BRAŞOVtî, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA” IESE ÎN FIECARE DI.
Pe an fl and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
ticsiâniA fl fltrăia&tatc:
Pe anfi 40 fr., pe şese lunî 20 fr., pe trei lue* 10 franci.
TRANSILVANIEI.
ANULU L.
s£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUHOIURILE:
0 seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 er. v. a. pentru fieeare publicare
Scrisori nafrsnost» hm sg prl.ciasou. — Msnusorlpl» nu «s rstrimltu.
Ni 220
Mercuri, 7 (19) Octomvre.
1887.
NOU ABONAMENTU
„GAZETA TRANSILVANIEI. ‘
Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începutQ nnft nou abonamente pe trilnninlfi Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei năstre.
Preţulu abonamentului:
Fentro Anstro-Ongaria:	1 Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl.	j	pe trei luni 10 franoi
m Ş6se ,,	0 ,,	|	„ şAse ,, 20 „
„ unu anu 12 „	„ unu anu 40	,,
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de păn'acum li-se recomandă a însemna pe cuponii numârulă fâşiei sub care au primiţii Ziai*ulă.
Domnii cari se vorii abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovtt, 6 Octomvre 1887.
Eri am ti comunicaţii cetitori lorii noştri părerea ce o desfăşură umilii din parele de frunte berlinese asupra situaţiunei interiore din monarchia habsburgicâ. Foile din Germania ple d6zâ în timpulă din urmă cu mulţii zelă pentru causa oposiţiunei germane din Austria şi acâsta nici nu pâte mira pe nimeni, căci prâ bine este cunoscută, că întărirea elementului slavii din Cislaitania nu este nici deeum pe placulă poli-ticiloră germani, ale căroru interese reclamă din contră egemonia germană asupra Slaviloră aus-triacl.
Totodată cu „National-Zeitung" variază şi „Kolnische Zeitung", despre care se 4*ce că este inspirată de oficiul ti cancelarului germană, totă aceeaşi temă, că adecă sistemulă Taaffe ar fi ameninţată în urma oposiţiunei Germaniloră şi a nemulţămirei Cehiloră austriacl.
„Nici măcară pe Cehi nu i-a putută mulţimi cabinetulă Taaffe" — esclamă „Gazeta de Colonia" — „şi acesta e o nenorocire pentru Austria; cu câtă suntă mai mari concesiunile, ce le face corniţele Taaffe nesâţioşiloră Cehi, cu a-tâtă mai puternici devină acei domni Cehi, care nu*şl potă închipui o programă naţională cehică fără de ilustraţiune panslavistă.... Cehii suntă orbi pentru periculele ce ameninţă autonomia loră naţională din partea Rusismului, şi consideră pe Ruşi ca aliaţi bineveniţi în lupta loră locală contra Germani loră"....
Ună limbagiu mai tendenţiosă decâtă acesta nici că este cu putinţă. „Gazeta de Colonia" mai găsesce, „că posiţiunea conducătâre, ce o o-cupă Cehii bănuiţi a avâ înclinări panslaviste, stă în contrazicere cu situaţiunea generală euro-p^nă, care p<5rtă ună timbru ce resultă din fap-tulă, că Rusismulă moscovită, care domneace ac tualmente, este cu totulă opusă ideiloră şi inte-reseloru Europei de mijlocă". De aici conchide fâia germană, că sistemulă Taaffe nu se va putâ uni pentru durată cu politica esteriâră a Austriei, în-câtă adecă acestă sistemă admite posiţiunea conducere a Cehiloră.
Şi pentru ce se face atâta sgomotă în tabăra germană ?
Pentru că Cehii pretindă ca să li-se măsdre şi loră cu aceeaşi măsură, ce se folosesce faţă cn Germanii din Boemia şi Moravia. In privinţa ac&ta este fdrte semnificativă declaraţi unea ce a fâcut’o Dr. Rieger, cu ocasiunea interpelărei sale din cameră adresate guvernului în şedinţa dela 11 Octomvre a. c. în afacerea măsuriloră luate de ministrulă de culte Gautsch.
Rieger Zise între altele: „Asemănândă şc6-lele medii cehice şi germane se arată o dispro-porţiune în cifra absolută şi relativă a şcâleloră de stată, şi se vede, că atâtâ era constituţională
câtă şi regi mul ă, care şi-a alesă ca ţintă con-ducătdre a activităţii sale esecutarea egalei îndreptăţiri, au făcută şi pe tărâmulă instrucţiunei secundare ce-i dreptă unii paşi vrednici de re-cunoscinţă, dâr încă nici pănă ac}î nu au sciută să corăspundă trebuinţeloră egală sâmţite cu o egală mulţămire a tuturoră popâreloră".
Este âre postulatulă acesta de egală considerare a intereseloră de cultură ale Cehiloră o dovadă, că dânşii s’ară pune în contrazicere cu interesele Europei de mijlocă?
Acâsta nimeni nu-o va crede şi mai puţină ca ori şi cine o credă foile germane, dâr loră le este cum se vede deocamdată numai de restabilirea câtă mai grabnică a echilibrului dualistică sdruncinată prin politica urmată de cabinetulă Taaffe. „National-Zeitung" a caracterisată aşa de bine conturbarea echilibrului, Zicendă c& în Cislaitania au ajunsă la suprafaţă tendinţele federaliste, pe când în Translaitania este în fiâre centralismulă maghiarisătoră.
Ei bine, spre a pune stavilă curentului federalistă în Austria, Germanii lui Bismarck vo-iescă să o mai slăbâscă guvernulă din Viena cu concesiunile în favdrea Slaviloră şi ceea ce pâte surprinde pe omă încâtva este numai fariseis-mulă cu care Ziare ca „National-Ztg" se prefacă a se interesa de sârtea naţionalitâţiloră din Ungaria atunci, când combătu pe Slavii din Austria.
„National Ztg." Z*ce c& trebue să se pună stavilă şi maghiarisării, deşi de altă parte ia în apărare desvoltarea din Ungaria, care tinde Ia ună stată unitară maghiară!
Cum va fi însă cu putinţă a delătura periculele şi inconveuienţele maghiarisării susţiindu-se sistemulă de guvernare ungurescă şi direcţiunea lui actuală?
Despre acâsta, se înţelege, nu ne-a putută da nici o desluşire fâia germană, căreia puţină îi pasă de cele ce se petrecă în Ungaria, numai politica germană să nu sufere scădere.
Dâr Ungurii ară fi fârte naivi dâcă din lim-bagiulă foiloră germane ară voi să conch:dă, că germnnismulă le este amică şi le va rămână credinciosă în tâte împrejurările.
Felicitări adresate generalului Doda.
Din partea comitetului centrală electorală română ală or şului şi comitatu<ui Braşovă s’a adresată eri d-lui generală Doda următârea telegramă:
Domnului generală TraianU Doda
Caransebeşă.
