Kfcl*A4.rŞ'Il!KEA S» A U^INI^TKA'flIJSlKA *
BRAŞOVtl, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe u n fi a n fi 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe t r e i luni 3 fior. ftOHiâJiifl şi străinătate:
Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei Iun» ÎO fMribî.
ANULU L.
St PRENUMERA:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUmiURILE:
0 seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiec&fe publicare
nefreiMiat» nu ne 3r!rmi*ou. — Stentuoripta nu ae ratrămltS.
MK 219
Luni, Marţi, 6 (18) Octomvre.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
77
GAZETA TRANSILVANIEI.
u
Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începutu iinfi nou abonamentul pe trilniiiulti Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi spri jinitorl ai foiei nostre.
Pretulu abonamentului:
Pentru AnstriHJiaria:
pe trei luni 3 fl.
>» ş6se ff 6 ,, unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei Iun! 10 franci .. şese .1 20
„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilor!! de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponu numărulă fâşiei sub care au primită (jiarulă.
Domnii cari se voru abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovu, 5 Octomvre 1887.
Caracteristică este părerea ce şî-o dă unu (jiaru germană din Berlină asupra situatiunei in-teridre actuale din monarehia austro-ungară.
Acestă (Jiaru. este „National-Zeitung“, care întotdâuna a luată îu apărare egemonia dualis-tică germano-magliiară din monarehia ndstră. Tocmai pentru acâsta însă este de interesă şi pentru noi judecata fdiei berlineze asupra stări lorii de aci.
Cele două jumătăţi ale imperiului liabsbur-gicu — (Jice „Naţional-Zeitungu -— au ajunsă, fiăcare pentru sine, actualmente la unu punctă alO desvoltării interiore, unde după natura lucru-rilorft ea trebue să se optdscă în locu şi trebue s6 fia bine chibzuită, dâcă urmărirea drumului de pănă acuma este în interesulu monarchiei comune şi a fiăeărei din cele două jumătăţi ale imperiului, precum şi ală dinastiei însăşî“.
Mai întâiu arată numita foiă, că desvoltarea în cele două jumătăţi ale monarchiei este tocmai opusă una alteia; că în Ungaria lucrurile mergă spre crearea unui stată unitară maghiară, pe când în Austria maioritatea de pănă acuma ni-suesce la formarea unui stată federativă.
Semne de schimbare, (}ice „N. Ztg.“, s’au ivită mai întâiu în Austria. Aici s’au pusă pe gânduri clericalii şi feudalii, mai alesă cei germani, caii se temă că pretenţiunile nejâţidse ale Slaviloră cu timpulă potă ameninţa interesele loru şi chiar ale imperiului.
Aceste temeri, de a nu slăbi statulă prin a-cordarea de prâ multe drepturi naţionalităţiloră, au cuprinsă chiar şi cercurile guvernului şi ast-felO s’ar fi hotărîtă a chema pe d-lă Gautsch la ministerulă de culte. Acestă elementu moderatori în cabinetulă Taaffe este acum mai multă numită şi considerată, (jice „N. Ztg.“, decâtu însuşi capulă cabinetului. Ministrulă Gautsch are a<jl o bază tare, căci posiţiunea Cehiloră şi a Sloveniloră atârnă de bunăvoinţa guvernului, care, dăcă ar fi adusă în strîmtăre, ar pută să scdtă uşoră o altă maioritate a camrrei. Cehii suntu şi ei admoniaţî de câtră guvernă ca să se modereze, âr faţă cu Germanii din Boemia oficioşii p6rtă lină limbagiu mai blândă.
După ce mai pledezâ numita f6iă pentru solidaritatea tuturoră Germaniloră din Austria, Jice că nu va greşi, dâcă admite că acum au începută să ca<jă acţiile slave în Austria.
Câtă despre UugurI şi Ungaria, âtă ce scrie f6ia berlinesă:
„Şi precum în Cislaitania mişcarea slavă începe a da de piedecl şi a se mai opri îu locO, aşa pdte că se va mai rări şi în Translai-tania tempo-ul nu ală desvoltării unitare a statului, ci tempo-ul maghiarisârii. La prima ochire se pare ee-i dreptă, ca şi când tocmai în momentele
de faţă aeţiele maghiarismului ară sta fdrte strălucită. Căci d6ră prima dietă alâsă pe ună pe-riodă de cinci ani arată o fisionomiă cum nu şi-a putut’o dori mai frumdsă cabinetulă Tisza; faţă cu vre-o 261 liberali (tiszaiştl) şi 40 delegaţi guvernamentali ai dietei croate stau numai 150 oposiţionalî, adecă 78 radicali (stânga es-tremâ), 41 de ai „oposiţiunei moderateu ,	11
„antisemiţi“ şi numai 10 „naţionali11, cei din urmă apr6pe toţi Sasi.*^
„Trebue să luămă în consideraţiă însă, că Croaţii numai pănă atunci voră sprijini guver-nulâ ungurescă, pănă ce acesta va respecta autonomia loră naţională mai multă ca înainte. Şi ce privesce celelalte naţionalităţi, împăratulă Eranciscă Iosifă însuşi le-a făcută cunoscută, ce i dreptă loră şi mai alesă Sasiloră din Ar-dealu, când a călătorită prin totă regatulă cu ocasiunea ultimeloră manevre şi inspectări de trupe, că aji numai potă fi tolerate state medievale în stată, dâr împăratulă a blamată totodată şi şovinismulă maghiară, a promisă scu-tulă său fiâ-cărei naţionalităţi şi confesiuni şi mai alesă şi-a manifestată voinţa, ca nici o naţionalitate să nu fia scurtată în dreptulă ei de limbă de dragulă domnirei esedusive a idiomului maghiară “.
„Judecândă după vocile Jiareloră unguresci, adevărată că cei din Pesta n’au aujită şi n’au înţelesă decâtu prima parte a memorateloră răspunsuri ale monarchului; dâr câtă pentru partea a doua, respectivele naţionalităţi anevoie vor întrelăsa de a nu li-o revoca în memori? la tim pulă nemerită. In totă casulă naţionalităţile se potă provoca acum la propriele asigurări ale Im-păratului-Rege, şi esperienţele ce le-au făcută cu Croaţii voră face negreşită ca cercurile guvernamentale responsabile să procădă dela sine cu mai mare precauţiune.“
„Dâeă lucrurile ară ajunge la lămuriri se-ri6se între Maghiari şi celelalte naţionalităţi ale Ungariei, cei dintâiu ar fi într’o posiţiune neasă-mănată mai rea decâtă actualmente Germanii în Austria. Dintre t<5te popdrele Ungariei numai Maghiarii nu se potă răzima pe elemente rudite dincolo de graniţă; trebue dâr ca Maghiarii în propriulă loră interesă să evite, ea, violândă naţionalităţile, ce trâiescă împreună cu ei, în con-sciinţa de sine, să le silâscă a face o asemănare între posiţiunea predominantă a Maghiarilor îi şi între adevărata loră putere“.
aţi îndurată prin mdrtea părintelui D-V6stră, oare a fostă sentinelă neadormită a naţiunei sale în timpă de 50 de ani	loan Goron
preoto.
