BEDAOŢIVNKA Şl ADMINIETRAŢIVNEA l BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. t*« un# anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bominla şl str&ln&tate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SC PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L.. AHUiniUBILE: O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorluarT fiefranoate nu primatou. — Hanutorlpte nu «a rstrâmltu. Wi 217. Sâmbătă, 3 (15) Octomvre. 1887. NOU ABONAMENTU la 7? GAZETA TRANSILVANIEI. u Cu I Octomvre 1887 st. v., s’au începută mift nou abonamentA pe triluniulă Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi spri jinitorl ai foiei nostre. Preţuia abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl. » ş6se ,, 6 ,, „ unu anu 12 ,, Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franol şâse 20 unu anu 40 „ mai uşorii şi mai Abonarea se p6te face repede prin mandate poştale. Abonaţiloru de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponu numărulii fâşiei sub care au primită c)iaridu. Domnii cari se voră abona din nou se binevodscâ a scrie adresa lămurită şi a ardta şi posta ultimă Braşovtl, 2 Octomvre 1887. Generalulu Traianfî Doda, alesulă deputată ală Caransebeşului, a făcută urm pasă energică şi înţeleptă, care, mârturisimă, l’amă şi aşteptată dela ună vrednică şi distinsă conducătorii naţională ca d-sa, care se bucură de încrederea tuturoră Româniloru bine simţitori. Intr’o scrisdre, ce a adresat’o preşedintelui camerei deputaţiloră din Pesta, bravulă nostru generală a dată situaţiunei anormale, în care se afla după ce, precum scimă, elă ajunse a fi singurulă deputată română liberă alesă prin încrederea poporului, cea mai demnă şi românâscă espresiune. înainte de t6te constatămă cu viuă bucuriâ, că d-lă generală Doda a dată în scrisdrea amintită cea mai strălucită mărturiă afirmărei năstre, ce amă făcut’o după alegerea sa ca deputată, când amă (}isă, că d-sa ţine cu tăriă la pro grama naţională şi prin urmare se consideră ca representantu naţională ală tuturoră Româniloru. Comentând ă cunoscutulă său discursă că tră alegători, ^iceamă: Generalulă Doda nu se îmbată cu credinţe şi speranţe deşerte; elă le spune verde alegătoriloră săi, că cu Ungurii din dietă nu se p6te nicidecum înţelege, fiindă că una voescă Românii şi la alta tîntescă Un gurii. Cu puţine, dâr cu atâtă mai nimerite şi puternice cuvinte caracterisâză d lă generală a-cdstă anomalia în raporturile poporului română cu celă ungurescă, şi vrândă să esplice situa-ţiunea sa estraordinară ca singură representantă naţională română, face critica cea mai sdrobitdre politicei de stată unguresc!, care a adusă lucrurile acolo, ca Românii să nu mai p6tă fi repre-aentaţi în dietă decâtă cu ună singură cercă electorală. Enunciaţiunea d-lui generală Doda culmi n£ză în declaraţiunea, că prin mijldcele artificiale întrebuinţate în urma legfioră esistente şi a praxei constituţionale unguresci, cu scopă de a nulifica politicesce poporulă română, s’a produsă în cursulă celoră douăzeci de ani din urmă, o stare de lucruri, după care poporului română, celă mai importantă pe lângă celă ungurescă, cu aprdpe trei milidne de suflete, astăzi nici că’i mai este posibilă a purta o luptă seribsă legală şi constituţională, ba nu-i mai este cu putinţă nici măcară o defensivă faţă cu politica de stată agresivă a Unguriloră. In urma acestoră raporturi anormale, elice generalulă Doda, d-sa a ajunsă a fi singurulă representantă uaţională ală întregului poporă română şi deci singi ră fiindă nici că ’i este cu putinţă a representa şi validita interesele naţionale române, greu vătămate şi încă şi mai se- riosă ameninţate, faţă cu 423 de deputaţi die-tali unguresci. Prin urmare, d-sa declară că nu’şi pdte trimite eredenţionalulă la dietă, pentru că nu pdte lua parte în asemeni împrejurări la desbaterile ei, dâr nici nu renunţă la mandatulă său de deputată ce i Ta dată poporulă, căci acdsta ar însemna o trădare a naţiunei) pentru care e totdduna gată sd moră. Ună limbagiu mai bărbătescă, mai demnă şi mai românescă ca acesta nici nu se pdte. Şi nici nu aşteptamu noi altă limbagiu decâtă acesta dela generalulu Doda. Dânsulă a lămurită cu acâstă declarare în modulă celă mai corectă nu numai posiţiunea sa, ci şi posiţiunea întregului poporă română faţă cu teroriştii dela putere. Şi nici că mai era nevoia , ca să mai asigure, că datoria acdsta morală ’şi-o împlinesce în convingerea, că şi deputaţii naţionali maghiari într’o asemenea situaţiune, ar face acelaşi lucru. Nu vomă întră astăeji în discuţiunea amă-runţită a importantei enunciaţiuni din vorbă, ci vomă observa numai, că preşedintele dietei unguresci s’a grăbită a declara