In numele comitetului centrală electorală ală alegătoriloră români din oraşulă şi comitatulă Braşovului, Vă trimitemă cele mai căldurâse felicitări pentru dâmna şi românăsca declaraţi une, ce aţi adresat’o preşedintelui camerei ungare, şi prin care arătaţi lumei câtă de nedreptăţită este naţiunea română din Transilvania, Bănată şi Ţâra ungurâscă. Să trăiţi domnule Generală!
Dr. Aurel Mureşianu,	Ştefană Bobancu,
preşedinte.	secretară.
Clubulă electorală din CI uşi ti şi comitatulă Co-şogna a trimisă generalului următârea depeşă:
Domnului generală TraianU Doda
Caransebeşă.
Clubulă electorală română din Cluşiu şi comitatulă Coşognei întrunită a(}l în şedinţă es-traordinară vine prin decisulă său unanimă a Vă gratula pentru bărbătesculă şi românesculă manifestă înaintată dietei unguresc!, prin care desluşiţi în faţa lumei situaţiunea abnormală în care ne-a adusă pe noi Românii şovinismulă Ma-ghiariloră.
Conscii de drepturile nâstre şi a celorlalte naţionalităţi din stată suntemă firmi în credinţa, că în celă mai deaprâpe venitoră se va deschide şi garanta avântulă liberă pentru esercearea drep-
turiloră naţionale şi cetăţenesel şi pentru naţiunea nâstră.
Din şedinţa clubului ţinută în Cluşiu la 15 Octomvre 1887.
luliu Coroianu,	B. S Podobă,
preşedinte.	__________ actuariu.
In memoria lui Iacobtt Mureşianu.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei» a mai primită urmfttâ-rele telegrame şi scrisori de condolenţă:
Zalnocu, 10 Octomvre.
Loculă îndepărtată, dâr mai alesă comuni-caţiunea greâiă din ţinutulă acesta a fostă causa, că aşa de târZiu am primită anunţulfi despre perderea scumpului vostru părinte şi întocmai scumpului bărbată ală naţiunei: Iacobă Mureşianu.
Permiteţi-mi, deşi târZiu, să esprimă şi eu participarea mea la durerea văstră şi a naţiunei.
Ună isvoră nesecaveră de lacrăml nl-ară trebui, pentru ca să putemă deplânge îndestulă loviturile sorţii, care vină una după alta, căci unulă după altulă trecă dela noi la cetele umbrelor ă bărbaţii iluştri, ca Cipariu şi Mureşianu.
Unde vomă afla mângâiere între atâtea de-sastre ?
Familia văstră a pierdută pre părintele său iubitoră, mama naţiune pre unulă dintre cei dintâi u conducători ai săi în lupta culturală şi politică.
Familia văstră afle-şl consolare în învăţăturile s, năstre religiunl; naţiunea mai greu îşi va afla consolarea, căci bărbaţi de talia lui Mureşianu se nască numai la anumite epoce, golulă rămasă după atarl bărbaţi cu greu se păte împlâ.
Şi totuşi provedinţa divină nî-a pregătită mângâiere. Pre când tatălă se duce obosită de uptele purtate, ne lasă pre fiulă său în deplină vigăre. Mulţămită Ţie provedinţă!
Dâr să ne’ntârcemă cătră umbrele mariloră ai naţiunei de curândă decedaţi şi să le Zicemă: „Rugămu-Vă pre voi, tipuri alese, voi umbre sânte, voi suflete generăse, căutaţi din locaşulă vostru la luptele năstre, şi când veţi vedâ, că osteniţi suntemă în lupta inegală, când veţi vedâ, că duşmanulă gintei năstre a mai isbutită a pune genunchiulă pre cerbicea năstră, atunci» voi inspiraţi-ne curagiu nou, ca să putemă triumfa!
Sămânţa aruncată de voi, în noi a încolţită. De aceea memoria văstră scumpă în poporulă românescă va fi perenă, căci fiesce-care din voi aveaţi dreptulă a Zice cu Horaţă:
„Exegi monumentum aere perennius etc.“.
Dormiţi deci în pace, voi mariloră ai naţiunei !	Ioană Sonea, preotă gr. cat.
Budatelecu, 3/15 Octomvre.
Primiţi vă rogă sincera mea condolenţă pentru ireparabila perdere a scumpului şi ilustrului bărbată Iacobă Mureşianu 1
Măriuţa Silvia Dănilă.
Afacerea scolei de fete din Sibiiu.
Domnule Redactorul Fiindă că in ob ectulă de care mă ocupă, cjiarulă D-Vostră nu se vede a fi interesată, de aceea îmi iau voiă a vă ruga pentru publicarea re-flexiunilorQ relativă la cestiunea scălei de fete din Sibiiu, şi nu la crisa ei, după cum din zelă prea mare, ori din privinţe personale, la fotă casulă însă din neprecau* liune, le convine unora a o caracterisa, numai şi numai din pricină, că directorele şi direciărea au abtfisă.
Premită, câ n’am fostă părtiniloriu ală înfiinţării scălei civile cu internată; nu dâră că n’aşă dori din tătă inima, ca fetele năstre sS-şî câştige o instrucţiune mai superiără şi crescere naţională; ci din motivă, că pe banii Associaţiunii transilvane, adunaţi din tâte păr-iile şi dela tâte păturile naţiunii, şi meniţi pentru cultura poporului română, pe o cale cu muţfcă mai uşâră
Nr. 220.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
şi corăspundătbre se pulâ ajunge la cultură, nu chiar superibră, dâr la totă întâmplarea la aceea cultură, carea între împrejurările de aZI ne-ar duce la scopă, ne-ar apăra în modă mai eficace in contra curseloră pe cari ni le aruncă cei mai mari inimici ai neamului nostru cu scopă de a ne desnaţionalisa; totă odată nî-ar asigura şi terenulă pentru o cultură mai superibră, şi ni-ar tace viâţă mai suportabilă. — Intelegâ, dâcă in loculă unei sc6le, cu aceleaşi speie s’ar fi înfiinţată, cu con-cursulă şi ald reuniuniloră esistente în centrele din provincia, vre-o 8—10 sco'e de tete, cari aveau să ne dea contingentulQ de femei pentru industriaşi, pentru notari, învăţători, preoţi şi cei mai aleşi dintre ţăranii noştri.
Dâc preste acestea amă trecută. Ar trebui însă să Snvăţămă din esperienţele, cari le câştigâmă in decursă de decenii cu atâtea jertfe, şi cari ne împedecă în mer-sulă şi înaintarea trebiloră nostre.
Consideraţiunile cele multe ar trebui date deoparte, şi loculă loră ar fi să-lă ocupe resoluţiunea recerută în tbte trebile nbstre.
