GAZETA TRANSILVANIEI.
XtEDAOTIUNEA ŞI ADUflNIRTBAŢIUm!
BRAŞOVC, piaţa mare Kr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe unii anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., petrei luni 3 fior, ÎAomâsia ţi străinătate:
Pe an fi 10 fr., pe şAse îunT ?0 fr., pe trei I s r ’ -0 fr?.no^.
ANULU L.
şg PRENUMERĂ:
la poijte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. &KUSÎ 3IUBILE:
O seriă garinoud 8 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
>>hi»'inv<» b» 90 9r<ns«#o«. —■ @an»*orlpt« nu ia retrămltu.
m 214
Mercuri, 30 Septemvre (12) Octomvre.
1887.
NOU ABONAiVIENTU
la

GAZETA TRANSILVANIEI.
u
Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe nnft nou abonamente pe triluniulft Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămâ pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Peutro Anstro-Dmaria: Pentrn România ;i străiuătate
pe t.rei luni 3 fl. j pe trei Iun! 10 franci
ş6se „	6
unu anu 12
„ şese „	20
,, unu anu 40
Abonarea se p6te face mai uşor* şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilor* de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cupon* numărul* fâşiei sub care au primit* cJiarulD.
Domnii cari se voru abona din nou s& binevodseă a sere adresa lămurită şi a areta şi posta ultimă.
Braşovti, 29 Septemvre 1887.
Toastul* rostit* de marele duce Nicolae, cel* mai tânăr*, în portul* tranees* al* Mărei Nordice, Dunkersque, a devenit* o caii să celebră a (Jilei. Intrâga cţiaristicA europână îl* comen-tăză. Fiecare îşi c^ice, că cuvintele unui membru al* casei imperiale rusesc! trebue să fiă luate în serios* şi că prin urmare ele trebue să esprime vederile ce domnesc* la curtea din Petersburg.
A vorbit* marele duce Nicolae de simpatiile, ce le are familia Ţarului pentru Francia. Acesta în sine nu era ceva surprin(}ător*, dăr elu a mai adaus*, că se lucrâză în Rusia, ca să se nimicâscă influinţa germană şi ca la cârma statului să nu mai fia decât* bărbaţi cari iubesc* Francia, şi mărturisirea acâsta este fără îndoială de mare gravitate în împrejurările de faţă. Marele duce al* Rusiei, prin aceea că a-probă totodată în mod* demonstrativ* „pregăti rile de răsbunare“ ale Franciei, face Germaniei o declarare de răsboiu indirectă şi într’asta cui minăză, tâtă însemnătatea politică a toastului său.
Până a<ji încă nici una din foile oficiâse rusesc! nu s’a pronunţat* asupra debutului marelui duce. Probabil* că mâne poimâne va a-pără vr’un* comunicat*, care aă voâscă a slăbi sensul* toastului publicat* mai întâiu în „Figaro“ din Paris*. Dăr în fond* nimic* nu va pută schimba impresiunea ce a trebuit* să o producă acest* toast* mai ales* în Germania. Aici încă mulţi trăiau în credinţa, că vechile legături ale Germaniei cu Rusia se vor* pută susţină, deşi cu 6re-cari modificaţiuni, şi în viitor*. Astâxji trebue să li-se deschidă ochii şi acestora. Marele duce Nicolae a rădicat* vălul* de pe ochii opor turiştilor* arătând*, că tendinţa curţii rusesc! de ă(jl este cu totul* ostilă Germaniei.
Acum se aduce în legătură toastul* din Dunkersque cu întrevederile dela Friedrichsruhe şi cu neiealisarea întrevederii între Ţarul* şi împăratul* Wilhelm şi unii cred* că vorbele aspre ale marelui duce Nicolae au fost* un* răspuns* nouei lige germano-austro-italiane.
Acăstă ligă — precum se asigură dsn tăte file — nu are scopuri agresive, ci este înfiin-numai şi numai pentru susţinerea păcii. Prinşii rusesc* vine acum şi nimicesee tăte speranţele de felul* acesta, declarând* cu alte cuvinte că Rusia prepară răsboiul*. El* mai sfâtuiesce pe Francesi de a nu precipita lucrurile, căci „în curând* vor* dispără tăte piedecilew şi atunci ei*, marele duce, se va înrola cel* dintâiu în armata francesă care va pleca la graniţă pentru a r&sbuna pe Francia.
Ceracteristie* e comentarul* ce-1* face „Vos-sische Zeitung“ toastului marelui duce Nicolae. Acăstă. făiă gâsesce, că în el* se cuprinde ade-Tirata icănă a politicei Ţarului actual*. Dovadă
e modul* cum sunt* tractate a(Ţ provinciele baltice şi biserica protestantă în Rusia. Ţarul* Alexandru III. încă de pe timpul* când era mare duce a interzis* de a se mai vorbi în casa sa nemţesce şi Ţarul* II, tatăl* său, intrând* înkr’o sără la prinţul* moştenitor* cu salutarea germană „Guten Abend,“ a scos* îndată rîcjend* o hârtia de (jece ri ble şi a pus’o pe masă drept* pe-dăpsă, că n’a salutat* rusesce.
Marea încordare dintre Rusia şi Germania, ce resultă şi din purtarea surprin^âtâre a marelui duce Nicolae, să se fi produs* în urma unor* documente, cari i s’au presentatu Ţarului cu privire la politica Germaniei în eestiunea bul gară. In urma acăsta să se fi decis* Alexandru III a nu mai visita pe bătrânul* împărat* ger man* la Stetfin.
De rândul* acesta foile germane se arată mult* mai liniştite asupra urmărilor* eventuale ale acestei înăspriri a relaţiuniloru cu Rusia şi ceea ce-i liniştesce şi le dă curagiu este resulta tul* întrevederii lui Bismark cu ministrul* Ita liei Crispi. „După acestâ întrevedere^, eselamă „Vossische Zeitung“, „vorbirea marelui duce Ni colae este un* anachronism*“.
In adevăr* pressa germană nu mai încetă de a-şi arăta în mod* demonstrativ* mulţămirea că cancelarului i-a succes* a câştiga şi pe Italia pentru combinaţiunile sale, şi unele (Ţâre merg* chiar pănâ a susţină că acum vecinii dela răsă rit* şi apus* (Rusia şi Francia) vor* trebui să cedeze forţei preponderante a ligei de pace şi să-şi impună răbdare.
Toastul* dela Dunkercque însă nu este de natură a justifica asemeni speranţe, ci pledăză mai mult* pentru caşul* contrar*. Cine scie dăeă cuvintele rostite de marele duce Nicolae nu sunt* primul* vuetu, care anunţă apropierea iurtunei!
In memoria lui lacob* Mureşianu.
Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primit următă-rele telegrame şi scrisori de rondolenţă:
Gennevilliers (lângă Paris), 23 Septemvre 1887.
„ Gazeta “ îmi aduce o tristă scire.
Bunul* d-tale părinte, vechiul* meu profe sorfi şi director*, demnul* patriot*, aprigul* şi neobositul* luptător* al* Românismului, omul* cel* mai bun*, cel* mai candid*, cel* mai dulce eu toţi aceia cari îl* apropiau, sufletul* cel* mai nobil*, lacob* Mureşianu ne-a părăsit*!
