre dirnineţa. „ la Săcele: 4 dre dirnineţa. 13. Sosirea posteloru: Reşnovu-Zernescî-Branu la Braşovă : 10 bre înainte da nmerjî Zizinu ia Braşovă: 9 bre a. m. Secuime la Braşovă: 6 bre săra Făgăraşu la Braşovă: 2 bre diminbţa. Săcele la Braşovă: 6 bre 30 minute sbra. Mersulu trenuriloru Valabilă dela I luniu st. n. 1886. pe linia Predealil-Budapesta şi pe linia Teiaşd-AratM-fliidapesta a calei ferate orientale de stătu reg. nng. Predealâ-Budapesta Bucurescî PredealA Timiş îi BraşovA Feldiâra Apatia AAgustinfl Homoroda Haşfaleu Trenă de peradne Tren 1 Trenă accelerat omnibus Trenă omnibus — 4.30 SigliişOr» EÎIisabetopole MediaşA Copsa mieS Micăsasa Blaşta -Crăciunelti Teiuşft Aiudă VinţulA de susti Ui6ra Cueerdea Qhirisă Apahida Claşia Nedeşda GhirbSu AghirişA Stana Htuedinb (Jiucia Bucia Bratca VădA Mezfi-Telegd Fugyi-Vâsărhely Veneţia-Oră^ii Oradia-Biare P. Ladâay SzolBok Buda-peata Yiena 7 20 7 57 8 24 8.47 9.29 9 37 10 53 11.00 î l 34 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21 9.12 9.35 10.12 4 01 4.47 5.28 7.30 1.14 i- 601 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 5.59 6 49 835 9.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2.18 2.48 2 56 3 64 4 51 5.28 5 56 Trenu de percdne 10.50 1.331 4.24| 10051 1.45 2.32 Trenu de persone Budapesta-Predeală 6 37 6.58 7.14 7.29 7.56 8.18 8 58 9.15 9.34 9.53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16 3.29 6.33 2.15 8.00| - 1 - Nota: Orele de nâpte suntfi cele dintre liniile grdse Trenii de pers. | Tren 'accelerat Trenă de pers. Trend de pers6ne Trcnfi omnibua Viena 11.10 1 Budapesta 7.40 2.— 7.40 618 — Szolnok 11.05 4.05 10.42 9.38 — P. Ladăny 2 02 5.47 2.02 12.02 — Oradea mare 4.12 7.11 4.78 2.01 — Venţia-Orăcţii — — — 2 08 Fudi-Oşorheiu .— — — 2 19 — Teleagii — 7.33 — 2.41 — Vadă — 8.04 — 3.24 — Bratca ■— — — 3.47 — Bucia — — — 4.07 — Giucia — 8.58 — 4.33 — Huiedin — 9.28 — 6.15 — Stana — — — 5.33 — Aghiriş — — — 5.53 Ghâcbgu — — — 6.C5 — Nedişu — — — 6.20 — Claşia ^ 11.00 10.31 — 6.38 7.08 Apahida 11 19 — — 7.36 Gkiriş 12 33 — — — 9.16 Cacerdea ; V 1.01 — — — 9.53 1 11 — — 10.— Ui6ra 1.18 . — — 10.09 Yinţuifl de susA 1.05 - — — 10.19 AiudA 1.46 — — 10.48 TeiaşS 2.25 — — — 11.55 GrăciunelA 2 50 - - — — 12.34 Blaşu Micăsasa 303 _ — 12.52 3.35 — 1.34 Copşa mit 4.01 — — 2.13 MediaşA 4.20 — — 2.46 Fdisabetopole 4.55 — 3.31 3tgiş6ra 5.42 — — 4.32 Haşfaleu 6.01 — — 5.02 lîomorod 7.27 — — 6.53 AugustinA 8.08 — — 7.43 Apatia 8.36 — 8.23 Feldidra Braşovă TimişA PredealA | 906 9.46 5.37 — - 9.02 9.52 1.55 — — — 6.20 6.47 2.53 — . — 11.30 3.28 — — Bucurescî 9.35 Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesci Tefuşâ- * r adâ-Budapesla Budapesta- Aradft-Teiuşfr. Trenă Tre ifi Trenă de Trenă de Trenă Treni omnibus de pers. peradne persdne de persdne omnlhtL Teiuşft Albâ-lulia 11.24 — 3.00 3.59 Viena 11.10 12.10 — 11.59 — Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 S*.*;!nok 11.20 12.41 — Şibotă Orâştia 1.01 — 4.51 11.35 5.45 — 1.32 — 5.18 Aiadft 4.30 6.— — Sinseria (Piski) 2.32 — C.15 Glogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 — Branicîca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-I *pova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bfirzova 6.27 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopă 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10 27 Ilia 8 55 9.58 — Paulişă 7.43 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 951 10.42 Glogovaţă 8.28 — 11 25 Simeria (Piski 10.35 11.07 — Aradă 8.42 9.17 12.31 Orăştiâ 11.11 11.37 — Szolnok | 2 32 4,5Q 5.12 | Şibotă Vinţulă de josă 11.43 12.— — — — 12.18 12.29 -* Budapesta j — 8.20 Alba-Inlia 12.36 12.46 — Viena — 1 — 6.05 Teiuşă < 1.29 1.41 — Arad r ^ S&mserla (Piski) Petroşenl ! Ticnă ! Trenă de Trenu Trenă de Trenă Trenă OEJBibnfl persane mixt peradne omnibni mixt Arad â 5.48 6.05 Simeria 2.42 Aradulă nou 6.19 — 6.33 Streiu — — 3.2* Nâmeth~Sâgh 6.44 — 6.58 H&ţegă — — 4.16 Yinga 7.16 — 7.29 Pui — — 5.11 Orczif&lva 7.47 — 7.55 Crivadia — — 5.58 Mercziiaiva — — — Baniţa — — 6.49 Tlmişdra 9.02 — 9.08 Fetroşenl — — 7.12 ¥issaiş6ra-Arad& Petroşenl—Simeria (Piski) Trenn de 1 Trenii de Trenă Trenă Trenă Trenă persdne perddne omnibus de pere. omnlboa mixt Tlmişdra 6.25 ,, „ 5.00 Petroşenl — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — 7.37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nfimeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 . Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.52] Araiâ 9.27 — 8.17 | Wmevia — — 10.81) J