Atâtă în afacerile politice câtă şi în cele culturale, acestea au fostă causa înapoerii nbstre.
Nu centralisarea, ci decentralisarea are să ne fiă ţinta în tbte.
Consideraţiunile au învinsă şi în cestiunea înfiinţării scblei de fete, carea consumă capitalulă şi venitele Associaţiunei.
Pentru ca nu cumva să atingemă somităţile nOstre, cari cu deosebire în obiectulă înfiinţării acestei scdle au alergată din Sibiiu la adunările dela Braşovă şi Orăştiă, amă votată ce au cerută.
Acum însă toţi Sibiienii nu suntâ îndestuliţî, totă din centru se anunţă crisa operei, cu care se făleau că e a loră, şi carea a înghiţită capitalulă Associaţiunii, pentru ca după o viâţă scurtă de ună ană, deja să îi se declare de unii esistenţa problema!ică.
Să mă ierte d-loră; nu dânşii, cari erau mândrii că au reuşită cu ideia şi cu planulă, au să se mustre, ci noi ceşti din provineiă, cari ne socotimă păgubiţi, amă fi dbră în dreptă a-o face acesta. Trebuiau să fiă 6 meni prevăzători aceia, cari anunţă crisa scolel, şi să-şî fi dată săma, că o scolă superibră din centru nu pote ţine loculă uneia din provineiă. Altcum au să fiă crescute fetele într’una şi altfelă în alia, în câtă privesce instrucţiunea şi chiar partea socială. Aceea se înţelege că spiritulă are să fiă acelaşi. TOte au să fiă bune române.
Vorba e că, după ce ne aflămă în faţa unui lucru îndeplinită, să lase şi unii şi alţii gravaminele la o parte, să ne reculegemă cu toţii şi cu trupă cu sufletă să fimă pentru institutulă de fele şi se dămă totă ajutorulă posibilă, fiecare ce-i stă în putinţă, pentru ca să-lă sus-ţinemă, şi să avemă folosulă pe care ni-lă pOte da.
Să fimă aplecaţi spre jertfă, să despreţuimă motivele personale şi susceptibilităţile. Astfelă numai putemă să ne împlinimă datorinţele nostre naţionale, astfelă vom merita recunoscinţă.
Cu deosebire să ne ferîmă a pune ia discuţiune publică afaceri de natură personală şi să le aducemă în combinaţiune cu periclitarea institutului, căci prin acesta lucrămă în detrimentulă lui, descurajândă acea parte a publicului, care nu se ocupă mai de sprope cu afacerea, şi nu o pote reduce la valorea ei, ci din contră şî-o pre-senteză într’o ic6nă cu multă mai înspăimântâtbre.
Decă au fostă provocate într’ună modă bre care persbnele concrete cu conducerea institutului a-şî da
FOILETONU.
T6MNĂ!
Ună glasă de clopotă, mestecată c’ună jalnică ro potă de isvâre, scobbră printre munţii de vâcurî. Blânda natură, aerulă răcoritoră, zuzurulă frunZeloră, tbte is-bescă aşa de cu duioşiă sufletulă şi inima, câtă pari schimbată cu totulă. Ună doră sălbatică clocote în ini-mele sdrobite; timpuri vechi revină în taină îndesându-se în vr’ună unghiuleţă ală creeriloră. Vânlu'ă deslânţuită de braţele firii umblă ca ună nebună după cine scie ce nâzdrăvenii. Nopţi întregi de-a-rândulă elă pribegeşte ca ună nenorocită, şi abia câte odată odihnindu-se poţi distinge acelă pică — pică—pică, mole şi dulce, dela stra-şina casei.
Luna palidă şi rece jbcă fantastică printre norii grei, ce cârpăcescă tăria, precând grierii vestescă (|ile grele. N6ptea acâsta atâtă e de tristă! Pe colibile să-raciloră au începută deja a se scoborî ună roiu de griji. Retrasă într’ună ungheră ală odăei, stau ră(}imată de pă-retele umedă cu mâna stângă lunecândă pe frunte, âr cu drâpfa prinZbndă ună painjine. Pe afară frun(Jele, ca nisce bspeţî vechi, începă a se peronda la gemuri şi lu-ându-şi adio dela mine, plecă departe, în lumea de unde nu se voră mai re'ntbrce.
Lumea basmeloră cu raisteribsele ei personage începe să ocupe terenă în mintea mea. VeacurUe rendă
dimisiunoa, remediulă de vindecare să-lă căutămă pe
calea sa.
Fost’a cornitelulO Asociaţiunii in dreptă seu nu, a pune in praxă, a aplica disposiţiunile regulamentului internă, votată diu partea sa, prin care s’a redusă cerculă de activitate şi dispunere de pănă aci a persbneloră con-ducătbre dela sc61ă, tără a fi supusă aprobării adunării generale a Associaţiunii, şi cumcă bine şi inţelepţesce au lucrată prin acâsta — va decide votulă adunărei.
După părerea mea, totă ea are sâ decidă mai na-inte şi asupra diferinţii ce s’ar ivi între personalulă Institutului şi organulă administrativă ală său, şi numai după aceea ar fi să se esprime şi opiniunea publică.
Institutulă e ală naţiunii, este dâr propiietatea nostră a tuturora, toţi avemă cuvântulă ca să-lă apă* rămă, sâ propunemă şi să prestâmă pe toîe căile cele de lipsă pentru esistinţa şi înflorirea lui. In acestâ în-ţelesă să discutămă în publică năcazurile, iasă, de telul celoră amintite, dâcă le avenlă să le inipăcâmă acasă, căci pentru ele publicitatea este, ca şi când amă voi sâ stingemă foculă cu uleiu şi prin acâsta mai mânămă apa pe m6ra vrăşmaşului neadormită, causându-i bucuriâ.
Sunt de convingere, că astfelă cugetă ori cine se interesâzâ în adevără de binele şi înaintarea scălei de fete din Sibiiu, şi ar fi de dorită ca asupra acestei a-faccrl să se sisteze orl-ee discusiune publică, înainte de a fi pertractată la loculă competentă, în adunarea generală a Associaţiunei.	Unulu din provineiă.
SOIRILE PILEI.
Pe la Abrudă — spune „Ellenzâk* — ele'raen-tulă ungurescă se topcsce cu desăvârşire, înainte de asta cu 10 ani biserica unitară din Abrudă număra mai bine de 500 suflete: astă(Ji însă abia dâcă voră fi vre-o 200. Acesta, „Ellenzâk*, e ună semnă tristă despre perderea teritorului şi scăderea Maghiarimei din acele părţi frumose şi ponderose pentru Maghiari. Iudâmuă pe noulă preotă unitară din Abrudă, că să şi înebrde Iote puterile pentru delăturarea periculului ce a-meninţă pe Maghiarii din acele părţi. — Asta-i ârăşi o ellenzekian t ku!turegyletistă ca alte multe!