că nu elă a dată (Jiareloră spre publicare scrisdrea generalului Doda şi că acdsta nici nu o va aduce înaintea camerei, dedrece generalulă nu şi-a trimisă creden-ţionalulă şi va procede simplu numai după prescrierile legii. Legea şi dr legea! Bine s’au mai îngrădită ei cu legile! Generalulă Doda a prevăejută a-cdstă punere în aplicare a legii şi de aceea a terminată scrisdrea sa cu o satirică caracterisare a disposiţiunei ce au luat’o Ungurii, pentru ca să facă imposibilă ca acelaşi cercă să aldgă de două ori ună deputată, care să nu ia parte la lucrările dietei. O asemenea disposiţiune, (J*se elă cu totă dreptulă, nu se mai găsesce în con-stituţiunile altoră ţări. Se voră petrece ddr următdrele: comisiunea dietală de incompatibilitate, ddcă generalulă după o nouă provocare nu ’şi va presanta mandatulă i-lă va declara de perdutu şi va şterge, conformă prescrieriloră legii, pe generalulă Doda din lista deputaţiloră, dr dânsulă nici nu va mai putd fi alesă în periodulă dietală actuală. Prin procederea acdsta, (Jice cu dreptu eu vântă generalulă Doda în scrisdrea sa, dieta va da lumii mărturiă, că poporulă română n’are locă în cadrulă constituţiunei unguresci. Alegătorii români din Caransebeşă, suntemă convinşi, voră sci şi ei la rândulă loră ce atitudine să observe în casulă ordonărei unei nouă alegeri. Din parte ne nu putemă decâtă să-i felici-tămu din adânculă inimei, că au în fruntea loră ună conducătoră cum este generalulă Doda, precum cu toţii ne felicitămă că avemii în sînulu nostru ună bărbată cu o inimă atâtă de româ-ndscă! Scrisdrea generalului Doda, adresată preşedintelui dietei din Budapesta şi publicată în foile din Pesta, are cuprinsulă urmă-toră: " Onorate domnule preşedinte! Poporulă română, ca tote celelalte popore ale Coronei Sft. Ştefană, a salutată plină de bucuriâ şi de încredere restabilirea constituţiunii în Ungaria. Dăr inteligenţa cu sentimente naţionale a acestui poporă a trebuită să tacă în curendă trista esperienţă, că aşteptările ei legate de o vieţă liberă şi constituţională să baseză pe o amăgire. Politica statului a apucată totă mai holărîtă o direcţiune, care şi pănă acum a vătămată adâncă interesele naţionale ale poporului română, ăr cele din urmă ale ei consecuenţe ameninţă a face imposibilă aici în Ungaria viăfa şi desvoltarea naţională a poporului română. De altă parte puterea publică aplică formele constituţionale într’ună felâ prin care drepturile şi garanţiile constituţionale suntă folosite ca totă atâtea mijlăce măiestrite de apăsare contra tendenţeloră naţionale îndreptăţite ale acestui poporă. Graţiă legiloră esistente şi pracsei constituţionale atinse, poporulă acesta dela înce-putulă erei celei nouă constituţionale nu s’a bucurată în nici o dietă de o representare corăspuncjătăre numărului şi importanţei lui politice, şi aceste raporturi nefavorabile s’au înreită simţitoră dela ună periodă legislativă la al-fulă. In astfelă de împregiurări r ci nu putu să fiă vorba de o luptă seriosă legală şi constituţională îndreptată spre realisarea Iegitimeloră aspiraţiunl naţionale, ba chiar şi o defensivă faţă cu politica agresivă a statului deveni o imposibilitate. In faţa acestei nulificărî politice artificiăse a poporului română, încă Ia 1881 conferenţa naţională română din Sibiiu s’a văzută nevoită să ţină sămă de acăstă situaţiune apăsâtăre şi să-i dea espresiune publică în forma pasivităţii politice a Româniloră din Ardeală; er Românii din Ungaria propriu (}isă au trebuită să se mulţumescă în cele din urmă diete numai cu doi, respective trei re-presentanţî naţionali. Intr’aceea metodulă introdusă de guvernă în conducerea alegeriloră dietale, celă puţină faţă cu Românii, a ajunsă la alegerile trecute la punctulă de culminare Ne aflămă astăzi în faţa faptei politicesce importante, că ală doilea poporă celă mai importantă ală Ungariei, aprâpe trei miliăne de suflete, poporulă, care cu t6tă împărţirea măiestrită a cercuriloră electorale, încă totă mai constitue în 70 75 corbii maica waiuniaie a poporaţiunii, dăcă nu chiar esclusiva loră poporaţiune, la cele din urmă a-legeri n’a putută să se validiteze, decâtă numai îhtr’ună singură cercă electorală. Acesta e cerculă Caransebeşului şi eu am parte de onărea de a-lă represerita. In urma acestoră împregiurări anormale mă aflu eu însumi înlr’o situaţiune anormală. Aşă fi în dietă singurulă şi uniculă representantă naţională ală întregului poporă română şi asupra mea ar căde datoria să re-presintă şi se validiteză eu singură numai faţă cu 423 deputaţi dietali interesele naţionale greu vătămate şi încă mai greu ameninţate ale celoră aprăpe trei milione de cetăţeni. Sarcina acăsta ar întrece atâtă