Tătă suflarea românăscă îl* va plânge, dăr mai mult* îî* vor* plânge aceia cari, având* fericirea de a trăi în intimitatea sa, au avut* mai mult* de cât* toţi ocasiunea de a aprecia marile calităţi ale acestui distins* bărbat*, şi mai ales* blândeţea caracterului său, nemărgi nita sa bunătate.
In timp* de şăse ani, cât* mi-a fost* profesor* şi director*, am învăţat* a-lu cunâsce şi a-lu iubi, şi astădî îmi pare că pierd* întrânsul* un* adevărat* părinte.
Naţiunea română plânge în lacob* Mureşianu pe unul* din fii cei mai devotaţi. Eu, şi mulţi ca mine, mai plângem* încă şi pe dascălul* nepreţuit*, pe părintele nostru sufletesc*, pe sfătuitorul* nostru luminat*.
Miile de şcolari ai gimnasiului de stat* din Braşov*, al* cărui director* a fost* lacob* Mureşianu atâţia mari de ani, nu pot* să nu-şî a-ducă aminte de bunătatea cu care erau trataţi de demnul* lor* profesor*, de iubirea părintăscâ cu care îi încongiura directorul* lor*. Şi a-căstă solicitudine pentru elevii săi lacob* Mureşianu o dovedea nu numai în clasă, dăr şi afară din clasă. Pe toţi elevii îi trata ca pe copii săi.
Casa lui lacob* Mureşianu era casa tuturor* elevilor* săi. Ne duceam* la densul* ca la noi acasă şi acolo găsiam* primirea cea mai afa-
bilă, sfaturile cele mai înţelepte... cei săraci dintre noi mai găseau şi unu tacâm* la ospitaliera lui mavSă şi chiar un* pat* şi o sobă caldă.
Când se apropiau esamenele, lacob* Mureşianu transforma casa sa în scâlâ. Intr’unft mod* cu totul* desinteresatfi făcea cursuri de seră convocând* pe toţi elevii săi acasă la dânsul* şi dându-şi astfel* preţiosul* său timp* peste orele reglementare ale clasei, ftumai şi numai ca elevii săi să fiă bine pregătiţi. Acăsta e una din trăsurile caracteristice ale acestui om* de bine, care cu o rîvnă rară punea interesele e-levilor* săi mai pre sus* de ale sale proprii. ]£tă ce era dascălul*. Ori cine pâte deduce de aici ce era bărbatul* politic*, patriotul*, (Ţaristul*.
Scumpe amice, sciu ce pereji şi de aceea nici nu încerc* a te consola. Totuşi îmi permit* a-ţl <Ţce;
Fii sigur*, că lacob* Mureşianu a părăsit* acâstă lume nu numai cu consciinţa împăcată, dâr chiar cu spiritul* liniscit*. Şi scii de ce? Fiindcă scia că ducându-se lasă în locu-i pe un urmaş* demn* de dânsul*: pe d-ta!
Intăresce-ţi dâr inima ca să poţi continua, opera lui lacob* Mureşianu şi toţi Românii te vor* binecuvânta.
Primesce o frăţâscă sărutare dela al* D-tale devotat*	A. Ciurcn.
Sibiiu, 26 Saptemvre (8 Octomvre).
Primesce te rog* şi din parte’mi, deşi întârzia tu, dâr nu mai puţin* sincera mea condo-, lenţă pentru perderea prâ iubitului tău tată şi vechiu amic* al* familiei nâstre. Acum dânsul* odihnesce după o lungă viâţă de abnegaţiune, muncă grea şi luptă neîntreruptă. Esemplului^ său urma-vom* şi noi pănă la fine.
Ieronimfi G. Bariţiu. Făgăraşu, 21 Septemvre (2 Octomvre). Primesce sincera espresiune a condolinţei şi adânc* simţitei mele dureri pentru perderea scumpului tău tată, a vechiului meu profesor*, care atâta în, cât* şi afară de scâlă, fără cruţare de timp* şi sănătate, cu abnegaţiune de sine trecând* peste interesele familiei sale a sacrificat* tot* pentru crescerea şi fericirea tuturor* acelor* fii ai naţiunei sale, cari au avut* norocire a întră sub scutul* său părintesc*.
Dorinţa lui neîmpăcată a fost* crescerea de fii simţitori şi luptători pentru naţiune şi bărbaţi erudiţi, zeloşi şi bravi pentru stat* şi patriă.
Repausâză în pace şi liniştit* bunule profesor*, că cuvintele şi sfaturile tale voru fi eterni* sate în pepturile nâstre şi faptele tale vor* servi de model* din generaţiune în generaţiuue.
Jovianu Th. Stoica de Viştâ,
jude regiu în pensiune.
Câmpeni, Munţii apuseni, 24 Sept, (6 Oct.). Primiţi sincere condolenţe pentru perderea scumpului vostru părinte şi mare patriot*.
Teofilu C. Gerasimu.
Voila, 23 Septemvre (5 Octomvre).
Doi lucâfărî au dispărut* de pe orizonul* Românismului, aprâpe în acelaşi timp*. Naţiunea întrâgă jelesce. Mare e durerea şi ireparabilă e pierderea familiei Vâstre, dâr mai mare e golul* ce-1* simte naţiunea română, pentru linele căreia a muncit* cu o rară abnegaţiune şi bărbăţia o jumătate de veac* fericitul* Voătru oărinte. Mângăiaţi-vă însă, că el* n’a murit*, el* a trecut* la nemurire, căci memoria lui va fi eternă. Urmaţi-i cu credinţă şi naţiunea română vă va binecuvânta. împărtăşesc* şi eu durerea familiei Vâstre şi a naţiunei române lentru pierderea bravului anteluptătoru naţional* acobu Mureşianu, şi depun* o lacrimă ferbinte pre mormântul* Marelui dascăl*.
micul* dascăl* ;
Georgiu Dobrind,
Nr. 214.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Şiardu, 26 Septemvre (8 Octomvre.)
Vestea morţii bunului vostru părinte şi ilustrului publiciştii românii a pătrunsă deodată t6te inimile 6meniloră de bine. Din celea mai depărtate locuri vi s’au adresată cuvinte preţidse de mângăere. Balcanulă şi Carpatulă, Istrulu şi Tisa, Murfeşulă şi Oltulă şi-au trimisă prin fii loră, cuprinse fiindă de jale, celea mai sincere condolenţe.
Deşi în ceasulă ală unsprezecelea, în ţaţa mormântului celui mai vrednică bărbatu, înduioşată de nereparabila pierdere ce aţi îndurată <}ică:
Ideile răspândite de Iacobă Muresianu în decursulă unui jumătate de veacă şi sădite cu atâta înţelepciune în inimile române, au prinsă şi voră prinde adânci rădăcini; vlăstărit’au şi voră vlăs-tări mai multă, căci până lui a eretjit’o o mână dibace, o forţă bine cunoscută întregei suflări ro-mânescl; cu mârtea lui ea nu s’a frântă, ci mai vârtosă a căpătată o nouă putere de viaţă care se jertfesce pentru noi toţi cei asupriţi de mâna şi forţa deprimătâre de dreptă a duşmanului.
Inspiraţi de ideile marelui Iacobă Mureşianu, aprigulă apărătoră ală românismului, vom continua a merge pe calea bătută de dânsulă fără leacă de şovăire, căci elă n’a murită, elă trăesce veghiândă colo de susă cu ochiu pururea viu asupra paşiloră noştri şi rugândă pe DumneZeulu popâreloră, ca să ne croiască o sârte mai bună.