Erâ.şî a apărută în Budapesta o broşură anonimă în care se critică stările dinăuntru ale Ungariei pe tbte terenele. Broşura e scrisă în limba ungurescă. Autorulă este forte îngrijată be resultatulă la care va duce ocârmuirea actualului guvernă. Pe toie terenele: lu adminis raţiă, în justiţiă etc. atlâ o complectă desolaţiune. Sfătuesce oposiţia să se grupeze într’ună partida şi aşa să lupte contra guvernului din tote puterile. Poftesce alipirea Bosniei la Ungaria; cere îmul ţirea veniteloră statului cu timbrulă Ziareloră, cu urcarea acciseloră pe beuturî; cere împuţinarea scbleloră supe-ribre de fete, strămutarea pârţei unguresc! a Teresia-nului din Viena in Budapesta şi altele. — Multe mai cere 1
—x—
In cornitatulă Murăşă-Turda s’au dată în luna lui Septemvre 5 paşapbrfe pentru România. In acestă comitată se află 8295 de orfani. Restanţele de dare trecă peste 4-00,000 fl. Esecutorii ducă lume albă. âr bietulă poporă 4’1« negre/
—x—
Renta ungurâscă scade mereu. Nu-i vorbă,
pe rendă se’ntipărescă în creerii îmbătaţi de jalea pără-uaşului ce plânge, plânge după dragile lui soriore, âr anii copilăriei, tineri cum suntă ei, vină a’ml face presentulă uitată, viitorulă puţină interesantă, trecutulă însă? 0> trecutulă atâtă de curiosă!
Aerulă dulce şi plină de miresme s’a strecurată deja cu ultima fibre. Pajiştea împestriţată, erl numai cu felâ şi felă de mirositbre flori, a4i tristă şi pusliă, îşi des-bracă haina de sârbătbre şi îmbracă culbrea tristeţii, rugina vremii.
In noianulă de vremi trecătbre, pe o singură clipă trecă tote din lume. Voră trece întocmai părăuaşă şi flori, codrii şi văi, prietenii mei de odinibră. Sufletulă rămâne cuprinsă de ună simţământă deprimâtoră. Buzele bâlbâe cuvinte neînţelese şi totuşi pline de durere, cuvinte, cari veclnieă rămână tipărite în inimă şi minte: Cu durere se desparte de voi sufletulă meu, de voi ce aţi sădită în mine ună doră nemărginită, voi, flori şi isvore, codrii şi câmpii, munţi şi văi;
Din visurile nbstre de aură rendă pe rândă 4‘le^e şi anii îşi răpescă partea loră trecândă peste noi ca furtuna peste mormintele uitate.
Ună sgomotă trecătoră şi tristă s’aude pe-a fură. Povestea frunZeloră e aşa de jalnică. Liniştea eternă a lumei pare-că se pregătesce acuma, şi nbptea acâsta par’că scurtă vederea, îmbrobode ochii cu întunecimea cea mai din afară, precând creerulă ascultă ce vîjâe în ureche, âr mintea numără bătăile neregulate ale inimei.
în lnnila din urmă a scăZută renta mai tuturoră state-loră, der mai multă decâlă a ori cărui stată a seăZuttt renta ungurescă Acesta-i celă mai doveditoră semnă despre starea critică a finanţeloră unguresc!. Astfelă renta de aură a s ăZn’ă cu 180, renta de hârtiă cu 1 90 procente.
—x—
După cum anunţă „Peşti Naplo“, din cercetarea ministerului de interne in scandalbsa afacere a fişpanului din Somogy resuhă, că funcţionarulă Kle-mentic a pu ă mâna pe raportulă fişpanului şi l’a vândută pentru suma de 50 fl. fostului advocată Franz Var-gay, care a mijlocită publicarea lui. Klementlc a fostă imediata suspendată.
—x—
Ni se scriu din Betlână următbrele: „Din partea flustrităţii Sale Domnului Episcopă ală Gherlei s’a promovată de vprotopopă gr. cat. în Tractulă C. Cristu-rului zelosulă preotă ală Betlânului d-lă Gregoriu Puş-cariu, ună bărbată cu tactică şi adevărată spirită pre-oţescă căruia-i dorimă succesă în noulă rangă. A-câsta denumire a causată atâtă în Parochia Betleană întregă poporului, câtă şi tractului, pentru care e desemnată, nespusă bucuriă. — Călătoriulă*
—x—
„Prutu“ se numesce ună nou Ziard română ce apare odată pe săptămână în Huşi, România.
—x—
Nu trece săptămână fără sinucideri in oraşulă kulturegyletistă Cluşiu Cea mai nouă e sinuciderea prin otrăvire a soţiei conductorului de locomotivă Mi-chailă Caplan, întâmplată la 14 Oetomvre n.
—x—
Soţia lui Simionă Stirjae din St. Mărtină a născută la 5 Oetomvre n. trei copii. Atâtă mama câtă şi copii suntă sănătoşi.
—x—
In pădurea Chezdi Oş orhe iul u i pădurarulă Da-niil Reaz dete peste locuitorulă din Kaszonfalău George Costi care cu soţia, cu fiiulă şi cu fiica sa luau lemne din pădure. Pădurarulă vru să-i secvestreze boii dela cară, Costi se opuse, der ună glonţă în peptă îlă trânti mortă la pâmântu. fită plata ce sciu să ia slujbaşul!! ungurescă unui sărmană omă pentru câteva beţe de lemnă. Ce miseriă! Ore acelă slujbaşă nu-i pută însemna numele şi să lă dea pe mâna autorităţii competente ca să-lă pedepseseă? Dăr nu, i-a trebuită sânge o-menescă!
—x—
In Şimlăulă Silvaniei nisce hoţi au spartă in nbptea de 7 spre 8 Oetomvre n. uşile oficiului de dare, der n’au putută fura nimică, nefiindă in oficiu nici ună bană gata.
—x—
Ună Română din Cisnădiorâ lângă Sibiiu a găsită în Cibină cadavrulă unui copilă de vr’o doi ani. Copilolă era îmbrăcată cu o hăinuţă roşă şi cu două cămăşi, dâr desculţă. Debrece pe fruntea copilului suntă urme de răni, se va face cercetare judiciară, mai alesă <ă nu s’a arătată dispnriţiunea copilului.
—x—-
Pentru serviciile aduse maghiari imului, ministrulă ungurescă Trefort a .răsplătită* pe preoţii gr. or. Ionă Crişană din Bo»ană şi lacobă Terehils (?) din Şeica mare cu câte 50 fl. — Voră fi ţinuţi minte!