Teure, 1 (13) Octomvre.
Permiteţi-ml, deşi mai târziu, de a-mi es-prima profunda durere pentru mdrtea neuitatului unchiu Iacobă Mureşianu, fostă redactoră ală „Gazetei Transilvanieimarele Română şi fala neamului nostru. Dumnezeu să vă trimită mângâiere şi să vă dea puteri ca să puteţi cu succesulă dorită straplânta şi sădi în t<5tă suflarea română principiele decedatului genitore şi să aveţi fericirea de a vedâ realisate justele dorinţe, drepturi şi libertăţi, ce competă Românului din acestă imperiu după dreptulă divini!, naturală şi uman, a căroră eluptare a fostă ţinta fericitului în Domnulă.
Mihailu Făgărăşianu şi famila.
Bogata-română, 1 (13) Octomvre.
Primiţi, vă rogă, condolinţa mea pentru pierderea pră iubitului D-v6stră părinte, vetera-nulă diaristieei române. Dumnecjeu se vă ajute ca stâgulă ereefită dela părintele D-v6stră, de nu mai multu, barem! 50 de ani să-lă fâlfâiţi!
Michailu Cherebeţiu
preoto.
Biserica Albă, 1 (13) Octomvre.
Primiţi şi din partea clubui română de aici condolinţa ndstră la pierderea bardului naţională, a tatălui D-V6stră	loanu M. Roşiu
advocată.
Iu memoria lui Iacobă Mureşianu.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei< a mai primită urmâto-rele telegrame şi scrisori de condolenţâ :
Constanta (l)obrogea), 29 Septernvre (11 Oct.)
„Bukarester Tagblattu dela 1 Octomvre a adusă cetitoriloră săi într’ună modă fdrte simpatică şi plină de condolenţă trista scire despre decedarea veteranului publiciştiloră români Iacobă Mureşianu, multă iubitului vostru tată. U-şureze marea vdstră durere consciinţa, că doliulu pentru bărbatulă plină de merite, bravulă pedagogă şi publicistă, luptătorulă neobosită şi statornică pentru binele naţiunei române e generală şi adâncă simţită chiar şi în cea mai mare depărtare, aci la ţărmulă Mării Negre, unde toţi câţi au avută ondrea a cutidsce pe bărbatulă cu renume îi voră consacra plini de pietate o lacrimă şi din adânculă inimei îi voră (J’ce: Fiă-i ţărîna uşdră !	p. Constantinescu.
Cuşdiâra, 10 Octomvre n.
Primiţi şi din partea ndstră espresiunea sincerei condolenţe faţă cu nereparabila pierdere ce
*) .Nat. Ztg.« încă nu sciea de declararea generatului Doda în urma căreia rămână in dietă numai şi
numai naţionaliştii sasî.
Red.
Budapesta, 13 Octomvre.
Societatea junimei române din Budapesta „Petru Ma,iorău, acum constituită pentru o nouă activitate, împărtăşeşte cu jale adâncă durerea, ce a produsă în sînulu naţiunei ndstre perderea ilustrului română Iacobă Mureşianu.
Iubirea ce elă a nutrită pentru limba şi nâmulă său şi faptele isvorîte din acesta, sta-voră pururea înaintea ochiloră noştri dreptă modelă şi încuragiare.
Legea firei îşi i rmâză cursulă său, şi noi toţi sub lege suntemă, dâr sufletele curate, caracterele nobile rămână adâncă gravate, veclnică neperitdre din consciinţa posterităţii.
Perderea e comună, dâr durerea împărţită multă se uşorâzâ.
Fiă-i memoria binecuvântată!
Pentru comitetO:
Vasil Bologa, v,-preş. Georgiu Poppu, secretară.
Bafna, 12 Octomvre 1887.
Tristulă anunţă despre perderea regretabilă, ce aţi suferită prin mărtea prea iubitului vostru părinte, a produsă în întrâga naţiune română ună simţământu de mâhnire generală. Primiţi — deşi târejiu — condolenţele mele adâncă simţite pentru perderea ireparabilă a neuitatului vostru şi ală naţiunei scumpă părinte.
losifu Miclea, docente.
Lăpuşulu ungurescu, 1 (13) Octomvre.
Primiţi, deşi întârziată, sincerile ndstre condolenţe pentru ireparabila pierdere a scumpului vostru părinte, marelui patriotă, bravului ante-luptătoră naţională română Iacobă Mureşianu.
Alessiu Latişin, Vasiliu Rebreanu.
Teuşu, 3 (15) Octomvre.
O laerămă ferbinte marelui Iacobă Mure-
şianu
G. Serbu, parochă.
Din afară.
Pretutindenea se revidâză sistemulă fortifica-ţiuniloră. Din Elveţia se scrie cătră „N. fr. Presse“, că în Lucerna se află mai mulţi oficerl superiori de artileriă, pentru ca să studieze transformarea proiectată a Lucernei într’o tabără in-
Nr. 219.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887*
tărită. Spre acestu scopti au fostă recunoscute 16rte cu deamSruntulti înălţimile ce domin^ză în trările în Lucerna. In acelaşi timpii se anunţă, că ministerul!! de răsboiu olandezii a numiţii o comisiune militară, care să esamineze cestiunea, dăcă sistemul!! fortificaţiunilorii olandeze corespunde cerinţelor!! militare de a<Jî. Se crede că guvernul!! olandezii va presenta camerei orii unii proiectă privitorii la fortificarea părţii olandeze a liniei Maas.
O telegramă din Berlină comunică scirea, că „Kreuzzeitung44 discută idea r e s t a b i 1 i r e i regatului polonă, care va fi constituită cu vechile sale provincii, afară de Posen, care ar rămână Prusiei.
Corespondentulă din Viena ală fdiei englese „Times44 anunţă, că Ţarulă ar avă intenţiunea să denunţe formală tractatul ă din Berlină, cu alte cuvinte: că acestu tractată nu mai e obligatoră pentru Rusia.
Ministru 1 u de răsboiu francesu va presenta în săptămâna acăsta consiliului supe-rioră de răsboiu trei proiecte. Celă dintâiu organisăză trupe spjeciale de munte, atâtă infanteriă câtă şi artileriă; ală doilea îmulţesce trupele de artileriă prin crearea duoră regimente mixte pentru serviţiulă din Algeria şi Tunis; ală treilea crează sape uri de căi ferate.
SOIRILE PILEI.
Preşedintele camerei deputaţilor Ci din Pesta s’a scusată înaintea camerei, că nu dânsulă a dată publicităţii scrisărea ce i-a adresat’o generalulă Tra-iană Doda.