T r a i a n fl.
Afacerea scdlei de fete din Sibiiu.
In urma articulului apărută in „Tribuna,® si pe care ramă reprodusă In parte în numărulă de erî ală „Gazetei,® „Reuniunea femeiloru române® din Sibiiu a adresată redacţiunei »Tribunei* ca răspunsă la acelă articulă estrasulă procesului veibală ală comitetului, încheiată in acăstă afacere şi care e următorulă:
Extrasă
din procesulă verbală luată în şedinţa a VIII. a comitetului „Reuniunii femeiloru române din SibiiiV, ţinută în Sibiiu la 4 Octomvre 1887.
Presidentâ: Maria Cosma; Notară ad hoc: Nicanoră Frateşă; Membrii: Badila Ioana, Crişană Maria, Ghib Ana. Moga Ana, Popescu Elena, Russu Alexandra şi Toma Anastasia; Bărbaţi de încredere: Cosma Parteniu, Popescu Ioană şi Frateşă Nicanoră.
Nr. 65.
Dbmna Ana Moga îşî ţine de datorinţă a atrage atenţiunea comitetului asupra articolului publicată în <jia-rulă „Tribuna41 Nr. 213 din 22 Septemvre (4 Octomvre) a. c. tntitulată „Crisa scOlei de fete din Sibiiu*4 şi sub scrisă de d-lă Ioană Slavici.
Modulă, în care tractăză d-lă autoră pe acea parte a societăţii române din Sibiiu, care a înfiinţată scbla de fete a reuniunii nbstre, precum şi pe însăşi scbla reuniunii, la care şi dânsulă a ocupată în trecută ună postă de Invăţătoră, âr consOrta d-sale a fostă dela începută pănă In anulă trecută directoră, — a trebuită să indigneze pe ori şi-care omu cu simţă curată, care nepreocupată se interesâză de educaţiunea fetiţeioră române.
Noi scimă cu câte greutăţi amă înfiinţată şi sus-ţinemă scbla Reuniunii nbstre, pe care amă păzit’o şi o pftzimă ca pe lumina ochiloră de orl-ce înrîurinţe stri-căcibse, la care ne-amă dată şi ne dămă copilele nbstre ca să capete o instrucţiune şi educaţiune solidă româ-nâscfi, nisuindu-ne ca să o provedemă cu puteri didactice eminente.
FOILETON O.
APĂRAREA TRANSILVANIEI
contra
ROMÂNIEI ALIATĂ OU RUSIA.
(Urmare.)
Feliulă fortificaţiei Sibiiului în trăsuri generale.
Debrece, după eventualităţile răsboiului, însemnate forţe române din trecătbrea Turnului roşu, dinspre Bra şovu, dela Sighişâra pe şoseaua dela Nocrigă; în fine, din Mediaşă prin Şeica mare se potă îndrepta asupra Sibiiului, t6te aceste linii de comunicaţia trebuescă închise; asemenea ar trebui închisă şi şoseaua spre Alba-Iulia ca unica liniă de retragere în casulă când armată română, atacând dinspre Nord, Nord Est său Est, ar de termina pe apărătoră să evacueze tabăra întărită dela Sibiiu. T6le aceste şosele trebuescă barate prin grupe de forturi şi baterii permanente legate intre dânsele (grupele) m modă corăspuntjătoră.
Tabăra Întărită dela Sibiiu fiindă destinată a primi şi adăposti, la caşuri date, grosulă trupeloră de apărare a Transilvaniei pe ună timpă mai îndelungată, urmăză ca ea să apere şi să asigure ună spaţiu destulă de întinsă ; de aceea trebue că fortificaţiunile Sibiiului să fiă câtă se pbte mai depărtate de oraşă şi anume: Contra ecătorei dela Turnulă roşu: pe linia Tălmăcelă—Vâr-
Dela începută şi pănă în (jiua de astăzi s’a bucurată scbla nbstră de cea m»i bună reputatiune, nici noi n’amă observată în seolă, nici direcţiunea nu ni-a raportată, dăr nici din gura copileloră nbstre n’amă aflată, că în scola nostră ar exista ună spirită de persecuţiune între eleve, că copilele ară fi înfumurate ş. a, şi acjl ca din senină ne pomenimă, că din incidenţă străină de reuniunea şi de scbla nostră, ni-se presentă prin d-lă Slavici scbla ca ună institută primejdiosă pentru Români.
In articolulă susprovocată între altele se atirmâ: că scbla nostră s’a înfiinţată pentru „douinişore" laândă în batjocură numeie „domnişbre® garnisită în mai multe locuri cu „fumuri aristocratice®, pre când »forte mulţî din aceia, cari au contribuită pentru înfiinţarea şi sus ţinerea acestei scole voiau să aibă o scblă de fete, care n’au pretenţia de a fi „domnişore*:
că corpulă didactică n’a consimţită cu direcţia de a instrui »Domnişore“, — dăr între corpulă didactică şi între „reuniunea*, carea întreţinea scolele, „nu pută să existe cuvenita înţelegere*, pentru că: pe când membrii corpului didactică ară fi dorită ca să propage prin scblă ună spirită mai democratică, „reuniunea® ţinea taxele lunare se fiă mai măricele, pentru ca să nu între prea multă „plebe* în scblă;
că cele câteva fete de ţărână, care îndrăsniseră să intre în scbla de „Domnişbre® erau isolate, chiar persecutate de colegele loră, încâtă în cele din urmă au pă răsită scbla tbte afară de una<:
şi în fine: că «fumurile bolnăviciose şi urîte* însuşite în scbla nbstră au intrată şi în scbla înfiinţată de „Associaţiune® şi în internatulă ei, ceea ce pentru acelă institută formâză „ună defectă de nascere.*
Insulte mai grave şi mai nemeritata ca acestea nu i se potă face unei reuniuni de femei, carea ca a nbstră cu zelă nisuesce la realisarea celui mai sfântă scopă.
Debrece Dbmna Moga, carea dela începută este membru ală acestui comitetă, n’are scire că ar fi existată, său că ar exista vre-unulă din relele amintite la scbla reuniunei, — întrebă, dâcă au celelalte dbmne din comitetă scire de aceste scăderi, şi în specială, dăcă a intrată la comitetă vre-ună raporta dela direcţiunea scblei, în care să fi fostă descoperite rele e, de cari scrie acum ănulă din foştii învăţători! ?
Noi amă angagiată cu totă încrederea de directoră şi profesbră Ia şcola nbstră pe d-şora Eleonora Tănâ-sescu, astăijî dbmna Slavici, crescută în «Asilulă Elena Dbmna*, âr’ de învăţători pe dd. Dr. D. P. Barciană, Dr. I. Crişană, I. Slavici şi M. Voileană, toţi puteri es-celente didactice.
Ne-amă pusă totă încrederea intr’enşii, şi ne-amă concredulă loră instruirea şi educarea celui mai scumpă tesaură ce-lă avemă, a copileloră nbstre, fără ca să le fi impusă vre-o direcţiune.
Nu ne îndoimă, că acestă corpă didactică, dăcă ar fi întimpinată în şcbla nbstră relele de cari vorbesce acum d-lă Slavici, ’şl-ar fi făcută datorinţa ca să le vindece, şi în casă de lipsă să câră intervenţiunea comitetului, — n’au fâcut’o însă, pentru că n’au esistată acele rele.
Dbmna Moga deci propune: ca comitetulă să se pronunţe asupra insulteloră cuprinse în articolulă amintită.
După o desbatere mai îndelungată, comitetulă în unanimitate ia următorulă
CONCLUS0:
Comitetulă constată:
că niciodată nu i-a venită la eunosoinţă, nu dela «forte mulţi*, dăr nici chiar dela unulă din aceia, cari au contribuită pentru înfiinţarea şi susţinerea şcblei Reuniunei, că ar dori. ca şcbla de fete să fiă condusă în altă spirită, decâtfi cum spre mulţămirea generală este ea condusă dela înfiinţarea ei pănă în Z'ua de ast&cjî ‘ că niciodată corpulă didactică nu ’şl-a manifestată, nici în scrisă nici cu cuvântulă, nemulţămirea cu conduita copileloră din Sibiiu, cari au trecuentată şcbla;
că nu s’a ivita nici ună casă, în care s’ară fi manifestată vr’o neînţelegere între corpulă didactică şi între „Reuniune®.
că n’are scire de nici ună casă, că vre o elevă, copilă de ţărână, să fi părăsită şcbla «Reuniunei* din motivă, că ar fi fostă isolată seu persecutată de cătră copilele dela oraşă,— scie Insă caşuri când corpulă di-
fulă Măgurii pentru închiderea defileului; pe şoseaua Braşovului: înălţimile dela Bradu (Gireslâu) (pentru ba terea podului de peste Oltă) şi Gbma delului Corneile d’asupra Săcădatei; pe şoseaua Nocrigului: înălţimile dintre Moşia şi Caşoleu (Casholţă); pe şoseaua Mediaşului: dealulă Stejariloru d’asupra satului Şura mare şi coma Gorganului la Nord de Ocna Sibiiului; pe şoseaua Albei Iulia: dealulă Săcelului şi înălţimile (Verfu'ă Mă-gurei) dela Magă.
Pe lângă acestea ar mai trebui construite, la puncte anumite, blohausurl, (Bloekhaus) cari să închidă tbte drumurile, plaiuri e mai însemnate din munţii dintre şoseaua Albei-Iulia şi Turnulă roşu.
Dăcă armata română ar înainta numai în una din aceste direcţiuni şi cu forţe secundare, atunci grupa destinata să apere Sibiiulă trebue să înainteze pănă la linia respectivă, indicată mai susă, pentru ca să-şî potă rătjima celă puţină una din aripele sale, dâcă nu şi ambele a-ripl, pe ună uvragiu permanentă. Ca puncte intermediare, ar mai trebui să se construeze retranşamente pasagere printre uvragele permanente.
Câte-va cuvinte asupra importanţei, ce ar câştiga cetatea Alba-lulla în casulu unui râsboiu contra Români-loră, dâcă ea s’ar mări prin construirea de forturi detaşate.
Actuala cetate de deposită, Alba-Iulia, este situată pe linia cea mai importantă, adecă pe obstacolulă
dactică chiar din copilele de ţărână a eliminată din motive de disciplină;
că didactrulă de 3 fl. pe lună nu s’a fixafă cu sco-pulă, ca să nu între prea multă «plebe® în scblă, ci de o parte pentru-că budgetulă scblei a reclamată acăstă taxă, de altă parte pentru-că şi la alte scble private din Sibiiu a fostă introdusă totă acăstă taxi; âr când a fostă posibilă, şi anume dela inceputulă anului şcolară 1886/7 didactrulă s'a redusă la 2 fl pe lună, egală cu celă dela scbla „Associa'unei® ;
că portulă ţărănescă este admisă şi bine primita la scola „Reuniunei*, au fostă şi suntă şi astăzi eleve in portă ţărănescă şi unde au fostă necesară li s’a făcută înlesniri ca să pbtă cerceta scbla ;
că prin urmare tbte aserţiunile d-lui Ioană Slavici, cuprinse în articolulă întitulată: «Crisa scblei de fete din Sibiiu® publicată în „Tribuna® Nr. 213, din 22 Septemvrie (4 Octomvrie) a. c. suntă lipsite de adevără.
Cu mare durere ia actă comitetulă de acelă articole, aptă numai de a compromite bunulă nume ala scblei române de fete, şi de a insufla îngrijiri nemotivate părinţiloră, cari îşi dau fetele la acea scblă, — şi tbte învinuirile ce se facă în acelă articolă la adresa iote-meietoriloră, susţinătoriloră şi eleveloră, care frecuenteză scbla Reuniunii, le declară de insulte nemeritate şi nesocotite.
Bironlă este însărcinată a comunica acestă condusa cu Zianilb «Tribuna" pre lângă rugarea, ca să-lă publice dreptă răspunsă la articolulă, ce l’a provocată.
Verificata în şedinţa comitetului din 23 Septemvre (5 Octomvre) 1887.
Nicanoră Frateşă m. p., Maria Cosma m. p.; notară ad-hoc.	presidentâ.
SOIRILE PILEI.
Precum i se raportâză lui *Pester Lloyd*, comanda gendarmeriei din Chichinda mare a primită învitarea telegrafică din partea primăriei comunale din Beşineulu vechiu, comit. Torontală, să trimâlă imediată 25 gendarnrî debrece a isbucnită acolo o revoltă a ţăraniloră din causa împărţirii câmpului. Stăpânirea ungurâscă n’are decâtă să se „felicite* cu asemenea succese!
—x—
«Kronstădter Zeitung*, luândă notă despre fapta paşalicâscă din Bistriţa cu brânele românesc!, întrâbă cu dreptă cuvântă: .Trăimă înfr’ună stată de dreptă euro-penă ori într’o dispoziţia centralâ-asiaticâ ?*
—x—
Cetim ă în «Curierulă financiară® dela 9 Octomvre
n.: «Se scie, că de eândă s’a înfiinţată Domeniulu Co-rânei şi înainte de a începe orT-ce altă îmbunătăţire, grija cea dintâiu a administratorului acelui Domeniu a fostă îndreptată din ordinulă M. S. Regelui României asupra bisericei şi a şcblei. Intr’adevără, biserici nouă s’au clădită, altele] s’au reparată, şi tbte au fostă înzestrate cu obiectele sânte trebuincibse cultului; 18 şcoli, din cari 9 au fostă clădite «lin nou şi într’ună modă forte frumosă, se află In fiinţă pe diferitele moşii ale Domeniului. D-lă administratoră I. Kalinderu a inaugurată în aceste ultime dece Z^e două din aceste şcoli, una pe Domeniulă Sadova, aprope de Bechetă, şi alta la Buşteni, aprbpe de Sinaia. Inaugurarea acestei din urmi s’a făcută în mijloculă unei populaţiunl numărbse de săteni din localitate şi în faţa multora persbne, care se mai aflau la Sinaia şi prin împrejurime*.
—x—
D lă lână Stefănescu, locotenentă în artileria română, ne face cunoscută căsătoria sa cu d-şbra Am D. Pauliană, din Craiova. — Felicitări căldurbse tinerei părechî!
—x—
Fostulă candidată antisemitică ală cercului Neutra
celă mai însemnată ală Tansilvaniei, pe rîulu Murişi în acelaşi timpă şi pe şoseaua mare din valea acestui rîu se duce la Aradă spre Ungaria. Prin posiţiunea sa geografică, acestă cetate pote deveni obiectivulă opera-ţiuniloră unei invasiunî inamice din România, dăr Hindi) că ea este construită în partea de Vest a Transilvaniei şi la o depărtare numai de 90 kilometri de fruntaria Ungariei, cetatea Alba-Iulia nu va pută juca ună roii mai multă său mai puţină importantă, decâtă atunci când inamiculâ venindă dinspre frontulă de Est său din partea de Est a frontului de Sud, ar năvăli cu grosulă sfiu ii valea lârnavei mari şi astfelă înaintândă, s’ar fi apropiată de stera de acţiune a acestei cetăţi.
Deşi cetatea Alba-Iulia închide directa linia de comunicaţia ce vine pa Jiu prin trecătorea Vulcanului m Surducului, şi prin valea Streiului dă din valea Mm şului; deşi stă în legătură directă cu graniţa romM prin calea ferată Alba Iulia-Simeria-Petroşani încâtă pote ajuta repede şi sigură pe apărătorulă acestoră trecStoiI, totuşi cu greu se pote admite că Românii se voră decid? să înainteze eu forţe însemnate pe aceste locuri, din caust;
1)	că lângă graniţă, comunicaţiunile şi cantonamentele suntă fbrte rele;
2)	pe de altă parte chiar suposândă, că inamicul!! basată pe superioritatea sa numerică, va opera pe linii duble îndreptându-şl ataculă principală asupra Brapnr
Nr. 214
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
profesorulă de universitate Dr. August Lubricii, şi fostulO candidată anlisemiticu ală cercului Szikcs, profesorulă de gimnasiu Franz Tomor au fostă concediaţi de mi-nistrulă Trefort pe timpO nedeterminată. — Cu alte cuvinte, sângele apă nu se face!
—x—
La universitatea ungurâscă din Cluşiu s’au înscrisă pe semestrulă I din anulă acesta 522 de ascultători. Din aceştia 243 suntă jurişti, 140 mediciniştl, 61 filosofi, 45 farmacişti şi 33 la sciinţele naturale. Faţă cu anulă trecută numărulă totală ală studenţiloră dela universitate s’a sporită cu 23. A scăzută numărulă juriş-tiloră cu 10; s’a îtnulţită numărulă mediciniştiloră cu 14.
—x—
Reuniunea economică a comitatului Mureşu-Iurda face cunoscută, că în 5 Octomvre se va deschide espo-siţia de vite în comuna Săbediu, nu departe de Târgulă-Murăşului.
—x—
In Alba-Iulia a murită filele acestea Niculae Draga în etate de 102 ani. In viâţă s’a luptată cu mare miseriă. Mărtea l’a ajunsă fără a fi bolnavă.
—x—
S’a pusă în perspectivă introducerea organeloră în sinagoga jidovâscă din Alba lulia. In ecopulă acesta s’au colectată prin subscrieri benevole 5—600 11. abia în decursă de 2 Acesta este primulă casă aici că se introducă organele în sinagogi.
—x—
Gendarmii ungureşti, când au de a face cu Ne-maghiarl, nu folosescă decâtă glonţulă. Ună casă recentă s’a întâmplată între Slovaci la sfinţirea unei biserici în Ungereigen (Magyarfalva) lângă Angern. In-t&mpiându-se ună excesă, gendarmulă ce era de faţă trase ună glonţă unui sărmană fecîoraşă slovacă, anume Anton Linia, glonţulă pătruncjendă prin corpulă acestuia, intră apoi în şoldulă unei fete de 16 ani Elisabeta Bu-dova. Poporulă se aruncă asupra gendarmului, îi luă puşca, âr pe ală doilea gendarmă îlă răniră greu, lovin-du-lă cu patulă puscei şi cu topbre, aşa că se luptă cu tnOrtea. Puscile ambiloră gendarml fură făcute ţandurl. Poporulă e f6rte iritată. Au sosită optă gendarml chemaţi telegrafică. Foile unguresc!. între care şi ,Pester Llovd«, dau dreptate totă gendarmiloră; nici nu ne aşteptamă la altceva. De multă Nemaghiarii nu mai an dreptate.
„Foia biserici ică şi scolastică* este nomele noului organă ală provinciei metropolitane gr. cat. de Alba-Iulia şi Fâgăraşă, ce apare în Blaşiu la 1 şi 15 s. n. a fiă-cărei luni. F6ia acăsfa suplinesce locuia „Foiei bi-sericescl* şi ,F6iei scolastice* ce apăreau totă acolo, de aceea este împârţiţă în 2 părţi: Partea bisericâscă şi Partea scolastică, ambele în mărime de câte o c6Iă 4° pentru fiă-care numără. Noua f6iă are ună programă mai variată ca foile de mai nainte; stila plăcută şi or-tografiă etimologică mai moderată. Redigiarea este con-erecjută unui consorţiu, care este împărţită in 2 secţii: pentru partea bisericească şi pentru partea scolastică. Fie-care secţiune îşi alege Redaclorulă său pe câte ună periodă de 3 ani, primindă fiecare remuneraţiune de câte 250 fl. pe ană. Pe primulă periodă s’a alesă redactară pentru partea bisericâscă d-Iă canonică dr. Ioan Raţii, âr pentru partea scolastică d-lă profesoră Alexandru Uilăcanu. Proprietarulă şi editorulă este tipografia seminarială din Blaşiu. Colaboratoriloră li-se plătesce de câla tipărită 25—30 fl. pentru lucrări originale, 20—
lui; âr pe'jcelă secundară —esecutată de corpulă 4-lea de armată (Iaşi) — asupra frontului de Estu sâu mai probabila încă pe la Tumulii roşu, esecutându-lă corpulă l-iu de armată (Craiova) în ultimulă casă, acestă eorpă de armată nu va detaşa în trecâtorile Vulcanului şi Sur-ducului (75 klmtri depărtare de şosâua Tumulii roşu) decâtă mici corpuri de recunâscere, cu deosebita însărcinare a distruge calea ferată Alba-lulia-Aradu.
Să examinămă dâr, ce influenţă pote esercita Alba lulia asupra liniiloră de operaţiune suposate ale armatei române.
a)	Linia principală de operaţiune a armatei române fiindâ probabilă prin Braşovu în valea ISrnavei mari şi dela Teuşu în valea Mureşului prin Aiudii-Turda la Cluşiu, este evidenta că acâstă liniă de operaţiune d’abia dela Teuşu în josă se apropiă de sfera de acţiune strategică a cetăţii Alba lulia. (O acţiune ofensivă din partea Albei-Iuliei ar ameninţa fârte multă flanculă şi spatele, periclitândă şi linia de retragere a Bomâniloru cari ară Înainta prin Teuşă). Aşa dâr, în casulă de faţă influenţa cetăţii Alba-Iulia nu se pâte simţi decâtă atunci, când armata română va fi isbutită a respinge pe apărâtorulă Transilvaniei până la Mureşu, adică, când elă va fi devenită stăpână pe cea mai mare parte a Transil taniei.
b)	Alba-Iulia este situată la 90 klmtri depărtare
25 fl* pentru prelucrări şi 15—20 fl. pentru traduceri. Pentru susţinerea acestei foi s’a constatată necesitatea de a avâ 600 de prenumeranţî celă puţină. Preţulă a-bonamentului pe ană 6 fl. v. a. — Ii dorimă mai mari succese decâtă celă dinaintea ei!
Din afară.
Ministrulă afaceriloră străine ală României, d. Pherek/yde, trecând u prin Viena. a făcută în 8 Octomvre n. o visită destulă de lunga contelui Kalnoky. Ministrulă română s’a întorsă a doua 4i la Bucurescî.
Oficiosulii „Dresdner Journal" scrie în privinţa călătoriei lui Crispi şi a articolului din „Nord Allg. Zeitung" : Ună viitoră nu depărtata va a-răta că misiunea lui Crispi a fostă importantă şi că resultatulă înţelegerii mai de aprâpe cu Germania a fosta binefăcătorii pentru ambele ţări şi pentru tâte statele Europei, care stau cu o indignare morală şi politică faţă de o politică răs-boinică aventuriâsă şi capricidsă.
ţ)iarele ruse, din incidentală întrevederii d-lui Crispi cu prinţul fl de Bismarck, constată că Germania trece făţişă în tabăra vrăjmaşe Rusiei. Ele adaogă, că Rusia rămâne liberă d’aci înainte să lucreze conformii intereseloru ei, şi speră că t6te celelalte state ale continentului vorii profita de acostă libertate de acţiune. Ele constată amiciţia ce există între Francia şi Rusia, amintescii trecutulu istorică alii Danemarcei şi menţionâză pericolulfl serioşii ce ameninţă România, Serbia şi Grecia în casulii când egemonia austriacă s’ar produce în Balcani.
Slaweicow, partisanii alfl lui Karawelow, a daţii o proclamaţiă câtră partisanii săi, în care atacă violentă şi insultătoră pe guvernulă bulgară şi Corona şi <Jice» că toţi alegătorii trebue să ia parte la alegeri, spre a condamna actele, îndeplinite de unii anii de cătră cei cari stăpânescfi Bulgaria şi a lucra pentru a se scăpa de adevăraţii duşmani ai patriei.
piarulă bulgarii „Libertatea" 4^ce câ cuitorii din Sofia s’au dusfl să r6ge pe minis-trulfl Stambulov să espulseze din capitală două sâu trei persâne cunoscute de a fi plătite de d. Radoslavoff pentru a sluji de bătăuşi. D. Stambulov le făgădui şi aceste măsuri fură luate. Acelaşi tratâză pe Metropolitulă Clement de trâ-dătoră, recunoscuţii ca unii vrăşmaşii alii libertăţii şi alfl independenţei Bulgariei. Acelaşi 4iard vorbesce asemenea de negociările Turciei cu Rusia; 4^ce că Rusia lucrâză în scopului de a stabili în Bulgaria unii prinţii, care să fiă unii simplu guvernatorii generală, dâr că Turcia nu pâte să dorâscă a vedâ Rusia aplicându planu. rile sale în peninsula Balcanică. In orl-ce casă, 4ice organulfl citată, trebue să se sciâ odată pentru totdâuna, că Bulgaria nu va părăsi pe prinţulfl său şi că Bulgarii nu] vorii încredinţa destinele patriei unui comisarii rusă, ceea ce ar avâ de resultatii a pune Bulgaria în focii şi a provoca explosia unui răsboiu civilă..
Mulţâmitâ publică.
Comitetulă parochială ală bisericei SS. Archanghell din Satulungă aduce prin acesta mulţămită generoşiloră donatori, cari înţelegendâ despre starea cril.că, în care se
de trecătârea lurnului roşu, sâu mai precisă vorbindă, la 67*5 klm. depărtare de Sibiiu, capitala Transilvaniei, ceea ce face trei marşuri obicinuite sâu două marşuri forte mari din causa terenului ondulată pe care duce şoseua, prin urmare, sub raportulă depărtărei, precum şi a posiţiunei geografice şi dâcă mai suposămă şi o garni-sână ofensivă destulă de tare, cetatea Alba-Iulia este în stare să acţioneze contra flancului şi spateloră unei co-16ne române, care năvălindă prin lurnulu roşu ar înainta prin Sibiiu în valea Ternavei mari în direcţia Copşei mici.
fir dâcă presupunemă că raportulă numerică ală forţeloră de apărare a Transilvaniei este cu totulă nefa vorabilă, atunci credemă impractică, de nu si imposibilă, a se dota din capulă locului cetatea Alba-Iulia cu o gar-nisână ofensivă numerosă; pe lângă acâsta armata română odată stăpână pe Sibiiu şi fortificândă şi posiţiunea de pe dealulă Sâcelului va fi în stare a înfrânge, cu puţine forţe, orî-ce întreprindere ofensivă ce garnisâna din Alba-Iulia ar încerca contra Sibiiului sâu contra liniei de operaţiune din trecătârea Turnului roşu.
(Va urma).
află scola nostră, s’au grăbită a ne veni în ajutoră prin contribuiri benevolei
Lista nr. 14. Colectoră: d-lă Neculai St. Pană: Ateneulă din Bărladă 30 lei, Dr. Codrescu 20 lei., P. Chenciu prof. 20 lei, Maioră Sterea 10 lei, căpitană V. Manoliu 6 lei, G. S. Sturza 5 lei, D. Mironescu 5 lei, D. Mateescu prof. 5 lei, T. Gâţulescu prof. 5 lei, G. Albu diaconă 20 lei, Architectă Pamfilie 20 lei, G. Oni-şoră 5 lei, L. Bistriţianu 20 iei, P. Docană 6 lei, C. D. Slobodeanu prof. 5 lei, Dr. G. Calalbă 20 lei, Ioană Gâlină prof. 5 lei, S. M. Haliţă 5 lei, G. Gonstantinescu Răm-niceanu 5 lei, L. Kârjescu*) 10 lei, D. Clodeanu 5 lei, Neculai St. Pană prof. 40 lei, Ioană Popescu prof. 20 lei, Ioană Epureanu 10 lei, D-na Clemenţa L. Gostache 40 lei, Stroe Belloescu 40 lei, Duţescu Ioană 4 lei, lancu Moldoveanu cofetar*) 5 lei, Veterinar D. Chiru 5 lei, Lanole Teodoră 5 lei, Baiulescu 20 lei, Petru Gheorghitt*) 5 lei, Oprea Poenaru 20 lei, Iacobă Ferhat 10 lei, H. Teodorescu 4 lei, N. Vasiliu*) 4 lei, G. Vidra 5 lei, N. G. P.*) 5 lei, G. Stoenescu 5 lei, A. Hincă 5 lei, Elie
1 Şuşue 5 lei, Hagiu Stoiană jNeculai 5 lei, Vasile Dan
2 lei, D. Constandache 5 lei, Nimenea 2 lei, Marcelu 5 lei, Gostache Haraga 2 lei Abr. Hovsrpiană 2 lei, Stf, Gheorghiu 1 leu, căpitană Popa/u*) 4 lei, Grigore Sta* matescu 4 lei, Vasile Crăescu*) 4 lei, V. G. Diaconescu 5 lei, Stamatiu D. Institutoră 1 leu, Anonim 1 leu, Dna Ana Colonelă Lupascu 20 lei, N. Nicorescu 5 lei, Â. G. Galoiu 4 lei, T. V. Ioană 3 lei, Dr. Abaza 2 lei, E, Brukner*) 5 lei, Gr. Drăghescu 2 lei, G. M. Barbu 2 lei D. Gonstantinescu 1 leu, D. Vasiliu librară 2 lei, G. Ghimbăşianu*) 5 lei, Vladă Beloiu*) 5 lei, I. Cortojantt învăţătoră 1 leu, S. B. Patriciu învăţătoră 2 lei, I. Mironescu învăţătoră 1 leu, R. B. Pitişă 2 lei, S. Dobreanu 2 lei, Dr. Manicea*) 20 lei. Totală 616 lei.
(Va urma.)
Insciinţare.
Dela onor. Direcţiune a gimnasiului din Blaşiu primimfl cu nr. 49 ex 1887/8 gimn. ur-mătârea însciinţare:
Onorată Redacţiune! In urma relaţiunei îmbucură-tore a mediciloră din locă, că nici în Blaşiu, nici în giură, nu mai suntă caşuri de „dyphtheritis«, Oficiulă pretorială cu data 9 1. c. Nr. 2689 incunosciinţâză subscrisa direcţiune, că de astă4l se potă începe prelecţiu-n'le la tote institutele din locfl, cu singura escepţiunâ a scâleloră primare. — Vă rogă dâr in interesulă publică, să daţi locă în preţuita-vă foiă următorului Anunţu.
La gimnasiulă superioră gr. cat. din Blaşiu se voră reîncepe prelegerile Vineri în 21 1. c. st. n. Tinerimea înscrisă la acestă gimnasiu grâbâscă a se reîntdrce la scâlă de timpuriu, ca pe terminulă indicată să fiă la 6re.
Antoniu Vestemeanu canonică, directoră gimnasială.
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
LIPSGA, 11 Octomvre. — Socialistulfl Neve a fostă condamnată la 15 ani închişdre corecţională.
PARIS, 11 Octomvre. — Din cercetarea contra generalului Kaffarel resultâ, că suntă a-mestecate în înşelătoria cu ordinele şi alte pei-s<$ne. (Gencralulă Kaffarel, subşefă ală statului majoră generală francesă, a comisă înşelătorii cu decoraţiunile pentru persânele civile, vân<Jân-du-le pe bani. Afară de acâsta e bănuită c& a vândută lui „Figaro" planurile de mobilisare a armatei franceze. Generalulă e destituită şi dată în judecată. — Red.)
SOFIA, 11 Octomvre. — Alegerile au eşit favorabile guvernului. Cu totulă sunt aleşi 30 Zankoviştl. In urma celoră mai nouă rapârte, nici Zankov, nici Radoslavov n’a fostă alesă. Stambulov a răspunsă, cu ocasiunea manifestaţiei ce i s’a făcută eri de alegători, că afară de câteva localităţi , unde alegătorii au fostă cumpăraţi de ună guvernă din afară, resultatulă a-legeriloră e favorabilă guvernului. (Tn Plevna, în circumscripţiunile rurale din Orchoviţa şi Kutloviţa, la Bresnik, Gabrova şi Orkos, au fostă tumulte şi încăerărl sângerâse. Atâta se scie pănă acum. — Red.)
DIVERSE.
Bulbucă de aură. — In minele de aură dela Salky-gull din Australia ş’a aflată o bucată de celă mai curată aură, care cumpănesce 51 funţî şi este preţuită în 2600 funţî sterlingî.
Logodnă. Bravulâ învăţătoră din Văşcău d lă Vasile P. Sala în 21/3 Septemvre a. c. şl-a fidanţată de 6it6re soţiă pe amabila d-şoră Iuliana Micula, fiica preotului gr. or. Ioană Micula din Poiana (comit. Bihoră) încununeze cerulă cu fericire părechia nouă! — G. L.
*) Semnulă acesta însemnâză: neîncassaţl.
Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Ânrel Mareşiavir.
Nr. 214.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.

Ouranlfi la burat fi© Viena
din 8 Octomvre st. n. 1887.
Rentă de aurii 5°/0 . ; . 99 40 Rentă de h&rtiă 6% . . 86.25 IrnprumutulQ c&ilortt ferate ungare ....... 149.50
Âmortisarea datoriei căi-lord ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . Âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) ....
âmortisarea datoriei căilor fi ferate de osttt ung.
(3-a emisiune) ....
Bonuri rurale ungare Bonuri cu d. de sortare 1C4.10 Bonuri rurale Banat-Ti-^mşu ........ 104.50
Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 50
97 75
114 —
10425
Bonuri croato-rslavone . . 104 25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............—.—
Imprumutultt cu premiu
ung.................... 123 40
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 60 Renta de hărtiă austriacă 8115 Renta de arg. austr. . .	82 30
Renta de aură austr. . . 11210 Losurile din 1860	. . . 135.20
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 886 —
Act. băncel de credita ung. 284.75 Act. băncel de credita austr.283.30 Argintulâ —. — GalbinI
împărătesc! ..............5.93
Napoleou-d’orI ....	9.93
Măre! 100 împ. germ. . . 61 52 ( Londra 10 Livres sterlinge 125 75
Sursa de Bu^urescl.
Cota oficială dela 26 Septemvre st. v
Câmp.
Renta română (5°0).
Renta rom. arnort. (5%)
» convert,. (6°/0)	.	.
îrnpr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc. rural	(7°/«)	-	•
*	>»	»	(5°/oj	•
»	»	urban	(7°/0)	.	.
*	»	»	l6°/0)	•
*	»	»	(5°/0)	•	-
Banca naţională a României 50C
j Ac. de asig. Dacia-Rom. j «	»	* Naţională
Aură contra bilete de bancă .
1 Bancnote austriace contra aură.
1887.
vând.
93»/.	9 .V.
96 —	97—
91—	92—
34—	36 —
105—	106—
918/*	92*,.
103—	104—
96—	97—
871/.	88*/,
j		“
u:»/4	15.—
2.03	2.04
Cursulu pieţei Braşovu
din 19 Octomvre st. u. 1887
Bancnote românesc! . .	. . Gump. 8.53	Vând,	, 8.56
Argint românesc , . . .	. . . » 8.45	•	8.50
Napoleon-d’orl ....	. . . » 9.89	â	9 96
Lire turcesc!		. . . » 11.21		11.28
Imperial!		. . . » 10.21	»	10.36
Galbeni		. . . * 5 86	»	5.90
Scrisurile fonc. «Albina»	6°/0 • » 101.—		102.- -
7) * 77	5% . , 98.-	-	99.-
Ruble Rusesc!		, . . » 109.—	9	110.-
Discontulă . . .	» 7—10°/9 pe	ană.	
: Satulungă—Braşovă	, locă internă 30 cr.		, locti
Pnblicatinne.
Subsemnaţii proprietari de omnibus în urma învoielei stabilite între' dânşii aducă cu on6re la cunoscinţa m. o. publică, că cu începere dela 3 Octombre a. c. amă efectuată transportulă de persdne între Bra-şovă şi Satulungă în modulă următoră:
Plecarea din Satulnng
în fiă * care (}i dela biserica românescă de susă
Dimineţa:
primulu omnibus la 6 ore
alil doilea „ treilea
»	*	99
99	8	99
După prânţlu:
primulu obnibus la 1 oră alu doilea „	„ 2
Plecarea din Braşovu
în fiă-care <}i din strada negră dela hotelurile „Osmană paşa,“
şi la „doi porumbi“
După prăntjti: primulu omnibus la 2 ore
Dimineţa:
primuld omnibus la 8 ore alu doilea


11
alu doilea alu treilea
99
99
99	^	99
6
99
99
esternă 20 cr. Satulungă — Dârste său Braşovu — Derste: loeă internfi 20 cr., locu esternă 15 cr.