de multă puterile mele modeste, încâtă nu mă potă împăca nici chiară cu gândulă ei. De altă parte ar fi o trădare îaţă cu naţiunea mea, pentru care totdăuna sunt gata să moră, dăcă aşă renunţa la mandatulă meu de deputată şi aşi sacrifica astfelă şi acestă cercă naţională ală poporului română. Pusă în situaţiunea acăsta, regretă că nu’ml potă presenta dietei credinţionalulă, ci mă vădă silită a Vă ruga, Domnule Preşedinte, să aduceţi la cunoscinţa onor. diete, că: eu nu iau parte la deliberaţiunile dietei, nici la mandatulă meu de deputată nu renunţă. Făcendă acăstă declaraţiune, nu’ml potă ascunde; convingerea, că fiăcare deputată maghiară cu sentimente naţionale în posiţiunea mea totă astfelă ară fi făcută dăcă ar fi voită să-şi facă datoria morală — care stă mai presusă de prescripţiunile legii. Dieta va pută, firesce, să ia în afacerea acăsta dis-posiţiunile ei numai în sensulă aceloră prescripţiuni cari abia se voră afla în alte constituţiunî şi pe cari legisla-ţiunea a aflată de lipsă a le decreta cu privire Ia stările politice nesănătăse ale statului nostru încă în anulă 1876; prin acăsta însă dieta îi va da totodată ea însăşi lumii dovadă, că poporulă română, celă puţină acum, nu are locă în cadrulă constituţiunii ungare. Primiţi, Domnule Preşedinte, espresiunea adâncei mele st me. Caransebeşă, 10 Octomvre, 1887. Traiană Doda, m. p., deputatulu alesă ală cercului Caransebeşă. In memoria lai Iacobtt Mureşianu. Redactorul „Gazetei Transilvaniei» a mai primită următă-rele telegrame şi scrisori de condolenţă: Frătăuţt (Bucovina) 6 Octomvre n. Precum eârele lumina sa şi căldura-i bine-făcătbre o împarte universului, aşa lucră şi unii Nr. 217 GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. bărbată de sufletă nobilă şi mare în binele întregii omenim!. Ună atare bărbaţii a fostă decedatulu vostru părinte. Românimea din t6te „patru unghiuri^ o scie acesta şi o afirmă cu totă sufletulu său. Românimea scie, pentru-că marele sufletu şi măreţulă spirită ală decedatului vostru părinte binefâcătdrea activitate a întregii vieţii sale a sacrificată mai numai familiei sale naţionale, Ro-mânimei, avendă ea apoi a servi familiei omeni-mei întreg!. La acea familiă naţională a marelui defunctă, a părintelui vostru, ne numără mă şi noi Românii Bucovinei şi la aceştia aparţină şi eu; şi cine din noi Românii bucovineni nu scie, care şi câtă părtinire nobilă şi căldurăsă ni-a arătată nouă, Româniloră bucovineni, repausatulă vostru părinte în organulă său „Gazeta Transilvaniei“ prin t6te mai trei <}ecenii, în care a redigeată repausatulă dămna acăstă fdiă! încă şi după aceea — au-(Jit’amă şi aflat’amă dela persăne stimabile, apoi în timpurile mai de pe urmă dela fiulă meu şi fiica mea — ni-a păstrată cea mai mare bunăvoinţă şi cele mai vii consentimente, ce şi as-tă<}i ni-se manifestăză prin inima fiului său ereditate în întrăga-i valdre dela Tatălă. Etă dără, de ce sunt şi eu pe lângă aceia, cari jelescă din adâneulă sufletului lor mdrtea veneratului vostru părinte, şi ca preotă ce sunt, (}ică: Domnulă primăscă nobilulă lui sufletă în raiulă său celă sântă! ără ca Română rădică ruga mea cătră acelă Domnă eternă şi atotpu-tinte, să se îndure şi să binecuvinteze sămână-tura ce a pus’o repausatulă vostru părinte în o-gorulă Românimei întregi şi întru acele intenţiuni, în care repausatulă o facil! Eră domniei-tale şi întregei familii vepausa-tului să vă dea ceriulă consolaţiunea ceea, ce Elă de cea mai bună o va sci! Iracliu Porumbescu, Exarchă şi ParochQ. Giurgiu-Bicasă, 3 Octomvre. Primiţi condolenţa cea mai sinceră pentru pierderea bunului vostru părinte, eruditului băr-bată şi a neuitatului meu profesoră. I. Urzrceanu. Călăraşii, 13 Octomvre n. Simţimă adânca durere pentru perderea an-teluptătorului cjiaristicei române transilvănene la-cobă Mureşianu. _____ Jonaşcu, Mihalcea. SOIRILE PILEI. Sub titlulă „Recunoscinţă" cetimă în „Kolozsvâr* : .Meritele lui Gonczy Pâ', seeretarulă de stata ala ins-trucţiunei publice, îşi afla cuvenita recunoştinţa şi între naţionalităţi. Corespondentulâ nostru din Nâsăuda ne face cunoscuta, că membrii reuniunei române de învăţători „Mariana“ din Năseudu, cari în cea mai mare parte suntâ nisce învăţători tărie slaba salarisaţî, la provocarea inspectorulni r. de scăle dr. Havas Gyula, au făcuta intre sine o f-umosă colectă de 25 fl. 40 cr., pe care filele acestea au trimis’o în favorula .funda-ţiunei Gonczy pentru casa de orfani." — Nu le putemO aminti membrilorQ memoratei reuniuni, decâtO vorba ceea: Satulâ arde şi baba se peptână. N’avemâ noi destule nevoi de care nu putemâ scăpa, şi să dămO to'ă acelora cad adună prin terorizări şi prin călcări de lege bani