—x—
Respirulă este aşa de greu. Elă umple totă casa, elfi sboră din unghiu în unghiu cautândă după repausâ, dâr nicăiri nu lă găseşte. Ideile par’că multă mai sarbede ca altădată, prinZându-te tn laţulă loră fină te tragă, le împingă încolo şi ’nebee, după cum creanga salcâmului se mişcă mai tare seu mai puţină de vântă 1
Sâ ai răbdarea de a le asculta tote. Să poţi fi mai rece, mai pacientă. După o luptă zădarnică de câte va bre nemernicia lumei te-ar face să creZl că totulă e unO nimica...........................;...............
AstăZ» par’câ tote suntâ mai posomorite, tbte suntQ mai aspre, mai colţurbse, şi liniile nemărginitului Începi a se mărgini, a se pierde, a se cufunda într’unâ noianH de gânduri melancolice.
Firea întregă începe să tacă, să închidă ochii, sâ nu mai misce nici frunZa In codru, nici pasărea pe crângfi, nici bonZarulă in aeră, nici peştele în apă.
Grădinile înflorite, aleele mari şi stufbse, rturile şi apele ce se mlâdiau, curgândă în albia loră, pasările certăreţe şi ori-ce glasă de viâţă, pare că mereu—mereu dispară în oceanulă de timpă trecătoră, rămânâudu-oe dreptă mângăere singură numai greuruşulă ce cântă aţi de tristă şi răguşită.
Vântulă, aceslă spirită desmoştenită, pe care nu-i! cuprinde nici pământulă nici cerulă, însoţită de glasuli tristă ală grierului, mugeşte prin pustietăţile lumei deşerte, urmată de nâduşitulă blăstemă ală arboriloră, munţilorfi, vâiloră şi câmpiilorâ.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 220.
Ia comuna A gard a de lângă Murâşa s’a ivita intre porci boia numită arsura de splină.
La c on g r e s u 1 a (i 1 o x e r i c0, care se va aduna in curândQ la Odessa, România va fi represeniată de d-nii Viizu, profesorQ la facultatea de sciinţe din Bucu* rescî, şi Konya, ambii membrii în comisiunea superi6ră pentru constatarea filoxerei.
Esposiţiunea agricolă din ZerneştI.
(Urmare şi fine.)
In urrnătârele voma arăta în fine personele cari şi lucrurile pentru cari au fosta premiate seu distinse:
1.	Pentru boi de juga s’au premiata: Puşcariu Io-sifQ advocata, Podariu lonQ din VlădenI şi Giolana Ion a din Ţinţarî. Diplomă de recunoscintă au primita: Radu Meţiana, Garoiu Stana, Nişcova Radu din Zernesci, Stoia Elefterie din Vlădmi şi Micu Moise din P. Mărului.
2.	Pentru vaci cu lapte s’au premiata: Tari tu Stana şi Folea Nicolae din ZârnescI. Au primita diplome : Tra ianQ Meţiana şi Iona Mânecuţă.
3.	Pentru viţei s’au premiata: Taritu Stana, Vlad Piscu din ZârnescI şi Ion Stoiana din Brana.
4-	Pentru bivoliţe cu lapte s’au premiata: Iona Raţiu, Ilariu Plotogea şi Gligore Gaţieiu.
5.	Pentru viţei de bivola s’au premiata: Dan Ni-codim, Iona Jarca Şona, şi Moise Moşoiu.
6.	Pentru iepe cu mânzl s’au premiata: Iona Ra ţiu, (on Dana, şi Iacoba Baleaşiu.
7.	Pentru mânze s’au premiata: Bucura Ţogoe, Spiridona Rosorea, Ion Irimie Ripea, Ilarie Reitu, Iacoba Baleaşiu.
8.	Pentru (porci) scr6fe s’au premiata : larca Şona, lohasz Gabor, Paraschiva Neculae, Stoica Sdrailă; diplomă de recunoscinţă au primita: Teodora Vulsan, Stoff Iona, Boboca Dumitru, Iacoba Zorea.
9.	Pentru oi s’a premiata: Traiana Meţiana; pentru mei s’au premiata: Mânecuţă Ion şi Guguiana Nicolae.
10.	Pentru grâu s’a premiata Toma Iona din So-hodola, pentru ovâsa şi orza Iona Mânecuţă din Poiana Mirului; pentru cueuruza Iona Şenchea din Zernesci; diplome de recunoscinţă au primita: Leonte Puşcariu din Sohodola, Martin Tarsch din Şercaia Nicolau Garoiu din ZârnescI, StefanO Băncilâ, Moise Micu, Elef'ierie Stoia, Molnar Albert, lonQ Vlada.
11.	S’au premiata pentru zarzavaturi şi pome: Si-raeonQ Ianculescu pentru o colecţiune de verdeţuri; Martin Tarsch pentru varză; Orlovsky Gyula pentru morcovi; Maria Gogonea pentru ceapă; Francisca Schuh pentru pătrânjei; Leonte Puşcariu pentru colecţiune de p6me; Petru Danciu pentru mere; Iona Mânecuţă pentru pere; lonQ Şenchea pentru prune; diplome de laudă au primita Eufrosina Meţiana; Brettyei Pâl, Ion Şenchea.
12.	S’au premiata: pentru caşoavala IonO Moşoiu ; pentru brânză Todora Vulsana; pentru lapte grosQ (acru) Vladâ Enescu,
13.	Pentru ţăsături şi lucru de mână femeesel s’au premiata: Anna Giurea, Ecaterina Bude, Anna Bâncilă, Efrosina TomasO, Paraschiva Isaaca, Maria G. Grămadă, Beveica Nicolae Dragoşiu, Anna Ion Oncioiu. Diplome de laudă au primita: Maria Stanciu Garoiu, Reveica Ia cobii Zorea, Pelagia losifa St. Popa, Maria lonQ Pandrea, Anna N. Grozea, Anna Haralampie Ungura.
Pentru cusături au primita, în lipsă de premii, diplome de laudă: Hortensia Popoviciu, Maria A d. Badiu, Elena Isaaca, Otilia Gogonea, Cornelia Popa, Maria Iona VladO, Maria Ilariu Hotogea, Silvia Leonte Puşcariu, Maria Moise Micu.
14.	Tota din lipsa de premii, s’au data diplome de recunoscinţă lui Kopony Martin pentru diferite soiuri de hârtift din lemna; lui Meţiana Iona pentru materialula bruta de brada; Iui Iona Şiona pentru scânduri, şi lui Orlovsky Gyula pentru colecţiunea de diferite soiuri de lemne de pădure; apoi lui Nicolae Pană pentru una plugQ
făcuta de ela însuşi, despre care s’a constatata, că umblă f6rte uşora.