Recomandămă acostă întreprindere a ndstră modificată după trebuinţele m. o. pasageri.
Cu înaltă stimă
3-4
Ioan Vereş Bartsa,	Petru Şanec,
Ştefan Daniil Giro.	Samu Czimbor.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (J.iarulu. nostru până acuma.
Domnii ce se abonâză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Dâcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în eâtu depinde dela noi, să se delătureze.
ADMINISTli. -GAZ. IR ANS “
Mersultl trenuriloru
Valabilă dela I luuiu st. n. 1886.
pe linia Predealâ-JSiidajM^fa şi pe linia Teiuştt-Aradti-Hudapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealii-Budapesta
Budapesta—Fredeală
., BucurescI Predealft Timişfl Br*şovfi
F«ldi6ra
Apatia
ÂuguatiDa
Uomorodtt
Haşf&leu
Trenft
de
peraftne
Tren | Trenft accelerat omnibus
Sighi^ra J
•Klisabetopole
Medi&ştt
Cop sa mie £
Micfisasa
Blaşiu
Crleiuneia
Teiaşft
Aiudtt
tVinţuia de sustt Uiâra Caeerdea Ghirisfi Apahida
Claşit
Nedeşdu
Aghirişa Stana
Huiedinâ Ciacia Bucla Bratca VadO
Mezfl-Telegd Fugyi-VAsârhely fenpţia-0ră4ii
Oradia-mare
f. Ladâny Sftlaâk 4 Bufla-pesta
Viena
Trenii
omnibus
^ O.Z
Ajelp
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
-	4.30	—	7.30
—	-	—	1.14
—	9.12		—
—	9.35		1.45
—	10.12	—	—
720		401	2.32
7 57	—	4.47	—
8 24			5.28	—
847	—	5.59	—
9 29		6 49	—
9 37	—	8.35	—
10 53			9.02	—
11.00	—	9.12	—
1134	_	9 56	—
12.03	—	10.37	—
12.26		10.59	—
12.42	—	11.16 11.37	—
1.11	—	12.16	—
1.23	—	12.33	—
2.06			1.51	—
2.27	—	2,18	—
2.49	—	2.48	—
2 56	—	2 56	—
3.12	—	3 64	—
3.46			451	—
5.01	—	5 28	Trenu
5.21	—	5 56	persone
Trânti
de
pertone
10.50
1.33
4.24
6 37 6.58
7.14
7.29 7.56 8.18
8	58
9.15
9	34 9 53
10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16
3.29 6.33
2.151 —
Trenu | Tren | Trenft de pers. accelerat , de pers.
Trenft
de
persone
Vieua
Budapesta
Szolnok P. Laddny Oradea mare
Venţia-Oră4ii
Fudi-Oşorheiu
Teleagă
VadO
Bratca
Bucia
Ciuda
Huiedin
Stana
Agliiriş
G1 ftrbSu
Nedişu
Claşia
Apahida Ghiriş
Caeerdea
11.10
7.40 11 05 2 02 4.12
2.— I 4.05 5.47*
7.40
10.05
( (
Uiora
Vinţulâ de sustt Âiudâ feia|ă Crăciuneltt Blaştt Micâsasa Copşa mie. Mediaşă Eiisabetopoie Sigişdra Haşfaleu Homorod Augustină Apatia Feldiâra
SraşoYă
Timiştt
Predeală
BucurescI
11.00
11	19
12	33 1.01 1.11 1.18 1.05 1.46 225
2	50
3	03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42
6.01
7.27
8.08
8.36
9’06
9.46
8.00
de QjŞpţe. şunttt cele dintre liniile gr6se.
7.11
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
5.37
6.20
6.47
11.30
10.42
2.02
4.78
1.55
2.53
3.28
9.35
618 9.38 12.02 2.01 a 08
2	19 2.41
3	24 3.47 4.07
4.33 6.15
5.33 5.53
Troflft
omnibus
Tel uşă- îiradâ- fSuâaf«8ta
6.C5
6.20
6.38
7.08
7.36
9.16
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.55
12.34
12.52
1.34
2.13
2.46
3.31
4.32 5.02
6.53
7.43
8.23
9.02
9.52
Budapesta- Arad ft-Teiuşft.
Tipografia ALEXI Brasovti. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
	Trenft omnibus	Tre iii de pers.	Trenft de persâne		Trenu de persone	Trenft de per. ftne	Trenft omnibe
Teiuşă Aîba-Iulia	11.24	—	1 3.00	Viena	11.10	12 10	—
	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de joşii	12.30	—	4.2 i	S*?nîzok	1120	12.41	—
Şi botă	1.01	—	4.51		11.35	5.45	—
O.răştia	1.32	—	5.18	Arad Ai	4.30	6.—	—
efii&eria (Pisfo)	2.32		6.15	Glogovaţă Gyorok	4.43	6.13	—
Deva	2 52		6.35		5 07	6.38	—
Branicîea	3.23	—	7.02	PauîişS	5.19	6.51	—
Ilia	3.55	—-	7.28	Radna-! »pova	541	7.10		 1
Gurasada	4,08	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Berzova	6 28	7.55	—
Snborşin	5 30		8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	~6.27	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	1027	Ilia	8 55	9.: 8	—
Paulişd	7.43	—	10.42	Branicîea	9 19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	951	10.42	
Glogovaţă	8.28	—	11.25	Simeria (Piski	10.35	1107	—
Aradft	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
S zoi n ok (	—	2 32	4-0u	Şibotă	11.43	12.—	—
	—	—	5.12	Vinţulă do josă	12 18	12.29	--
Budapesta			—	6.20 |	Alba-înlia	12 36	12.46	—
Viena	—	—	6.05 j	feiuşâ	. 1.29	1.41	—
			I	fUiiaerta (Piski) Petreşeni			
	i Trenu	'(Tenii de	Trenu		Trenft de	Trenft	Trenft
	omul bus	pers<5ue	mixt		persdne	omnlbru	mixt
Ar aulă	5.48		6.05	Simeria			2.42
Aradul ă nou	6.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
Nâmeîh-Sâgh	8.44	—	6.58	Haţegâ	—	—	4.16
Yiîiga	7.16	—	7.29	Pus	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Mereziiaiva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
Tfmiş^ra	902	—	9.08	Petroşenl	—	—	7.12
TIas&işdra-Aradfe				Petroşenl—Siberia (Piski)			
	Trenft âi	Trenft de	Trenft	t	Trenft	Trenft	Trenft
	persftne	pers6ne	omnibus		do pere.	omnlbne	mixt
fimlşdra	8.25		5.00	Petroşenl	-			6.10
Merczifalva	i —	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.48	—	6.32	Crivadia	—	—	737
Vinga	' 8.15	— V	7.02	Pui	.		—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	— 1	6.23	Haţegă	—	—	9,01 9.152
Aradnltt nou	9.11	—	8.01	Sţr.eiu,	—	—•	
Araâfi	9.27	—	8.17		—	—	10.31