ca să ne desnaţionaliseze? Cu asemenea Români nu-i mirare că Banffy paşa işî jocă mendrele. —x— Marţia3trecută o furtună vehementă a causatu în sămnate pagube in B-Huedină. VântulO a smulsa arborii din rădăcini, a nimicită mai toţi pomii, stradele erau acoperite cu arborii smulşi din pâmânta şi mânaţi de ventO. Pe câmpa t6te căpiţele de fenă au fosta împrăştiate şi duse de văntâ la însămnate depărtări, omenii nu-şl v. ai cunosceau fenulă lorQ. Scândurile, şindi-lile de pe coperişe au fostă duse până la a 10-a casă, ba întregd coperişulO institutului de credita fu dusa de veuta. Porţile au fosta smulse din ţiţini, mulţi păreţi de case au fostâ clintiţi şi nenumărate şuri, grajduri şi coteţe au fosta derimate. Omenii alergau cu grosultt spre a-şi căuta refugiu în locuri mai puţina espuse. —x— In »Hungaria felix“ sinuciderile sunta astăzi la ordinea (Jilei- InregistrămO de astădată sinuciderea asesorului sedriei orfanale ctin Tufda, Baranyai Păi, care fu totodată şi directorele băncei poporale de acolo. Nu se scie positivă causă sinuciderei sale, fapta este însă, după cum spune »Kolozsvâr", că timpulO sinuciderei, săvârşită la 11 Octomvre, coincide cu inspecţiunea sedriei din partea contelui hşpana Bethlen Geza, făcută totâ în aceeaşi (}i. —x— La 4 Octomvre n. sa pusa în Năseudu, cu ceremonialul îndatinata, petra fundamentală a noului gim-nasiu mare (liceu) româna. —x— Limba cea nouă a lumei » \olapiik<- e luată în vedere a se introduce ca studiu facultativa la gimnasiile din Bavaria şi anume să va numi ca profesorii de limba lumei la noulâ gimnaziu Luitpold în Miinchen pe prefectula Schnepper. —x— Intr’o serată literară, dată la eastelula Peleşă, damna Elena Hîibsch, soţia şefului musicilora militare române, d. Eduard Hîibsch, a recitata înaintea M. S. Reginei câte va din poesiile sale române, întitulate „Flori modesteli şi „Cugetările unei Oltence11. Domna Hubsch a fosta viu felicitată de Regina pentru frumosula său talenta. Regina a reţinuta pe domna Hîibsch la Sinaia pănă la venirea d-lui Alexandri, pentru ca şi poetula se audă versurile din „Flori modeste14 şi „Cugetări ale unei Oltence". Colecţîunea donmei Hîibsch va 11 publicată. — X— In Giurgiu Şarheiu, cornii. Ciucrt, bântue tifusulâ cu diaree şi difterita. In scurta timpa au căzuta jertfă epidemiei (6rte muiţî copii, ba chiar şi unO bătrâno de 50 de ani. —x— Nesăbuita foiă kossuthistă din Cluşiu, *Eilenzâk"; scrie unO articula despre Saşi, în care 4*ce între altele: ,Intre cele 16 tniliâoe de suflete ce locuescă pe terito-riulO Ungariei se află unO elementO de poporO, care numără 200,000 suflete. Qupi naţionaliUte sânta Saşi şi au răua deprindere, că voescO a sci recunoscută voinţa a 200,000 suflete ca factorii de contată în contra voinţei unitare, aşaderâ contra a 16 rnilioae 6meni.« — Min ciună, jupâniloră. că cela 16 milidne au o voinţă unitară. Au intr’adevărQ o voinţă unitară 12 mili6ne de Omeni, Români, Sisi, Sârbi, Slovaci etc. contra voinţei Unguriloră dela putere, şi anume voinţa d’a ti egali îndreptăţiţi în tote. Să şi o însemne bine acâsta foia kos-suthistâ şi să nu umble cu şolda. Tergulă anuală din Orâştiâ ţinută la 4 Octomvre a avuta mulţi vânzători, der cumpărători f6rte puţini şi chiar aceştia puţina au cumpărată. —x— I se telegrafiază din Baden „Voinţii Naţionale" că la parohetula din acela oraşO s’a făcută o f6rte însemnată denunţare din partea unei persone ce ocupă în România o înaltă situaţiă, anume că principesa Esmeralda Sturza, soţia fostului Domnă ala Moldovei MihailO Sturz1, care se află înmormântată în acelă oraşă, a fostă otrăvită. Prin denunţare se cere ca să se desgrâpe cada-vrula principesei şi să se facă cercetările cuvenite. Par-chetulă din Baden a făcută cunoscuta persănei ce i-a făcuta denunţarea să se adreseze mai înfâiu guvernului românâ pentru ca cererea să vină pe cale diplomatică. —x— Pentru serviile aduse maghiarismului, ministrulii ungurescă de culte a „răsplătită" pe preoţii gr. or. Da- vid Budai din Geoagiulu de josă (Feredo-Gyogy) şi pe Todoră Lungu din Lapistiea cu câte 50 fl. — Uitaţi nu voră fi, fiă siguri de asta ! Esposiţiunea agricolă din ZerneştI. Reuniunea agricolă a comitatului Făgăraşă a ţinută anulă acesta esposiţiunea sa agricolă la 18 Septemvre în comuna ZerneştI. Credă, că nu va fi superfluu pentru on. cetitori ai acestui 4iară a le descrie acestâ esposiţiă şi decursulă ei, deşi cam târziu, măcară şi numai în liniaminte mai generale. Nu voiu face aici istoricule esposiţiunelorO, nici nu voiu cerca a arăta pe largă avanlagiele, cu cari suntă împreunate astfelă de esposiţii, ci credă, că este deajunsă a constata aici, că ele au ajunsa astăzi la ordinea incă, in