—x—
Sub titlulă ,Persecuţiunecetimă în „Lumiaăto-rulă": In comuna Parneava locuită numai de Români gr. or. unde se află şi mănăstirea St. George, în distric-tulă Detta şi în diecesa sârbăscă a Timişorei, învătăto rulă română Moise Stoină a funcţionată neconturbată 16 anî şi cinci luni, cu plata de 80 fi. câte 20 meţî de grâu şi de bombe de cucuruză, 2 jugăre de pămentă şi 4 stânjinî de lemne. Insă sub pretextă că cu scăla din Parneava are să se împreune şi cea din Cameral-Sân-Georgiu, ai căruia locuitori asemenea suntă mai cu sâmă Români, la care scolă redusă are să fiă dascălă Serbulă Mihaiu Iovicî, făcură ce făcură cei mai mari şi într’o bună 4* d-lă Unger, protopretorulă Deltei, deîe cu putere în stradă pe Moise Stoină spre întristarea şi indig narea omeniloră, cari erau indestuliţl şi trăiau bine cu in-văţătorulă loră. Invăţăturulă română, omă in etate şi tată a patru copii, aruncată în lume în gura ernei, se plânse la episcopulă concerninte, însă acesta Tar fi scosă pe uşă îndreptându-lu se mergă la diecesele române seu în ţera românâscă, d&câ sub elă acolo elementulu sSrbescu s’a topită în locu se se sporfacâ, adeeă dScă n’a vrută s& serbi-seze pe Români. Bietulă învăţătură cu familia, acum ve-getăză în Maierele-Timişorei şi este avisată la îndurarea şi ajutorulă crestiniloră şi a colegiloră, pre cari îi va fi durândă sdrtea lui. Aşa ni-se plânse învăfătorulă însuşi. — Dâcă adevărată e, atunci ruşine asupra episcopului sârbă! 0 nouă dovadă, pe lângă alte multe, că Sârbii suntă totă aşa de intoleranţi şi persecutori ca şi Ungurii.
—x—
Inspectorălă şcolară Ludovică Rethy scrie cătră „Egyefertes*: «Pe hotarulă comunei Rucova din com Huniăddrei se află cariera de marmoră a îra
pâra ţi'l oră romani. Obiectele de artă lucrate din marmoră şi găsite pe teritoriulă unei părţi a Daciei, chiar a Panoniei îşi tragă originea de acolo. Calitatea loră au probat’o ani o miiă şi jumătate. O descoperire a carierei de marmoră nu e necesară, căci bolovanii de marmoră stau încă aşa precum au fostă lăsaţi de Romani; n’ai decâtă să continui lucrulă. Se pdte alege între două staţiuni de cale ferată pe şosea într’o depărtare de 28 pănă la 36 chilometri. O restabilire e necesară numai în valea ce se varsă în şosea. Acestă marmoră s’a presentată de curându membrului camerei magnaţiloră, architeetului Ybl, care a declarată că e gata să întrebuinţeze marmoră la construirea palatului regală şi a basilicei din Leopoldstadt.*
—x—
După închiderea congresului higienieO din Viena. o parte din membri au întreprinsă o escursiune la Pesta. Ungurii i-au primită bine, er ospeţii le-au măgulită vanitatea cu laude şi Ungurii steteau sâ'şî âsă din pele de bucuriă. Aşa la ună banchetă ce s’a întocmită în onorea visitatoriloră. profesorulă francesă Alglave ridică următorulă toastă: „Femeile vdstre suntă încă toîă frumose şi amabile, vinurile văstre încă totă bune şi fo-cdse ca mai nainte.... Ungaria e ac^I multă mai bogată, mai în bună stare ....aşa că naţiunea vostră p6te rivalisa cu popărele care posedă cea mai vechiă civilisaţiune. Ungaria e în Orientă sora Franciei, a marei naţiuni liberale.* Treille, totă francesă, toasta în numele Fran-cesiloră pentru „vitejii" Unguri. Francesii suntă ante-luptătorii probaţi ai libertăţii şi nutrescă cea mai câldu-ro-să simpatiă pentru „eroii şi iubitorii de libertate44 Unguri. Adolf Smith, englesă, e interpretulă simpatie-loră poporului englesă iubitoră de libertate pentru Ma* ghiarii „iubitori de libertate". Bea pentru «republica seiinţeloră." Tayer mulţămesce în numele dameloră „cavaleriloră" Maghiari. Şi aşa mai departe. Să nu cre4â însă cetitorii că vorbitorii amintiţi au vorbită din inimă. Ei au căutată să satisfacă vanităţii unguresci, căci bine seiu aceşti streini ăspeţî, ce stări teroristice, politice, sociale şi culturale, domnesă la noi, dovadă ar ticululă de deună4i din «Correspondance de Paris“. A-colo era descrisă şi „iubirea de libertate", şi • civilizaţi anea" , şi „cultura* ungurescă. Mii pote fi cineva a-tâtă de naivă a crede, că acei ăspeţî au vorbită seriosă, er nu de dragulă ,frum6seloră şi amabileloră temei*, şi de ală «vinuriloră bune şi focăse* ?
Privitoră ia scirea despre revolta ţărani loră din Reşineu, lângă Chicii nda mare, se scriu fdiei un gureşei „P. Lloyd" următorele despre causa revoltei: „Înainte cu câteva 4de petrecu acolo o comisiune avendă să împartă 1500 jugăre câmpă erarială miciloră proprietari de case săraci, pe plată în rate. Câtorva Bulgari bogaţi nu le plăcu acăsta şi aţiţară poporală contra coml-siunei, învinovăţin lă pe membrii acesteia, că suntă ne drepţi şi parţiali. Ferberea crescu din oră ’n oră şi po-poruiă se adunase deju la loculă principală luândă o a-titudine ameninţătore. Sosindă 25 gendarml, chemaţi telegrafică din Chichinda, comisiunea îşi continuă lucrarea neîmpedecată. Contra ui^itoriloră s’a pornită cercetare*. — E curiosă că ţăranii se revoltă fiindă că ,li se face bine:* Prâ bdcănă o spune şi f6ia ungurescă/
Siguranţa publică in Cluşiu lasă fărte multă de dorită. Hoţii spargă cam desă prăvăliile şi le golescă, precum s’a întâmplată în năptea de 12 spre 13 Oetomvre n. într’o stradă, unde cu câteva c^ile mai nainte se spărsese o altă prăvăliă. De asemenea sinuciderile suntă fărte dese.
—x—
Locuitorii comunei B oroşi neu 1 ă-mică din co-mitatulă Trei-scaune se potă «ferici" şi ei cu stăpânirea ungurâscă, care a pusă taxe enorme pe arme şi pe vânată. Lupii le decimeză cumplită vitele. „Bieţii" ese-cutorî de dare, ce le voră mai lua «ferieiţiloră" Boro-şinenl ?
Domnişora Bârsescu, după cum scrie „Nemzel*, s’a retrasă dintre membrii Burgtheatrului din Viena, Era să se represente drama lui Schiller «Cabală şi amorfi* şi d-na Wolter refusândă să j6ce rolulă de ,Sadi Mii-fort", acestă rolă trebuia cu totă dreptulă să se dea domnişărei Bârsescu, dâr directorulă teatrului l’a datfl d-ş6rei Dumont. Acâstâ greşită împărţire a roluriloră a indignată pe domnişăra Bârsescu şi imediată şl-a trimişii demisiunea declarândă directorului, că mai multă ea m va păşi pe scena Burgtheatrului, câtă vreme va juca altă artistă rolurile, ce vre să le jo ;e dânsa.
—x—
Cârc iu mar ii din Cluşiu, cu aprobarea consiliului orâşenesoă, au cerută dela ministrulă de interne, să le dea voiă a sui preţulă spirtului vândută în cantităţi miel (1 litră cu 1 fl.). Ministrulă însă n’a aprobaţii acestă hotărîre, cJioândQ că nu pote face escepţiune pentru pofta unui oraşă, după ce şi aşa cestiunea răscum-părărei regalieloră e în ajună de a se resolva.
—x—
La 11 Oetomvre n. diminâţa s’a descărcată peste oraşulă A radă o furtună violentă cu fulgere şi tunete dese. In suburbiulă Gaiu şi în împrejurime a pricinuiţii furtuna stricăciuni edificieloră şi plantaţiuniloră. In a-ceeaşl 4< în Hoghină (Huedină), comit. Haniădăra, a pricinuită ună orcană mari stricăciuni în coperişele ca-seloră şi în grădinile de păme.
—x—
In comunele Egerpatak din comit. Trei-scaune şi Kozmas din comit. Ciucului mulţi locuitori au suferită daune nuri, rămânândă şi fără adăpostă, din causa unoră mari incendiurl.
—x—
Delegaţiunile suntă convocate în Viena pe <Jiua de 27 Oetomvre n.
—x —
Constituire. In 20 Septeinvre st. v. membrii societăţii de lectură «Andreiu Şaguna", ad una ţi în sala cea mare a seminariului în o şedinţă presidată de d-lă dir, sem. I. Hannia, s’au constituită pentru an. scol. 18878. înainte de a purcede la alegeri, presidiulă prin o cuvântare căldurosă, accentuândă însemnătatea societăţii, ca una dintre operele fericitului metropolită Andreiu Şaguna, recomandă rnernbriioră deplină zelă şi stăruinţă întru îndeplinirea chemării loră, frăţescă şi seridsă înţelegere in desbaterile loră, în interesulă înaintării şi prosperârii societăţii din care ei facă parte. — Constituirea s’a efec-luită in următorulă modă: De preşedinte ală societăţii s’a proclamată d-lă prof. sem. D. Comşa; de vice-preşedinte ală societăţii şi preşedinte ală comitetului s’a alesă l Teculescu, clerică an. III; redacţoră ală făiei societăţii
S.	Făgărâsană, clerică an. III; notară ală corespondenţelor D. Câmpeanu, clerică an. III; notară ală şedinţelor D. Goia} clerică II; cassară I. Stroia, clerică an, I; controloră D. Chiujdea, clerică an. III; bibliotecară h lliescUj clerică an. II; vice-bibliotecară I. Enescu, pedagogă an. I; âr de membrii în comitetă: Greg. Nicâra şi A. Op rea, clerici an. III; N. Cărpenişanu şi G. Enescu,jj clerici an. II; II. Cristea şi P. Nicolescu, clerici an. I; I. Breneiu, pedagogă an. III, şi I. Pitică pedagogă an. li,
FOILETON O.
TIMOTEIU Q1PARIU
(Urmare.)
Este ună faptă curiosă de observată, acela, că omenii de studiu pe cari versta îi îngădue a se strecura încetişor în sînulă ocupaţiuniloră intelectuale, revină ca prin-tr’o lege fatală în timpulă adenceloră bătrâneţi la primele îndeletniciri preferite ale tinereţei. Fie-care din 6menii cărora în primăvara vieţii le-au (Şîmbit fi petrecerile inteligenţei, iau pe atunci în mai mare fa vă re o ramură frecare dintr’ânsele, asupra căreia se înapoiescă când suntă pe scăpătatulă c|ilelor0. De mî-o face şi mie sorta parte îndelungă pe lume, bănuiescă că voiă scutura atunci de pulberea ce le acopere de 35 de ani şi mai bine nume-râsele traduceri românesc! din poeţii elini şi latini, Omer, Esiod, Pindar, Sofoclu, Catul, Virgil şi Oraţiu. Din Ovid nu m’am cercată să traducă când eram tânără; speră că n’am să ca4ă în aşa păcată la bătrâneţe.
Iartă-mi-se de a-ml fi resfrântă aci gândulă asu-pră’ml, mai alesă când stau a vorbi despre ună adevărată omă de sciinţă.
Qipariu, după ce trecu în Biaşiu cursulă şcolară
gimnasială de filosofiă pănă la 1823, âr celă teologică pănă la 1826, fu îndată numită profesoră la gimnasiu şi apoi la seminară, unde ţinu, între altele, şi clasa de lim-bele ebraică şi chaldaică, referitdre la studiele Biblice. In cei de pe urmă ani ai vieţei sale, îi plăcea a’şi simţi vieţa scurgându-se lină în dulcele amintiri ale juneţei. Acestea ii legănau minţile obosite in acea naivă simplitate de forme şi în acele subtilităţi ingeniose şi eterne ală scriptureloră orientale. Ele îi odihneau de munca ce depusese, în cursă de 40 de anî, ca să compună, să scrie şi să tipărescă o aşa mare câţime de cărţi; de o parte cărţi pentru biserică şi seminar!i, precum „Orologierulă său Giaslovulă şi Acatistierulă" (1836), „Ermeneutica şi S iinţa Sfintei SripturI" (1844-45). „Acte şi fragmente peniru istoria bisericei* (1855); apoi cărţi de iotă felulă pentru şcolele gimnasiale, reproduse în adesă repetate ediţiunl didactice şi pedagogice; în fine şi mai alesă articull şi cărţi pentru cunoscinţa mai multă seu mai puţină aprofundată a limbei românesc!. Osebită de tote ce elă a publicată asupra a-cestei materii, în „F6ia pentru minte", şi în revistele sale periodice, «Organulă luminărei" din 1847 şi 48, şi .Archivulă pentru filologiă şi isforiâ" din 1867 pănă la 1873, apoi cărţile sale fundamentale în acâstâ ramură
suntă: „Elemente de limba română" (1851), „Crestomaţia" seu „Analecte literare* (1858), «Principie de limba şi de scriptura" (1866) şi în fine «Gramatica româna* (1869 şi 1877).
Asupra acestei serii de publicaţinnî forte însemnate, care eonstituescă opera de căpeteniă a eminentului filologă, ne vomă aţinti privirile într’ună ultimă studiu consacrată lui T. £ipariu.
Pe când însă Cipanu, profesoră ia Biaşiu dela 1827 încăce, făcea t6te aceste tipăriri felurite, elă era alesfi, la 1842, canonică ală capitolului metropolitană; la 1861 i se încredinţâ direcţiunea gimnasiului de acolo, şi apoi prefectura tipografiei; er la 1868, după reposarea demnului metropolită ală Româniloră uniţi, Alexandru Sterca Şuluţă, .... multe voturi ale Româniloră se întruniri
asupra lui Cipariu...........Elă însă nu fu întărită In
calitate de metropolită, der încă cu ună ană înainte Associaţiunea literară a Româniloră din Transilvania IU numise vice-preşedinte ală ei. In şedinţele ei, elfl rosti mai multe cuvântări de o mare însemnătate. Amfl citată în rândulă trecută ună pasagiu din una din ele. A41 voimă asemeni să dămă ună ală doilea esemplu de acea vorbire căldurosă, plină de focă şi de inimă, ţi pl-nă de o libertate de care Românii în Transilvania nţ
Nr. 219.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
„Convorbiri literare*, Nr. 7, dela 1 Octomvre are urmăiorulfl sumarii: V. A. Urechiă — Popa care scie carte (poveste); G. Lahovari — Hârtii vechi (urmare); Wilhelm de Kotzebue — Lascară Viorescu (urmare); Cervantes — Don Quijote de I Mancha, trad. de S. G. Vârgoliel (urmare); Teodorii T. Burada — Schiţă biografică, Elena Asaki; F. G. — Glopoţelulă fericirei, Cur-sulfl lumei, Mângăere (poesii); T. M. — Necrologă, Ti-moteu Cipariu şi Alesandru Cihacă; Bibliografia.
Gherla, 14 Octomvre 1887.
Domnule Redactorii! încă Duminecă în 25 Sep-temvre am fostă conchemată la o şedinţă pe ştim. d6mne şi domnişdre din locă, pentru de a ne înţelege — precum am promisă în Nr. 151 ală «Gazetei* — despre modulă de a instrui în lucrurile de mână pe fetiţele dela şcăla română din Gherla. La aeâsta m’am fostă angajată când încă prin luliu a. c. ara întreprinsă o colectă benevolă în acestă scopă, ală cărei resultată s’a publicată în numărulă amintită ală «Gazetei*. Dâr la şedinţă afară de d6mna Cassa şi domnişârele Sabina Boeriu şi luliana Oriană, car! s’au şi oferită a ajuta subscrisei în conducerea lucruriloră de mână, nu s’au presentată altele. Aşa comitetulă proiectată, care putea lua iniţiativa şi pentru alte lucruri, nouă necesare, a rămasă deocamdată numai in ideă.
Lucrulă de mână s’a începută cu 32 de eleve, şi se ţine regulată Mercurea şi Sâmbăta dela 3—4 <5re. Elevele cele mai sărace şi orfanele s’au provă<Jută cu materială de lucru din partea direcţiunei şcolare, căreia j s’a transpusă din suma colectată 20 fl.; er din restulă de 11 fl. 20 cr. parte s'a procurată materială, parte se va mai procura în decursulă anului. De notată mai este» că din şirulă contribuitoră binevoitorloră — publicată în numărulă pomenită ală .Gazetei* — a rămasă afară din erâre d-nulă lonă Popă, profesor de teologiă, cu 1 fl. v. a. Rugându-vă, să bine-voiţî a publica şi acestă comunicată, ca întregire la cele publicate, precum şi espresiunea profundei mele mulţămite P. T. dd.f contribuitori, rămână a d-vostră stimăt6:e, Ludovica Borgovcin, n. Antonii,
Esposiţiunea agricola din ZerneştI,
(Urmare.)
In decursulă pausei cuhna abundantă în mâncări, cu vină şi bere bună, încă mulţumi pe toţi, er damele au fostă plăcută surprinse cu îngheţată pregătită pentru esposiţiă de Băncilă din Zărnescî.
Petrecerea dură pănă mai Jdimineţa, ducendă toţi cu sine cele mai plăcute suvenirl dela esposiţia şi balulă din Zărnescî. In 19 Septemvre la 8 6re diminâţa Ilus. Sa d. comite supremă plecă din Zernes I petrecută între alţii de d lă prim pretore pănă la P.-Mărului. Astfelă se termină esposiţia agricolă dm Zărnescî.
Nu potă încheia acăstă descriere, fără să intonez încă odată, că dăcă acăstă esposiţiă a reuşită peste aşteptare bine, meritulă acesta este a se atribui în linia primă tuturora, şi cu deosebire femeiloră, cari n’au pregetată a’şl trimete spre espunere frumâsele loră lucruri de mână; recunoscinţă merită d-nii prim pretore Ales. Belle şi preşed. comit, arangialor, Nicolae Garoiu, cari n’au încetată a îndemna pe locuitorii din <6te comunele a contribui cu lucrurile şi cu vitele loră la reuşita es-poaiţiunei.
Arangiamentulă internă ală esposiţiunei s’a făcută după planulă şi inviaţiunele preş. Nic. Garoiu, carele ajutată la arangiarea aceleia mai numai de neobositulă membru I6nă S'răvoiu şi d-ş6rele Isaac în termină fdrte scurtă au fostă în stare a presenta numerosului publică o esposiţiă destulă de bogată in obecte şi astfelă aranjate, Încât ă nici unulă n’a fostă as .unsă vede'ei publicului. Recunoscinţă merită şi primăria comunală din Zârnescî, căreia i-a succesă a ţină cea mai bună ordine ai&tă în localulă esposiţiunii, câtă şi afară de acela, în-
câtă nu s’a ivită nici cea mai mică nemulţămire din partea cuiva, er obiectele espuse n’au fostă atinse sâu mişcate dela loculă unde au fostă aşezate, aşa că rena-poindu-se tuturoră esponenţiloră lucrurile loră, n'a avută nimenea motivă de a se plânge, ci i-a lipsită sâu s’a st'icată ceva din lucrurile espuse.
încă o observare ne mai permitemă în ceea ce pri vesce premiarea obiecteloră şi a viteloră espuse.
Am v6<Jută espuse de multe D6mne multe şi fru-mâse obiecte (lucruri textile) de mână; nu voiu să de-tragă nimica din meritulă d-loră, căci dăcă D6mnele dau paralele loră spre a-şl procura atarl lucruri, recunâs-cemă că prin acăstă forţă insăşî ele contribue multă Ia susţinerea şi progresarea industriei de casă, am dori însă ca domnele să se mulţumescă cu diplome de recunoscinţă, dăcă li se vor da, âr premiile să le eâdă a se distribui aceloră femei, cari în adevără lucră cu mânile loră o-biecte atâtă de frumăse, precum am văzută între altele multe costumulă lucrată de văduva Băncilă din Fundata
Totă asemenea observări ne permitemă a face şi relativă la premiele date pentru vite. Incâtă scimă, pre-miele destinate pentru cei mai buni şi mai frumoşi boi de jugă, pentru bivole, mânzî, oi şi porci s’au dată de regulă Domniloră, cari au avută atarl vite.
Ca Domnii să aibă vite mai frumâse ca ţăranii, acăsta este lucru naturală, căci inteliginţa său onoraţiorii dispună de o parte de nutreţă mai multă şi mai bună pentru vitele loră, grijescă mai bine de ele, de altă parte vitele ’oră suntă mai cruţate, le concedă şi repaosulă necesară; ună ţărână însă trebue să cruţe nutreţulă, e silită să înjuge vitele sale 4» de 4> şi aşa chiar o rassă mai bună de vite în mâna unui omă mai năcăjită nu p6te să se desvolte destulă, nu pâte să arate bine.
Juriulă trebue să fiă dreptă, are să recunâscâ premiele amăsurată viteloră, ce le are înaintea ochiloră săi, fără să întrebe, că ale cui ar fi acelea vite, ăr dăcă acele premii se vină pentru vitele onoraţioriloră, aceştia ar pută afla cu multă mai multă mulţumire în recunos-cerea generală, că vitele loră suntă cele mai trumăse, ăr la premiele de 1—5—10 fl. ar pută resigna în fa vorulă ţăraniloră, cari după denşii au putută arăta cele mai frumăse vite şi aeâsta eu atâtă mai multă, căci precând pentru ună domnă ună premiu de câţiva fiorini rămâne totă numai ună ce bagatelă, pentru ună ţărână deoparte este o rubrică însemnată, ăr de altă parte prin atarl premii se încuragiazâ p'erniatulă şi se îndămnâ şi alţii a ţine vite frumose.
Altă valore are însă pentru ună domnă o diplomă de recunoscinţă, precând pe ună ţărână o diplomă pu ţină îlă încăltjesce, căci ochii lui suntă aţintiţi la premii, er decă nu le capătă, se mângâe cu dicala: Domnii pentru domni facă premiele.	(Va urma)
Raportă poliţienescu. Spre a feri publiculă de înşelare de cătră verujătârele de struguri, carejse folosescă de cele mai înşelătore apucături când cântârescă strugurii în cumpănă ţinută în mână, căpitănia oraşului le-a avisată încă în tomna anului 1886 să atârne cumpenele de ună fusă fixă şi aşa să cântărâscă strugurii. Se face atentă publiculă asupra acestei disposiţiunî, fiindă că s’a întâmplată că unele vântjătâre iau josă de pe fusă cumpenile şi cântârescă strugurii ţinându Ie în mână.
Cu ocasiunea târgului săptămânală de Vinerea trecută, o ţigancă a încercată să vân<Jă unei femei, pe preţă de 2 fl., ună inelă de alamă sub pretextă că e de aură. Inşelătârea fu arestată şi la interogatoriu declară, că ea n’a că inelulă e de aură, ci numai de — »uj arany* (aură nou.)
Ultime scirl.
BERLIN0, 14 Octomvre. — Prinţulâ rusă Woronzow a adresată din Meranu depeşî şovi-niste la diferite foi din Berlină. Câtrâ „Kreuz-zeitimg““ a telegrafiată, că cea mai gravă insultă pentru familia Ţarului este, ce e dreptu, că ea are în vine sânge germană, d6r ea va îngriji, ea în loculă nesuferitului sânge germană să pună
multă sânge francesă. Cătră „Post“ a adresată următârea telegramă: „Simpatia mea şi a tutu-roră Ruşiloră pentru Franţa e basatâ pe certitudinea, că cu forţe unite se va pune în curândă capătă supremaţiei germane
LONDRA, 14 Octomvre. — „ Daily News“ e informată din Yiena, că Rusia face cele mai mari silinţe spre a provoca nouă turburări în Bulgaria. Numărulă agenţiloră ruşi a crescută considerabilă. Foile oficidse rusesc! îşi exprimă ferma convingere, că prinţulă Ferdinand va fi răsturnată în scurtă timpă.
BERLIN0, 15 Octomvre. — O declaraţiă oficială spune că d. de Miinster, într’o notă a-dresată d-lui Flourens trimiţându-i 50,000 mărci pentru familia Brignon, a constatată că de acum e recunoscută, că acestă regretabilă incidenţă dela frontieră n’a fostă resultatulă unei rele voinţe, ci consecinţa instituţiuniloră germane actualmente în vigăre.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*) COPENHAGA, 16 Octomvre. — Se voi-besce, că Ţarulă va pleca de aci peste 8—14 <Jile şi va visita pe împăratulă Vilhelm.
CONSTANTINOPOLtT, 16 Octomvre. — Deşi guvernulă rusă consideră pe P<5rtă ca angajată în privinţa propuneriloră bulgare, P6rta declară, că nu mai pâte trata cestiunea, după ce Rusia n’a acceptată contra-propunerile turcesci. Cercurile politice esplică noua atitudine a Porţii prin întrevederea dela Friedricshruhe şi prin lim-bagiulă schimbată ală lui Bismarck.
DIVERSE.
Nu-i vinovată copilulă — Tata (cetindă atesta-tulă de sc61ă cc î'Q adusese copilulă): Cum poţi să-mi aduci ună astfelă de testimoniu, băiată de nimica ce eşti? Ce felă de calcul! suntă aceştia: nesuficienlă, suficientă, nesuficienttt etc. — Copilulă: Tată, dâr cum poţi sâ mă cerţi astfeliu, că d6ră nu l’am scrisă eu a-testatulă!
★
♦ *
Nihilistă prinsă. — In Viena se găsesce arestată ună nihilistă, care în urma intervenirei guvernului ru-sescă a fostă prinsă în momentulă când părăsea vago-nulă la gară. Elă se numesce Leon JassewicI şi se 4ice că a trăită doi ani în Parisă, unde a avută a face multă cu fruntaşii emigranţiloră ruşi. JassewicI s’a dusă din Parisă, însărcinată cu o misiune, prin Geneva în Austria de unde avea să plece spre nord şi anume la Copenhaga, ca să omore pe Ţarulă, după cum presupună cercurile rusescl. Deşi a stată mai mulţi ani în streinătate elă pretinde că nu scie decâtă rusesce. La dânsulă s’au găsită două paşaporte false şi o scrisâre de legitimare din partea lui Lawroff, şefulă revoluţionariloră ruşi din Parisă, cătră partisanii şi personele de încredere ale ni-hiliştiloră în Rusia, precum şi bani austro-ungarl şi ru-sescl. Acum două (file a sosită în Viena şi soţia lui şi a descinsă înlr’ună hotelă la mahala. Şi ei i s’a luată interogatoriu ; ea spune că soţulă său ar fi ingineră, pe când Jassewici caută a face să fiă luată dreptă ună proletară incultă. S’au începută tratările pentru estradareft nihilistului.	t
Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresiaun.
pre cutezau a usa, când era vorba de unitatea neamului românescă. La 1862, în Braşovă, elă cum încheiâ Cipariu discursulă său asupra scopului Associaţiunei: „Dea cerulă ca, precum toţi suntemă de ună sîn-ge, toţi ne-amfl îndulcită dela sînulă mamei nostre cu a-celeaşl cuvinte dulci, toţi ne suntemă fraţi, — ori câtă ne despartă munţii şi văile, şi ori câtă ne împartă stările politice şi confesiunile religiâse, — totă numai una fitnfl, o naţiune, o limbă, o literatură, şi dâcă pe alt (impă Românulă e tăiată în bucăţi şi purcede pe căi diferite, une-orî cu totulă contrii, dâr celă puţină in literatură, în paşii cătră cultură, numai ună corpă şi numai ună sufletă să fiă. Atunci, orî-^e despărţiri politice, sociale şi religiâse ne voră tăia dela o laltă, dâr spiritul naţiunei şi geniulă română va tinde aripele sale peste toţi fii lui Traiană şi-i va ţine legaţi întru legăturile păcii, frăţiei şi unităţei naţionale. Aşa să fiă în veci! Amină !«
Aceste cuvinte ne dau tonulă pe care vorbise Cipariu şi ca membru a'ă comitetului de pacificaţiune din 1849 şi ca deputată ală ţării Ardealului la 1860, în camera dela Viena.
La Aprilie 1866, reposatulă C. A. Rosetti, ca ministru ală Instrucţiunei publice în România, luâ iniţia-
tiva instituirei unei societăţi literare a tuturoră Romă niloră, care era menită să devină Academia nâstră. In trunirea ei, ce era să se facă chiar în acelă ană, se a-mânâ însă printr’ună jurnală ală consiliului de miniştri din 21 Iulie, în capulă căruia vedemă subscrisă pe d. Dimitrie Sturdza. Totuşi în anulă următoră, d. Dimitrie Brătianu chiămâ pentru prima 6ră în ţâră la noi pe re-presentanţii întregei Românii, ca să formeze acilea ună areopagă naţională, pe basa limbei comune.
In fruntea acestora se presentâ atunci, ca preşedinte alesă priu dreptă de merite şi de vârstă, canoni-culă Timoteiu Cipariu. Dâr când se deschise în societatea academică discuţiunea asupra dicţionarului limbei, ea dela începută se înverşunâ aşa tare, încâtă firea demnă, bine cun pănită şi minunată de fină a acestui distinsă erudită, se spâimântâ de apucăturile tumultdse şi autoritare ale unoră din colegii săi. Elă pleca din BucurescI, fără gândă de a se mai întârce vre-o dată în acelă aprigă câmpă de cârtă, unde 4*cea elă, domolindă glasulă ca de groză şi de uriciune, „se facă treburile cu lopata şi nu cu judecata".
Din Blaşiu trămise însă la 1869, partea înlâiu (a-naliticâ) a gramaticei sale, şi în 1877 a doua, cuprin-(jândă Sintaxa.
De aci înainte până şi liparulă nu mai scâseră ni-mică la ivâlă din lucrările lui Cipariu.
Ce va mai fi lucrată elă in aceşti din urmă 4ec® ani ? Pote câ d. Canonică Moldovană, esecutorulă său testamentară, va scote la lumină lucrările rămase pănă acum necunoscute.
Ceea ce cunâscemă, ceea ce întrevedemă, pe tim-pulă acestoră 4ice ani, este numai umbra bătrânului e-ruditfl, vieţuindă într’o adâncă linişte, ca şi ascunsă de lume printre cărţile ce’lă împresurau de pretutindeni şi se ridicau ca metereze împrejurulă lui.
Ii 4&rimQ asemenea cu acei filosofi gârboviţi pe care nemuritorulă pictoră Rembrandt ni i-a înfăţişată înfundaţi în întunereculă unoră boite ticsite cu cărţi şi pri* mindă numai pe ală loră chipă, adâncă cugetătorii, o minunată ra4ă de sâre, care depune pe a lord frunte o aureolă de spiritualitate, de înţelepciune, de virtute, de nemurire. In idealii filosofi ai lui Rembrandt ne place a recunâsce chiară icâna venerată a ilustrului nostru Timoteiu Cipariu.
(„Epoca.*)	Odobescu.
Nr. 219.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
OotbieIS l& barca && ^texio, din 14 Octomvre st. su. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 99 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 85.75 Imprumutulă căiloră ferate
ungare...............149.25
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) ... 9690 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei căi-lorâ ferate de ostâ ung.
(8-a emisiune) .... 114 22 Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă .................104.—
Bonuri cu cl, de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-si-ivoue . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
ImprumutulG ca premiu
ung. .  ............... 122 75
Losurile pantru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 80 95 Renta de arg. austr. . .	82 25
Renta de aurâ austr. . . 112 10 Losurile din 1860	. . . 136.—
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 884 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.283.70 Argintulă —. — Galbinî
împărătesei .............5.93
Napoleon-d’orI ....	9.93
Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125.50
ISnrsa de Bu* sireaci.
Cota oficială dela 26 Septemvre st. v.
Cump.
Renta română (5°0).	.	931/»
Renta rom. amort. (5%)	•	96 —
» convert. (6°/0)	.	.	91 —
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit fonc. rural (7°/c) . .	105—
„	„	(5"/0) •	91’/.
»	»	urban	(7%)	.	.	103—
»	»	,	(6<>/o)	.	96—
*	,	»	(5%)	•	•	87Va
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14. V*
Bancnote austriace contra aur&. .	2.03
1887.
veno.
9 V* 97— 92— 36-106— 92 V4 104— 97— 88Va
15.—
2.04
pieţei Brasovu
din 15 Octomvre st. n. 1887
Bancnote PomâtteSfcî . .	• •	Cump. 8.57	Veml.	, 8.6C
Argint românesc . . .	. .	. . 8.49	p	8.54
Napoleon-d’orî ....		. . 9.89	*	996
Lire turcesc! .....		. * 11.21	»	11.28
Imperiali .....		. » 10.21	1	10.36
Galbeni			. * 5 86	»	5.90
Scrisurile fonc. »Albina*	6°/o	. » 101.—	»	102.-
n * ji	5°/o	. * 98.-	-	99.-
Ruble RusescI ....		. * 109.—	»	110.-
Discontulfi . . .	»	7—10»/» pe	anfi.	
Concurs u.
Nr. 58—1887. sen. scol. gr. cat.
Devenindu vacantă postulă de învăţătoră în Cl. II-a a scolei conf. gr. cat. din Rodna-nouă (Uj-Rodna, comit. B. Naszod, p. u. ()-Rodna) prin acesta se escrie concursă cu terminulă pănă în 30 Octomvre st. n. a. c.
Emolumentele suntă: salară anuală de 240 11. v. a. pri-tăindă în rate lunari anticipative din fondulu scol. conf ; cuartiră liberă şi lemne de focă. Suplicanţii au să dovedăscă că au esamenele de cua-lificaţiune conformă recerinţeloră legei şcolare, Suplicele suntă a se înainta acestui presidiu.	Presidiula scol. conf. gr. cat.
Rodna-nouă, 14 Octomvre 1887.	1—3
Pamfiliu Grapini, preşed. Teodora Iepuranu, învăţ. not.
Avisă d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponuîu mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită efiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se aboneză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Dăeă se ivescu iregularităţi la primirea (Jiariilui onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delâtureze.	ADMINISTli. „GAZ. rllîANS “
Sosirea si plecarea trenuriloru si pcsteloru în Brasovu.
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovă la Feşta:
TrenulO de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
TrenulO mixtfl Nr. 315: 4 ore 01 minutâ dimineţa.
2. Dela Brasovu la Buouresci:
TrenulO accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minute dimineţa.
TrenulO mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedl.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Brasovu:
TrenulO de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amăifî.
TrenulO mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2.	Dela Buouresci la Brasovu:
TrenulO accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
TrenulO mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ameifL
A. Plecarea postcloru:
a)	Dela BraşovO la lieşnovii-Zernescî-Branu: 12 6re 30 min. după ameijl,
b)	„	„	„	Zizinu: 4 ore după amăcjl.
c)	„	„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	„	la	Făgăraşul 4 6re dimineţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 6re dimineţa.
13. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernesci-Branu la BraşovO: 10 6re înainte da ametfi.
b)	„ Zizinu la BraşovO: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la BraşovO: 6 <5re sera
d)	„ Făigăraşu la BraşovO: 2 ore dimineţa.
e)	„ Săcele la BraşovO: 6 ore 30 minute sera.
Mersultl trenurilorti
Valabilă dela I lunlu st. n. 1886.
pe linia Predealfi-Budapesta şi pe linia Teinşâ-Aradă-JSudapesta a calei terate orientale de stata reg. nng.
Predealii-Bndapesta
BucurescI
Pradoalii
Timişă Braşov ti
Feldi6ra
Apatia
Augustină
Homorodă
Haşfaleu
8ighiş6ra ^
Elisabetopole
Mediaşâ
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teiuşft
Aiudă
Vinţulă de susă
Uiâra
Cucerdea
Ghiristt
Apahida
Cluşitt	)
Nedeşdu
GhirbSu
Aghirişâ
Stana
Huiedintt
Ciucia
Bacia
Bratca
Vadă
Mezâ-Telegd
Fagyi-Vâsărhely
Yeneţia-Orăţfii
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
Buda-peata
Viena
Trenfi
de
persfine
Tren Trenfi accelerat onmibua
7 20
7	57
8	24 847 9.29
9	37 10 53 11.00 îl 34 12.03 12.26 12.42
1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21
4.30
9.12
9.35
10.12
Trenii
omnibuB
401 4.47 5 28
5.59 649 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37
12.16
12,33
1.51 2.18 2.48
2	56
3	64
4.51 5.28 5.56
601	—
6.19	—
——	—
—	—
7.12	—
7.41	—
—	—
_	—
8.20	—
8.46	—
—	Trenu de
9.11	persfine
9.16	10.50
10.37	1.33
12.20	4.24
2.15	10.05
—	2.15
8.00	—
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—Fredeală
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Venţia-Orădii
Fudi-Oşorheiu
Teleagă
Vadă
Bratca
Bucia
Ciucia
Kuiedin
Stana
Agliiriş
G1 ârbău
Nedişu
Cluşiu
Apahida
Qhiriş
Cucerdea
Trenu
de
persone
6 37 6.58
7.14 7.29 7.56 8.18
8	58
9.15 934
9	53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16 3.29J 6.38
Ui6ra Vinţulă de sesă Aiudă
Crăciunelă
Elaşă
Micăsasa
Cepşa mifc.
Mediaşâ
Elisabetopole
Sigişi'ra
Haşfaieu
Homorod
Augustină
Apatia
Feldiora
JSraşuYfc
Timişă
Fredeală
BucurescI
Trenă | Tren | Trenfi de pers. Iaccelerat, de pers.
Trenfi
de
persfine
Trenfi
omnibus
ll.iol —
7.40 11 05 2 02 4.12
11.00 îl 19 12 33 1.01 1 11 1.18 1.05 1.46 225
2	50
3	03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42|
2.—
4.05
5.47
7.40
7.11
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
10.42
2.02
4.78
6.01
7.27
8.08
8.36
906
9.46
Nota: Orele de nâpte suntă cele dintre liniile grdse.
5.37
6.20
6.47
11.30
618
9.38 12.02
2.01 2 08 219 2.41 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.33 6.53 6.C5
6.20
6.38
1.55
2.53
3.28
9.35
7.08
7.36
9.16
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.55
12.34
12.52
1.34
2.13
2.46
3.31
4.32 5.02
6.53 7.43 8 23 9.02 9.52
Tipografia ALEXI Braşovfi. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernescî
Veiuşft* & rmlft-Buri ap eşi a				Budapesta- .4radfr-Tei uşft.			
	Trenfi	Tre’ifi	Trenfi do		Trenfi de	Trenfi	Treni i
	oiunibus	de pers.	persfine		persfine	de persfine	omnibe j
Teiuşft	11.24	—	3.00	Viena	11.10	12.10	1
Alba-Iulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulfi de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotfi	1.01	—	4.51		11.35	5.45	—
Orăşfia	1.32	—	5.18	Aiadft	4.30	6.—	—
Bimeria (Piski)	2.32	—	6 15	Glogovaţă	443	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Braniclca	3.23	—	7.02	Pauliş 1	5.19	6.51	—
Ilia	3.55	•		7.28	Radna-L ipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopfi	6 69	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşm	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Conopfi	6.47	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8 55	9/8	—
Paulişfi	7.43	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	
Glogovaţă	8.28	—	11 25	Simeria (Piski	10.35	11.07	—
Arad fk	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok {	—	2 32	4,cQ	Şibotfi	11.43	12.—	—
(	—	—	5.12	Vinţulfi de josfi	12 18	12.29	• •
Budapesta			—	B.20	Âlba-Inlia	1236	12.46	—
Viena	—	—	6.05	Tefiuşii	, 1.29	1.41	—
Ar&dft»'ii’$s!c!ş6r&				Siaserla (Piski) Petroşeni			
	Tr»«nft	Trenfi. de	Trenu		Trenfi de	Trenfi	Trenb
	onsnibus	peraono	mixt		persfine	omnibtu	mixt
irada	5.48		6.05	Mmerfia		_	2.42
Aradulfi nou	li. 19	—	6.33	Sfreiu	—	—	3.25
Nămetb-Sâgb.	6.44	—	6.58	Haţegfi	—	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Gr.'.vadia	—	—	5.56
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	•—	—	6.4C
Timiş6ra	9.02	—	9.08	PetroNenS		—	7.12
Tinalşdr a-Ar ad a				Petroşeni—	(dimeria (Piski)		
	Trenu de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Treni
	parafine	persfine	omnibus		de pers.	omnibns	mixt
Timişdra	6.25		5.00	Petroşeni				6.10*
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Grivadia	—	—	7 37
Vinga	’ 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20.
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegfi	—	■—	9.01
_ Aradulfi nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
Aracii	9.27	—	8.17	Staerla	—	—	10.31|