15. In fine aminfimâ aici, că s’au fostă espus" din partea d-nei Maria Garoiu diferite dulceţuri fdrte gustâse, asemenea din partea d-nei Maria Raţa, apoi diferite compoturi din partea d-nei Maria Peveiu, au fosta multe alte lucruri espuse mai multă numai pentru complectarea şi înfrumseţarea esposiţiei, care t6te ara fi meritata nu numai diplome de recunoscinţă, ci chiar premii; dâr reuniunea înfiinţată abia de câţiva ani nu dispune de capitale, şi aşa trebue să se mărginâscă şi să se restrângă la împărţirea premieloră, nu pentru că n’ar merita multe şi mulţi premii pentru lucrurile lorft espuse, ci mai multa din lipsa de mijloce pentru procurarea de premii şi tocmai din acesta motiva intonăm a şi aici de nou ceea-ee amO 4isă mai susa, că este de dorita, ca cei mai inteligenţi şi cu stare mai bună materială să resigneze la premiele lora în favârea celora mai inferiori lorQ, decă totuşi espunQ vite său lucruri demne de premiatei. ComitetulQ arangiatorQ nu s’a mărginită a espune numai lucrurile arătate de reuniunea economică în programa edată, ci a mersa ceva mai departe, şi pe lângă vitele şi uneltele necesare pentru cultivarea pământului, pe lângă tota fe-lula de fructe, p6me, legumi, verdeţuri a espusa şi t6le felurile de ţăsâturl, cusături, pângării şi pănurl, şi cu tota dreptula pota întră şi acestea lucruri în cadrula unei esposiţii economice, căci la noi cultivarea pământului şi economia de vite merge mână în mână cu eco norma de casă.
Mai nu esistă familiă, în care bărbatula să se ocupe numai cu plugări'ula şi economia de vite, âr femea numai cu economia de şi din casă.
Soţia este tovarăşa de lucru nedespărţit ala bărbatului de cu primăvera dela sămânatâ până tomna la îmblâtitulQ ăucatelorQ, dâr nici bărbatula nu stă cu mânile in şina in 4ile de ploe sâu ărnă, când nu p6te lucra afară, ci dă tota ajutorula posibilă soţiei lui la lucrula lânei, cânepei etc. din acesta puncta de vedere, numai o espo-siţiune ca cea din ZârnescI este o adevărată oglindă a stărei economice a ţăranului, numai o astfeia de espo-siţiă pote arăta t6te trebuinţele lui şi modula, cum să satisfacă acelea.
Esposiţia din ZârnescI a fosta abundantă de tota felulQ de lucruri ţinătOre de economiă, dâr timpula chiar şi numai pentru o fugitivă privire a acelora a fosta prea scurta; credema însâ, că în viitorQ Reuniunea economică va afla vre-una mijloca, ca esposiţia cu deosebire, decă merită, să rămână tuturora uelora interesaţi deschisă mai multa timpa, spre a pută fi mai bine studiată; multe lucruri forte frumose şi de lipsă din unele sate, ara afla imitatori in alte sate decă ar sta mai multQ timpa espuse spre a se lua de modela, căci numai astfeia esposiţiunile vora avea şi una folosa practica pentru poporu'a In mijlocula căruia se arangezâ esposiţiunl.
Zernesci, Oetomvre 1887.
Unu participanta.
Ultime sciri.
BerlinU, 17 Oetomvre. — „Die Postw (J^ce că în vederea situaţiunii actuale a Franciei şi alianţa celoru 3 puteri din centrulft Europei, unâ răsboiu este multu timpu imposibila. Bulgaria, adaugă acâstă f6iâ, va câştiga timpa pentru a întări situaţiunea sa.
Roma, 17 Oetomvre. — Guvernula a comunicata lui Menabrea resultatula întrevederii dela Friedericbsruhe şi desminte sgomotula, că arangiamentula încheiata între d-nula Crispi şi principele de Bismarck să fiă ostila Franciei. Italia nu va consimţi niciodată la anularea alegerii principelui de Coburg.
Londra, 17 Oetomvre. — ţ)iarulă „Morning Post“ sfătueşte pe Englitera să adereze în moda formala la tripla alianţă, pentru ca să paialiseze
proiectele răsboinice ce se atribue Rusiei şi Franciei.
Farisit, 17 Oetomvre. — Nisce depeşl en-glesescl anunţă că situaţia în Bulgaria s’a întărită. Turcia consideră Bulgaria ca o provincia perdută pentru imperiula otomana şi care nu mai merită nici una sacrificiu.
Constantinopolu, 17 Oetomvre. — P6rta re-fusă d’a continua tratările cu Rusia în privinţa cestiunii bulgare. D. de Radovitz, ambasadorulfi Germaniei a fostă primita în audienţă de Sulta-nula şi la încredinţată că pacea nu este de loeu ameninţată.
„Journal des Dăbatsw publică următ6rea telegramă din Bucurescî: ,,Se asigură că guvernula bulgara uimâză a trimite misionari politici la Bulgarii din Macedonia pentru a aţîţa acolo o insurecţiune în potriva Porţii. Acesta faptă s’a constatata prin rapdrtele agenţilora români ai societăţii macedo-române.“
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. o »Gaz. Trans.«)
LONDRA, 18 Oetomvre. — Intr’ună me-etingu la care au participată 4000 de inşi, lucrătorii fără ocupaţiune au ceruta din nou luciii. In Mansion-Hause au fostu refusaţl. Mulţimea voi apoi să mârgă în City, dâr a fosta împedecată de poliţişti călări. Mulţimea s’a o-pusa. Sun tu mai mulţi răniţi, 20 de inşi au fosta arestaţi.
COPENHAGA, 18 Oetomvre. — Marele principe suecesorulu tronului, prinţulă grecescfi George, fiica prinţului de Wales Victoria s’au bolnăvită de pojarfi.
De trei ori blăstămata fiă câsula în care te*am vfrjulO pre tine lume de miserii — îngână orfanulO nenorocita. De trei ori blăstămata fiă minutulQ in care am simţită ce este a trăi, — bâlbăe săraculQ năcăjită ce pre lângă o c6jă uscată de mălaiu îşi trece amaruld vieţii încungiurata de mulţimea nemiloşi lord. De trei ori blăslămată fi tu sorte netrebnică a vieţii mele, şopteşte omulQ întinsQ pe patuia de durere şi dorinda aşa de tare să va4& odată lumina 4'lei •.....................