aceste dureri cumplite, ună tesaură nepreţuită, ,care nu ni l’au putută răpi nici sabia învingătorului, „nid cruzimea tiranului ce domnea pre corpurile nostre, >nicî puterea fisică, nici politica infernală; ună tesaură ,născut fi cu noi dela ţîţele mamei nâstre, dulce ca sărutările măicuţeloră, când ne aplecă la sînulă loră; ună ,lesaurfl mai scumpă decâtă vieţa, tesaură, care de l’amă ,fi perdută, de 1’amă pierde, de vomă suferi vre-odată »ca cineva, cu puterea au cu moinele, să ni’lă răpâscă >din mânile năstre, atunci mai bine, mai bine să ne în-fghiţă pămentulă de vii, şi să ne adunămă la ună locă »cu părinţii noştri, eu acea mângâiere, că nu amă trădat >cea mai scumpă ereditate, fără care nu amă fi demni >de a ne mai numi fii ai loră: limba românescăl». Şi cum 6re n’ar fi alergată cu doră ferbinte şi cu nespusă entusiasmă tinerimea română sub ferestra de pe piaţa mare a Blajului, ca să au^ă oracolulă sciinţei românesc! rostindă asemenea cuvinte, în năptea din aju- de *să trăescă* ce se repetă din partea numerosului publică de mai multe orî. Ilus. Sa adâncă mişcată de acestea răspunse şi ac-centuândă şi din parte’şi avantagiele astorfelă de espo-siţii, dechiară esposiţiă de deschisă. De regretată a fostă că numai cei din apropiere au putută au(|i interesantulă discursă ală d-lui Garoin, er cei mai de departe nu l’au aucj'tă, căci rîulă cu apa cea cuîată ca cristalulă şi rece ca ghiaţa, cu murmurulă lui dueea cu sine cuvintele vorbitorului. (Va urma.) îngrijirile Turciei. O telegramă din Constantinopolă comunică, că dela primirea scirei date de »Le Tempsa în privinţa ţeluri-loră ce urmăresce Italia asupra Tripolitaniei, Albaniei şi Egiptului, Porta telegrafiâ pretutindeni, pentru a cere in-formaţiunî.... Răspunsurile ambasadoriloră otomani consultaţi fură vagi, şi conforme ideiloră ce domină în cercurile în care ei se mişcă, der în generală mai multă pesimiste; câteva mai cu semă facă să se întreva4ă ca apropiată unu resboiu franco germană şi dau să se înţelâgâ că atunci nisce compensaţiunl teritoriale ce se ţină secrete, ar re-tribui concursulă ce l’ar da Italia. In sfârşită Porta, instruită prin experienţă, pare că înclină a da cre4ă-mântă informaţiuniîoră 4'ar^u* *^e Temps*, pe care tocmai denegările puterei interesate ale Italiei o confirmă mai multa. Baronulă Blanc a comunicată într’adevără Porţei o depeşe a d lui Grispi, care respinge cu indig nare informaţiunile 4'aru'u* «Le Temp« şi declară că Italia n’a ţintită în întrevederea dela Friedrichsruhe de-câtă menţinerea păcei pe basa statului-quo. Porta însă nu dă cre4ămâută acestora comunicări ale guvernului italiană. Insciinţare. In seminariulă teologică din Blaşiu se voră începe prelecţiumle in 21 Octomvre n. c. Blaşiu, 13 Octomvre 1887. Dr loanâ Raţu, canonică şi rectoră seminarială SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BELGRADtJ, 14 Octonavre. — Ună numără de 50 de ArnăuţI au năvălită la graniţa cercului Jabloniza asupra patrulei sârbesc!. Dăr punându-se în fruntea acesteia funcţionarii cercului, Arnăuţii fură respinşi după o luptă înverşunată. PARIStJ, 14 Octomvre. — Ministrulă de rSsboiu a ordonată generalului Boulanger pe cala telegrafică ca sâ se întdrcă din Montlucon îndată la Clermontferrand. Ilu întrebă, dâcă cuvintele ce i se ascriu lui de 4-iare suntă autentice. Boulanger respunse, că încă n’a cetită 4*are^e res_ pective. Ministrulă consideră rSspunsulă ca ne-satisfâcătoru şi-lă provocă să răspundă hotărîtu : da ori nu. In casă când rSspunsulă ar fi nesatisfăcStoră, se va ordona procedura disciplinară. DIVERSE. Tunu cu dinamită. — Din Filadelfia se anunţă, cu data 24 Septemvre, următorele: Secretarulă marinei în raportulă său asupra îneercărilorti lăcute de curândO în portulO dela New York cu ună nou tună cu dinamită, se esprimă în următoriula modă: încercările au succesă nulă lui 15 Maiu? Astfelâ, până acum vre-o 4ece anL ’şî-au manifestată regulată tinerele generaţiunî din şc6-lele române ale Ardeiului respectulă, iubirea jşi venera-ţiunea loră cătră fostulă profesoră şi fostulă directoră ală aceloră şcdle, câtră marele erudită şi marele patriotă română, cătră celă mai ilustru şi cela mai considerată dintre canonicii capitolului şi totă deodată vicară metropolitană ală Blaşiului, cătră bâtrânulă Timoteiu Cipariu. Ca ună puternică şi activă agentă ală îndreptărei şi ală desyoltărei învăţământului in şcolele române din Transilvania, ca ună sprijinitoră credinciosu şi indrăsneţă ală drepturiloră politice şi sociale ale naţionalităţii române îo stalurile Austriei şi Ungariei, 6r mai pre susă de t6te, ca crutatorulă celă mai erudută, celă mai adâncă şi celă mai scrupulosă ală cunoşcinţeloră clasice