GAZETA TRANSILVANIEI.
RBBACTirNKA NI ADMININTRAŢirRfFA t
KRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe an fi an fi 12 fior., p<a ş£se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe an fi 40 fr., pe g6seîunT20fr. pe tre-; Îunî 10 Oane!.
ANULU L.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUH3IUBXLB:
0 seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. y. a. pentru fiecare publicare
Sfiri?srT t»jVK-»o«to nu ee	— .'Senueorlpto nu sa retrimite.
B.
210
Vineri,	25	Septemvre Octomvre.
1887.
NOU ABONAMENTU
la

GAZETA TRANSILVANIEI.

Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe unft nou abonamente pe trilnninlă Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Austro-Unpna:
Penlm România şl străinătate:
pe trei luni 10 fr&noi „ ş6se „ 20	„
,, unu anu 40	,,
pe trei luni 3 II.
>» Ş6Se M	6 J»
„ unu anu 12 „
Abonarea se pâte face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloru de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numSrulu fâşiei sub care au primită (Jiarulu.
Domnii cari se vorU abona din nou s£ binevoescă a scrie adresa lămurită şi a areta şi posta ultimă.
Braşovu, 24 Septemvre 1887.
Nn puţinii svonă a fost produsă în lumea publicistică o eselamare, de care se folosise nu de multă puterniculă cancelaru germană într’unu diacursă ală său ţinută în parlamentulu din Berlină. Principele de Bismarck voindă atunci să arate câtă de puţină interesată este Germania la cele ce se petrecu în noulu principată bul gară 4ise cu Shakespeare: „Ce?ml pasă mie de Hecuba
De acâstă eselamare ne aducemă şi noi aminte, când vedemu cu câtă nepăsare trecă miniştrii unguresc! peste prescrierile legiloră esis-tente, de câte ori voescă să facă unu pasă mai departe spre cucerirea întregului tăremă ală vieţii publice pentru aşa numita „limbă a statului
„Ce mi pasă mie de „Hecuba" ?, strigă şi d-1 Tisza, actualulă ministru de finanţe, — care, ca imă omă de stată mare şi indispensabilă ce se crede, imiteză în tâte pe canceîarulă din Berlină — şi ordonă ca de aici încolo pevceptoratele de dare regesel din Ardeală să nu mai primâscă decâtă numai chitanţe scrise in limba maghiară.
De nouă-spre-(}ece ani şi mai bine percep-toratele regesc! au plătită şi chitanţe scrise în limba română şi germană fără de nici o pie-decă. Legea de naţionalitate dă cetăţeniloră statului dreptulă ca în t<5te scrierile loră adresate comunei proprie, autorităţii bisericescl şi iu-risdicţiunei precum şi organeloră ei şi guvernului să se p6tă folosi de limba loră maternă (§ 23 alinea 1 a art. de lege 44 din 1868), Deo dată însă să trezesce voinicosulă fişpană ală co-mitateloră Ternavei mari şi mici şi preşedintele Kulturegyletului grofă Bcthleu Gabor, că este o necuviinţă de cele mai mari ca nisce „percep-torate regesci ungiiresci" să dea bani pe chitanţe scrise în limbile „barbareu nemaghiare. El Ci dă poruncă perceptorateloră din comitatele numite să nu mai primâscă decâtă chitanţe scrise unguresce. Părţile jicnite in dreptulă loră se plângă la ministru de finance şi acesta gâsesce, că bine şi patriotică a procedată voinicosulă fişpană.
Legea de naţionalitate nu-i supără nici pe unii nici pe alţii. Ce le pasă loră de Hecuba? Ei cu ai loră au făcută acea lege şi totă ei o calcă şi o nesocotescă după bunulu loră plecă. După denşii statulă n’are nici eelă mai mică interesă de a lua în scută drepturile cetăţeniloră. Sta-tulă îlă declară ei ca proprietate esclusivă a Maghiariloră şi în consecinţă pretindă ca t6te să se scrie în limba maghiară.
Puţină îi dâre pe guvernanţii de a(Jl de năcazurile poporului, puţină le pasă dâcă ţăranulu română şi sasă din Ardeală cunâsce ori nu limba maghiară şi dâcă nu cumva va fi construiau ca pentru a-şl scâte banii dela percepto-
rată, să plătâscă sume însămnate traducătoriloru de cari în multe locuri nici că se voru afla. Căci ce le este loră de Hecuba?
Vină acum foi de ale naţionalităţiloră, vine organulă naţională sibiană ală. Saşiloră şi descopere flagranta nedreptate, ce li se face cetăţeniloră nemaghiari prin impunerea acesta forţată a limbei maghiare în tâte raporturile loru cu organele publice ale statului.
Nu numai odată — (J*ce memorata fâiă — când ne amă plânsă de nedreptate şi asuprire, ni s’a răspunsă din tabăra adversară cu multă fariseismă: „forulă pentru gravaminele vâstre în statulă nostru de modelă constituţională este dieta, care e chiemată a delătura abu-surile de putere contra legii-“ Dâr — adauge aceeaşi fâiă — o esperienţă de două-<Jeci de ani ne-a răpită tâfă credinţa în farmeculu unoră asemeni asigurări!
Cu t6te aceste — esclamă f6ia sibiiană — unui poporu nu-i este ertată a-şi pierde credinţa în isbenda dreptului său!
Aşa este. Dâr ce e de făcută? Legea de naţionalitate esistentă e destulă de bună spre a fi călcată mereu în piciâre de cei dela putere, dâr Nemaghiariloră, precum ne dovedesce îndelunga esperiinţfl, nu le pâte oferi nici celă mai mică scută în contra volniciiloru şi terorismului guvernanţiloră.
Ar fi timpulă, credemu, să se desmetecâscă odată şi âmenii politici ai Saşiloră din Ardeală cum au făcută ai Româniloră şi să se chibzu-escă cu tâtă seriositatea, dâcă nu este o condi-ţiune de viaţă şi pentru unii şi pentru alţii de a reapuca firulu pierdută ală politicei ardelenesc! şi a procede în viitoru pentru apărarea dreptu-riloru călcate umăru la umăru şi cu tâtă, hotă-rîrea astfel u, ca să nu le mai vină în minte ad-versariloră a <Ş*ce: Ce ne pasă nouă de Hecuba ?
In memoria Ini Iacobft Mureşianu.
In cursulă (JilelorQ de Sâmbătă pănă acjî, Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primit următărele telegrame şi scrisori de condolenţă:
Baia de sus&*), 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Abia am delibată nectarulă libertăţii, şi acum o nonă durere îmi sfâşiă inima. Ea se împreună cu a ta şi a tuturoră Româniloră buni. Din causa marei perderi ce indurămă prin mârtea bunului tău părinte, inteligenţa tâtă e adâncă mişcată. Primesce condolenţele nâstre cele mai sincere, fiă-i repausulu dulce, numele lui nemu ritoră strălucâscă ca o stea, atrăgând ă şi îndem-nândă pre toţi Românii la activitate resolută eroică.	Dr. Vasiliu Lucaciu.
Cluşiu, 20 Septemvre (2 Octomvre).
Deşi deja printr’o telegramă, împreună cu alţi români de aici, ml-am esprimatâ condolenţa din incidentulă trecerei din viâţă a neuitatului şi multă meritatului Iacobă Mureşianu, tatălui vostru, totuşi m’ain aflată îndemnată a nu mă res-trînge la acea telegramă scurtă, când este vorba despre mârtea unui atare omă vrednică de re-cunoscinţa întregei nâstre naţiuni, cum era feri-citulă defunctă. O lungă viâţâ laboriâsă a petrecută tatălă Vostru lucrândă în răstimpu de o jumătate seculâ, cu zelă nobilă şi neobosită, între împregiurâri adeseori fârte grele, pentru binele comună, pentru deşteptarea şi înaintarea naţiunei române, alu căreia fiu aşa de credinciosă, neclintită, fidelă a fostă pururea. Afară de marele sale merite publice patriotice, bine s’a meritată elu şi ca omă privată; împreună cu soţia
*) Telegrama acâsta nf-a sosită aşa de schimonosită, încâtă ne a costată multă trudă pănă ce amă des-cifrat’o. Ar fi bine, ca telegrafisfulă din Baia de susă să mai facă ună cursă de telegrafiă şi nu i-ar strica decă ar sci şi românesce baremî câtă să descifreze telegramele.
Red.
sa adevărată română (împodobită nu numai cu o frumseţe externă ci şi cu virtuţi rari şi nobile) pe carea încă am avută onâre a-o cunâsce în persână — fericitulă Vostru părinte a sporită neamulă românescu cu mai mulţi băieţi, i-a crescută pre toţi şi pre tâte aşa, ca fiă-care să ’şl împlinâscă chemarea sa alâsă — bravă şi bine, încâtă dâcă n’ar avâ părinţii Voştri nici ună altă merită, decâtă că v’au născută şi v’au crescută cum v’au crescută, chiar şi asta li-ară fi câşitigatu ună titlu de dreptă la recunoscinţă din partea Românimei. Asta nu e linguşire urîtâ, ce nici mi-e obiceiulă şi ce nici am vre-ună motivă a face, deârece nu am a cere nici ună favoră pentru mine dela Voi — ci este ună adevără nene-gabilă. Mă rogă spuneţi-ml: unde amă sta noi acuma, dâcă fiă-care pater familias română şi-ar fi împlinită baremî ca omă privată, în acea măsură şi resultată chiămarea sa, ca multă regretaţii părinţi ai Voştri ? !
Aşa este! Perderea loră, respective pierderea unui omă cum era tatălă Vostru, este o pierdere fdrte mare nu numai pentru Voi, ci şi pentru familia cea mare românâsca întrâgă. Primiţi dâr de nou expressiunea condolenţei mele celei mai sinceră simţite, pe care nu numai ca Română deplângă depărtarea fericitului defunctă dintre noi, ci şi ca atare, carele l’am numărată pe dânsulă între dmenii mei cei mai buni şi fui distinsă prin dânsulă cu o deopotrivă bunăvoinţă şi afecţiune cordială, din primulă momentă, de când am avută ondre a’i face cunoscinţa mai de aprdpe, adecă de vr’o 30 de ani.
Ladislau Vajda,
Cluşiu, 20 Septemvre (2 Octomvre).
Primesce espresiunea sinceră a simţămin-teloră mele de condolenţă din incidentulă morţii iubitului Tău părinte şi energiculă luptătoră «lă causei ndstre naţionale. Iartă-mă, că aşa târziu vină a-mi satisface acestei datorinţe, dâr mai multă de o săptămână sunt în pată greu bolnavă.	Dr. Aurelă Isacfl, advocata.
Baia de Crişiu, 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Abia acum potu. ajunge să Vă comunică, de aici din depărtare, din aceste locuri romantice ale Zarandului plină de suvenir! istorice ro-mânesci, că şi eu participă la adânca vdstră durere şi a naţiunei, causată prin decedarea şi perderea nereparabilă a prea demnului vostru părinte, a ilustrului magistru şi publicistă română, a distinsului patriotă adevărată.
Prim;ţi cu toţi ai familiei espresiunea sim-ţăminteloră condolenţei mele nemărginite, ca memoria scumpului anteluptătoră decedată, care cu abnegaţiune rară şi cu zelă neobosită a conlucrată la luminarea, deşteptarea şi emanciparea poporului română, 'să fia eternă neuitată la t,6tă suflarea românâscă.
Dr. Georgiu lieaj
Bucurescî, 21 Septemvre (3 Octomvre).
Abia astă(j.i aflaiu despre încetarea din viâţă a prea iubitului vostru părinte Iacobă Mureşianu.
Acâstă tristă soire m’a mişcată multă, de-ârece cunoscă şi aprecieză, după justa loră va-16re, marele merite ale ilustrului şi regretatului susţiitoră ală românismului.
Perderea sa lasă unu nou golă în associa-ţiunea luptătoriloră pentru causa românismului.
Unulă câte unulă bărbaţii de o valâre incontestabilă pieră de pe arena luptei: erî Ci-pariu, astăzi Iacobă Mureşianu se ducă din mijloculă Româniloră din Ardeală pentru a nu lăsa după dânşii decâtă ună nume iubită, venerată şi scumpă tuturoră Româniloră. Exemplele loră multe şi frumâse de luptă şi patriotismă nu voru rămânâ sterile. Voi, toţi Românii de inimP, şi cu o cultură superiâră, cari pănă eri furăţi demnii loră colaboratori, astăiţî veţi continua a-celeaşl tradiţiunî: veţi lucra fiindu inspiraţi totă
Nr. 210.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
de aceleaşi nobile idei şi sentimente, cari i-au a-nimatu pe ei şi cari aveau drepţii ţintă ridicarea morală a Românilorii şi trecerea lorii la altă viâţă politică.
Aasociându-mă la durerea ireparabilă ce încercaţi cu toţii, terminu a vă trimite condolean-ţele mele.	|. I. Nacianu.
Bucurescî, 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Societatea Tinerimea română adencă mişcată de ireparabila perdere a lui Iacobu Mureşianu, marele patrioţii românii, espriraă familiei viile sale păreri de rău.	Preşedinte: Nanu,
Craiova, 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Adâncii pătrunşii de perderea ilustrului vostru părinte, associezii mâhnirea mea la a vâstră şi a tuturorti Româniloru.
Dumitru Datcnlescu.
Bucurescî, 21 Septemvre (3 Octomvre.'j
Plângu cu toţi patrioţii români perderea marelui campionii alti românismului, a părintelui vostru. Primiţi condolenţele mele.
Grigore Gr. Pereţd.
Baiajmare, 20 Septemvre (2 Octomvre,) Jelimti şi noi cu tine pre vechiulti luptătoru, Alti tău prâ dulce tată, alu nostru apărătorii.
Românii|băimărenI şi din giuru.
Bucurescî, 20 Septemvre (2 Octomvre.)
Societatea institutorilorii şi institutâreloru din Bucurescî adâncă pătrunsă de durere pentru perderea prâ' iubitului vostru părinte Iacobu Mureşianu şi zelosului luptătoru pentru deşteptarea, desvoltarea şi întărirea simţământului între Români, vă esprimă prin mine simţămintele sale de condolenţă.	Preşedinte: I. Beiu.
Mesagiu la
prin care Maiestatea Sa a deschisă în 17/29 Sep-temvre a. c. dieta ungară în palatului regescă din Buda, este următorulă:
•Stimaţi domn! magnaţi şi deputaţi, iubiţi credin cioşî! Cu încredere şi bucuriă Vă salutămă Ia înce-putulă sesiunei acestei diete, în a cărei durată legală mai lungă, iubirea de palriă şi înţelepciunea D văstră — după cum sperămă şi credemă, — va deslega multe Gestiuni pendente.
Nu aflămă de lipsă, să Vă descoperimă, câte a-facerl suntă de resolvitO pe tote terenele vieţii de stată a cărorO resolvire corectă e de dorită pentru promovarea şi înflorirea iubitei Năstre ţări, Ungaria.
Acăsta o sciţi D-vostrâ de sigură, der sciţi şi a-ceea, că ori câtă să fiă de dorită ună progresă accelerată, în multe direcţiuni acela totuşi trebue să ţină pasă cu puterea financiară a statului, ca nu cumva eshauriarea acesteia să pericliteze nu numai progresarea, ci şi resul-latele deja ajunse.
Guvernulă Nostru va fi cu o deosebită considerare la acăsta împrejurare In Iote proiectele sale.
In preliminariile sale de chelfuelî guvernulă va merge pănă la acele margini ale economisării, preste care nu se pâte trece lără periclitarea intereseloră statului, şi pe lângă acăsta va face proiecte pentru urcarea veniteloră statului, totdăuna însă cu considerare la împrejurarea, că poverile numai câtă va fi cu putinţă — să se împartă proporţionată, şi ca popârele credinciăsei năstre ţări Ungaria să nu devină prea împovorate.
FOILETONU.
APĂRAREA TRANSILVANIEI
contra
ROMÂNIEI ALIATĂ CU RUSIA.
(Urmare.)
Oraşuiă lergulu Mureşului mai pote servi la unu casă dată, ca punctă de sprijină unei părţi a glâteioră din Skuime. Şi dăcă pe lângă aceste întăriri mai soeo-timă şi vr’o câte va forturi provisorii, la Alba-Iulia, deşi acestui punctă nu-i recunoscemă o influenţă decisătore asupra mersului operaţiuniloră, din eausa posiţiunei sale prea escentrice; şi în fine, dăcă s’ar pregăti şi la Feldiâra ună câmpă de luptă retranşată (mai în-tâiu pentru grupa detaşată spre trecătărea Predelului.) Credemă, că tăte aceste întăriri artificiale ale teatrului de operaţiune ar fi suficiente.
3-a. Complectarea, din punctulă de vedere militară a reţelei drumurilorfi de ferfi actuale şi acăsta pe d’o parte în scopulă unei concentrări repede a trupeloră de apărare; ăr pe de alta, pentru adunarea eventuală, în decursulă evenimenteloră, a grupeloră detaşate; său pentru a se pută efectua mişcări de surprinderi etc.
Părerea nostră este, că în scopulă acesta ar tre bui înainte de tăte să se construiască o nouă cale ferată, Care să lege Sighişâra, Tergulu-Mureşului, Reghinulu,
Ne încredemă In aceea, că D vostră la staverirea cheltueliloră veţi procede cu economisare rigurosă, cu precauţiunea impusă de starea financiară, şi dăcă va fi de lipsă chiar cu sacrificiu, în ce privesce îmbunătăţirile dorite, ăr la recerinţele neapărată de lipsă pentru acoperirea celoră mai neamânate lipse ale statului, şi de aci inainle veţi procede cu promptitudine patriotică.
Cu apreţiarea acestoră puncte de mânecare, îşî va face guvernulă Nostru proiectele sale, cari voră avea meniţiunea a suplini lacunele şi a asigura progresulă continuu dăr treptată pe terenulă justiţiei, administra-ţiunei, comunicaţiunei, ală economiei naţionale şi ală cuî-turei generale.
Pe t6te terenele, aceste proiecte ponderăse voră forma obiectulă decisiuniloră D-v6stre.
Cu privire la justiţiă, guvernulă nostru va face proiectele de tipsâ într’o ordine corăspunZătăre atâtă pe terenulă dreptului publică câtă şi Mă dreptului privată şi preste totă în tăie direcţiunile, ce pretindă com pletare.
Pentru regularea ^estiunei veterinare şi poliţiei de câmpă, va presenta câtă mai curăndă proiectă de lege.
Reglarea lucrului publică, modificarea legii pentru căile ferate vicinale, inarticularea dreptului de cale fe rate, voră fi obiectulă lucrării D-văstră
In decursulă sesiunei dietei acesteia, guvernulă nostru va face proiectele sale pentru răscumpărarea re-galiilorO mai mici.
Va mai face ună proiectă cu privire la justiţia administrativă, prin care guvernulă se va nisui să deslege întrebarea, care nicăirî încă nu e deslegată esactă: cum s’ar pute da cetăţeniloră scutulă de dreptă în forma cea mai completă, fără ca prin acesta să sufere promptitudinea şi efectulă administraţiunei şi prin acăsta interesele statului.
Mai de grabă apoi va trebui să Vă ocupaţi cu re-înoirea convenţiunei financiare încheiată cu Croaţia şi Slavonia, care espiră cu finea anului acestuia, la deciderea căreia de sigură şi de astădată veţi fi conduşi de dreptate şi ecuitate.
Inoirea legei despre puterea armată, ce espiră cu finea anului 1889, de asemenea va forma in conţelegere cu legisiaţiunea eeluilaltă stată ală monarchiei N6stre ună obiectă forte ponderosă ală discuţiuniloră D-vostre.
Cu tote puterile stămă totă în reUţiunî amicale, bune, ca şi pănă aci, şi deşi situaţiunea generală nu e chiar de atare, ca se puia mă abstrage dela perfecţionarea puterei armate, avemă speranţe basate, că guver-nulă Nostru conlucrândă cu factorii, cu ajutorulă cărora i-a succesă a susţinea pacea pănă aci, susţinerea păcii neconturbate şi mai departe va rămâne asigurată.
Cu esprimarea acestei speranţe, implorămă binecu văntarea lui Dumnezeu preste activitatea D văstre şi încrezută în zelulă, înţelepciunea şi patriotismulă D-v6stre, declarămă aceasta dietă de deschisă.»
Din afară.
Şcirile particulare din Constantinopolu sosite la Sofia anunţă, că răspunsul ti Rusiei la nota turcâscă în privinţa cestiunei bulgare a sosiţii. In cercurile bine informate se ()ice, că Rusia acceptă trimiterea unui locotenentă priu-ţiară rusă, însoţită de ună comisară imperială otomană, şi fixarea unui termenii de patru luiu pentru îndeplinirea misiunei sale. In privinţa mă suriloră coercitive de luată, în casă de refusă din parte.a Bulgariloră, guvernulă rusă crede
Bistriţa, Câmpulu-lungu, Gura Humora şi Suceava cu actuala ramură a liniei ferate dela Bistriţa la Deşii şi d’aci înainte, cu Maramuresul-Sighet. — Prin construirea acestei căi ferate s’ar stabili o legătură directă şi câtă se pote de sigură cu Bucovina şi în sensă mai largă; cu teatrulă principală de operaţiune din Galiţia; pe d’altă parte, prin deschiderea acestei linii ferate, s’ar slăbi în modă simţitoră efectulă agresiunei române asupra flancului nostru dreptă (S:biiu), care astăzi uu are la spatele sale, decâtă o singură cale ferată ca legătură cu armata principală (Galiţia) seu cu basa centrală de operaţiă a Monarchiei (Dunărea). In generală, acestă nouă cale ferată ar contribui multă, ca partea oştirei năstre, ce va lupta în Transilvania, să câştige mobilitate în acţiunea sa. Prin ajutorulă acestei linii ferate, grupa de reservă concentrată la T.-Mureşului seu la Reghinu s’ar pute întruni eventuală, în câte va ore cu grupa principală concentrată în valea lernavei-man.
Construirea unei căi ferate, ca liniă de Rocadă*) din valea Mureşului de susu prin valea Oltului de susu şi de mijlocii, adecă dela T.-Mureşului prin Reghinu, Sânt-Miclăuşu şi Ciucu-Sereda la Braşovu — deşi este
*) Liniă de Rocadă numesce Germanulă comunicaţia dela spatele unei posiţii, şi care duce paralelă cu frontulă de apărare. TermenulQ acesta este împrumutată dela joculă de „Şah": ocrotirea Regelui.
că, dâcă votul ă declară, că alegerea prinţului ^ Ferdinandu este nelegală şi (}ice că trebue sS părăsâscă ţâra, pentru că nici odată nu va aproba alegerea sa, aeestu resultatti va fi astfelu încâtii nu va avea trebuinţă de a recurge la alte mij-16ce. Aeestu răspunsă modificândti 6re-cari puncte şi ne rfespunZându tuturorti acelora citate în nota turcâscă, se presupune că negociările voră continua.
D. Crispi s’a în tors ti dela Frie-drichsrulie la Roma. Preşedintele cabinetului italiană fiindă întrebată a răspunsă că Italia nu voesce decâtă pacea şi echilibiulă europenii şi a esprimată în a?elaşî timpă temerea că Rusia , să nu caute a pătrunde pănă la Constantinopolfl,
D. Crispi a arătată apoi simpatiile sale pentru Bulgari şi causa loră.
„Deily Telegraph“ 4'ce c& tripla alianţă a Germaniei, Austriei şi Italiei arată sfârşitulă li-grei celoră trei împăraţi, şi că este neprobabilu că Englitera va acceda la acâstă alianţă, căci trebue să vegheze numai la propriile sale interese, dâr ea va rămână spectatâre amicală, ceea ce va lăsa pe Rusia şi Francia isolate. „Daily Telegrapli“ gâsesce în acâstă situaţiune garanţii de pace. „ Standardw <}'ce ca situaţiunea Rusiei înfăţişâză o mare asemănare cu situaţiunea care a precedată răsboiulă din Crimea.
Micele grupe de briganzi continuă a fi urmărite îu Bulgaria sudică. La Bellova n’a fostă vr’o încăerare între trupe şi tâlhari, după cum s’a anunţată. CâţI-va indivizi au trecută graniţa sârbescă, aprâpe de Trînă. S’au primită scirt dela graniţa românâscă şi cea turcâscă, că nisce emigraţi bulgari ar combina turburări cu membrii oposiţiei pe diferite puncte ale ţârei.
Relativă la conflictulă dela graniţa franco-ger mană, guvernului germană a declarată cabinetului din Parisă, că indemnitatea ce trebue dată văduvei Brignon este o datoria ţ dictată de umanitate, şi culpabilitatea soldatului germană, Raufman, va fi stabilită de tribunale. In acelaşi timpă contele Miinster ambasadorul Germaniei la Parisă a declarată d-lui Florens ministrulă francesu de esterne, în numele guvernului germană că relaţiunile la fruntariele franco-germane se voră îmbunătăţi.
Spania urmâză pregătirile militare în vederea evenimenteloră din Marocă. In caso când Sultanulă ar muri, 4iare^e ,,Iniperial“ ţi , „El Globou speră că guvernulă va înainta cu liotărîre, dâcă Francia sâu celelalte putere ame- * ninţă de a interveni.
Confederaţi unea balcanică.
La Atena s’a constituită de câtva timpii unii dubă, care şt-a luată de problemă răspândirea ideiei unei confederaţiunî balcanice. UnQ distinsă membru alu acestui clubfi, d. Leoriidas Bulgari», a trimisă nu de multă o scrisâre d-lui Zaliaria Stoianoff, fostă vice-preşedinte ală So-braniei bulgare, stăruindă pe lângă aceste ca si împărtAşâscă ideia confederaţii!nei balcanice. La acâstă scrisâre, d. Stoianoff a răspunsă:
Am cetită cu cea mai mare atenţiune scrisărea d-iale şi nu potă să ţi descriu bucuria ce mi-a pricinuiţii.
totă aşa de necesară ca şi celelalte linii amintite mai susă, totuşi — ere Iernă că ea ar mai pute fi lăsată viitorului ; asemenea şi legătura directă, printr’o cale ferată, a Braşovului cu Făgăraşulu, Sibiiulu, Mereu rea, SebeşuU şi Vinţulu de joşii de lângă Alba-Iulia.
Cugetări asupra desfăşurărei unei armate române ţi asupra invasiunei sale în Transilvania în casulu unui resbelu între Austro-Ungaria şi Rusia aliată cu România
Cum văZurămă, studiulă meu publicată pănă aci sub titlulO: Aperarea Transilvaniei contra României aliată cu Rusia urmăresce scopulă a indica, în trăsuri generale, modulă de atacă ală armatei române aiupra Transilvaniei şi din acesta a stabili principiile de apărare a acestei provincii contra României.
Urmârindă mai departe acelă studiu, care trebue să ne serve de basă la punerea în aplicare a prinoiilori) de apărare, ne vomă încerca acuma se schiţămfl mai ânteiu desfăşurarea armatei române şi apoi să tragemJ conclusiunl asupra modului în care agresorulă ar putea străbate valula Carpaţiloru pentru a’şl elupta debaşarea in interiorulă Transilvaniei.
Cu acestă ocasiune vomă căuta în prima liniă si arătămă în generală împărţirea său disposiţiunea colo neloră de atacă române pe diferitele comunicaţiunî, şi in 1 parte, forţa şi composiţiunea fie-cărei din aceste colăue.
Jk
GAZETA TRANSILVANIEI^
1887.
Nr. 210
Weia unei confederaţi uni şi a unei înfrăţ rî între tote poporele balcanice este o ideiă măreţă, sfântă, vrednică de timpulă nostru şi iresistibilă, care ni se impune de
viitorulă nostru, de istoriâ, de libertate, de progresă şi de civilisaţiune.;
Acestă ideie cerescâ a cuprinsă multe spirite în Atena şi ea a fostă şi ideia seriitoriloră noştri A. Kara-velofî, Crislos, Boteff, Leoski etc. car! au proclamat’o în (fiarele loră: „Libertatea", .Independenţa" şi „Stin dardulă*.
De aceea şcolarii acestora, car! constituiescu inteligenţa Bulgariei, eredă că statele balcanice Grecia, România, Bulgaria, Serbia şi chiar şi Turcia nu potă trăi altfelă decâtO dându-ş! mâna ca fraţii, pentru ca fii loră să realiseze confederaţiunea balcanică.
Altmintrelea aceste state, unulă după altulă, voră fi înghiţite de puternicii loră vecini civilisaţî, car! sub pretextulă civilisaţiunei şi ală progresului au înghiţită deja pop6re întreg! şi continuă a înghiţi.
Permite-ml, dreptă dovadă în acâstă privinţă, să dau ca esemplu nenorocita mea patriă, spre a-ţ! arăta ce însemnătate au cuvintele: protecţiune europână, misiunea liberatăre a celui mai tare faţă cu ceiă slabă, a celui mai bătrână faţă cu ceiă mai tânără.
A trecută ună ană întregă de când s’a deschisă în Bulgaria p6rta pentru anarchiă şi distrucţiune. Sem-nalulă însă nu s’a dată din năuntru, din partea Bulga-rilorfi, ci din afară, din partea binefâcătoriloră, protecto-riloră ei. In cel mai detestabilă mod ni s’a răpită principele şi se împartă ban! spre a se provoca revoluţiunl, dispreţuindu-se totă ce este scumpă şi iubită pentru fiă-care poporă. Noi mai esistămă numai fiindcă, din norocire, omenii nu s’au putută uni cum să ne împartă.
In fine d. Stoianoff cfice, că o confederaţiune balcanică ar fi destulă de tare, pentru ca să nu aibă nici o temă.	____________
Bulgarii şi Grecii.
Gătră (Jiarulă „Revue de l'Orient* se scrie, câ exarhulă bulgară Iosifă a declarată, că |nu pote interveni directă în lavorea prinţului Ferdinand, pănâ ce a-cesta nu va fi recunoscută de cătrâ P6rtă. Acestă a sa atitudine a motivat’o exarhulă, faţă cu ună bărbată politică însemnată bulgară, în modulă următoră:
.Regretă că guvernulă bulgară crede, că eu ur-mărescă o politică personală seu că suntă câştigată de cfttră Rusia şi că aşă fi ună adversară ală independenţei poporului bulgară. Fiţi convinşi, că n’am nici dorinţa, nic! interesulă de a servi afacerile rusesc!, în o-posiţiă cu aspiraţiunile naţionale bulgare. Ca Jşefă ală bisericei bulgare eu servescă numai interesele bisericei şi ale naţiunei mele. Deârece o . parte importantă a cre-diueioşiloră mei, Bulgarii Macedoniei şi Traciei, aparţină Turciei şi stau sub directa mea direcţiune spirituală, de aceea trebue să urmărescă o po'itică otomană, spre a scăpa pe Bulgarii macedoneni cari au să lupte contra panelenismului. Acestui scoptt îi consacru t6tă viâţa mea şi capacitatea mea. Cu voiu să apără Macedonia de absorbirea de câtră Greci. Dâeă exarlntulă bulgară, care îşi are sediulă în Gonstantinopolă, ar urmări o politică, ce stă în oposiţiă cu politica aficialâ a guvernului turcescă, atunci cele trei milione de bulgari, locuitori în Macedonia şi Tracia, ar fi în curendă pierduţi pentru Bulgaria. împrejurarea, ce mă subordoneză politicei guvernului turcescă, mă pune în posiţiâ a continua lupta contra hidrei eline şi contra clerulni grecă !
In loculă regretatului decedată şi vrednicului vice-protopopă Petru Alesandru Vlassa din Indolă, s’a denumită ca preotă şi viee-protopopă d-lfi Georgiu Suciu, fostă preotă în Ghirişulă de Arieşă. — Dea Dumnezeu să i fiă vrednică urmaşă în fapte!
Cu începutulă noului ană şcolastică s’au înscrisă la gimnasiulu din Blaşu 353 de studenţi, la şcălele primare 161, la institutulă preparandiaiă 61. In seminarulă t'nerimei, ridicată de Eseelenţa Sa Metropolitulă Vancea, au fostă primiţi anulă acesta 80 de tineri, între aceştia 5 suntă primiţi gratuită. Din beneficiulă întregă de pâne se împărtăşescă 182 gimnasistî şi 47 preparan^î, âr cu jumătate beneficiulă de pâne suntă împărtăşiţi 50 copii dela şcolele primare.
Sălagiu, Septemvre 1887.
(Urmare şi fine.)
Nu mai puţină interesantă a fostă adunarea generală a Reuniunei femeiloră române Selăgene, a căreia sesiune a desehis'o în absenţa scusată a Presidentei, vice-presidenta D-na Maria Gosma cu ună cuventă forte frumosă şi la înălţimea scopului Reuniunei, condu-cendă tote afacerile din programulă adunărei în cea mai esemplară ordine. S’a arătată forte mare interesare la ceşti unea înfiinţărei unei scole române de fetiţe a reuniunei, vorbindă mai mulţi membri, arâtândă devola-mentă şi angagiându-se pănâ Ia ceiă din urmă a lucra in unire pentru măreţulă scopă, după ce mai alesă unu membru a amintită, că are date, că fetiţe române nu s’au primită în scole maghiare orăşenescl, sub cuventă că li-e pră ângustă spaţiulă salei şcolare. S’a alesă o comisiune de peste 20 domni şi totu atâtea ddmne, cari in unire cu comitetulă de nou realesă, să conlucre prin colecte generale, prin sortiturl şi prin ori ce alte căli, numai ca în termină de doi ani să avemă o scolă de fetiţe a reuniunei, căci averea reuniunei e încă prea modestă, după cum am aurită reportându-se. numai 1640 fl. 86 cr. Sumă mică faţă cu aşa mare întreprindere, dâr totuşi mulţămitore în tirnpă abia de 7 ani de când e înfiinţată acâstă reuniune.
După lucrarea încordată a doue adunări am aflată că e timpulă să mergemă la concertulă, publicată pe 7 6re sera, unde intre producţiunile plăcute a concertan-ţiloră, uitarămă de încordaţiunile de peste c|i. A declamată frumosă D-ra Veronica Olariu poesia: „Copila română*. S’a produsă cu mare desteritate şi cunoscinţe de note într’ună duetO pe violină d-şora Eugenia Trifu cu d-lă GavrilO Trifu; d-şora Emilia Trifu nu şl a putută produce bucata s’a publicată în programulă concertului, deorece nu s’a putută împrumuta fortepianulă dela marea proprietărâsă maghiară din locă d-na Ketheli. A declamată apoi d-lă teologă Antoniu Balibană, poesia: .Vizirulă Hudji paşa* cu pledare plăcută şi gesturi fine. A escelată în doineie sale pe violină d-lă juristă Cassiu Mânu, cire a fostă rechiemată de a repeta. Au cântată în duetă două bucăţi forte frumose şi însufleţitdre d nii: Virgilă Barboloviciu not. la of. jude regiu cercuală şi d-lă Cuinţiu Marcuşiu, medicinistă. Frumseţei şi reuşitei concertului a pusă cununa d-na Emilia Popă n. Marcu, perorândă poesia: »Lumea-i teatru, 6menii în-tr’ânsa actori mascaţi" cu o precisiune şi mimică orato rică de admirată.
După concertulă bine reuşită, la care s’a dată ac toriloră numai trei huchete, din simpla causă că nu pre dispuneamă de ceva flori mai plăcute, a urmată imediată balulă, care s’a începută şi urmată cu-o vialitate caracteristică petreceriloră române, pănâ la cea dimineţă. In bală s’au văzută fluturândă multe cătrinţe şi costume române, care de care mai frumose, mai fermecăt6re, şi spre lauda Domneloră şi Domnişoreloră, tote produclă casnică, cusături de mână, cele mai fine. Au fostă costuma e Dâmnele: Maria Barboloviciu n. Bocşia; Gornelia Popă (Morlaca); Veronica Vicaşiu (Stirciu); Eleonora Vi-
caşiu (Marină), Cornelia Petrană n. Papiriu (Fizeşiu) ; Victoria Vicaşiu n. Papiriu (Gosniciu); Eugenia Flonta n Orian (Căţiel.-rom.); Emilia Popă (Căţel.-u.); D-na A* Mureşianu; D-na L. Liscanu (Cizeriu); şi altele, fir dom-nişore au fostă în costumă naţională următârele: Soro-rile Emilia şi Eugenia Trifu (Zelău); sororile Rosaba şi Eugenia Papiriu (Iclodulă-mare); Stefania Popă (Banişoră); Victoria Popă (Ortelecu); Maria Stanciu (Naprade); Cornelia Popă (Cizeriu); Luiza Coste (Peciu); etc.
Au luată parte la balădomnele: Ana Filep (Taş-nad) D-na Lemeni (Borşia), D-na Papiriu (Iclodulă mare), D-na Popă Emilia (Banişioră.) D-nele Marnicaşiu (Nyi-res şi Bogdana) d-na Petranu (Almaşiălă mare), d-na Branu (Unimetă), d-na Vaida (Carastelec), d-na Farago (Dragu), d-na Veronica Popă (Giuraerna), d-na Pap Da-vidă (Tresnea) şi altele şi altele; precum şi d-nişdrele: Iustina Gală (Seeuieu), d-ra Marincaşiu (Secuieu), d-ra Aurelia Gosma (SupurO), Aurelia Nechita (Zelău), Elena Brană (Unimetă) Surorile Sabina şi Cornelia Vajda (Ca-rastelecă), Veronica Venter (Sigu) şi altele; au luată parte şi dame maghiare din locă.
La 11 6re, în pausă, s’a începută sorlirea obiecte-loră donate de binevoitori, în numără mai bine de 200, care de care mai frumose şi preţiose. S’a v&Jută trimise şi de prin locuri mai depărtate, precum Sibiiu, Iclodă, Tasnadă, Cehă etc. tapete, albume, maşină, de cusută de mână, cătrinţe, feţe de masă, ştergare, şurţurî, cărţi şi multe alte obiecte, car! au servită ca o mică esposiţiune în care ne-am delectată totă (fiua, cercândă, valorândă şi admirându-le. On6re tuturora donatorilorfi !
La acâstă întrunire s’a constatată, că arad recâştigată pentru causa ndstră naţională pe toţi aceia sela-genî, pe car* opiniunea publică i-a fostă carpată, cu o-casiunea alegeriloră dietale din astă vâră, afară de Iosifă Pap Szilagyi, de care nici nu prâ ţinemă sâmă.
Ne-au câştigată multă plăcere şi 20 şcolari veniţi cu învăţătorulă loră Ioană Selegianu din Caţelulă română, care în timpuă prânzului comună ne-au cântată f6rte frutnosă mai multe cântece naţionale române, âr de cu sâră înainte de întrunire la concertă şi bală s’au produsă peste aşteptare corectă în gimnastica şi eser-ciţiulă militară, înâintea unui numerosă clubă de inteligenţi, cari priveau cu desfătare la micii copii ce se de-prindeau nefiindă nici unulă mai mare de 10—11 ani.
Se pote ca cu prân^ulă comună şi sala de dansă şi coinodităţile loră să nu fi fostă îndestuliţ! mulţi, plătite mai bine însă decum se plătescă acele p6le şi în Viena, dâr împrejurările au fostă astfelă, nu voimtt a inculpa pe nimeni. Altcum comitetulă arangialoră se vede că s’a nisuită forte a ne face bune prnmiri, ce le mulţămimâ atâtă loră, câtă şi ospitaliloră ţărani din Buciumi.
Pe anulă venitoră ni se va strămuta terenulă a-dunăriloră în domnin, vomă vedea atunci câte se vorfl realisa din cele ce le plănuimă şi dorimă.
Merţiariulu.
Telegramă part. a „Gaz. Trans.“
BAIA DE CRIŞIU, 6 Octomvre. — Conformă sciriloră primite, protestulă alegătorii oră de aici contra alegere! lui Hollaki ca deputată ar fi fostă înaintată la dietă Marţi înainte de constituire.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a >Gaz. Trans.«)
ATENA, 6 Octomvre. — Cutremurele de îământu continuă pricinuindă în provincia Co-rintă mari stricăciuni.
MADRIDtl, 6 Octomvre. — S’a răspândită aima, că Sultanulă Marocului a fostă otrăvită în urma unei răsbunărl personale.
Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Rămâne bine înţelesă, că vomă pleca dela suposi-ţia că România, ca agresoră, va fi câştigată ună avansă însemnată în mobilisarea armatei sale, pe d’altă parte, că va fi luată din vreme precauţiunele necesare pentru a’şl asigura căile ferate contra unei ameninţări inamice, procum: închiderea tre ătăreloră, ocuparea şi asigurarea puncteloră de joncţiune mai importante a tuturoră sta» ţiuniloră căiloră ferate şi posiţiuniloră mai espuse şi în fine eclerarea (recunâscerea) prin cavaleriă d’alungulă fruntariei, etc.
După acâstă scurtă introducţiune şi trecendă la a» devăra'a temă a ndstră, caută să luămă în d’aprâpe con-sideraţiune ambele caşuri probabile ale unei ofensive române îndreptată contra Iransilvaniei, caşuri, pe cari le-araă presupusă în studiu de mai susă : Aperarea Transilvaniei contra României aliate cu Rusia.
Aci mai putemă aminti în trecătă, că în ambele caşuri, desfăşurarea grupei române destinată a esecuta ataculă principală asupra Braşovului, trebue să se facă in zona Ploesci-Pitesci-Bucuresci, zonă determinată prin direcţiunea căiloră ferate, cari mijlocescă concentrarea armatei.
Să considerămă dâr ambele caşuri probabile:
I. Casu. — Corpulă 4 de armată (Iaşi) întărită cu 1 divisiă din corpulă 3 de armată (Galaţi) este destinată a pătrunde frontulă de Estu ală Iransilvaniei; âr
cealaltă divisiă din corpulă ală 3-lea în unire cu corpulă ală 2-lea (BucurescT) şi l-!ea (Craiova) a pătrunde fron-tulă de Sudu în ţinutulă Braşovului.
In acestă scopă, Corpulă ală 4-lea de armată se va transporta pe calea ferată dela Iaşi prin Tergulu frumoşii-Paşcani (asigurândă acestă punctă depărtată numai de două-trei marşuri de Suceava) — Romană la Bacău; âr d’aci pe josă în direcţia Vâsăescl-Ocwa-Onescî (2—3 marşuri mici).
Prima desfăşurare a acestui Corpă de armată se va efectua în valea Trotusului, de unde fruntaria este nu-mai de ună marşă depărtare de centru şi de aripa stângă (Oituză) şi 2 marşuri de aripa drâptă (Ghimeşă).
Invasiunea acestui corpă de armată română întărită prin o Divisiă din ală 3-lea, după cum s’a 4*s0 mai susă, se va face în trei colone, în valea Oltului şi a-nume, în direcţia Ciucu-Răcuşu prin trecătorea Ghimeşă: 1 Divisiă din Corpulă 4 de armată; în direcţia Verebeşă prin trecătorea Oituzului: 1 Divisiă din ală 3 lea şi o Brigadă din ală 4-lea Corpă de armată.
Linia văiei Irotuşului nefiindă mai depărtată de fruntariă decâtă 2 marşuri mici, este evidentă că: acestă Corpă de armată pornindă din Bacău va ajunge pe linia Oltului: cu aripa drâptă în 6 marşuri; âr cu centrulă şi cu aripa stângă în 5 marşuri.
Operaţiunea ulteridră a acestei grupe va depinde
dela atitudinea apărătorului Transilvaniei, precum şi dela progresulă seu succesele grupei principale române, îndreptată asupra Braşovului.
Der, orî-ce hotărîre ar lua acâstă grupă pentru a înainta mai departe, rămâne bine înţelesă, că ea va trebui mai ânteiu să caute a’şi restrînge frontulă de operaţiune prin concentrarea sâu apropierea diferiteloră sub-colone deja prea depărtate între densele.
Linia Ciucă-Răcuşă-Verebişă-Chezdi-Oşorheiu are o lungime de două marşuri, de unde resultă că concentrarea absolută (desfăşurarea tactică) pe una din aripi se pote fâce în două cf'le, er pe centru întro (Ji.
a) Dâcă apărătorulă ce sta pănă acum la Braşovă sâu mai înapoi, în valea Ternavei mari, ar confîa apărarea acestei zone fortificaţiuniloră din munţi, gloteloră săcuescî şi pote unei grupe secundare de o Brigadă; âr cu forţele sale principale s’ar îndrepta spre frontulă de Estă pentju a bate succesivă colonele române despăr-ţiţă între dânsele, atunci colânele deja eşite din strâmto-rile munţiloră nevoite voră fi să ţină cu cerbiciă, linia Oltului pănă ce apropiarea celorlalte colone Ie va permite reluarea ofensivei; asemenea când s’ar întâmpla ca una din coldnele române să fiă surprinsă în strămtârea munţiloră, sigură că cealaltă colână română laterală şi deja debuşată, va căuta să o degageze (disolve^ prin a-tacurî de flancă.	(Va urma)
Nr. 210.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
ChwsuJu la btsrsfe de VStBa din 5 Octomvre "t. n, 1887.
98 —
Rentă de aură 5°/0 ... 9940 Rentă de hârtiă 6»/0 . . 85.65 Imprumutulfi căilorfl ferate ungare ....... 149 50
âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfl ung (l-m& emisiune) . . , Âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) ....----------
âmortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 114 — Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.10 Bonuri rurale Banat-Ti-
miftt .................104.50
Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 10425
Bonuri croato-slavuay . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vind ung...............100.35
Imprumutula cu premiu
ung.................... 133 50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 60 Renta de hărtiă austriacă 81.10 Renta de arg. austr. . .	82 35
Renta de aură austr. . . 112 35 Losurile din 1860	. . . 135 25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 879 —
Act. băncel de credita ung. 284. — Act. băncel de credita au3tr.282.90 Argintuia —. — Galbinl împărătesc!	..... 5.95
Napoleon-d’orî	....	9 93
Mărci 100 împ. germ. . . 61 52 i Londra 10 Livres sterlinge 125.75
Eeim de Bmuresci.
Cota oficială dela 20 Septemvre st, v. 1887.
Cump.
Gursuto pieţei Braşovu

veno
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc. rural	(7%)
*	n	(5°/o)
*	*	urban	(7%)
,	(6°/o)
»	(5°/o)
Banca naţională a României 500 Lei---------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	>	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă . .	14.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
91 ,/a 95* A 89»/* 33— 104% 89% 103 V* 94— 87—
92%
95%
90%
36-
105%
90l/4
103%
95—
87Vi
14. V* 2.02
fUD 6 Octomvre st. n. 1887. Bancnote române sc? .... Cump 8.57		Vei'.ii	, 8.61
Argint românea . . .	8.50	*	8.55
Napoleon-d’orî		9.90		9.96
Lire turcescl 		 >	11.20		11.27
Imperiali		 . »	10.28	»	10.27
Galbeni		 »	5 84	»	5.90
Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0 . *	101.—	•	102.--
n * » 3®/o • »	98.—	-	99.-
Ruble Rusesc! ....... *	1 05 O	»	no.'/.
Discontulă ... » 7—	10%, pe	ană.	
TARIFA
anunţurilor!! si insortiunilorn.
Anunciurl în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fi. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia k fl. — cr 10.
cr. 6.
Pentru repeţiri se acordă următdrele rabate:
Pentru repeţiri de	3— 4 ori..........................
»	})	v	&	8 ,,	..................
M 9	11 n
12—15
,,	^ n
„ 16—20
»
Dela 20 de repeţiri în susu	...................
Pentru anunciurl ce se publică pe mai multe lunî se voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu.
•	io°|0
•	16°|.
•	20°|o
.	30°|o
.	40°|o
•	50°|o
facă în-
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu.
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
a)	Dela
b)
c)
d)
e)
a)	Dela
b)	y,
c)	Din
d)	„
e)	*
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovă la Peşta:
de persdne Nr. 307: 7 ore 20 de minule s6ra. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovă la Buouresci: accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minute diminua, mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după am&Jî.
II. Sosirea trenurilor^:
1. Dela Peşta la Braşovă:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amâ^L mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2. Dela Bucuresoi la Braşovă: accelerată Nr. 301: 10 6re 12 minute s6ra. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după am6<jL
A.	Plecarea posteloru:
Braşovă la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 6re 30 min. după „	„	Zizinu: 4 6re după am6(}î.
„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea.
„	la	Făgăraşul 4 6re dimineţa.
„	la	Săcele: 4 dre dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă: 10 6re înainte da ametfl Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
Secuime la Braşovă: 6 dre sdra Făyăraşu la Braşovă: 2 dre dimineţa.
Săcele la Braşovă: 6 6re 30 minule sdra.
Pnblicatiuiile „CANCELARIEI NEKRUŢIU
9 — GHERLA — SZ.-UJVÂR. —
4B^ AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristică şi enciclo-pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare 4£ In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte lVa—2% cole 4$ cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-• siă, nuvele, romanurl, suvenir! de câlătoriâ ş. a. — 41 Mai departe tractâză cestiunl literare şi scientifice, cu 4^ reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu 41 atenţiune vidţa socială a Româniloră de pretutindenea, 4P precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriâ şi slrăi-41 nătate; şi prin umoră dulce şi satiră aldsă nisuesce 41 a (ace câte o oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indi-vi(Jiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, 41 plfttibill şi în timbre poştali.
44 PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică
Sşi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 2%—3% cdle; şi publică articlii din sfera tu-4P turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de 4p predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunî, — 41 mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-41 literari. — Pretulă de abonamentă pe anulă întregă 41 e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-41 tibill şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
41 A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla 41 — Szamosujvâr, unde se mai află de ventjare şi ur-41 mătdrele cărţi:
41 Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-• vinară. Preţuia 20 cr.
Idealulă pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z■ Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdeaiulă pierdută" — de Paulina C. Z. Rovinară. Preţuia 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu 4$ Simu. Preţulă 10 cr.
# Codrenu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
4| Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea 4| lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 or 4| Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.

»
Probitatea în copilăriă. Schiţă din .-fVra educa-ţiunei. După Ernest Legouvă, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu cobzarulă Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, iraduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
Petuiantulâ. Comedia în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuluţă Preţulă 30 cr.
Carmen Syiva. Prelegere publică ţinută în sadele gitnnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretulu M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiiiu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 c6le. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologiă. Diseusiunî filosofice şi istorice maghiare privitbre la Romani, invederite şi rectificate de l)r. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opu completă ) Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu. Cartea I. II. III. IV. cuprin^endfl materii forte interesante şi amusante. Preţulă la t6te patru l fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşia. Ed. 11. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-1 mentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre-
#
«
«t
«
parandialî), a învăţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia ailămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scăleloră n6stre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă Direetoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în 4 prima liniă interesaţi.	%
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- 4 mâni. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr. 4 Manuală de Gramatica limbei române oentrn sed- 4 lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesoră |§ la gimnasiuiă din Năsăudă. — Manualulă acesta este 4 aprobata prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instruc- 4 ţiune publică cu rescriptulă de dalo 26 Aprilie 1886 4 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu me uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în SCOla poporală pentru învăţători şi preparancţl. Broş.
I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.

Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şt cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Preţuia unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr.
1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii 4 şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru- 4 Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 4
«
I
9
•
*
mose.
cr.; — 50 esemplare costau 3 fi.; 100 esempl. 5 fl. 4 Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei 4 de D-lJeu urmată de mai multe rugăciuni frumbse, Cu 4 mai multe iedne frumose Preţulă unui esemplară 4 espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem- 4 plare 5 fi. v. a.	4
Epistolia D. N. Isusu Christosti. Preţulă unui 4 esemplară legată e 15 cr.	4

Tipografia ALEXI, Braşovti.