TRANSILVANIEI.
ANULU L.
S £ PRENUMERÂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. &HI7N‘3XUilXI*B:
O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
G AZETA
«KOACŢSrHJGA Şl AimiîflS'i'KAŢUTMEA«
BBAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA*1 IESE ÎN FIECARE DI. ună an fi 12 Cor., pe ş6se luni 8 fior., pe trei luni 3 fior,
Ilo'isiânin. şi străinătate:
Pe an fi 40 fr., pe şese luni 20 fr.. pe tr^i Iun? IO franci.
m 218.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI"
Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începută unii non abouamentii pe triluniuîă Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămO pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţul* abonamentului:
Pentru Anstro-Oiarla: Pentru Rminta şl străinătate:
pe trei luni	3 fi.	pe	trei luni 10 franoi
a ş6se >,	0 ,,	>,	şese ,, 20	„
„ unu anu	12 „	„	unu anu 40	„
Abonarea	se pâte face	mai uşoru	şi	mai
repede prin mandate poştale.
Abonaţiloril de pân’acum li - se recomandă a însemna pe cuponă numărulil fâşiei sub care au primitu cjiariilu.
Domnii cari se voră abona din nou să binevodscă a scr;e adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşov*, 3 Octomvre 1887.
Deodată cu scrisârca d-lui generalii Duda cătrâ preşedintele dietei unguresci, foile din Peşta au publicaţii proiectula de răspunsa la discur-sulu tronului, ce l’a presentatu comi.siunea de adresă camerei deputaţiloril din Peşta.
In acesta proiecta, care de astădată a eşitu mai lungiă ca ori şi când, se face îndată la introducere următârea caracteristică afirmare:
„...pe calea paoinicei cuceriri si pe lângă deplina respectare a drepturiloră naţionalităţilor^ diferite s’a putută consolida înlăîntru idea de stătu maghiarii astfelu, încâtu de aici încolo nu~o mai pote ameninţa din nici o parte unu perieulu serioşii...u
Nu numai odată ni s’a dată ocasiune a a-răta câtu de multa divergâză părerile Unguriloru de ale nâstre în ceea privesce aşa numita „ideă de stată". Este în adevăru bătător a la ochi, că Ungurii dela putere vorbescu totil numai de o „ideă de statUu şi de consolidarea acestei ,,idei 6r nu de stătu însuşi şi de consolidarea lui în sensulu adevăratu alu cuvântului. Este clara că „ideia“ despre una stata nu e încă Htatulu în suş! aşa cum se presentâ elu in realitate, „idea14 nu coincide încă cu statuia ci presupune pe cineva, care vrea să se înalţe peste stătu, alcătu-indu-la în gândula seu după a lui judecată şi poftă, nu după esigenţele esistinţei sale reale.
Acela „ciueva“ scimâ cine este. Mai în flatare (}i ni se spune, că în stata suntu anumiţi şi privilegiaţi „purtători ai ideei de stata" şi tot-d^una ni-se asigură că aceştia suntu şi potu fi numai Ungurii.
Rămâne deci a se constata, dâcă în adevăru idea Ungurilortt despre stătu s’a consolidată aşa piecuni pretinde amintitulu proiectă de adresă, d6r de-o consolidare a statului însuşi cum ni-se înfâţişeză elu în realitate cu diferitele lui popâre, limbi, datine şi obiceiuri nu p6te fi vorba pe câtu timpu nu va fi dovediţii, că s’a aflată modalitatea spre a împăca pe deplină t6te aceste popâre, limbi, datine şi obiceiuri. Acâsta credemă că o voră concede însuşi adversarii noştri dâcă nu în faţa r.âstră şi a luinei, celu puţină în convorbirile dintre ei.
înşişi autorii proiectului de adresă vorbindu despre consolidare n’au putută să nu şi aducă aminte de drepturile naţionalităţiloră. Ei susţinu că „consolidarea ideei de stată maghiară" s’a putut face „pe calea cucerirei pacinice şi pe lângă respectarea drepturiloru diferiteloră naţionalităţi."
Las’ că cuvântula „cucerire" este alesă fârte nenorocosă, când se tractâză de a da espresiune părerii, c. naţionalităţile ara fi mulţămite cu starea lucrurilora, dâr ce valdre reală pâte avă simpla afirmare a proiectului de adresă, că drepturile naţionalităţilora s’au respectata? Este prin
Duminecă, 4 (16) Octomvre.
acâstă afirmare dovedita, că diferitele naţionalităţi nu mai au nici o plângere şi că suntâ deplinii mulţămite ? Este dovedită măcară, că afirmarea însăşi, încâtă privesce respectarea pretin-seloru drepturi, nu este numai o frasă, o ideă fără basă reală?
Amă căutată cu atenţiune încordată să a-flâmu în proiectulă de adresă măcară unu singură pasagiu, care să justifice afirmarea de mai susă, dâr n’amă aflată nici unu singură cuvântă justificativă.
Credeamă, după ce amu citită introducerea, că vomă afla mai josu vr’unu pasagiu cam de urmâtorulu cuprinsă : Maiestate! aici alături eu noi se află representanţii liberă nleşi ai diferi-teloru ţări şi naţionalităţi de sub corâna s-lui Ştefană, cari împreună cu noi ve asigură, că fiindă garantată esistenţa naţională şi drepturile acestoră ţări şi popâre a<ji nimicu nu mai pâte turbi ra buna înţelegere şi pacea dintre factorii ce compună acestă stătu.
Dâr în loculu unei asemenea constatări amă cetită nu în proiectulă de adresă, ci în scrisârea generalului Doda publicată alătur! culjelu, că trei miliâne de Româui din Transilvania şi Ungaria nu suntu aeji de locui representaţî în dieta din Pesta şi că ei au ajunsă a fi chiar scoşi din cadmiu constituţiunei.
Acâsta este „consolidarea," care se pâlă da peptu cu or! ce perieulu?
D-lu generală Trai ană Doda a adresată alegătoriloră săi următârea scrisâre prin care le face cunoscută retragerea sa din dietă, împăr-tăşindu-le totodată şi cunoscuta scrisâre ce a a-dresat’o preşedintelui dietei:
Cătrâ alegătorii din cerculu Caransebeşiu.
Iubiţi alegători! Atunci, când prin realegerea mea de deputata dielală ală cercului Vostru pentru a şăsea 6ră m’aţi onorată cu increderea Vostră, prin acăsta con-siderândil împrejurările actuale mî-aţl data într’una im-pulsulQ spre unu paşiu fărle seriosă şi important', care întră împrejurări normale, sânătose — nici usitata nu e, nici justificata n’ar fi, care însă între împrejurări politice nesănătose ca acelea, în cari se află astăcp statuia nostru publica şi în ela a năstrâ iubită naţiune în deosebi, mie mi se impune ca una acta de împlinire a unei înalte da-torinţe morale.
Am trămisO adecă dietei unguresc! dechiaraţiunea mea în scrisa, că nici voiu participa la lucrările ei, ni î ca alesă deputata maudalulo meu nu-la voiu depune.
Am făcuta acesta paşiu în deplină conseiinţă, că corniţa unO acta de passivă renitenţă contra legei, der l’am făcuta, a trebuita să-ld facă sub presiunea nenatu-ralelora împregiurări politice, în cari ne aflămO, şi a mai înaltelorO consideraţiuni morale, cari a le ignora nu este permisa cetăţenului de ometiiă, de unde şi iau asu-pră-mî răspunderea, deplina răspundere pentru acesta acta, atâta faţă de Voi, câta şi faţă de naţiune şi de lumea întregă.
Pre când pentru mai bună orientare a Vâstră, conforma datorinţei mele, vinO a Vă aduce la cunoscinţă a-tinsula pasD ala meu, facO într’una să urmeze traduse în limba maternă, în întregO cuprinsula lord, literele, ce am adresata în acăstă privinţă Escelenţei Sale d-lui Toma de Pâchy, preşedinte «la casii representanţiloră ţării.
Cetiţi, esaminaţî, cumpăniţi şi consultaţi între Voi, şi faceţi-Vă judecata.
Numai încă două lucruri am a Vă pune la inimă. Pentru caşulă de necredutO, <e nici nu potO, ni. î nu voiu a-la presupune, că paşiulă meu n’ar fi aprobata de Voi, încă de pe acum din capula locului trebue să Vă facă cea mai limpede dechiaraţiune că, în conseiinţă mea de împlinire cu credinţă şi onore a datorinţei mele cătră Tronâ şi cătră naţiunea mea, reprobarea Vostră de loca nu m’ar altera; aţi face însă prin aceea Voi inşi-ve trista mărturiă înaintea naţiimei, câ nu aţi fi fiii demni ai acelei naţinnî, pentru a cărei onăre naţională
Sori**»?;	n» ea primeeci. — Sanuşarlpte nu «a rstrimltu.
1887.
astăzi chiămata este a se espune alti Vostru cercă electorala. £r dăcă aprobaţi paşulO meu, precum sunt deplina convinsa că 10 aprobaţi, atunci aminte să Vă fiă, că se lucră de o luptă mare anevoiâsă: că astăzi nu mai e vorba de unii scaunO său de una vota în parla-mentula maghiara, nu de 6re-carî mici concesiuni naţionale limbistice său politice, — nu, căci în critica situa* ţiune, în carea ne aflămd, tote acestea lucruri bagatele şi secundare suntâ; astătjî causa naţiunei întregi, ba mai multa; onorea naţională a poporului româna este în jocQ a poporului, care prin uneltirile măiestriei şi ale forţei scosO din tote posiţiunile luptei constituţionale, şi-a găsită ultimulO refugiu în ala Vostru cercă electorală. Tocmai însă de acea totă d’odatâ aminte să Vă fiă, că adversarii noştri politici tote vorQ încerca, pentru d’a ne scâte şi din acăstă unică fortărăţă. Să fiţi pregătiţi, că ei, precum lesne de prevăifutO e, astădată întru alegerea mijlocelorâ încă mai puţina scrupuloşt vorO fi ca până acuma. D’aceea Vă (fică; Veghiaţi şi păliţi; să nu Vă amăgăscă şoptele false, nici să nu Vă spariă ameninţările, nici corupţiuuea să nu se furişăscă în inimele Voslre.
Fiţi bărbaţi şi repetă, să nu perdeţî din vedere, că astâcft chiămaţî sunteţi a apăra onărea şi demn:tatea naţiunei.
Caransebeşiu. în 12 Octomvre st. n. 1887.
Cu acăsta Vă salută din inimă ala Vostru alesă deputată
generalulă Traianu Doda m. p.
In memoria lui Iacobti Mureşianu.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primită următo-rele telegrame şi scrisori de condolenţă:
Brăila, 3 (15) Octomvre.
Deşi târziu, ne assoeiămă la durerea ta. Primesce sincere condolenţe pentru pierderea iubitului tău tată.
Neculae, loanu şi Victoru Perlea.
Bucaresci, în 25 Septemvre v.
Iubite amice! Am simţită prâ tare durerea perderii tatălui tău, care ca Românu şi ca omă a fostu unulâ din cele mai curate, mai frumâse şi mai bărbătesc! caractere din câte am întâlnită eu în viaţă; sâmţescu durerea pierderii acum scriindu-ţi şi o voi simţi-o câtu voi trăi, căci cela ce a avuţii fericirea de a fi amiculd. tatălui tău, nu îlu pâte uita.
Bunii, blândii, nobilii, şi bărbătescă în de-cisiunile şi sentimentele sale, eld. nu a avuta Dumnezeu mai mare decâtii naţiunea română în credinţa sa, nu a avutu idolu mai mare în viâţa sa, decâtii patria şi poporulu său!
Şi pasu în paşii cu aceste sentimente mari-mergea credinţa neclintită în viitorulti Români, ioru, cari odată scăpaţi de mişeliile din întru şi diu afară, se voru putâ desvolta astfelu, încâtu să pâtă revărsa ratjele intelectualităţii lorii genetice în jurulu lorii,
Ce mari erau bătrânii noştri şi ce mici suntemii noi!
Ei au aruncată în inima românimei fala de a fi Românu şi credinţa în mai bine; ei ne-au avântată luptă şi munca intelectuală; ei ne-au învăţată să ne iubimu şi stimămu între noi ; ei ne-au asigurată limba, fără de care viaţa nâstră naţională nu este cu putinţă, ei au aprinsă fo-culă celă sfântă ală naţionalismului, la radele căruia aici la noi polipulu fanarului şi-a arsă braţele vampiresci, âr la voi, v’aţi oţălită pănă în ultima colibă română astfelă, încâtă strigaţi cu toţii în ună puternică corii: „trâimă ca Româui, ori nu trăimă!“
Ce grea le-a fostă bătrâniloră noştri viaţa ca Români şi ce uşâră ne este nouă!
Şi îmi este frică, că tocmai fiindu-ne viaţa nâstră prâ uşâră, noi vomă începe a degenera, mai alesă când nu voră mai fi între noi repre-sentanţl din acei bătrâni mari, între cari ferici*
Nr. 218.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
tulii tău tată a fostu unulti de cei mai de frunte. „Fallen seh’ ich Zweig auf Zweig, Nur noch bleibt der morsche Stamm!“ cj.ice Grillparzer, şi D6mne, tare se mai potrivesce pentru împrejurările ndstre actuale!
Speranţa care ne mai rămâne este, că d6ră totuşi va răsări vre-o odraslă sănătdsă din ve-chiulu trunchiu şi va spulbera gunoiulu destruc-tivă şi infecfcâtorâ, care de unii timpii încdce pră se îmbulzesce la suprafaţa corpului nostru naţională.
Atâta ne-a mai rămas, dăr atâta ne ajunge ca să nc îndatoreze a munci mai departe pentru idealele bătrâniloră noştri, luptându pentru împlinirea loră în contra lipseloră şi a sărăciei, în contra mişeiloră şi-a violenţei, în contra intrigei şi-a minciunei.
Greu le-a fostă loră, uşoră ne este nouă, iubite amice, câci „Si nos pro nobis, quis contra nos?u
Etă receta triumfului nostru viitoră; ur-mându-o, vomă înfrumseţa mormintele bătrâniloră noştri cu flori neperitdre şi întrumseţarea aces-toră morminte este datoriă publică română, căci ne suntă mormintele sfinte ale neamului româ-nescă; ne urmându-o, vomfl peri, ăr în pomelnicului popdreloră vomă primi ultimulu locu, după cum se cuvine nemerniciloră.
Indolenţa şi apatia, care ne încunjură de tdte părţile, nu este ertată să ne spariă, iubite amice, căci suntă numai semne trecătdre ale timpului. Când gunoiulă este la suprafaţă, atmosfera nu mirdsă a rose! Dâr ploile binefăcătdre spală miasmele gunoiului şi roşa profitândă de elti cresce şi înfloresce mai frumosu şi se face mai bogată în parfumă.
Acum ârtă-mă să-mi închidă restulă durerii în inima mea şi să nu mai bocescă pe iubitulă unchiaşă, cu care am petrecută atâtea	fru-
m6se în vieţă, încăl(jindu-mă totdâuna la foculă său naţională nestinsă; dâr te rogă permite ca durerile aceste generale să le simţescă şi soţia mea, pe care atâtă de multă o stima şi iubea tatălă tău, precum şi unchiulă ei Popdană eăpi-tanulă cu care sta în mai vechi legături a-micale.
Noi toţi trei vă esprimămă vouă tnturoră celoră orfani condolenţele nâstre ; dâr în specială pe tine, iubite amice, nu te mângăiămă, căci mângăiarea este a celoră slabi, si tu eşti piâ bravă soldată ală românismului, ca să mai aibi lipsă de mângâiere.
Mergi înainte pe calea începută şi urmâză marelui tău tată!	| Neagoe.
P. S. — Familia I. Colţescu se r6gă să’i permiteţi a’şi esprima sentimentele sale de con-dolenţă prin graiulă meu.	Idem
SOIRILE PILEI.
•Tagblatt* din Berlină anunţă abdicarea în curândă a împăratului Wilhelm în favorea nepotului său. Pressa independentă esprimă temerea asupra stării sănătăţii principelui moştenitorii, şi se miră de nepăsarea docto-riloră şi de culpabila loră negligenţă d’a fi dată voiă principelui moştenitoră să facă tomna o călătoria la Tablach în Tyrol. De altă parte în Parisă circulă scirea,
că monardiulă nostru va numi co regentă pe fiiulă său, arehiducele Rudolf.
—x—
După cum spune „Pester Lloyd*, profesorulă Vie-toră Babeşă a fostă chemată de guvernulă română ca profesorii la Universitatea din Bucurescl şi s’au pusă la disposiţiune 125.0 0 franci, ca să înloctnescă în Bu-euresci ună laboratoriu bactereologicO. Profesorulă Ba-beşiu a corăspunsă acestei onorifice invitări; a cerută ministrului Trefort ună concediu de unu ană, care i s’a şi acordată. Babeşă s’a dusă înainte cu câteva dile la Bucurescî.
— x—
Cetimă in „Sieb. Deutsch. Tagebiatt* din Sibiiu ur-mătOrele: „Debutulu unei sibiiene, ală d-şorei Amalia Veleanu, a adunată ună publică f6rte numeroşii în localităţile teatrului. S’a dată piesa „Preci6sa“ de P. Alexandru Wolff. Tinereţea debutantei, şi înfăţişarea ei gentilă şi graţiâsă a făcută îndată la prima aparitiune pe scenă cea mai bună impresiune. D-şora Veleanu e româncă şi d’abia de ună ană vorbesce limba germană. Pentru ună timpă atâtă de scurtă, pronuneiaţiunea ei este peste aştepatre curată şi respicată. Se înţelege că, fiindă începătăre, joculă ei nu are acea liberă naturali tate şi naivitate, cum să recere în fantasticuîă ro'ă ală «Preciosei*, ci din contră face de multe ori impresiunea că a învătat’o pe de-a-rostă, declamaţiunea în sine nu este fără avântă, der fără modulatiunea recerută pentru diferitele disposiţitmî, pră monotonă şi prea cântândă şi nu destulă de liberă de neregulari tate in intonarea cons-trucţiunei — şi organulă încă nedesvoltală. Cu t6fe acestea gâsimă de justificată împrejurarea, că a plăcută multă publicului manifestândă acesta prin nenumăratele aplause ce le a secerată tinera debutantă La finea actului întâiu i s’a oferită o coronă de lauri, care încă de aci înainte va trebui să şi o câştige tinăra actriţă*. — Şi noi trămitemă felicitările nostre tinerei actriţe pentru primulă ei debută j o consiliămă în acelaşi timpă în in-teresulă ei ea să nu neglige nici ună moment ă a tace mereu şi studii teoretice pe lângă praxa de pe scenă.
—x—
Vice-preşedintele kulturegyletului din Cluşiu, pro-fesorulă Dr. Jerny, a murită.
— x—
Congregaţiunea comitatului Neutra s’a deschisă la 10 Octomvre cu o şedinţă furtunosă. »Patrioţii* s’au certată straşnică, imputând!) o, osiţiu guvernamentaliloră şi funcţionariloră, că la alegerea de deputată dietalu în Uezbegh au pusă de au împuşcată pe âmenî ca pe cânii.
—x—
Scandalosa scrisore a f spânului din Somogy pri-vitâre la alegerea ministrului Szechenyi ca deputată şi adresată ministrului de interne, a fostă publicată de ad vocatulă Franz Vargay. precum declară elă însuşi câtră »Budapest*. Vargay asigură de altmintrelea, că n’a ajunsă în posesiunea scrisărei pe cale necorectă. Foile guvernamentale spuseseră, că scrisOrea a fostă luată din biuroulO ministrului de ună necunoscută în absenţa funcţionariloră şi servitorilora. Asta’i cam pră băcănă născocire guvernamentală.
—x—
.Naţiunea* află, că comisiunea română de remontă, care se află în Rusia, a primită dela ministrulă română de resboiu ordinulă de a cumpăra ună nou numără de cai pentru armata română. Comisiunea de remontă, care se află prin Caut asia, se compune din d-nulă colonelă Gigârtu şi veterinarulă Bâdulescu.
—x—
Precum e informată »Militâr-Zeitung« din Viena, încercările şi ameliorările puseei cu repetiţiă Mannlicher s’au terminată. Deja societatea fabricei de arme austriace a primită însărcinarea de a grăbi fabricarea pusciloru după mudelulă acceptată, calibru mică (8 ori 9?).
In comuna Szada din comitatulă Pestei au trecuţii de curendă 32 familii dela credinţa reformată la confesiunea baptistă. Ele au petiţionată la ministrulă cultelorO, ca să-i dispenseze de taxele ce au să le plătescă bise-ricei reformate. Ministrulă însă a respinsă cererea şi a avisată comitatulă Pestei să procădă contra Baptiştilor!) în sensulă ordinaţiunei contra Nazareniloră.
—x—
O depeşă din Kievă spune, că cjilele din urmă ună numără de 64 tineri evrei au trecută la religiunea creştină ortodoxă spre a pută urma cursurile universitare în Rusia. Ministrulă culteloră din St. Petersburg a dispusă imediata loră înscriere la osebite facultăţi, şi a dată o circulară cătră tăfe Universităţile din imperiu favorabilă neofiţiloră,
—x —
„Epoca* află, că distinsulă chimistă Dr. Istrati a descoperită ună nou corpu chimică căruia ’i-a dată numele de franceină, în semnă de recunoscinţă pentru Francia, unde d-sa ’şî-a făcută studiile.
—x—
Din Cernăuţi se raportăză: Cu ocasiunea săpătu-riloră la promontorii Carpaţ loră, şi adecă lângă sătulă Hlinica în Bucovina, acolo unde legenda poporală crede, că suntă comori şi unde a pusă deja în mişcare multe sape, a fostă descoperită o tabără (castrum) lungă de 600 şi lată de vr’o 200 paşi. S’au găsită şi obiecte antice, ca măciuci de bronză, unelte de pâtră şi pămentt) arsă. Săpăturile se continuă.
Esposiţiunea agricolă din ZerneştI.
(Urmare.)
Ast felii deschisă esposiţia, llus. Sa fu condusă mai âulâiu in odaia din stânga, apoi în cea din drâpta.
In acestea 2 odăi au fostă espuse lucrurile de mână (textile) ale femeei române din cerculă Branului. Vederea atâtoră mii de obiecte, arangiate cu atâta gustă, a surprinsă în modă plăcută şi pe cei mai pretenţioşi visitatorl. Esposiţia în modulă cum s’a presentată ea publicului, nu numai unei comune, ci chiar şi unui o-raşă ar fi făcută onâre.
Au fostă espuse peste aşteptare multe lucruri, aşa că visilatorulă nu scia la ce să se uite şi ce să admire mai ânteiu. Am vătjuiu espuse ştergare (învălitore de capă) forte fine şi preţiose ; cămeşi femeescl şi fote cusute cu firă de o frumseţe rară, feţe de perinl, cuverte de masă şi pată, o mulţime de costume care de care mai (rumose, ţol<% strae, covore, postavuri, dimii şi totă ce este neapărată de lipsă în casa unui ţărână pănă la opincă, fote în abundanţă, tOte de gustă.
Nu voiu numi numele nici unei femei, care a vută bunătatea a espune căte ceva, căci nici nu soiu pe oare să o numescă mai ântâiu, er erârea cea mai mare aşi comite, de â lăudândă cu numele pe unele, aşi retăce seu aşi uita pe altele, căci ele t6te merită lauda şi recunoscinţă nostră.
In locă de premii bănescî seu diplome, servâscă-le de satisfacţia convingerea, că ele s’au presentată publicului în ună modă demnă de totă lauda, că nu numai noi, cari ne-amă dedată a cuno-ce trainiede şi frumâsele lucruri textile din mâna femeei române, ci şi streinii au fostă surprinşi de ceea ce lî-a înfăţişată esposiţia din ZernescT. Atâtă de tare au plăcută multora multe lucrări, încâtQ erau aplicaţi a şi-le cumpăra cu orice preţă, der femeile nostre, nededate cu esposiţii, n’au a-rătată nici preţurile, mcî ap icarea de a vinde obiectele espuse.
FOILETON U.
TIMOTEIU QIPA.RIU
(Urmare.)
Dăcă noi Românii amă trăi o vieţă mai intelectu ală, dăcă celă puţină pe câmpulă cultivării nâstre literare amO trăi o vieţă mai infrăţită cu totă ceea ce este neamă românescO pe faţa pământului, mărtea lui Timo-tei Cipariu, care s’a întâmplată acum vr’o patru săptămâni (la 3 Septemvre s. n.) în oraşulO şcolară ală Ro-mâniloră, în Blaşiu, ar fi fostă unii evenimentă ce s’ar fi resimţită dincăce de Caipaţî totă cu atâta emoţiune cât şi dincolo.
Dâr, din nenorocire acum, Ia noi, preocupaţiunile suntă mai multă locale de câtă naţionale; ne orbescă Omenii cu va<pi trecătâre şi nesocotimă pe cei cu calităţi şi virtuţi trainice. D-lă Ioană Ghica a <Jis’o fârte bine în cuvintele ce d-sa a consacrată acum câţî-va ani poetului Grigore Alexandrescu. D-lui ne a arătată cum pentru ună omă secă, care a fost de (Jece ori ministru şi p6te a încurcată tote, se scălă, la noi, marea şi sarea, tote corpurile constituite, miniştri şi profesori, ca să-l însoţâscâ cu alaiu pănă la grăpă; ăr pentru ună mare poetă, cum a fostă Grigore Alexandrescu, abia câţî-va
inşi, vechi prietini ai lui, urmâză în tăcere, fără steaguri, fără tobe şi fără surle, modestulă lui drică, ce trece nebăgată de nimeni în semS.
Totă aşa de puţină răsunetă a avută aci, în România liberă, şi trecerea din vieţă a celui mai ren urni iă şi mai erudită cunoseătoră ală limbei nostre, a bărbatului, carele, prin sciinţa şi patriotismul!) seu luminată şi desvoltată, era privită ca şi ultimulă părinte şi rea-(Jimă ală acelei părţi din Românime, ce nu-i părtaşă la independenţa română.
Chiar cei de aci, cărora oficială le era impusă datoria, în numele sciinţei românesc!, de a întinde, cu a-cestă jalnică prilejă , o mână frăţâscă consângeniloră noştri, striviţi acum sub călcâiulă ungurescă, chiar a-ceia, — omeni	ce trăiescă	mai multă	cu frica de a	supăra pe străini,	decâtă cu	grija şi cu	dorinţa de a	în
ţări legămintele	naţionale,	— aceia	s’au prefăcută	că
n’au nici scire,	cum că Românii din	Austro-Ungaria	au
pierdută, vai! în aceste ultime 4i*e acea mare umbră o-crotitdre a celui mai venerată patriotă, a unui adevărată luceafără intelectuală ală naţiunei.
Negreşită c’ar fi fostă cu totulă întraltfelă, dâcă oc-togenarulă erudită şi patriotă română dela Blaşiu s’ar fi brodită să fiă de 4ece or'I ministru la Peşta său aiurea.
El a fostă mai multă de câtă atâta! Totă renă*
mele zadarnică ală omeniloră de stată se va risipi ca cenuşa în ventă, atun'l când flăcăraia lucitOre ce-i îra-presâră în timpulă prigonirei, va fi mistuită trufaşa loră tulpină; der meritele bărbatului carele, o viâţă întregi, a muncită spre a desţeleni şi a prăşi ţarina cea mai temeinică a naţionalităţii nostre adecă spre a descurca iţele împleteeite ale limbei strămoşescl, meritele aceluia din di în (ji se voră ivi mai vii şi mai mărite.
Şi să nu ni se spună, că vorbindă astfelă, noi e-sagerămă faptele cu vre-o precugetare.
Cu meşteşuguri diplomatice, ba chiară şi cu vitejia în răsboie. Românii şi-au susţinută, în adevără, pe ici şi pe colea, de atjl pănă mâne, în timpă de mulţi secol!, existenţa loră ca staturi când mai mari, când mai mărunte. Dâr ceea ce i-a scăpată mereu de nimicire, ceea ce i-a făcută să trăiască viâţa dâinuitâre, vi-eţa neprecurmată, v âţă de la o laltă întinsă preste totă pâmântulă românescă, a^eea a fostă numai şi numai limba loră. Intr’însa a răsuflată, necontenită şi pretutindeni, plămânii neamului românescă; cu dânsa au petrecută şi au străbătută ei tăte nevoile ; cu dânsa von) învinge pănă la sfârşită. Ea este pentru dânşii steaguli), labarulă biruinţei, precum a fostă crucea pentru întâiulfi împărat!) creştină. Despre dânsa ni-se p6te 4*ce nouâ; In hoc signo vinces! Cu acesta semnă veţi învinge! Onăre de frunte se cuvine dâr stegariloră ce aţi
Nr. 218
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
In odaia a 3-a erau espuse t<5te productele de c-âoiffl, grâu, ovăsă, orzG, cucuruzii, cartofi, (piciocJ); totd telulă de pome şi tote soiurile de verdeţuri său zarzavaturi, compoturi, dulceţuri, brânza, lapte, unlă etc. t6te acestea erâşî în mo la destula de abundantu
Aici anul văţfutO grâu arnâutQ din P.-Merului şi grâu de primăverâ din Sohodolă, forte greu şi frumosa, unG felă de ovăsO deosebii 0 din Cuciulata ; pome alese şi gustose dela păr. Leonte Puşcariu din SohodolO, IonG Senchea din Zernesci şi IonG Mânecuţă din P. Mirului, am v64'itG morcovi, păstrănogl, pătrânjei, var^ă, cepâ şi felurit! cartofi forte frumoşi, dovada destulă, că decă o femeă grijesce şi cultivă bine grădina, pote să producă cele mai frumose verdeţuri, atâtG de necesari pentru cu-lina ei, şi că nu va mai fi silită a cumpăra în tote di-lele cu preţuri scumpe verdeţurile, ce se aiucă dela Bra-şovQ şi Stupinl; pentru femeile năstre— sunt sigurQ — a fosta de cela mai mare interesa esposiţiunea de verdeţuri, căci nereuşita acestora se ascria pănă acuma climei şi pământului sterila; verdeţurile espuse însă au probata din deajunsQ, că reuşita lorO depinde dela munca şi diliginţa, cu care se cultivă.
In odaia a 4-a au fosta espuse: florile, totG soiulO de arbori dm pădure, tot a felulQ de scânduri, ole, cărămidă, ţiglă şi vânatulă, 6r în undele rîului dinaintea edificiului au fosta pusâ în lucrare unâ ferăstrău veneţianG şi o piuă, ambele în miniatură, lucrate forte frumosa, secerândo esponenţii acestora aplausele tuturorQ v'sita-lorilor Q.
După vederea tuturorG acestora publiculO cu mustea în frunte se duse la esposiţia de vite. Acesta nu era aşa de bogată, precum ne aşteptamO, cu tote acestea erau destui bei de jugă forte frumoşi, cai încă erau; mai puţina representate au fosta bivoliţele, porcii, oile şi vacile cu lapte. Deşi este sciutQ, că în BranG şi Poiana Mărului suntQ multe şi frumose vaci cu lapte, totuşi erau forte puţine, aşa că juriulQ s’a vătţutO silita din lipsa de vaci eu lapte premiulâ primO destinata pentru acelea, a-lfl da pentru boi de jugQ.
Dela vite trecurămO Bârsa, unde erau plugurile, cu cari apoi se făcură diferite probe, se arătă practice şi întrebuinţarea unora maşini. In fine trecurămâ înainte spre loculQ de întrecerea în fugă cu caii; cai încă erau puţini, din singurula motiva, căci mulţi, cu cai destula de buni, nu s’au presentato, cretjenda, că pentru întrecere s’ar cere cai mai frumoşi.
Se întrecură vr’o 10 inşi cu caii lora, âr mulţi dintre privitori vădendâ ce uşorG au câştigată unii pre-miulâ, 4iceau, că decă ar fi avutG caii lorQ, ar fi luatG ei premiele.
Terminându-se şi acesta, comisiunile juriului îşi incepură activitatea lorQ, er publiculu neputeudu-se sătura de vederea obiectelorO espuse, se grămădi erăşî pnn odâila esposiţiunei. La 4 oie se întruniră vre-o 100 persone la o masă comună în spaţiăsa şi frumosa sală a edificiului de scolă, şi toţi prea mulţămiţî de reuşita acestei esposiţiunl, deteră cursă libera bunei disposiţiunl şi petreceri, ce se mai potenţa prin esecutarea cu precisi-une a diferitelorQ piese de musica lui Rusu. Ga de regulă nici aici nu lipsiră toastele dela rendulă lorâ; mai inteift toasta llus. Sa pentru sprijinitorulQ atarorâ expo-siţiunî, pentru Es. Sa D Ministru de industria, comerciu şi agricultură; toasta apoi N. Garoiu pentru I. S. D-lâ comite suprema şi preşedinte ala reuniunei agricole şi totfl pentru II Sa d-lG 1. LengârO. Se mai toasta pen tiu com tetula arangiatoră, pentru directorele bunurilorO erariale, pentru esponenţî, pentru d-lQ primO-pretore Belle, pentru preoţime etc. Ridicându-se masa, comisiunile din jnrQ işî făcură propunerile pentru împărţirea premielorG şi diplomelorQ, er premiaţii, câţi au mai tostG faţă, şî-au qrimită premiele din mânile d-lui notară ală reuniunei liagyi.
După acestea llus. Sa onora cu visita pe mai mulţi onoraţiorl din comună, cercetă şi făbrica de hârtiâ, 6r iereslrăulO d-loi MeţianO din causa timpului înaintată fiindâ deja seră nu l’a mai putută cerceta.
Intr’aceea o parte din publică începu a se depărta cStrâ casă, rămânendă numai aceia, cari voiau a participa şi la balulă, ce Reuniunea femeiloră române din ZârnescI şi jurQ din incidentulG acestei esposiţiunl aranjase in sera de 18 Septemvre.
Acesta a fostă unulă dintre cele mai frumose şi mai bine cercetate baluri; deja la 9 ore sala era plina de unu publică numerosu şi distinsă. llus. Sa d. comite-supremQ încă participă, primita fiindâ la intrarea în sală de d na Garoiu preşedinta reuniunei cu înnăseu-ta-i ofibilitafe. Se începură şi continuarâ diferite jocuri în cea mai frutnăsă ordine. Mai tote dommşorele şi o parte mare şi dintre domne participară în frumosele costume naţionale. Multa contribuiră Ia petrecerea publicului jocurile „Românulă* şi „Bătuta*, jucate cu multă desterifate şi tactQ de 13 tineri studenţi în costume naţionale cărora, la cerere, on. Direcţiune a gimnasiului din Braşovă avii bunătate a-Ie concede participarea, pentru ceea ce Reuniunea îi aduce mulţămită şi pe a-cestă cale onoratei direcţiuni, precum şi tinerilorO studenţi. a cărorâ purtare demnă şi cu tactO în decursulâ întregei petreceri le servesce numai spre laudă D lorG.
(Va urma.)
Incunosciinţare. Inveţătorii George Mo ia na şi Candida Muşlea din locG vortt începe şi vorâ continua peste L6tă erna oursulâ de împletituri, destinata poporului nostru braşovenesett din Scheiu, Vineri în 16 (28) Octomvre a. c. la 2 ore d. a. in scâla română de fete din Gră^erO. Prelegerile şi eserciţiile de lucru se vorâ ţine Vinerea dela 2 6re d. ame4i pănă săra. Pro-gramula este următorulu:
a)	Pentru fete: 1. împletită de pâră; 2. Im pletituri de pipirigă şi de pae şi coloritula paelorO; 3. împletituri de papură; 4. ImpletitulG scaunelorO de sa-lonO cu trestiă fină (de mare).
b)	Pentru feciori: 1. împletituri de papură; 2. împletituri de nuele, coloritula şi lăcuitulâ nuelelorO şi ală obiectelorG împletite ; 3. ImpletitulG scauneloră de salonQ cu trestiă fină.
NB. PermiţendG timpulO, se va propune şi despre coloritula mobilelorG, văpsitulâ lânei şi poleitulQ lemnului.
Cei ce vorO voi a cerceta acesta cursa să se In-sinue la George MoianO pănă in 15 (27) Octomvre a. c. în ori care 4> dela 1—2 ore d. a. Decă din po porfl nu vorO fi participatori in număra corăspun46forO, atunci vorO fi primiţi şi alţi indivi4i. Insinuarea pentru aceştia se face din 17 (29) Octomvre pănă în 23 Ocfomvre (4 Noemvre) a. c. dela 1—2 ore d. a.
Se atrage atenţiunea poporului din Scheiu asupra acestui cursa, căci neînsinuându-se păuâ la terminulO susG amintita şi primindu-se alţi indivizi, mai târ4iu nu voia ave locG şi a lorG va fi pierderea, căci vorO ave cu ună isvorO de venituri mai puţina.
Ultime sciri.
„Daily-News“ primesce dela coresponden-tulft său din Constantinopolu scirea, că în cercurile politice din acestu oraşu se crede, eă s’ar fi încheiată o alianţă între Rusia şi Grecia) a-cista din urmă avendă misiunea să năvălescu în Macedonia, decă Austria s’ar încercă să susţină pe Bulgaria.
Ţinendă sâmă de acostă scire, nu se p<5te să nu bată la ochi faptulă, că Regele Greciei, care a petrecută cjilele aceste în Viena, a refu-sată învitarea monarhului, de a descăleca în palatul ă Curţii, pretextândă că călătoresce în eeîu mai strictă incognito.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PARIS, 15 Octomvre. — Ministrulă de râs-boiu generalulă Ferron a telegrafiatu generalului
Boulanger, că a decretată asupra lui o pedepsă de 30 (jlile arestă; în cursulă acestui timpă e înlocuită în comandă. Se asigură, că consiliulă de miniştri găsesce că pedâpsa nu e de ajunsă. Mai mulţi miniştri au cerută concediarea lui. Co-misiunea bugetară a constatată, că Boulanger a cheltuită ilegală optă milidne pentru îmbrăcămintea armatei teritoriale.
MADRID, 15 Octomvre- — Nisce agitatori au vrută să provăce în Barcelona o revoltă a lu-crătoriloră. Voindă printr’o manevră să atace bursa, guvernatorulă zădărnici acăstă manevră coneentrândă gendarmeria.
LONDRA, 15 Octomvre. — Lucrători fără ocupaţiune se duseră la Mansionhouse, reşedinţa Lordului Mayor, core însă n’a primită deputa-ţiunea. De aci se duseră mai departe, amenin-ţândă, fluerândă şi cântândă Marseilesa, înaintea redacţiunei „ Standard“, unde ărăşi au făcută tur. burări pănă ce poliţia a împrăştiată mulţimea. Caracterulă turburâriloră e f6rte ameninţătoră-
DI VERSE.
Descoperiri archeologice. — Cetimâ în »Liberalula*
din laşi: Cu ocasia derîmării casarmelorâ ruinate şi a didului cetăţei ce încungiura vechiulă şi tradiţionalula paiaţa ala domnitorilorâ Moldovei s’a găsită la o adâncime aprăpe de 3 metri unO craoiu umanO, fără alte oseminte. Aprăpe de acela focă, s’au mai găsittt o parte de obuză de formă conică, âr sub 4>direa unde a fosta din vechime casarma escadronului de ulani, şi mai în urmă a escadronului de gendarml călări, s’a descoperita gura unei pivniţe cu mari bolţi de piatră, avândQ o mulţime de hrube ce se întindă pe sub piaţa palatului, dintre care una din hrube este înfundată cu o mulţime de bucăţi de cărămi4h ce se presupune că ar masca trecerea mai departe. In privinţa craniului, esistă mai multe versiuni. După unii se crede că ar fi capula lui Motoka, âr după alţii, capulO vornicului Velico CostinO. Versiunea din urmă este susţinută prin aceea, că Velico a fosta tăiata lângă cişmea din porunca lui Constantina CantemirO VV., şi în adevărO că capulâ este găsită fărte aprope de urmele unei cişmele, unde după cum se 4i°e ar fi fosta casarma semenilorO. Noi nu afirmâmO nici nna, nici altacăcî se pote că capulă găsită să fiă ală vreunui altă condemnatâ politică, care după cum spune istoria se înfigea la pdrta Curţii. In ori-ce casâ ara fi de dorita să se rânduiască o comisiă de bărbaţi competenţi spre a se ocupa de aceste descoperiri.
*
* *
Metoda de a nu mirosi şi fumega lampa. — înainte de a întrebuinţa fitilulO, îlă bagi în oţetO tare de vină, şi aslfelQ va arde fifilula fără a fumega şi fără mirosă.
Logodnă. — lânii Mihalcea cu Elena Vioreanu lo • godiţî. Bucurescî-Buz&u, Septemvre 1887. — Eugenii Bianu şi Ludovica Moga fidanţaţl. Erata, Octomvre 1887. Felicitări căldurăse ambsIorO părechl!
Numerulu viitoru se va trimite numai aceloru domni abonaţi, cari ni-au trimisu preţulu abonamentului. Rugâmu deci a grăbi cu reînoirea prenumeraţiunei.
Administr. „Gaz. Trans.“
Editorâ şi redactoră responsabila: I)r. Aurel Muremon.
sciuta să înalţe mai susG acesta semnă de biruinţă ală naţionalităţii nostre!
In casula de faţă, stegarulă este ună preotO, cu înfăţişare totă atâta de modestă câta şi demnă. Liniştea studiăsă i-a fostQ pururea dragă, ca orî-cărui omă ce nrmăresce o idee sănătăsâ şi cată să scotă dintr’însa ună folosii, nu pentru sine, ci pentru obştea intregă. Totuşi când a cerută trebuinţa, acelâ pacînica erudita, gârbovita pe carte, a sciuta a se sumele cu mândriă şi a reclama, mai verlosd decâtâ ori cine, drepturi pentru fraţii săi, pentru aceia, la alo cărora paladiu elO se instituise paznicii şi apărălorO. In luptele politice, glasula lui nu tăcu; ela se rosti mai lămurită şi mai cutezătoră decâtă alo tuturora. 0 minte înaltă şi luminată ca a lui nu se putea nici înjosi nici întuneca în făţarnice şi umilite cerşetorii. Vorba lui, în adunările politice ale RomânilorO ardeleni şi în faţa stăpânilorO ce le drămuiau libertăţile, n’a alunecată niciodată pe clina temerii şi a linguşirilorO.
Ast-felă fu îndoita fire a lui Timoteiu £ipariu. Scrutătorâ adânca şi conscienţiosO ala arcanelora încă neeercetate ale limbei românesc!, atunci când e!a se i-sola de lume în singuratu’i locaşd, elD nu se dete in latini când fu vorba de a se lupta pentru reîntregirea drepturiloră sociale şi civile ale RomânilorO din împărăţia austriacă. Amorulâ nemărginita ala sciinţei nu’Jd a-longâ cu totala din luptele politice, şi dâcă cela d’intâiu
îi înlesni temeiuri puternice pentru susţinerea cestorlalte, apoi, pare-ni-îe, că şi acestea avură asupra acţiunei sale de erudita 6re-care înrîurirl, de care cată să ţinemO sâmă spre a ierta filologului nostru ăre-cari exa^eraţiunî, ore-carî abateri pe tărâmuri curată sciinţifice.
Vomă reveni asupra acestei materii şi ne voma cerca să dovedimă în ce chipO une-orî nobilulă simţământă ala patriotismului scâlciază pe nesimţite chiar şi paşii sciinţei, atunci când cei ce o cultivă nu se potă bucura de tote libertăţile. Şciinţei îi trebue în adevărO aeră libero, spre a se desvolta în voe deplină. Erudiţiunea a-suprită este dispusă a se devota, a se sacrifica adesea şi a’şî minţi sie-şî, cu gândO şi cu scopă de a scăpa ast fela de sub jugulă ce îi împedică sporirea.
Când vomă arăta, care au fosta ideile după cari s’a cârmuita T. Qipariu în cercetările sale asupra limbei române, consideraţiunele generale pe cari le-amO premisa aci vorO esplica, sperămO, pentru ce densulă — unQ omO aşa de bine În4estrat0 cu t6te darurile unui filologă de prima ordine, — n’a sleita cu totulO isvorele sciinţei întru ceea ce privesce studiulă limbei românesc!, pentru ce elO a mai lăsata multa de făcuta şi altora cari, mai fericiţi decâtă dânsulD, n’au a se mai lupta cu prejude-(ele etnice ce ’i impuneau lui robirea RomânilorO, din Ardâlâ şi nepregetata lorâ temere de a fi înglodaţi din pricina graiului lorâ împestriţata, cu alte limbi străine.
Acesta puncta este acela, pe care ne propunemO a’10 trata, schiţândă altă dată în câte-va repe4î trăsuri natura studielorO limbistice ale lui T. £ipariu şi sistema pe care elO o adoptase pentru limpe4irea şi cultivarea limbei române, pentru scrierea şi pronunţarea ei.
Deocamdată voimâ să însemnămă mai ântâiu cele de căpetenie ale lui fapte şi lucrări.
De vr’o 4ece anI încoce, £ipariu carele în cursâ de patru-4eci de ani tipărise nenumărate cărţi, cărţi re-Iigiâse şi cărţi didactice, cărţi de pomelnică şi cărţi de erudiţiune, Cipariu nu a mai publicată nimicQ. dre. în acestQ timpO n’a mai lucrata mintea, ochii şi pana bătrânului erudita?
Acesta nu e de cre4utâ. Lumea din Blaşiu, lumea din întregulă Ardâ.O scia, că slăbită de puteri fisice der nu de locu sleită de agerimea spiritului, elO îşi petrecea timpulQ s'nguraticO, retrasa în căşciora lui, unde citea şi răsfoia mereu enorme volume scrise şi tipărite în lim-bele orientului, ebraică, siriacă, arabă, persană şi tur-câscă, pe care le cultivase încă din anii tinereţei sale.
(Va urma).
Nr. 218.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
OnxscSS la, Irarsa de Vi*na din 14 Octomvre st. a. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . . . 99 85 Rentă de hârtiă 6°/0 . . 85.75 (mprumutuld căilorfl ferate
ungare................149.25
Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de osttl ung.
(1-ma emisiune) ... 9690 Amortisarea datoriei câi-lorfl ferate de ostti ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căilor ti ferate de ostti ung.
(8-a emisiune) .... 11422 Bonuri rurale ungare . . 104.20 Bonuri cu cl. de sortare 1C4,— Bonuri rurale Banat-Ti-
miştl ................104. —
Bonuri cu cl. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 10425 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
imprumutuld cu premiu
ung.................... 122 75
dosurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 80 95 Renta de arg. austr. . .	82 25
Renta de aurii austr. . . 112 10 Losurile din 1860	. . . 135.—
Acţiunile bănceî austro-
ungare ................ 884 —
Act. bănceî de credită ung. 284.75 Act. bănceî de credită austr.283.70 Argiutulă —. — Galbml împărătesei	..... 5.93
Napoleou-d’orî	....	9,93
Mărci 100 împ. germ. . . 61.40 i Londra 10 Livrcs sterlinge 125.50
ISisrsa de Baeuvesci.
k>ta oficială dela 26 Septemvre st. v.
Cump.
93 */. 96— 91 — 34— 105— 91»/, 103— 96—
871/.
Renta română (5°„),
Renta rom. amort. (5°/0)	•
J » convert. (6°/0)	. .
j Impr. oraş. Buc. (20 fr.) j Credit	fonc. rural	(7°/c)	.	.
*	>5	J>	(5°/o)	•
•	»	urban	(7°/0)	.	.
.	Mo)	*
,	•	*	*	Mo)	•	-
Banca Haţionalfi a României 500 Lei —
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	*	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14. V*
Bancnote austria ce contra aură. .	2.03
1887.
vând.
9 -1/. 97— 92— 36 — 106— 921/, 104— 97— 38 Va
15.—
2.04
Cursele pieţei Braşovu
dijit 15 Octomvre "A. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.57 Vend,
Argint românesc: . . . Napoleon-d’or? ......
Lire turcescl................
Imperiali ........
Galbeni......................
Scrisurile fonc. * Albina* 6°/0
n	*	n 5°/o
Ruble Rusesci................
Discontulă ...	»
8.66
8.49	*	8.54
>	9.89	*	9 96
11.21	*	11.28
»	10.21	•	10.36
»	586	»	5.90
♦	101.—	»	102.--
„	98.—	-	99.-
*	109.—	*	110.—
7—10°/o pe	ană.

Umedeala, frigului nu vatemă!
impermeabile, câldurose, durabile şi ad' mirabilu de eftine suntă
JACHETELE
(,,Burger“-Jacken)
de lână împletite, de postavd şi de Loden, cari se potrivescQ forte frumosă, pentru tomnă şi 6rnă, pentru Domni, Domne, băeţl şi fete, tote cu preţuiţi egală de fl. 1.80 în I. calitate împletite. Aceste Jachete suntii pentru top omenii eelâ mai necesară vestmânt A, şi se află gata în culorile cenuşiu, cafeniu, surp, [melirt] drapâ, portă o asemenea Jachetă este feritu de frigîi. petru că se iliă, conservă o căldură potrivită şi suntu de o valore ne-

il vis u!
bordou, albastru şi negru. Cine strîigeţbine pe oirl-ce corptt şi tali
preţuibilă. Afară de cele menţionate cu fl. >..80 se mai află încă două soiuri mai fine:
Din lână-Zephir împletite deşii şi căldurdse
fl. 3.25.
l)iu Postavă şi Loden în calitate căldnmă pentru ernă
fl. 5.10.
Ca măsură este suficientei a areta grosimea pieptului. — Se trirnitii contra rambursă numai de
Z. FEZET23, Kleider-Verseadung.
Wien, Hundsthurmerstrasse Nr. 18/59.	3—12
m	Făcu cunoscutQ Onor, publicu cumcă mî-au
w sosiţii stofe franţuzesci şi enfjlezescî de tomna şi de ernă.
Unii rendu de haine compleţii îlti făcu în 48 ore, eră o păreche de pantaloni în 6 ore.
Rogti pe Onor, publicu a me onora cu nu-
rneiosă clientelă. ZSIaMOND ÂRON,
croitorii de bărbaţi.
fn i—3	Uliţa Vă mei Nr. 8. ffi
(Avisu d-loru abonaţii
Rugămti pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiaAt'Ă a scrie pe cnponulu mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită 4iarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită si să arate şi posta ultimă.	ADMINISTli. „GAZ. 111ANS “
m
m
Publicatiunile „0
GHERLA — SZ.-UJVIAR.
LARIBI KBBRUTIlf.
__. _ » ‘
u
s
#
I
$

#
*
8
8
AMICULU FAMILIEI. f)iară beletristică şi enciclo-pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare In 1 şi 15 <Ji a lunei în numeri de câte D/a—2l/a co!e cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenirî de călătoria ş. a. — Mai departe tracleză cestiunî literare şi scienttfice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutmdenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate ; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indj-vi^iloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	Preţulă de prenumeraţiune pe anulă înfregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franc! — lei noi, plâtibilî .şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieescă, scolastică şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 21/*—31/* cole; şi publică articlii din sfera tuturoră seiinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorî şi diverse omisiuni, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scienlifice-literarî. — Preţulă de abonament ă pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de venejare şi urmă torele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Pauli na C. Z. Ro-vinară. Preţulă 20 cr.
Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei; Jdealulă pierduţii* — de Paulina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu
Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Nuvelă dc Mat ia Sohwarfz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Waelis-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din .-fera educ-a-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei, franccse. Preţulă 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungii. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuluţă Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa’ele gimnasiului dm Fiume prin Vinceţiu Nicbră prof. gim-nas. Cu porlretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta Butieescu. Unu volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popii Reteganulă. Ună volumă din 14 cole. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apoiogiâ. Discusiuni filo.-,otice şi istorice maghiare privilore la Romani, invederife şi rectificate de l)r. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despie Cronica iui Georg. Gabr. Sinc.ai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiatâ de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura 1. 11. şi III. Preţulă broş. I. II. căte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tole trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română. Cartea I. II. III.
IV. cuprincjendă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 11., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru seolele popor, de T. Roşiu. Ed. TI. Pr> pilă 30 cr.
Îndreptară teoretică şi practică pentru înv&ţâ-mentulă intuitivă în folosulft eleviloră normali (pre-
parandialî), a învgţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia allâmă vre-ună opă întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă Directoriloră şi învăţătorilorft ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române centru sed-lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesorii la gimnasiu’ă din Năsăudă. — ManualulO acesta este aprobată prin Inallulă Ministeru de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 26 Apiilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducetore la propunerea calculărei în SCOla poporală pentru învăţători şi preparantjî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
«
#
«
»
«
§
i
«
i
!
Cele mai eftine curţi de rugăciuni. ş
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugă- $
ciunt ş- cântări bisericeşti forte frumosâ ilustrată. Pre- % ţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. le- % gată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 er. § 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.	§
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de ru- fţ găciunî şi cântări bisericesci — frumosă ilustrată pen- 8 tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesci. Preţulă unui esemplară broşată D cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cc. % Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii § şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru- fl mose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 H cr.; — 50 esemplare costau 3 II.; 100 esempl. 5 fl. fl Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei $ de D-g’eu urmată de mai mulie rugăciuni frum6set Cu § mai mulie iedne fru mose	Preţulă unui esemplară %
espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 11., 100 esem- Ş piure 5 fl. v. a.	ţ
Epistolia D. N. Isusu Christosft. Preţulă unui § esemplară legată e 15 cr.	f|
M
Tipografia ALEXI, Braşovfi.