şi ca învestigatorulă celă mai ageră, celă mai logică şi celă mai convinsă ală arcaneloră istorice ale limbei românesc!, din câţi au trăită, au lucrată şi au scrisă odi-niâtă printre Românii de dincolo de Carpaţî, Timoteiu Cipariu merită să fiă lăudită şi admirată ca o figură ce răsare originală şi simpatică, energică şi măreţâ, printre bărbaţii de frunte ai întregei Românimi, d’a lungulă mai întregului nostru seculă. (Va urma). peste aşteptare Nava, care servea ca ţintă, a fostă aruncată în aeră şi după aceea dispăru îndată. Tăria de re-sistinţă a navei nu p6te servi ca măsură pentru puterea proiectilul. Prin încercare se constateză, că tunulă cu dinamită lovesce cu siguranţă la o depărtare de l1/* milă. Este numai o cestiune de detaliu a mări depărtarea împuşcării şi cantitatea materiei de esplosiune de care se servesce, astfeliu ca să fiă în stare materia a nimici cele mai tari corăbii cuirasate. Prin tunulă cu dinamită se pdle evita lupta presentâ, între torpile şi tunurile cu maşină. Materii de esplosiune puternice se întrebuinţau pănă acuma numai la torpile şi li s’au opusă tunuri cu maşine şi reţele de oţălă, cari se aşe4au în jurulă navei. Noulă tună pneumatică înfăţişâzâ o nouă metodă de atacă. E greu a spune ce felă de măsuri de apărare se voră lua în contra nouei arme. Pentru scopulă de apărare a li-torabloră se cjice că ar fi cea mai însemnată armă, care s’a inventată cândva. 0 piele de omă argăsită. — 1 se scriu Ziarului ,N. fr. Presse“ din Praga următorele: Scirea care de curândă o aduseră mai t6te 4*arele din Paris, că unele persdne oficiâse de acolo ar fi lăsată să argăsescă pelea ucigaşului Prauzini, şi din băcăţile de pele astfelă câştigate îşi făcură portmoneurî pentru cărţi de visită, a reamintită faptulă, că în Praga se află o pele de omă după tâtă arta argăsită, care e proprietatea facultăţii de medicină a universităţii germane de acolo. Acestă o-biectă formâză o parte din interesantele colecţiunl ale cabinetului preparateloră anatomice, şi scriitorulă aces-toră şiruri îşi aduce f6rte bine aminte despre caracteristica impresiune ce o făcea arătarea acestei pele de omă uscate, asupra tineriloră ascultători de medicină, la prelegerile răposatului profesoră de anatomiă descriptivă, Dr. Bochddlek. Pielea a iostă la începută dela creştetă pănă la tălpi aşa completă, că nici cea mai mică părticică nu lipsea din învălitdrea esterioră a corpului omenescă. Deorece însă studenţii f6rte adeseori dreptă ca o curiositate îşi rupeau câte o bucăţică de pele şi o luară cu sine, cu greu va mai fi astă4I pelea întregă ca mai nainte. Mai departe ’i se scrie lui ,N. fr. Pr.“ că atâtă în castelulQ Greifenstein la Dunăre, câtă şi in castelulă Forchtenstein ală lui Eszterhâzy, la muntele Rosaliloră lângă Mattersdorf, se află două tobe turcesc!, bucăţi de pradă din răsbâiele cu Turcii, peste cari este întinsă pele de omă argăsită, dela nisce priso* nierl nefericiţi. înainte de acesta se publicase mai prin tote 4tat’cle ° reminiscenţă despre legendara tobă a hu-siţiloră, peste care era întinsă pelea lui Ziska, şi care se păstra încă în secluulă trecută în Berlin. Contra difteritei. — Dr. Delthil, medică francesă, recoumndă ca mijlocQ practica contra diphteritei, urmă-torea procedură: Pune într’una vasa egale cantităţi de terpentina şi sulfura fluida şi aprinde acestă amestecătură. După ce ai aprinsa, vei vede, că se desvâltă una fuma de o coldre răşinosă, care întunecă casa, unde ai aprinsa amestecătura. Inspirândâ câteva minute bolna-vula de diphterită fum de acela, şi continuândâ a face acâsta de mai multe orî, în trei s’au patru 4^e va fi deplina sănătosa. Respiraţiunea cea greâiă a bolnavului precum şi înecarea, în curândQ vortt fi delălurate. Fu-mulo, resp. gazula, desvoltatâ din amestecătura fluidelor, contribue la desfacerea şi delăturarea crescăturei, ce s’a formata, care va fi şi aruncată afară. Doctoriă pentru durere de dinţi. — „Gazeta Să-tânului* dă, celorâ ce suferă de dinţi, următdrea recetă: Ceri unui spicerO să ţî disolve în o sticluţă cu şâpte grame de cloroform, patru grame mastica în picături, apoi să-ţi adauge două grame de balsamă Peruvian. Te întorci a doua 4L — adecă lâsândO spicerului timpulO să filtreze acâstă amestecătură, care înainte de a fi strecurată, trebue să stea vr’o 4^ pentru a se amesteca şi disolva bine, — şi-ţî iai sticluţa, împreună cu puţind bumbacO. Când te va durea vr’o măsea, n’ai de câttt să torni vr’o două seu trei picături din acea sticluţă pe puţina bumbaea pe care-la vei introduce în b6rta (partea găunosă) măselei ce te supără- Borta va fi astupată şi durerea îţi va dispăre. 