E la me4ula nopţii! Colo în 4area depărtată una locă misteriosO. In giurula focului una trupa, o infăţi şare de oma. E tînărula păstora. Una chaosD de idej trecea prin mintea lui. O lume de fantasii iia încungiură ; ană vâca de simţiri îla stăpâneşte. Din marginea codrului, ce se pare şi ela întocmai astfeia bătuta de gânduri, priveşte ştejarii cum se clătină de durerea ce o simţescQ la despărţirea frun4elora; şi 4'ce: Hai dorule s6 oe punema pe gânduri, vino frun4ă îngălbenită şi gata de plecare să ne tănguima împreună ; plâcă-ţî teiule crânga ta tristă cum se plecă durerea pe sufletula meu şi’n frâmăta duiosQ plângi cu mine. Vino părăule şi încă odată şoptiţi cu inima o poveste de draga ; vino şi plângi cu mine după spuma pierdută, pre când eu plânge-voiu ttnăra-ml vrîstă. Cântă păsărică, cântă şi tu cu durerea mea, suspină şi tu cu sufletula meu. O! cum s’a stinsa atâta dorQ în nâplea acesta veclnică, pre când voi mur-murAtdre isvâre n’aţl mai încetată de a vă jălui, âr tu
lună ce stai ca o pază de-asupra bra4iloi*a par’ca-i încremenită pe tăriă uitându-te la mine ca o nebună şi negândinda că privirea ta îmi naşte în sufleta atâta duioşia şi’ml isvorăşte atâtea lacrăml. £ră voi dragi oiţe paşteţî în giuiula meu, paşteţî din ârbă ruginită, unde a4î mâne troenii şi viscolii vora paşte!..................
Şi totuşi, câta se ţine omula pe sine a fi! 0 scurtă privire, âtă vieţa lui. Der Ore într’una momenta faţă cu eternitatea, ce poţi isprăvi? Câştigi gloriă?! Gloria pentru tine, m6re tota cu tine! De-asupra grâpei tale p6te nimica, p6te vre-una acaţO de’şl va tremura cregile lui triste, atunci când tâmna, acesta semna ala morţii, des-văleşte braţele preste fire. Când ai crede că lacrămile, aceşti crainici ai durerei, au sec&tQ, atunci ele isvorăscD c’o nouă putere. La ra4a fericirii abia că ţl-a fosta iertata, să visezi numai, şi ătă unO nora de tristeţă s’aş64ă
pe sufletula tău........Astfeia ca frun4a treci dâră din
lume. Pe aripa desamăgirii ilusiile tinereţelora se duca spre ţărmurula zădărnicirii, de care tâte se vora sparge. Din culme te scoborî în vale nerămânendu-ţl alta decâta să priveşti acolo, unde gloria, numele, averea şi norocula au rămasa pe veci. Da, căci în funda geme furtuna, viscoleşte apropiata ârnă, şi de durerea şi dorula tău, ne buna, nimeni nu va mai ţine sâmă. Adio vâră!
Şarda, tomna 1887.
Traianu H. Popă.
DIVERSE.
0 părechiă surdo-mută. — Din Oedenburg se scriă, că 4'lele trecute s’a legata acolo o căsătoriă, însemnată prin aceea, că atâta mirele câta şi mirâsa sunta surdomuţi. Mijlocitorul acestei ăsătorii se 4>ce, că a fost ună amica ala mirelui, care încă e surdo-muta. Decă e adevărată scirea acesta, ce nu tragema la îndoială, atunci putema să numima tînăra părechiă de cea mai fericită pe lume, pentru că de sigura — nu se va certa nici odată!
Unde e clopotulu 7 — Pe Malula Mureşului lângă Aradula-uou este o comună mică cu numele Zsigmond-hâza. In comuna acâsta se afla până erl alaltăeri şi un clopoia, pe care insă Omenii nu-la folosau, pentru că confesiunile diferite din comună nu s’au putută înţelege între sine că care preota să sfinţescă clopotula! Cu clo-pota nesfinţita apoi nu e bine a atinge susceptibilitatea — sfinţilora de susa! Clopotula a rămasa dâră nefolosita, şi era una măra de cârtă între confesiunile din Zzigmondhâza. Una hoţa geniala s’a pusa însă să-i mântuiaşcă pe toţi de griji şi de năcasa, deslegându-le noduia gordiana astfeia, că le-a furata clopotula! Se 4>ce acuma că Omenii din comună ar fi fOrte mulţămiţl că s’a întâmplata acâstă hoţiâ şi că nu se bata de loca îdupă clopota, ca nu cumva să se înceapă cârta de nou ntre ei !
Necrologu. Teofila C. GerasimQ, comercianta în Câmpeni, în numele său, aia consOrtei sale Emilia, fiica Ottilia şi fiula Enea, apoi lOnQ Hocmana ca moşa, Francisca Weirather şi Elena Hocmana ca mătuşe, AronO GerasimQ protopopâ, IonO GerasimO jude regescO, şi Iuliu HocmanO cancelistO regescO, ca unchi, Ana Hulea preo-tâsâ, Veronica Metea preotâsă şi Maria Hulea proprietă-râsă şi notăreşiţă, precum şi ala tuturora celorlalte rudenii, anunţă cu inima frântă de durere mOrtea prea iubitului lorO fiiu, frate şi nepotO Emiliu GerasimO, studenta in classa I gimnasială a gimnasiului dţi Biaşiu, carele după unO morbO scurtă de abia 3 file, în frageda’i verstă de abia 10 şi jumătate primăveri, a trebuita să se despartă de toţi cei cari îla iubeau, dându’şl la 24 Septemvre st. n. nobilulO său sufleta în mânile a totfi putintelui Creator. Fiă-i ţărîna uşOră şi memoria neuitată.
Perderea îngerului nostru fiu, pre care l’amă iubită mai pre susO de tOte, pentru nobilulă său sufleta, m’au făcut necapace de a mă putâ adresa mai de timpuriu cu anunţulO câtră d-vOstră. Acesta îngeră perdutO şi sufleta nobila încă în etatea lui cea crudă abea de 5 ani, pe când încă nu scia ceti, a declamata «Movila lui Burcela« la adunarea generală a despărţământului nostru în comuna AlbacQ, sub presidiulO directorului Alesandru FilipU; în timpula cela mai scurta de 3 săptămâni acesta nobila sufleta şl-a sciutO câştiga iubirea superioriloră din Internata, cu cari a convenita mai desă la masa acestora, precum şi iubirea tuturora tinerilorO din internata.
Cu acâstă ocasiune aducO mulţămita mea prea sti-maţilorQ domni Dr. Grama, Dr. Bunea şi Hosu, cari în tota decursula orelor Q no st re celor 0 mai triste, nl-au stata întru mângăere şi ajutora, până la momentula din urmă; asemenea aducO mulţămită d-lui profesorO Bonfiniu şi domnului şi amicului Papiu, notar consistoriala, precum şi stimatei sale consârte, precum şi tuturora stima-ţdora domni şi domne, cari nl-au însoţita a petrece pe îngerula nostru pănă la locuia de odihnă în cimiterula gr. cat. din Biaşiu.
Editora şi redactora responsabila: Dr. Aurel Mureşiaun.
Nr. 220.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
G&r ciulă îfc h&tnp- â© Usu*. din 14 Octomvre st. n, î887,
Rentă de aură 5°/0 . . . 99 85 Rentă de hârtiă 5% . . 85.75 împrumutul^ căiloră ferate
ungare................149 25
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9690 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei eăi-iortt ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 11422
Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-miştl ........ 104.—
Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 50
Boiiurî croato-slavone . . 104 25 Despăgubire p. dyi.j* ie
vinii ung..............—.—
ImprumutulQ cu premiu
ung.................... 122 75
Losurile pentru regulare*
Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 80 95 Renta de arg. austr. . .	82 25
Renta de aurii austr. . . 112 10 Losurile din 1860	. . . 135.—
Acţiunile bănce! austro-
ungare ................ 884 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.283.70 Argintulă —. — GalbinI Împărătesei	..... 5.93
Napoleon-d’orI	....	9.93
Mărci 100 împ. gerrn. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125.50
Cursisîis pieţei Sraşovfl
din 15 Octomvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.57 Vând. 8.66
Vrgint românesc.................>	8.49
'îapoleon-d’orl .......	*	9.89
nre turcesc!................. .	*	11.21
Imperiali .........................»	10.21
lalbenl...................... .	»	5 86
Scrisurile fone. »Albina* 6%	.	»	101.—
n * n 5°/o .	„	98.
Ruble Rusesc!...................*	109.—
8.54 9 96 11.28 10.36 5.90 102.-99.-110.—
s
a
pfi
«e
8
ci
v
c • a ca «j
— — — Ji tn
O	ZZ cn
îă S .S-’3 gna
2issri
Ki -t3	•— C
“ *=» S = O
y ci . >. o _
-"«îpaJSS
‘	« B
Oiscontulii
7—10°/9 pe anfi.
4
<3 "C 3' &
IQTgflOHn >
DICŢIONARU
germano-românti
DE
THEOCHARALEXI A NOUA MIIÂ de EXEMPLARE.
Opă aprobată de Ministerială Instrueţiunei Publice ală României sub Nr. 11,230 din 27 Octomvre 1866.
Agreată de Maiestatea Sa Carolu I. Regele României, conformă notei înaltului SCu Cabinetă din 26 (8) Decemvre 1886.
Se află de vendare la tote librăriile notabile.
fi. 1.50 seu 3 lei 50 bani exemplarului.
Librarii primescă rabate forte considerabile.
A se cere exemplare din Tipografia ALEXI, căci celelalte suntu contra-făcute.	i —12
Avisu!
Păcii cunoscuta Onor, publica cumcă mî-au sosita stofe franţiizesci şi englezesci de tomna şi de ernă.
Una renda de haine completa îla facă în 48 ore, eră o păreche de pantaloni în 0 ore.
Rogtt pe Onor, publica a me onora cu nu-meiosă clientelă.	zs, ^MqND ^RON,
croitoru de bărbaţi.
2—3	Uliţa Vă mei Nr. 8.
d-loră abonaţi!
Rugăm u pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s£ binevoiaseâ a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jîa,i*ulCi nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTli. „GAZ. 2 Ii ANS u
#
Publicatiuile „CANCELARIEI NEGRUŢIU “
mm
«
«
*
GHERLA
m AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristică şi enciclo-m pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare ^ In 1 şi 15 <Ji a lunei în numeri de câte D/a—21/a co!e m cu ilustratiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-91 siă, nuvele, romanul*!, suvenir! de câlătoriă ş. a. — m Mai departe tracleză cestiunî literare şi scientifice, cu m reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu 91 atenţiune viăţa socială a Româniloră de pretutindenea, 91 precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străini* nătate; şi prin umorii dulce şi satiră alăsă nisuesce m a face o 6ră plăcută familiei strivite de grijele m vieţei; şi peste totfl nisuesce a întinde tuturoră indici vitjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă.
—	PreţulQ de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. m pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, m plătibil! şi în timbre poştali.
m PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică m Şl literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 2î/l—31/* cole; şi publică articlii din sfera tu-m turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de m predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunl, — 9^ mai departe studii pedagogice, didactice şi seientifice-literari. — Preţuia de abonamentă pe anulă întregă m e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-m tibill şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. m A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vendare şi ur-m mătărele cărţi:
m Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-^ vinară. Preţulă 20 or.
m Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omă de bine. Nuvela originală. — m Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută44 — de Pau-m Una C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr. m	Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu
m Simu. Preţulă 10 cr.
m	Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu
m Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea ^ lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 cr. 4P Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr
Probitatea în copilăriă. Schiţă din ffVra educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu cobzarulă. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuluţă Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa’ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nieoră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Butioeseu. Ună volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 cole. Preţulă 60 cr.
Tesauruiu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Siudiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologiă. DiscusiunI filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I, Paulă Hunfalvy despre Cronica iui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiatâ de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura 1. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu. Cartea I. 11. III.
IV. cuprintjândă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Ro.şiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptarâ teoretică şi practică pentru învăţă-
SZ.-UJVAR.
parandiali), a învăţătorilor!! şi a altoră bărbaţi de scolâ, $ de V. Gr. BorgovanQ, profesoră preparandială. Pre- $ ţulă unui exemplară cu porto Irancată 1 fl. 80 cr. v. % a. In literatura năstră pedagogică abia allămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scăleloră n6stre în măsura $ în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămO $ mai alesă Directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în ^ prima liniă interesaţi.	%
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- $ mâni. De Vas. Gr. BorgovanQ. Preţulă 15 cr. $ Manuală de Gramatica limbei române oentru sed- $ lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesoră $ la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este % aprobată prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instruc- $ ţiune publică cu reseriptulă de dato 26 Aprilie 1886 ^ Nr. 13193. — Preţulă 30	cr.	§
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, ur- $ mate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr. $ Carte conducătore la propunerea calculărei în H scola poporală pentru învăţători şi preparanr}!. Broş. H I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. $ PreţulQ 80 cr.	9
i
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. g
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugă- %
ciun! ş> cântări bisericeşti forte frnmosă ilustrată. Pre- p ţulu unui exemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. le- $ gată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. % t fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.	$
Miculu mărgăritaru sufletescâ. Cărticică de ru- U găciunl şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pen- $ Iru pruncii şcolar! de ambe secsele. Cu aprobarea 9 jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară 9 broşată 1R cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. 9 Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii 9 şcolari de ambe secsele. Cu mai multe iedne fru- 9 m6se. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 9 er.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. 9 Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Nă&cătorei 9 de D-ţleu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu 9 mai multe iedne frumose Preţulă unui esemplaril 9 espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem- 9 plare 5 fl. v. a.	9
Epistolia D. N. Isusă Christosă. Preţulă unui 9 esemplară legată e 15 cr.
meutulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre-
Tipografia ALEXI, Braşovă.
: