GAZETA TRANSILVANIEI. BEDAOŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢirirEA t BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. , GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I. 0 onfi anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni B fior. Rom&aia şi străinătate: Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei lunT 10 franci. ANULU L. SC PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE: O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorissrT nefrenoata nu •• primsiofi. —- Ranuşorlpta nu as retrimită. NK 213. Luni, Marţi 29 Septemvre (11) Octomvre. 1887. NOU ABONAMENTU „GAZETA TRANSILVANIEI." Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe mift nou abonament A pe trilnniulti Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nâstre. Pretulu abonamentului: Pentru Anstro-Umaria: Pentru România şi străinătate: pe trei luni 3 fl. »» Ş^se 6 „ ,, unu anu 12 „ pe trei luni 10 franoi »> Ş6se j> 20 ,, „ unu anu 40 „ Abonarea se pâte face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primită 4iaru^* Domnii cari se voril abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Braşovti, 28 Septemvre 1887. In timpulă petrecerei monarchului nostru în Ardealfi, biroulu de corespondenţă ungurescu nu sciea să relateze lumei celei mari decâtă numai despre „marea mulţămire" în care a aflat’o Majes-tytea Sa poporaţiunea de aici. Se ’nţelege, era vorba totă numai de Maghiari şi aceştia, precum stau a(ji lucrurile, puteau trece de mulţumiţi. Despre imensa maioritate a ţării nici pomenire nu s’a făcută în t6te telegramele şi corespondenţele unguresc!, ci celu multă au fostă amintiţi numai aşa numiţii „agitatori" dintre ei, cărora li s’au dată apoi lecţiuni, pe cale constituţională, într’ună modă destulă de neobicinuită. ţ)iarele unguresci s’au şi folosită de oca-siune spre a’şi arăta bucuria, că acum „s’au sfârşită cu Românii“ şi cu „postulatele" loră. No-roculă loră pănă ce se voră putâ îmbăta cu a-semenl ilusiuni. Să nu crâdă însă, că manoperele loră meschine nu suntă bine cunoscute în lumea mare; să nu crâdă că nu se scie pretutindeni, că gintea română încă trăiesce totă aşa de nutnărâsă, dâcă nu şi mai numărâsă, dâr este tractată ca sclavă. tită ce scrie nLa Correspondance de ParisuA una din cele mai răspândite corespondenţe din Francia, care are concesiuni cu cercurile influente din Parisă , în numărulu său dela 13 Septemvre 1887 sub titlulă „Sclavagiulă impusă de cătrâ Unguri Bomânilorit din Transilvania" : „Impăratulă Franciscă losifă va profita 6re de petrecerea sa în Transilvania spre a se ocupa de poporaţiunea română a acestei provincie redusă la sclavagiu de cătră Unguri ? Impăratulă-Rege putea-va elă consacra câteva din momentele sale pentru acâsta bună acţiune, pentru a-cestă actă de suverană justiţiă?" „Este îndoiosu." „Impăratulă are simpatii pentru Românii din statele sale, pe cari îi scie vitezi şi cari i-au dată atâtea probe de devotamentă; şi elă s’ar ţi ocupa de sigură de fericirea, loră dâcă ar pută. Insă miniştrii săi maghiari au luată deja măsurile loră: nici ună Română nu se va a-propia de Rege şi acesta va trece pe lângă mi-seriile a trei miliâne de supuşi ai săi, fără de a le bănui măcaru. Aceste miserii suntă într’a-ceea numărâse şi profunde". „Se p6te arătan prin fiarele loră, că în Viena se gătesce medicina pre-supuseloră loră rane... Acum s’a sfârşită şi acâsta în modă norocosă, Visila regelui maghiară a curmală continuarea acestui jocă. Espresiunile acelea, prin care li s’a promisă şi mai departe graţia regescă in modă condiţionată, nu numai câ au lămurită situaţiunea şi au dată de minciună pe agitatori, ci pentru anumite cercuri au revărsat Qj lumină şi în ţâra românescă*. — Trânca flenca mere acre! —x— In seminarulă teclogiloră din Bl aş iu au fostă primiţi în anulă acesta 17 tineri. In tâte patru cursurile suntă înscrişi 72; dintre aceştia 8 se ţină de die-cesa Lugoşului şi 2 de diecesa Oradei-marl. Afară de studiele teologice, li se propune teologiloră de cursulă I şi II medicina pastorală în câte două âre pe săptămână. de d-lă doct oră în medicină Ioană Colceriu. Exerciţiile pentru predici se ţină în fiecare Duminecă, sărbă-târe şi în fiecare Joiă de 2 ori: înainte de prân(|ă şi înainte de cină, in sala sufrageriei. —x — Pentru deschiderea solemnă a nouâi căi ferate Mureşă-Ludoşă-Bistriţă, la cererea respectiviloră întreprinzători ministeriuiQ de comunicaţiune a destinată 4|l»a de 20 Noemvre. Din a estă (Ji va începe dâră cir-culaţiunea trenuriloră în Câmpiă. „Ellenzek* s’a mâniată focă pe d-lă Wilhelm Borsodi, ună Germană din Viena, care .cutezase* a se adresa — în limba germană — cătră funcţionarii de poştă din Ungaria cu rugarea, ca aceştia să-i dea unele date cu privire la numărulă, la starea intelectuală, materială şi familiară a indivicjiloră germani din pârţi'e loră. Ar vrâ d-10 W. Borsodi să se informeze — pre- complecta mateiialulfl de răsboiu de totă felulă şi chiar efectivele trupeloră sale deorece comunicaţia sa prin Alba Iulia cu Aradulu, greu i-o pâte întrerupe inamieulO. Prin construirea unei ramure de drumă de feră dela Alba Iulia prin Sebeşu şi Mercurea la Sibiiu (cu prelungirea eventuală în valea Oltului prin Făgăraş u la Braşovu) situaţiunea apărătorului ar deveni cu multă mii salutară. Pentru reluarea ofensivei contra grosului română, eşelonată in valea Ternavei mart între Mediaşu şi Si ghişora, stau la disposiţiunea apărătorului liniile ur-mătâre: a') Şoseua Şeica mare—Cop şa mică—Mediaşu; b) Şoseua din valea Hârtobagiului peste Nocrigu, Agnita, Hendu (Hendorf) la Sighişora; c) Şoseaua din valea Oltului prin Făgâraşu asupra spateloră şi iiniiloră de retragere ale grosului română. Cele două linii din urmă insă nu voră fi întrebuinţate de noi pentru ofensivă, decă grosulă română va fi ajunsă în ţinutulă Mediaşului—Sighişorei, din causă că — înaintândă elă in direcţia Sud-Est cu ură bontă întinsă — ne-ar putâ ajunge în marşulă nostru de flancă şi punândă gravitatea acţiunei pe aripa sa drâptă, ne-ar pute tăia contactulă cu Sibiiulu. Când apărătorulă ar întreprinde ofensiva pe şo- cum se vede — despre numărulă prenumeranţiloră, ce Tar pute câştiga aici pentru o mare foiă săptămânali germană, intitulată .Die Lustigen Blătter.* Pentru ser-viciulă cerută li-se promite funcţionariloră de postă câte ună esemplarO gratuită din acâsta lâiă. „Ellenzîk* însi află iu acesta o ne mai aurită impertinent ă şi dice că decă cine-va cuteză să-ţî intre în casă cu astfelă de impertinenţe, trebue dată pe uşă afară fără nici o ascultare. îndemnă publiculă să fiă treză, să nu se lase a fi amăgită. „E infamiă pentru literatura maghiară, e ruşine pentru publiculă maghiară, ca foile germane să circuîeze în mai multe esemplare in Ungaiia, decât foile maghiare.* „Ellenzâk» îndemnă pe funcţionarii de poştă, ca să-i dea d lui Borsodi nume false, ce nu esistă. — Comentară la asemenea „mărgăritare* culturale maghiare ellenzjkiane nu mai trebue. —x— Suntă ne mai pomenite hoţiile de Iotă feliulâ, ce se comită în comitatulii Vesprimului, din Ungaria. La cererea comitetului administrativă ală comitatului, rainisteriulă de interne s’a v£(juta necesitată a ordoni pe cale telegrafică aplicarea legei statariă pentru acel! comitată, precum şi înmulţirea gendarmeriei şi înfiinţarea unei nouă casarme de gendarmî în comuna Cseteny. De asemenea pentru comitatulă Zala, ministrulă de interne împeună cu ministrulă de justiţia a ordonată, ca comi-ţâtorii hoţieloră împreunate cu omoră, după scurtă judecare, să fiâ imediată arestaţi pe o jumătate de ani. —x— In 5 1. c. a isbucnită focă în şura colectorului de dare Bitai Mozes din Egerpatak, comitatulă Trei scauneloră, care a prefăcută în cenuşe clădirile economice a 14 locuitori, împreună cu nutreţulă de vite şi tâte bucatele adunate de pe câmpă. —x— Sab titlulâ »Ca în Asia* reproducă foile unguresc! următârea scire, ce se conuihădin Ciucă-Sân-georgiu: Iu 4 de Sâuncrhiiu nevasta lui Tuli Ist-van Iu lovită de trăsnetă, murinJă numai decâtă. Fiind că era forte săracă, preoţii n’au vrută s’o îmormen teze. A stată rnârtă 4 4^e aşteptândă mereu căseuii ei, că dâră se voră îndura nemduraţii preoţi să viul s’o prohodâseă, der înzidurO a fostă tâtă aşteptarea Preoţii nu s’au dusă, şi în a 5 -a (p 4 â nenl au luatt pe reposata şi au înmormentat’o fără nici ună prohod! —x — Regina României a scrisă încă o novelă, „Fatt lui De ce bală,* din care se va estrage subiectulă fron-timidului palatului A’eneului română. —x— La esamenele de bacalaureată (maturtale] din tomna acesta ţinute în BucurescI, au reuşită şi trei domnişore, anume d nişâra M. Brătianu, iiica d lui Dumitru Brâlianu, şi d şârele Berha şi Constantinescu. — x— Getimă în .Bstriţa* din BucurescI: „De cât-va timpă numele de Român macedoneană a deveniţi ună invocă de speculă neruşinată nu numai in ţfrâ, der şi în străinătate. Ori ce greeoteiu sâu bulgâroiu se dă de română macedoneană şi esploateazt încrederea şi simpatia ce insuflă nefericiţii noştri fraţi de dincolo, ca cum n’ar fi de ajunsă răulă ce-lă facă lichelele lorâ! Ună călugără, care se pretinde română din Macedonia, stândă câle-va cţiie în Viena, a lostă primită în audienţi de cătră arhiducele Rudolfă, moştenitorulă Austro-Unga-riei. Archiducele a stată de vorbă vr’o jumătate de ori cu acestă călugără, arâtându-i obiectele mai în turnate şeaua Făgăraşului şi inamiculă (Românii) ar simţi la t.mpă acestă mişcare, evidentă câ elă ar putâ o preîntâmpina directă, din causă că din Sighişora, elă vaa-junge la fiecare punctă ală liniei sale de operaţiâ mai iute decâtă noi din Sibiiu. ad. 3) După ce grosulă aperătorului retrasă din valea Ternavei mari se va fi refugiată în tabăra întărit} dela Sibiiu pentru a se reforma, armata română dispune de 2 drumuri pentru acţiunea sa ulterioră şi anume: a) ea pote următi grosulă nostru înaintândă cu colona sa principală prin Şeica mare, eventuală şi prin Nocrigu asupra Sibiiului, acoperindu-se contra Tergtâ-Mureşului prin aşedarea unui eorpă de observaţia pe linia Nireşteului. Acâsta ar fi acţiunea sa cea mai indrăsneaţă şi mai energică; b) Armata română va mai aselia Tergulii-Mm şului; er cu grosulă său eşelonată intre Sighişora, şi Mediaşu va aştepta ofensiva eventuală a apărătorului dinspre Sibiiu, susţinendă in acelaşă timpă şi asediuli 7 ergulu-Mureşului. O a treia acţiune a armatei române ar mai fi înaintare* sa spre valea Mureşului cu direcţia generală asupri Cluşiului, însă întreprinderea acâsta se pâte considera a inadmisibilă, deârece ea n’ar fi nicidecum îndreptată aau Nr. 213 GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. din sala de audienţe. Dânşii au vorbită prin mijlocirea unui interpreta. Acesta călugârâ este cunoscuta publicului nostru prin mai multe înşelăciuni şi unu procesâ scandalosâ la laşi. —x— Congresula higienicâ din V;ena a votata urmâtârele două importante propuneri: 1) să se câră controlarea spirtuâselorâ înainte d’a se pune In ven4are; 2) să se desfiinţeze dările pe băuturi higienice, ca berea şi vinuld, şi dările puse pe acestea să se trecă asupra spirtuâselorâ. —x— Clubula bicycliştilora »Blitz* (Fulgerula) care s’a înfiinţata de curândâ, a arangiatâ noua sa a-renă în mărime de 2000 metri la colţula stradei căldâ-rarilora peste^drumâ de restaurantula Mehsner, dânda ocasiune acelora domni, cari din cau$a ocupaţiunei lorO (ţilnică nu facă mişcare, a-o folosi în modâ plăcuta şi folositorâ sănătăţii. Membrilorâ noi li se pune la dis>-posiţiune o maşină de învăţata pentru una onorara moderata. înscrierile se potâ face la următorii domni: conducătoruia 1. Harczos, în uliţa nâgră 408, casierula clubului I. Ftscher optica, în târgula grâului, instructo-ruia A. Reser în strada căldărarilora. —x— D-nii medici Dr. Asachi şi Dr. Mano le seu, cari au representatâ România la congresula chirurgicala din Washington, Dr. Felix şi Dr. Petrescu, cari au representatâ România la congresula higienicâ din Viena, s’au întorsâ în Bucurescl. —x— Cetima în „Unirea* din Bucurescl: „O dâmnă din Bulgaria s’a înfăţişată, talele trecute, la primăria capitalei, cerendâ a i se da unulâ din copiii ce se crescâ de primăriă, sub motivulâ că acelâ copilâ arâ fi alâ său şi că bărbatula i l’ar fi aruncata imediata după nascere. In sprijinulă cererei se invocă faptulo, că în timpula când se pretinde că acelâ copila a fosta aruncata, se gâsesce înregistrata una copila la primăriă. Pe câta seim, locţiitorulâ de primarâ ala capitalei, bănuinda că p6te fi la mijlocâ vr’unâ interesâ de moştenire, a îndreptată pe reclamantă la tribunalâ, spre a dovedi drepturile sale asupra numitului copilâ*. Manifestaţia antigermanâ. Mare sensaţiune a fâcutu unâ toastu alâ Marelui Duce Neculae alâ Rusiei, ţinutâ pe bor-dula Vaporului „Urugnay“, cu care veni dela Santacruz la Dunkerque. „Figaro“ din Parisâ publică acelu toastu, care e următorulu: Francia lucrâză la aceea, ca să pregătâscă răsbu-narea; bine şi face, dâr dovedesce totodată, că ea nn se lasă a fi întărîtată prin vexaţiunile vecinului. Continue Francia a-şl pregăti înarmările sale şi a şi-le complecta, Rusia din parte-i nu va rămână neactivă. Rusia lucrâză în prima liniă la aceea, ca să nimicâscă influinţa germană. Intrâga nâstră familiă iubesce Francia; tăte o-pintirile Ţarului suntâ într’acolo îndreptate, a micşora influinţa germană, care odată era mare între demnitarii noştri. In curândâ va consta guvernulâ nostru numai din bărbaţi, cari iubescâ Francia. Pănă atunci Francia să nu se lase a fi întărîtată, căci în momentele de faţă ar fi greu a dovedi în faptă alianţa nâstră efectivă în casâ de răsboiu; dâr în curândâ vorâ dispărâ tâte pe-decile şi eu voiu fi cela dintâiu, care mă voiu înrola în casâ de răsboiu în armata francesă, pe care eu o iubesc. Esemplului meu, fiţi convinşi, vorâ urma mulţi Ruşi. pra adevăratului obiectiva de operaţiă alâ Româniloră prin urmare ar fi o acţiune în vântâ, pe de altă parte ea ar mai fi şi riscată pe câtă vreme presupunemâ că apărătorulâ Sibiiului totâ îşi va mai P. păstrată âre-care aptitudine de operaţiune sâu de mobilitate. Ar fi dâr forte periculâsă o asemenea acţiune din causă că armata română ce a pătrunsâ trecătârea Predealului ar trebui să se slăbâscă în modâ simţitorâ prin lăsarea în urmă’i a trupe numerâse pentru asigurarea liniei de operaţiune destula de lungă şi mai alesâ a căii ferate, precum şi spre a înăbuşi glotele din ţinuturile de Estu locuite de Skui, din valea Târnavei mari, şi ’n fine dm tâte oraşele secuesci d«n apropierea acestei văi şi care ar putea servi ca centrurî de adunare a gldtelorâ secuesci. In casulâ de faţă, armata română ar trebui să în-tărăscă câta de multa şi corpulâ de observaţiă sâu de a-sediu dela Târgulu Mureşului, pentru ca acesta să pâtâ fi multă timp â de sine stătătorâ; afară de acâsta şi cu orl-ce preţâ mai trebue a sa împinge ună corpO de observaţiă destula de tare şi contra Sibiiului, celă puţina pănă la Şeica-mare, mai bine încă pănă la Ocna Sibiiului (SlîmnicP). Pericululă pentru acesta din urmă corpă de obser-vaţift, a fi bătută în parte, este indiscutabilă şi dâcă tim-pulă s’ar întrebuinţa cu energiă de cătră apărătorâ, a- Acestu toasta a făcuta sânge rău în Germania. Cu t6tă desminţirea „Agenţiei Havas,“ care <}ice că marele duce Neculae a adusu simplu unu toasta pentru Francia mulţămindâ oficerilorâ vaporului, pressa germană susţine autenticitatea toastului citata şi cere, ca Ţarula să desaprobe pe Marele Duce, dâcă nu chiar să-la pedepsâscă. Gurghiu, 6 Octomvre s. n. 1887 Prinţulâmoştenitora în Gurghiu —Alteţa Sa principele de corână Rudolfă acjl 6 Oct. la 9 âre a. m. a sosita în comuna nâstră Gurghiu spre a începe vena-tulâ urşilorâ. Intre sunetele clopotelorâ dela tâte bisericile locale a trasă la Castelulă Gurghiului avendă în suită pe principele Leopolda de Bavaria, pe principele Wilhelm şi prinţulă Eszterhăzi. La scările palatului în drâpta au stata oficialii fişcall în frunte cu Girschik Ioan, direclorâ suprema de fişcalitate, âr în stânga derula gr. cat. în frunte cu Pr. on. d-nă Basiliu Raţiu, protopopule Reghinului. Mai întâiu prinţulă a data mâna cu funcţionarii şi cu aristocraţii presenţl. După aceea s’a întorsO cătră pro-topopulâ gr. cath. Basiliu Raţiu, care Ta bineventatâ în limba germană astfelă: „ Alteţa Vâstră, mă bucură din inimă că aţi venita în mij locuia nostru, primiţi Vă rogâ omagiele cele mai respectuâse de credinţă şi alipire neclătită a preoţimei gr. cat. ala tractului acestuia şi totodată dorescâ succesâ strălucita la vânatulâ întreprinsă*. La acâsta a răspunsa Alteţa Sa în sensulâ urmă-toră: ,Şi eu mă bucurâ că am pututâ veni în mijloculâ D-v6stre. Vă mulţumescă pentru espresiunea sâmţămin-telorO, ce manifestaţi faţă cu persâna mea, vă dorescâ tâtă fericirea*. Cătră preotula locala Nicolau Petru încă s’a arătata fârte simpatica întrebându-lâ cum se află şi de câţi ani e preot ă în comuna Gurghiu. Preotulă l-a răspunsa că se află bine şi e preotO de 16 ani. După aceea Alteţa Sa dimpreună cu tâtă suita a intrată în castelă, a luată dejunulă şi de-a-una a plecata la vânată pe valea Caşvei în loculă aşa numita »Ri-chitisoia* unde a şi împuşcata 3 urşi frumoşi. Tim-pulâ e favorabila pentru venata. __________ [Unii Gurghiuanu. Aprovisionarea armatei c, r. cu săcară şi ovăsfl. Intendenţa Corpuri alâ i2-lea de armată cumpără, pentru a complecta depositele de aprovisionare, pentru garnisâna din Sibiiu: 3800 mâjl metrite de săcară şi 11.700 măjî mtr. ovăsă albă; pentru depositula din Alba lulia: 800 măil mtr. ovăsa alba, pentru cela din Braşovâ 3,800 măjî mtr. săcară; âr pentru depositulă din Cluşiu: 3.700 măjî mtr. săcară. Doritorii d’a furnisa aceste alimente potâ înainta ofertele în formă de scrisori (cu timbru de 50 cr.) pănă la 13 Octomvre c. ârele 11 a. m. le intendenţa susâ numită din Sibiiu şi cu unâ Im-pegno de 10 tjile. DetailurI necesare le pâte da camera de comerţâ şi industriă din Braşovâ. Pentru escursiunea la Bucurescl. Participanţiloră la acâstă excursiune li se oferă şi plăcuta ocasiune d’a putâ fi faţă la alergările de cai ce se voră face în Bucurescl la 4 (16) Octomvre a. c., la care vorO mai fi presenţl: Maiestatea Sa Regele României, întrâga Diplomaţia, diferiţii oficerî ai statelorâ streine, aflători în Bucurescl din incidentulă manevrelorâ, ţi mai cu sâmă elita societăţei române. r „ înscrierile pentru participarea la acesta trenâ, care oferă multe plăceri, trebue a se face la timpă, în înte-resulâ comodităţii câlătorilorâ. ceeaşl sârte s’ar pregăti şi corpului de observaţiune dela T.-Mureşiului luată întră 2 focuri; âr grosulâ română, ce ar alerga în ajutorulă acestora corpuri de observaţiă, sigurâ că ar veni în critica posiţiune a oferi, cu frontulă întorsâ, o bătăliă adversarului victoriosă. Asemenea nu mai încape îndoială, că apărătorulâ Transilvaniei n’arâ întâmpina nici greutate a evita acâstă bătăliă, în casulâ, când nu s’ar simţi destula de tare ca să-şî măsâre din nou forţele, în câmpâ deschisă, cu grosulâ armatei române. In tâtă ticna ar putea evita bătălia, retrăgendu-se în tabără întărită, dâcă din vreme şi pentru orl-ce împrejurare va fi luatâ elâ precauţiunea, a’şl ţinâ deschisă linia de retragere din valea Mureşului şi eventuala din a Ternarei mici spre Mediaşă. Cu multă mai critică însă ar deveni posiţiunea a-părătorului Transilvaniei când Sibiiulă n’ar fi întărită, în-câtă grosulâ (apărătorului) în retragerea sa dela Braşovu, prin valea Ternarei, ar fi silita să ’şl caute refugiulO în tabăra dela Târgulă Mureşului. Prin acâstă manevră de retragere, linia de operaţiune a agresorului (a Români-loră) s’ar scurta, încâtâ afară de ocuparea ei, elă nu ar mai avâ alte detaşări, în consecinţă, Târgulă Mureşului ar forma obiectivulă decisiva ala răsboiului. Aprovisionarea apărătorului cu alimentele de hrană, reîntărirea cu materială de răsboiu şi cu trupe n’ar fi uşorâ de făcuta, din causă că Câmpia (Mezosâg) dela spatele oraşului Se eliberâză şi bilete fără găzduire şi incvartirare în Bucurescl. Ultime sciri. Bruxelles, 9 Octomvre. — Oficiosulu rusa „Le Nord“ crede că Italia a obţinută la Frie-derichsruhe o satisfacere pentru amorula său propriu. Nici o alianţă, adaugă (ţiarulâ, n’ar putâ compensa pentru viitorulâ Germaniei ostilitatea Rusiei. Cinci miliâne de baionete suntâ prea multâ pentru a protege pacea, dâr nu vorâ fi îndestulitâre în casulâ cănd nuoi [aliaţi ar voi s’o rupă. „Le Nord“ recunâsce că întreita alianţă a fostâ solemnâ încheiată la Friederichsruhe. Cu tâte că acâstă alianţă nu este îndreptată contra unei soluţiuni pacifice a cestiunii bulgare, trebue să se aştepte în curândâ ca Rusia să intervină sâu nu la căderea principelui Ferdinand. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PESTA, 10 Octomvre. — Congresulfi kul-turegyletistfi s’a întrunită fiindă representate 41 de Kulturegyleturi cu 400 membri. Preşedintele contele Tisza salută congresulă ca o dovâdâ despre maiorenitatea naţiunei. Activitatea culturală ţîntesce numai la întărirea ideii de stată, ceea ce nici ună omă nepreocupatâ nu o pâte desaproba*). FIUME, 10 Octomvre. — O adunare poporală numerosâ cercetată a hotărîtă să depună, printr’o deputaţiune corăspuncjătâre, o corână de lauri de argintă pe monumentulă lui Deak. DIVERSE. 0 indiscretă şi ciudată istoriă. — „La Gazette de Hongaire* publică următârele cu privire la două cântăreţe de cafâ concert şi la două mari personage din cari unulă este încoronată: Locuitorii oraşului Pesta vorâ asista la desbaterile unui procesa ciudata, Intentata unui 4iarâ din acesta oraşâ de două cântăreţe de cafâ-con-cert, d-şârele Margot şi Elisa Roger. Mulţimea, care se grămădesce în fiă-care sâră înaintea scenei unde se producă aceste două surori încântătâre, admiră nu numai talentulă lorâ musicalâ ci mai cu sâmă seducţiunile per-sânelorâ lorâ. La 20 Augus:ă trecuta, ele se presenta-seră la ună concursă pentru premiulâ de frumuseţă, dâr fuseseră declarate ca neputendâ să ia parte la acesta concursâ. La trecerea sa din urmă prin Pesta, regele Milană ală Serbiei, au^indâ pe toţi vorbindâ despre frumuseţea celorâ două cântăreţe, voi să-şi dea sâma „de visu * şi, însoţita de corniţele Eugeniu Zichy, se duse să le face o visită. Unâ (ţiarâ din Pesta aflase despre aceste faptă şi pusese câte-va cuvinte în cronica sa. Incidentulă nu făcuse atunci nici ună sgomotâ şi fusese îndată uitata, când după trei săptămâni, cele două surori se duseră în biurourile clarului de care este vorba şi somară pe cro-nicarulâ indiscreta să le dea espllcaţiunl. Gronicarulă se mulţăml să răspundă la pretenţiunile lorâ prin a rîde. Atunci ele se hotărîră să intenteze clarului unâ procesâ. Procesulâ va fi fârte ciudata: regele Milanâ şi corniţele Zichy suntâ citaţi să compară înaintea justiţiei pentru a atesta că visita pe care au făcut'o frumdselorâ cântăreţe a fostă „o simplă visită de politeţă.* *) Ar face bine biuroulâ de corespondenţă din Pesta să ne slăbâscă cu astfelâ de telegrame. Ce? A rămasă lumea pe scirile despre Kulturegyleturile ungurescl? Să aştepte biuroulâ pănă ce va fi gata «globulă maghiara*, pănă atunci însă n’avemă poftă să aruncămâ banii în vânta. — Red. Editor a şi redactorâ responsabila: Dr. Aurel Muresiaun. Târgulă Mureşului este unâ ţinutâ lipsita de resurse şi de comunicaţiunl şi calea ferată Cucerdea-2$rgulu-Mureşului, ce însoţesce p’o distanţă considerabilă ţărmulâ stânga alâ Mureşului uşorâ se pâte întrerupe şi importanta staţiune de încrucişare Cucerdea uşorâ s’ar putea distruge. Şi dâcă pe lângă acâsta ar succede unei colâne române a forţa trecătârea Turnului roşu şi a năvăli în valea Mureşului şi d’aci în direcţia Cluşiului; sâu dâcă însuşi grosulâ română concentrata la Târgulă Mureşului şi din causa superiorităţii sale numerice şi-ar putâ permite o asemenea detaşare, atunci, legăturile apărătorului cu Ungaria ară deveni cu totultt ameninţate şi retragerea lui abătută. Din cele » (B°/0) » » urban (7°/0) 83*/a 96-91 — 34— 105— 91»/* 103— . . 96- (6•/,) . . 87»/. ; Banca naţională a României 500 Lei------ | Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- j « » » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14!/« 1 Bancnote austriece contra aurii. . 2.03 1887. vând. 9 *Vi 97— 92— 36 — 106— 92 ^ 4 104— 97— ■88»/. 15.— 2.04 Sursjulu pieţei Braşov* îir. 19 Octomvre rt. n. J.8>7 Bancnote românesc! .... Cump 8.53 Vând, Argint române*:................... » Napoleon-d’or).................... » Lire turcesc!......................» Imperiali..........................* Galbeni............................* Scrisurile fonc. «Albina» 6°/0 . » n * n 5°Iq » „ Ruble Rusesc!......................* Oiscontulii . . . 8.56 8.45 • 8.50 9.69 » 996 11.21 * 11.28 » 10.21 * 10.36 » 5 86 » 5.90 * 101.— » 102.-- „ 98.— - 99.- * 109.— » 110.- 7—10°/# pe anii. 1—2 Sub condiţiunile cele mai favorabile se caută în ttfte pieţele persone capabile cu ori-ce posiţiune pentru vendarea unui articolu, can estie bine întrodusu la publicu* Oferte francate, pre lângă arătarea ocupaţiunei presente sub: „Verdtenst“ cătrâ Heinrich Schalek la Viena. 0 locuinţă frumosă si eftină în ubţa negră de susfl, Nr. 408 în catulfl din tei u spre uliţă, eonstă tăiere din 3 odăi spaţiose, bucătăria, cameră de bucate, coridorfl, pivniţă, şoprontt de lemne şi podii, ieste de acum de datu cu chiriă. i_3 « § • m m m • m Unu comis de mărfuri mixte bine dedattt se caută la Di- i mitrie Romanii în Selişte. Se preferă unu § Română în totii casulQ înse e limba română şi j germană recerută. § 3—3 § (Avisu d-loru abonaţi! Rugăm u pe d-nii abonaţi ca la reînotrea prenume raţi unei s§ binevoiască, a scrie pe cupon ulii mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (fiarulfl nostru până acuma. Douinii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lanuri tă şi sâ arate şi posta ultimă. D£că se ivesou iregularităţi la primirea (farului onor. abonaţi suntfi rugaţi a ne îneunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, se se delătureze. ADMINISTlt VGAZ. 7ItAXS* Pablicaţinnile „CANCELARIEI NEGRUŢIU," GHERLA — SZ.-UJVAR. AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclo pedioă-rliterară cu ilustraţiunî, Gursulfl XI. — Apare In 1 şi 15 di a lunei în numeri de câte IVa—2Va cole cu ihistraţiunT frum&se; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenir! de călătoria ş. a. — Mai departe tractâză cestiun! literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viâţa socială a Românilorâ de pretuluidenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din pairiâ şi slrâi-nătate; şi prin umorft dulce şi satiră alesă nisuesee a laee câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totfl misuesce a întinde tuturora indi-vi^iloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţulfl de prenumeraţiune pe anulă IntregQ e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, pttttibill şi în timbre poştali. ‘PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescâ, scolastică şi literară. Gursulfl XIII. — Apare în broşuri lunare 'de dăte ’S4/4—31/* căle; şi publică articlii din sfera fcu-turoră seiioţelorfl teologice ş între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunl, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-’literarl. — Preţuia de abonamentă pe anulă înfregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-tibill şi In bilete de bancă şi în timbre poştali. A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de venire şi ur-mătărele cărţi: Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinarfl. tFreţulfl 20 cr. • Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinarfl. Preţulfl 15 cr. Opera unui omti de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdeaiulti pierdută“ — de Pau-$ lina C. Z. Rovinarfl. Preţulfl 15 cr. Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu $| Simu. Preţulfl 10 cr. 9 Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu ijP Simu. Preţulfl 10 cr. £ Elu trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulfl 25 cr. SBranda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Oragoşfl. Nuvelă istorică naţională. Preţulfl 20 cr Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-dttb mann, de loanfl Tanco. Preţulfl 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din .-6 ia eduea-ţiunei. După Ernest Legouve, membru alfl academiei, francese. Preţulfl 10 cr. Barbu cobzarulu Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulfl 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, tradue-ţiune liberă de Constantin iMorariu. Preţulfl 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulfl 30 cr, Petuiantulâ. Comediâ în 5 acte, după Augusta Kotzebue tradusă de loanfl St. Şuluţfl Preţulfl 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa’ele gimnaziului d.n Fiume prin Vinoeţiu Nicărâ prof. gim-nas. Cu porlrelulfl M. S. Regina României. Preţulfl *5 cr. Poesii de Vasiliu Banta-Buticescu. Uuă volurafl de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangtate. Preţulfl redusfl (dela 1 fl 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de loanfl Popă Reteganulfl. Unfl volumfl din 14 cole. Preţulfl 60 cr. Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologicfl de D. 0. Oltnesdu. Preţulfl 20 cr. Apologiă. Discusiunî lilonofice şi istorice maghiare privităre la Romani, invederite şi rectificate de I)r. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulfl 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Stlaşi. (0[>fl completă ) Broşura 1. II. şi III. Preţulfl broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tăie trei împreună costau 1 fl v. a. Biblioteca Săteanului Română. Cartea I. II. III. IV. cuprin^endA materii forte interesante şi amusante. Preţulfl la tote patru 1 fl., câte una deosebitei 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii fărte interesante şi amusante. Preţulfl 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulfl 50 cr. Economia pentru scălele popor, de T. Rosiu. Ed. 11. Preţulfl 30 cr. Indreptaru teoretică şi practică pentru înveţă-meutulu intuitivă în folosulfl elevilorfl normali (pre- « « # Tipografia ALEXI, Braşov*. parandiali), a învăţător lorii şi a altorfl bărbaţi de scolă, de V. Gr. Rorgovanfl, profesorii p’-eparandialfl. Preţulfl unui esemplarfl cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura năstră pedagogică abia allâmfl vre unii opfl. întocmiţi! după lipsele scălelorfl năstre în mâ-u a în care este acesta! pentru aceea îlil şi recomandămfl mai alesă Directorilorfl şi învâţătorilorfl ca celoril în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro mâni. De Vas. Gr. Borgovanfl. Preţulfl 15 cr. Manuală de Gramatica limbei române oentrn scălele poporali in 3 cursuri de Msximfl Popii profesorii la gimnaziuifl din Năsâudfl. — Manualuhl acesta este aprobată prin lnaltulO Ministerfl de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulil de dato ?6 Aprifie 1886 Nr. 13193. — Preţulfl 30 cr. Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, urmate de iertăciuni, epitaffă s. a. Preţulfl 50 cr. Carte conducătore la propunerea calcuiărei în scola poporală pentru învăţâtoil şi preparamll. Bioş. I. scrisă de Gavrilil Trifu, profesorii preparandialii. Preţulfl 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş* cântări bisericeşti forte frumoşii ilustrată. Preţulfl unui esemplarfl broşaţii 40 cr. legîtQ 50 cr. legată în pânză 60 cr. legato mai finii 60, 80, 90 cr. 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50. Miculă mărgăritară sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântăi I bisericesc! — frumoşii ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei snp. bisericesc!. Preţulfl unui esemplarfl broşată I* cr., — legată 22 cr., legaţii în pânză 26 ce. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icOne fru-mtVse. Preţulfl unui esemplarfl trimişii franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 II.; 100 esempl. 5 fl. Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Nă&cătdrei de D-ţJeu urmat0 de mai multe rugăciuni frumOse, Cu mai multe re6ne frumose Preţulfl unui esemplarfl espedatfl franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusâ Christosă. Preţulfl unui esemplarfl legato e 15 cr. ® « i f « : i