0 femeiă cu gradulu de căpitanu. — De câtă va vreme în oraşulâ Constantinopolă se găsesce venită în plimbare vestita femeiă Cara Fatma din Curdistan. Cara Fatma a luată parte la răsboiula din Crimea coman-dândO untt număra însemnata de voluntari cur4L Brună, subţire, Înaltă, p6rtâ cu mândriă hainele bărbătescl ale ţării sale, şi fisionomia ei probeză o mare activitate, cu tote că are etatea de 70 ani. Cara Fatma are graduld de căpitanâ purtândă pe umeri semnele respective. Compatrioţii o respectă prea multa. Corpula ei e plina de răni ce a primită pe timpulO bătăliiloră, şi trăesce cu o pensiune ce i s’a acordată de cătră imperiulO turcescO. De unde vine ploia? — Intr’una din ţjile era 0 tempestate mare şi copii mei discutau fârte vioiu asupra cestiunei, că de unde vine atâta pl6iă. In foculO discu-ţiunii unulă dintre copii cu voce tare 4*se cătră ceilalţi. *Nu fiţi aşa de proşti; căldura fiindă mare asudă ce-riulQ şi picăturile sudorei cada pe pământO»._______________ Editorâ şi redactorâ responsabila: Dr. Aurel Muresiann. 1 Nr. 217. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Cîursulo la bursa de Vii na din 12 Octomvre st. n. 1887. Rentă de aurQ 5°/0 ... 99 85 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 85.75 împrumutul Ci căilorfi ferate ungare ..... Amortisarea datoriei căi lord ferate de ostfi ung (1-ma em isiune) . A mor tis ar ea datoriei căilorfi ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căi lorfi ferate de ostfi ung (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare Bonuri cu cl. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi..................104. — Bonuri cu d. de sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 104 50 149.25 96 90 11422 104.20 Bonuri croato-slavone . . 10425 Despăgubire p. dijma de vină ung...............—.— Imprumutulfi cu premiu ung.................... 122 75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 80 95 Renta de arg. austr. . . 82 25 Renta de aurfi austr. . . 11210 Losurile din 1860 . . . 135.— Acţiunile băncel austro- ungare................. 884 — Act. băncel de creditfi ung. 284.75 Act. băncel de creditfi austr.283.70 Argintulfi —. — Galbinl împărătesei .............5.93 Napoleon-d'orI .... 9.93 Mărci 100 imp. germ. . . 61.40 Londra 10 Livres sterlinge 125 50 Bursa de Bueuresei. Cota oficială dela 26 Septemvre st. v. 1887. Gump. Renta română (5%). . 93Va Renta rom. amort. (5°/0) • 96— » convert. (6°/0) . . 91 — împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— Credit fonc. rural (7°/o) * • — » !. » (5°/o) . 918/4 » » urban (7%) . . 103— > » > (6°/o) • 96- » > » (5°/o) • - 87»/. Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « » » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14. V* vend. 91 V* 97— 92— 36- 106— 92 V 4 104— 97— 88V. Bancnote austriace contra aurfi. 2.03 15.— 2.04 Cursulu pieţei Braşovu din 13 Octomvre st. n. 18H7. Bancnote românesc! .... Cuirtp. 8.53 Vânci, Argint românesc............. Napoleon-d’ori ...... Lire turcesc!............... Imperial!................... Galben!..................... Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0 n * n 5°/o Ruble Rusesc!............... Discontulti ... » 8.56 8.45 * 8.50 9.89 * 9 96 11.21 » 11.28 10.21 . 10.36 5 86 » 5.90 101.— » 102.- „ 98.— - 99.- » 109.— » 110.— 7—10°/9 pe ană. 1 — 1 Ga provisionn mare se caută de cătră o casă de bancă veche, care este bine introdusă, persone probate şi agile pentru vândare de losurî cu prime, concesionate prin lege şi bine garantate. , Oferte sub: „Provision“ cătră Heinrich Schalek la Viena. 0 locuinţă frumosă si eftină 3 3 în uliţa negră de susQ, Nr. 408 în catulu dinteiu spre uliţă, constătătore din 3 odăi spaţiose, bucătăria, cameră de bucate, coridorG, pivniţă, şopronG de lemne şi podG, este de acum de datG cu chiria. 3-3 Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu. Trenulfi Trenulfi Trenulfi Trenulfi Trenulfi Trenulfi Trenulfi Trenulfi a) Dela b) , c) „ d) » e) * a) Dela b) , c) Din d) n e) „ 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşovfi la Pesta: de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixlfi Nr 315: 4 ore 01 minută diminâţa. 2. Dela Braşovfi la Bnouresoi: accelerata Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtfi Nr. 318: 1 oră 55 minute după ameijî. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de ame^î. mixtfi Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bnouresoi la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtfi Nr. 317: 2 ore 32 minute după amei}!. A. Plecarea poştei o nl: Braşovfi la Reşnovu-Zernesct-Branu: 12 ore 30 min. după am&)!. „ „ Zizinu: 4 ore după ametjî. „ în Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea. ,, la Făgăraşul 4 ore dimineţa. „ la Sâcele: 4 fire dimineţa. B. Sosirea posteloru: Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovfi : 10 fire înainte da amecp. Zizinu la Braşovfi: 9 ore a. m. Secuime la Braşovfi: 6 fire sera Făyăraşu la Braşovfi: 2 fire dimineţa. Săcele la Braşovfi: 6 ore 30 minute sfira. Mersulu trenuriloru Valabilii dela I luniu st. n. 1886. pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiiişd-Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Teiuşfi- iradă-Budapeata Budapesta- Arad A-TeiuşA. | Trenă Tre iă Trenă de Trenă de Trenă Trenă omnibus de pers. persăne persăne de persone omniba TeiuşA 11.24 — 3.00 Viena 11.10 12.10 — Alba-Inlia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulfi de josfi 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibotfi 1.01 — 4.51 m.t) lUOK. ^ 11.35 5.45 — Orăştia 1.32 — 5.18 Arad A 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6.15 | Glogovaţfi 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 — Branicica 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-Lipova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conopfi 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 1 7 25 8.42 — Bărzova 6.27 — 9.33 Zam 8 01 9.12 ; Conopfi 6.47 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10 27 Ilia 8 55 9. "8 — Paulişfi 7.43 — 10.42 Branicica 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9.51 1042 Glogovaţfi 8.28 — 11 25 Simeria (Piski 10.35 1107 — Arad A 8.42 9.17 12.31 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok | — 2 32 4 5Q Şibotfi 1143 12.— — — — 5.12 Vinţulfi de josfi 12.18 12.29 Budapesta — 8.20 1 Alba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — — 6.05 TPeluşA < 1 29 1.41 — AradA-TluaSfpSr» Simerla (Piski) Petroşeml Trenă Trenă de TreDU Trenă de Trenă Trenă omnibus persane mixt persăne omnibtu mixt AradA 5.48 6.05 Simeria 2.42 Aradulfi nou 6.19 — 6.33 Streiu — — 3.26 N6met,b-Sâgh 6 44 — 6.58 Hsţegfi — — 4.16 Vinga 7.18 — 7.2S Pui — — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia — — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.40 Timfşâra 9.02 — 9.08 FetroşenM — — 7.12 TlmişAra- AradA Petroşenl—-Simeria (Piski) Trenă do Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă peraăne persăna omnibus de pers. oumibus mixt TimişAra 6.25 _ 5.00 Petroşenl 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nâmeth-Sagb 8.36 — 6.23 Kaţegfi — 9.01 . Aradulfi nou 9.11 8,01 Streiu — — 9.52 AradA 9.27 8.17 @Imeri£ — — 10.3lf Predeald-Budapesta BucurescI Predealâ. Timişfi Braşovfi Feldifira Apatia Augustinfi Homorodfi Haşfaleu Trenă de pera6ne Tren accelerat Trenă omnibus Trenă omnibuB Sighiş6r» ^ Elisabetopolc Mediaşfi Copsa mică Micâsasa Blaştu Cr&ciunelfi Teiuşfi Aiudfi Yinţulfi de susft Ui6ra Coeerdea Shirisfi Apahida Ciuşiu Nedeşdu Ghirbfia AghirişS Stana Huiedinfi Ciucia Bacia Bratca Vadti Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Veneţia-Orătjii Oradia-mare F. Ladâny Bxolnok Buda-pesta Viena 7 20 7 57 8 24 8.47 9.29 9 37 10 53 11.00 11 34 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21 4.30 9.12 9.35 10.12 4 01 4.47 5 28 6.01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56 1037 10.59 11.16 11.37 12.16 12,33 1.51 2.18 2.48 2 56 3 64 4 51 5.28 5 56 7.30 1.14 1.45 2.32 Trenă de pers6ne 10.50 1.33 4.24 10.05 Budapesta—Predeald Trenă de persone 6 37 6.58 7.14 7.29 7.56 8.18 858 9.15 9.34! 9 53j 10 28 10 47 10.57 11.07 11.191 1.18 3.29 6.33 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Venţia-Orădii Fudi-Oşorheiu Teleagu Vadă Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghârbgu Nedişu Claşin Apahida ttkiriş Cacerdea Trenă de pers. I Tren accelerat Trenă de pers. Trenă de persăne Trenă omnibus 8.00| 2.15 Ui6ra YinţulQ de susQ Aiudfi Teiaşfi CrftciunelQ E laş fi Micăsasa Copşa mie Mediaşfi Rlisabetopole Sîgişdra Haşfaleu Homorod AugustinG Apatia Feldidra Braşovfi Timişfi Predealâ Bacuresc! Nota: Orele de n6pte suntQ cele dintre liniile gr6se. 11.10 ■ ■ | — - 7.40 2.— j 7.40 618 11.05 4.05 | 10.42 9.38 2 02 5.47 2.02 12.02 4.12 7.11 4.78 2.01 — — — 2 08 — — — 2 19 — 7.33 — 2.41 — 8.04 3.24 — — 3.47 — — — 4.07 — 8.58 — 4.33 — 9.28 5.15 — 5.33 — — — 5.53 — — — 6.05 — — — 6.20 — 10.31 — 6.38 11.00 — — 11 19 — — 12 33 — — 1.01 _ — — 1.11 — — 1.18 — — 1.05 — — 1.46 — — 2.25 _ - — — 2.50 _ — — 3.03 - — — 3.35 - — — 4.01 — 4.20 — — 4.55 — 5.42 ■ -— — — 6.01 — — — 7.27 — — — 8.08 — — — 8.36 — — — 9-06 — — — 9.46 5.37 — — .— 1.55 — 6.20 2.53 — — 6.47 — — — 11.30 3.28 — 9.35 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 jşm 6.53 7.43 8.23 9.02 9.52 Tipografia ALEXI Braşovfi. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesc!