BEDACŢIUNEA ŞI ADMIXIATRAŢIUSTEA l
BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe unfi anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. Bota&nia şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe s?6se luni 20 fr., pe trei luei 10 franci.
se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	_________
ANULU L.	&NUS1IUBILE:
0 seri& garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltcrT nsfraneata na «a prlmesou. — Sanutaripta na aa rntrămltS.
m 209
Joi,	24 Septemvre (6) Octomvre.
1887.
Braşovu, 23 Septemvre 1887.
ţlilele triste, prin cari amă trecută în urma morţii prea grabnicii întâmplate a veternnului Editorii alîi fdiei ndstre, nu ni~au mai lăsată timpu să ne ocupâmă mai cu de amăruntulă de evenimentele din întru şi din afară, de aceea vomă trece a<Jl în revistă cele mai însemnate din acese evenimente.
Prin deschiderea dietei unguresc! şi a parlamentului din Viena (Reichsrath) s’a pusă ârăşî in mişcare mechanismulă parlamentară dincdce ţi dincolo de Laita.
Discursulă tronului, prin care a deschisă Maiestatea Sa în palatulă din Buda la 29 Septemvre dieta ungurăscă, se ocupă îndată după Introducere de cestiunea cea gravă a regulării financeloră, ammţândă nonele proiecte de lege ce le va propune guvernulă pentru înmulţirea veniteloră statului şi esprimâ speranţa, că la stabilirea cheltu-ieleloră se va procede cu cea mai strictă econo-miă, ba chiar cu „abnegaţiune de sine“, a cărei accentuare denotă evidentă situaţiunea gravă financiară de astăzi.
Mai departe anunţa discursulă tronului ună şiru de proiecte pe terâmulă justiţiei, administraţiei, comunieaţiuniloru şi economiei naţionale, vorbesce de înoirea pactului financiară cu Croaţia şi a legei asupra armatei şi accentuâză în fine bunele relaţiuni cu tăte puterile, dăr adauge că situaţiunea generală nu este de natură ca să se scape din vedere necesitatea de a se continua cu întărirea puterii armate.
Mesagiulă vorbindă de viitorulă pactă financiară cu Croaţia, care se termină cu finea a-nului 1889 şi trebuesce acum reînoitu, esprimă speranţa că şi de astă dată hotărîrile dietei ungare în privinţa acăsta voră fi conduse de spi-ritulă dreptăţii şi ală echităţii.
0 manifestaţiune, ce a eşită de curendă din sinulă poporului croată, ne face însă să cre-demă, că cu t6tă învingerea partidei maghiarăne dela putere la alegerile pentru dieta croată, ne mulţi mirea între Croaţi este aşa de mare, în-câtu reînoirea pactului ungaro-croată va pută deveni cu timpulă fărte auevoidsă.
Faptulă petrecută în Croaţia, care a produsă în cercurile guvernamentale unguresc! o „penibilă sensaţiune“, după cum mărturisescă chiar organele oficidse din Pesta, se resumă în următdrele: Consiliulă comunală ală oraşului Agramă, a decisă în şedinţa sa ultimă cu t6te voturile, afară de patru, să facă o manifestaţiune îd contra guvernului croată şi a Banului Khuen-Hedervaiy, adresândă o representaţiune deosebită Maiestăţii Sale, prin care să ceră dela Regele scută pentru apărarea intereseloră oraşului Agramă precum şi ordonarea unoră asemeni măsuri, cari sd potâ linişti poporaţiunea.
Scimă că Croaţia este autonomă şi are guvernulă său propriu provincială. Acestă guvernă Insă stă sub influinţa directă a guvernului un-gurescă şi urmâzâ calea ce i-o prescriu cei din Peşta. Acesta este, cum vedemă, de ajunsă spre a sc6te la lumină asemeni stranie apariţiuni ca manifestarea cea mai nouă de nemulţămire a consiliului comunei Agramă.
Dăcă dăr şi la Croaţi, cari se bucură de ună gradă însemnată de autonomiă, este ad! aţa de mare nemulţămirea cu purtarea maghia-roniloră dela putere, ne putemă închipui cum trebue să stea lucrurile la noi în Ardeală, cari ne aflămâ sub influinţa şi terorismulă directă ală regimului maghiară!
In afară evenimentulă celă mai importantă ală (filei este întrevederea ministrului italiană Crispi cu principele Bismarck în Friedrichsrue.
Şi-au bătută capulă unii şi alţii a afla dâcă Csispi s’a dusă la cancelarulă germană de bună
voiă or! numai fiindă invitată. In cele din urmă şl-a făcută drumă părerea, că Germania caută alianţe, de 6re-ce nu mai p6te conta pe amiciţia Rusiei şi că Crispi s’a dusă la Friedrichsruhe, pentru că a primită invitarea principelui de Bismarck.
Visita ministrului italiană se pune în legătură cu visita ministrului de esterne austriacă Kalnoky şi se crede, că resultatulă acestoră întrevederi cu cancelarulă germană va fi o strînsă alianţă între Germania, Austro-Ungaria şi Italia. I se atribue Italiei misiunea de a ţină în frâu pe Francia, ca să nu încâpă răsboiulu de revanşă, dândă mâna îutr’o cu Rusia. Unindu-se Italia cu Germania, acâsta, se J(Jice, nu va mai avă a se teme de Rusia. Şi în adevără Italia, care posede o putere armată f6rte considerabilă, a ajuns a pută decide a<Ji sorţii unui eventuală răsboiu alăturându-se la unulă său altulă din cele două grupuri de alianţă.
piarulă oficiosă francesă „Temps“ scie să spună deja care va fi preţulu pentru alianţa cu Germania. Italia, (Jice elă, să fi pretinsă dela Germania ca preţă sprijinirea politicei sale de espansiune în Egiptu, Tripolis şi în Albania. Câtă pentru Albania, este învederată că Italia ar veni în conflictu cu celălaltu aliată, Austria, de aceea e greu a da cre^âmântă făiei francese.
Se înţelege că (jiar^e germane se folosescă de ocasiune spre a-ş! esprima bucuria asupra în-trevederei din vorbă, deelarându-o ca o nouă garanţiâ pentru susţinerea păcii. piarulă lui Crispi „Riforma“ din Roma se esprimă de altă iarte asupra întrevederei dela Friedrichsruhe cu mai multă reservă, dăr totuş! cu mare mulţă-mire. Bismarck — ^ce „Riforma“ — a dorită să se întelnăscâ cu Crispi, dăr convorbirile dintre ei n’au putută avă vr’ună scopă nou şi rână acuma neprevăzută, resultatulă loru însă este cu t6te aceste satisfăcătoră atâtă pentru re-aţiunile dintre Italia şi Germania, câtă şi pentru raporturile generale în Europa.
Iu 3 Octomvre Crispi s’a reîntorsu dela Triedricharuhe. Ce va fi dusă cu elă? Şi dâcă a şi stabilită ună faptă cu cancelarulă germană, cine garăntâză pentru durabilitatea lui? A(}I alianţele, cari suntu întemeiate pe deplină identitate de interese, suntă aşa de nesigure, cum este nesigură posiţiunea unui guvernă constituţională, care se clatină în fluctuaţiunile opiniuuei publice întocmai ca o barcă îu fluctuaţiunile unei întinse mări.
In memoria Ini IacobA Mureşianu.
In cursulă (filelor!) de Sâmbătă până acfi, Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primit următărele telegrame şi scrisori de condolenţă:
Viena, 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Societatea „România jună“ plânge cu în-tregă poporulă românescă perderea celui mai însemnată luptătoră pentru progresulă naţiunei ndstre.	Preşedintele.
Bucurescî, 19 Septemvre 1887.
întristate amice! După ună mare lumină-toră, Cipariu, încă ună luptătoră sinceră şi neînfrântă — mai puţină!
Vă condoleză, că aţî perdutu ună părinte, vă fericeseu, că familia a câştigată unu Iară; ne d6re, că amă perdută ună vechiu luptătoră, ne mângăemă, că patria a câştigată o sântă umbră veghetăre.
Tu, adevărată urmaşă ală părintelui tău, înfruntă cu virtute furtunele timpuriloră şi ră-inţa ămeniloră, încuragâză pe cei bun! şi pune semne celoră răi, ca cei curaţi să-i cunăscă şi să i încungidre, posteritatea să arunce n6p-tea peste numele loră.
Omenii trecă, faptele rămână pentru a-i umina or! întuneca, Leoni(Jiloră lumea le înalţă
monumente înscriindu-le: „ Aici au murită pentru patriă!“ — Efialţiloră le aruncă bruşulă blăs-tămnlui: „Negru fiă numele vostru!“ Virtute în fapte — triumfă sigură!
Aronti Densuşianu.
Bucurescî, 21 Septemvre.
Cele mai triste condolenţe diu partea ndstră pentru durerdsa perdere ce încercaţi.
Generalul!) G. Adriană.
Bucuresei, 18 (30);Septemvre.
Pătrunsă de adânca durere ce simţiţi la ne-reparabila perdere a prea iubitului Dv. tată, vă rogă şi eu şi familia mea, care am , petrecută pe lângă jovialulă şi scumpulu decedată atâtea ore plăcute şi instruitdre, a primi asigurarea celei mai sincere condolenţă şi regretă.
G Moescu şi familia sa.
Blaşiu, 18 (30) Septemvre.
Primiţi întrâgă familia espresiunea condo-lenţei ndstre sincere la marea perdere ce aţi indurată. PumneZeu să vă mângâie întrâgă facilă !	Familia Brenduşanâ.
Galaţi, 19 Septemvre.
Perderea însemnată de care aţi fostă loviţi prin mdrtea scumpului vostru părinte a fostă o catastrofă ireparabilă, care s’a răsfrântă nu numai asupra familiei, dăr şi pentru orl-ce suflare ro-mânâscă, ca unulă care peste o jumătate de se-culă a luptată pe tdte căile fără obosâlă pentru binele publică, apărândă drepturile ndstre şi con-tribuindă alături cu marii Români la prosperitatea şi menţinerea nâmului românescă în concertulu Europână.
Faptele măreţe fiindă sădite pentru eternitate în inimile ndstre şi pentru totdâuna vii posterităţii, de aceea mă simţă datoră de a depune o lacrimă alături cu toţi bravii Români, pentru memoria aceluia căruia numai corpulă fisică i-a murită.
Fiindă că am avută distinsa ondre de a-lă cundsce şi personală, mă grăbescă a vă aduce atâtă din partea mea, cât şi a familiei mele, adâncele ndstre regrete şi a vă ruga să fiţi in-terpretulă nostru câtră familia vdstră primindă şi complimentele ndstre de condolenţă.
Dr. Vizzu.
Cohalmă, 19 Septemvre (1 Octomvre.)
In numele fraţiloră mei colegi, clerici din Blaşiu, Z^că în faţa mormântului neuitatului vos • tru părinte şi ală demnului nostru anteluptătoră naţională în semnă de condolenţă sinceră şi a-dâncă simţită:
„Te-ai dusă suflete nobilă din mijloculu nostru lăsândă ună golă neâmplută în urma ta. Fii însă convinsă, prea fericite, că memoria ta de publicistă ilustru, d# Română adevărată, de bărbată mare şi de omu cu abnegaţiune, va fi şi rămână neştersă în piepturile năsfcre celoră, ce te jelimă ca pe ună adevărată părinte ce ne-ai fostă. Noi din parte-ne credemu a-ţl da tribu-tulă nostru de stimă şi recunoscinţă mai bine prin aceea, că vomă nisui a ne conforma tot-dâuna şi întru t6te stricte nobileloră tale dorinţe şi aspiraţiuni!“	V. P. Comşia,
teologă şi preşedinte ală soc. de lec. *lnoc. M. Claină.*
hagoşin, 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Condorerea sa pentru adormirea marelui patriotă română esprimă.	Moldo vanii.
Calafată, 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Impărtăşescă cumplita durere. Plângeţi căci numai în lacrămi să înâcă amarulă.
Colonelă Ignatu.
Blaşin, 19 Septemvre (1 Octomvre).
Cu mare întristare ml-a venită la cunos-cinţă deprimătbrea scire despre mdrtea binemeri-
Nr. 209.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
tatului tău părinte. Deşi sunt convinsă că numai decenii de ani potti încâtva să aline durerea unei asemenea perderî, totuşi te rog*ă să primesc! împreună cu ai tăi, a ta tu din partea mea, câtii şi a familiei mele espresiunea celei mai profunde condolenţe. Servăscă încâtva spre mângăere, că cu voi dimpreună jelesce naţiunea întrăgâ.
Ludovicii Csato.
Aradfi, 20 Septemvre (2 Oelomvre).
Primiţi vă rogu profunda mea condolenţă pentru încetarea din viăţă a pră multu iubitului şi neuitatului nostru fostă profesoră, directorii şi adevărată p rinte ală tinerimei române.
Lazaru Tescula, profesoră
Sibiiu, 20 Septemvre (2 Oetomvre).
Strămutarea la cele eterne a multă iubitului vostru părinte, a bravului Română, antei up-tătorulă neobosită şi amicului nostru ne-a pătrunsă pe toţi de o adâncă durere.
Deci primesce dimpreună cu ai tăi pentru acâstă mare perdere adâncă simţită ndstră condolenţă, — âr răposatului de piă memoriă îi (Ji-cemă cu toţii: Dumne4eu să-lă odihnâscă, şi să-i fiă memoria eternă!
Harşianu cu familia.
Afaceri locale.
Bugetulă comunei Braşovului se va pertracta din 5 Oetomvre a. c., încolo în fiă-care (Ji pănâ ce va fi statorită. S’a publicată în acâstă f6iă că proectulă de bugetă ală oraşului Braşovă prevede venitele cu 467.857 fi. 51 cr.
Frumdse venite, pe cari nu le afli la ună altă oraşă şi cu cari după o stăruinţă de economia s’ar pută acoperi eheltuelele. Spesele suntă însă proectate în sumă de 420.698 fi. 76 cr. v. a. Deficitulă este derâ de 47,158 fi. 75 cr. v. a., care după proectă se va acoperi printr’ună aruncă comunală de 25°/0. Pe fiă-care locuitoră ală Braşovului atinge acestă aruncă, ăr’ în aceşti ani în cari răsboiulă vamală i-a făcută să fiă fdrte grei, fără câştiguri, acelă aruncă va fi o sarcină fdrte simţibilă.
Şi mai simţitdre e pentru Români, cari în maioritatea loră suntă mai lipsiţi. Mă temă, că arunculă va deveni şi mai mare, de6rece după cum am văzută în anii trecuţi, la pertractarea bugetului erau mai numai membrii Magistratului şi fiăcare în resortulă său făcea propunere a-se mări spesele.
Din aceste motive şi din acelea, că membrii români încă înainte cu 5 ani au făcută propunerea să se echilibreze venitele cu eheltuelele pentru care s’a fostă alesă o comisinne, care nu şi-a încheiată lucrarea, membrii români şi-au fostă luată dâră datoria să stăruâseă pentru cruţare. Acâsta se pâte numai la pertractarea bugetului, care şi altcum este celă mai principală obiectă. Suntă avisaţi dâră representanţii români ai comunităţii să ia parte la pertractarea bugetului.	Unu representantu.
întrevederea d-lui Crispi en d. de Bismark.
Intrâga pressă europână se ocupă de întrevederea ministrului italiană Crispi cu prinţulă de
Bismarck la Friedriclisrulie. Nu mai încape îndoială, că mari cestiuni politice se voră aduce în vorbă de cei doi diplomaţi, şi pâte că importante decisiuni se voră lua.
„Le Temps“ crede că pe lângă cestiunea Vaticanului ce fîi agitată, d. Crispi a cerută dela prinţulă de Bismarck se răsplătâscă fidelitatea a-lianţei italienesc!, sprijinindă cancelarulă politica de expansiune a Italiei spre Egiptă, Tripolitania, precum şi spre Albania. „Le Temps“ crede că nisce evenimente seriâse voră urma după întrevederea prinţului de Bismarck cu d. Crispi şi după întârcerea apropiată a Ţarului la Petersburg. Circulă scirea că la întârcerea Ţarului în capitala sa, o circulară rusâscă va constata tâte violările tratatului dela Berlină suferite de Europa fără vr’o protestare eficace; ea va declara în consecinţă că socotesce tratatulă ca abrogată în-tr’ună modă virtuală şi că Rusia reia libertatea sa de acţiune.
H SOIRILE PILEI.
In fine s’a lămurită starea bilanţului financiară ală Ungariei pe anulă 1886. In bugetă erau proiectate cu totulO 33 miliăne. Acestea s’au cheltuită, şi pe lângă ele s’a mai vândută ună domeniu erarială cu 5 miliâne, cari de asemenea s’au cheltuită. Mai adaugemă la acestea alte 15 mih'âne 683, 621 fl. cheltuite peste suma prevăcjută în bugetă, resullatulă e: 54 miliâne de-ficitu pe anulă 1886; adecă mai mare de 2 ori ca deficitulă anului 1884.
—x —
Lui »Ellenzăk“ i-a ajunsă în mână o scrisâre a unui Săcui din România, adresată mamei sal-?, care locuesce în Crizbavă, lângă Braşovă. Săcuiulă să plânge în scrisore, că a păţit’o râu în România, l’au înrolată în miliţia română şi l’au închisă. Număroşii moţi sălbatici — <Şice Săcuiulă — l’au tractată neumană şi între baionete l’au dusă la casarmă, unde l’au arestată. După prima citaţiune de a se presenta la assentare, Să-cuiulă (Jice, că s’a dusă la consulatulă austro-ungară şi acolo a făcută o petiţiune contra acestei măsuri: mai tâi*4iu apoi i-a sosită o a doua citaţiune, pe care Să-cuiulă n’a vrută să o primescă şi în urma acestei refu-săil au urmată apoi păţăniile ulteriâre ale Săcului care cere dela mamă sa să-i trimită certificată de boteză şi documentă dela primăria din Crizbavă, că nu este obligată la miliţiă, deârece la assentare s’a presentată regulată în trei ani unulă după altulă. ,Ellenzâk« scrie ună articulă de fondă în causaJSăcuiului. află în trac-tarea acăsta cu elă o ofensă făcută monarchiei austro ungare şi cu totă furia îşi varsă asupra României fo-culă dela inimă. — In România pe supuşii streini nu’i recruteză, dâcă dovedescu cu acte acâsta şi dâcă în patria loră ’şî-au îndeplinită formalităţile prescrise de legile, militare. Săcuiulă nu le-a avută aceste documente. Şi fiind că Săcuiulă a fostă citată şi nu s’a dusă să se legitimeze, âr autoritatea română l’a silită la acâsta, în-semnâză că Săcuiulă a fostă maltratată şi s’a ofensată monarchia ? Ce sfântă simplicitate!
—x—
lnspectoratulu de dare ală co itatului Albei de josă a redusă pe anulă acesta darea pentru inundaţii din Alba lulia cu 1306 fl. 25 cr.
—x—
Administraţiunea domeniului coronei din România, avândă în vedere lipsa de nutreţulă necesară pentru
hrana viteloră locuitoriloră din causa secetei ce a foslu anulă acesta, şi considerândă că din acestă causă locuitorii suntă expuşi a şl vinde vitele pe preţă de nimicii, pentru a împedeca acestă nenorocire a concesă prin o decisiune a sa, după cum spună foile din România, ca locuitorii de pe domeniulă coronei se-şi procure gratwâ nutreţulă necesară pentru vile din frun4arulă pădurilorfi Domeniului coronei.
Dle Tzigaja-Race (rassa ţigaiă de oi) este titlul! disertaţiund Inaugurale ţinută în anulă acesta la facultatea filosofică din Halle pentru obţinerea gradului de doctoră, de cătră d. George Maioru, stipendistă ală statului română. Acâstă importantă lucrare a tînărului şi talentatului economista traetâză calităţile şi folosirea economică a rassei ţigaie de oi. După ce^vorbesce despre diferitele rasse de oi în România şi peste totă la Români, se ocupă în specială de rassa ţigaiă, arătândă originea ei cu date istorice, soiurile ei, structura corpului, vorbind! despre lâna şi usuculă ei (sudărea cea grasă), despre carnea ei, întreţinerea şi îngrijirea ei, folosirea ei: laptele (caşă, brânză etc.), lâna (obiectele lucrate din ca), numărulă oiloră ţigăi în România (peste 4 mihâne), co-merciulă şi esportulă cu datinele şi obiceiurile loră, in fine desfăşură şi mijlăcele pentru ridicarea culturei oilor! Disertaţiunea D-rului G. Maioră e fârte instructivă şi merită tâtă atenţiunea din partea economiloră noştri.^ Asupra acestei importante lucrări vomă mai vorbi în-f tr’unulă din numerile următâre ale fâiei nâstre.
Cestiunea Bulgară.
Corespondentul!! din Sofia alti „Agenţei Har vas“ a avută o întrevorbire cu membrii guver-l nului bulgară, pe care o şi comunică numitei) agenţii în următârele:
Membrii guvernului exprimă pe faţă şi des inten-' ţiunea bine hotărîtă de a nu accepta nici ună arangia-mentă dintre puteri, care ar fi presinlată Bulgarilori! sub formă de poruncă.
Cerăndă opiniunea guvernului în privinţa propu-,' neriloră Turciei, mi se respunse:
Turcia propune Rusiei să alăture ună comisarii o-tomană comisarului rusă ; să se conserve ministerul!! actuală sâu să se numescă ună ministeră de coaliţiuoe Drepturile suzerane ce posede Turcia o autorisâză si dispună de noi în acestă chipă şi se ingereze până Is acestă punctă în afacerile năstre interne? Noi credem! că nu. Deci în principiu, noi ne credemă în drepţii di a respinge într’ună modă pacînică sâu all-felă, orl-ce aci de amestecă în admiaistraţiunea ţârei. Acâsta nu însera-nâză că nu vomă asculta părerile ca ne voră fi date a-supra acestui punctă sub titlulă de sfaturi. In acest!) casă, conservândă liberulă nostru arbitru, amă putea si discutâmă şi să facemă să preţuiâscă motivele pentru) sâu contra. In casulă contrară este cu neputinţa."
întrebai atunci, cum ar fi primită propunerea care tinde a sacrifica pe prinţulă Ferdinandă, menţinând! în acelaşi timpă ministerulă actuală la patere? Mi se! răspunse:
„Cum voiesce cineva să separămă causa bulgâ râscă de a prinţului ce a fostă chemată de poporQ? Suntemă şi vomă râmânâ solidari pănâ la capătă." !
Atunci 4'seh sunteţi decişi a resiste la mijldcelt de rocrciţiune ce s’ar pute întrebuinţa contra d-v. ?
„FOrle decişi!“
Credeţi că puterile disidente voră ascepta propu nerile turcescl?
FOILiETONU.
APÎIRAREA TRANSILVANIEI
contra
ROMÂNIEI ALIATĂ CU RUSIA.
(Urmare.)
Linia l-a şi a 2 a de operaţiune, cum amă vâ4ută, nu se recomandă pentru invasiunea unoră coldne mari de trupe române, de aceea trebue să credemă, că în ca-sulă unui atacă principală pe la Predealu-Braşovă, l-a liniă de operaţiă Rotundă-Rodna-Bărgâu (contra frontului de Nordă) nu va putâ servi nici mă cară unui atacă secundară din causa depărtărei sale de linia 3-a, precum şi a posiţiunei sale escentrice.
A 2-a liniă (contra frontului de Est) pote fi întrebuinţată pentru ună atacă secundară din partea corpului ală 3-lea de armată română dela Galaţi, dâr numai atunci, când România din 6re-carl împregiurărî, ar renunţa la linia 4-a (contra Sibiiului) şi mai cu semă când Glâtele (Landsturm) n’ar fi organisate în Secuime.
Acum, după ce amă suposată, că adversarulă (Românii) va întrebuinţa liniile de operaţiune a 3-a şi a
4-a, seu după ce ne-amă pronunţată pentru probabilitatea, că elă ar usa pentru invasiunea sa de liniile a
3-a şi a 2-a, nu ne va fi greu a găsi şi loculă celă mai potrivită pentru concentrarea trupeloru nostre de aperare.
Credemă a’lă fi şi găsită, în 'Talea lernavei mart, întră Sighişâra, Elisabetopolu şi Mediaşă. Acestă locă de concentrare domineză ambele linii de operaţiune, a 3-a şi a 4-a (mai alesă pe cea dinteiu); in parte şi indirectă elă mai dominâză şi pe a 2-a liniă de operaţiune (contra frontului de Estă); are o posiţiă centrală în raportă de acâstă liniă, precum şi de orî-eare altă parte ameninţată a graniţei transilvane. Rrin depărtarea sa de frun-tariă, acestă locă de concentrare este câtă se pâte de ferită; este bogată în resurse şi înlesnesce in destulă mobilitatea trupeloră. Singurulă desavantagiu ală acestui locă de concentrare este depărtarea sa prâ mare de frun-tariă, încâtă, la deschiderea repede a ostilităţiloră, ina-miculă română ar putea isbuti să trâcă valulă munţiloră pe la ună punctă 6re-care înainte ca trupele năstre să fiă concentrate spre a’i preîntâmpina ataculă seu a’i îm-pedica debuşarea (eşirea) din defileurile munţiloră, dâr şi acestă desavantagiu s’ar putâ paralisa prin detaşarea unei grupe de apărare la Braşovă şi alta la Sibiiu, şi acâstă detaşare o recomandămă a se facă, pe câtă vreme amă admisă din eapulă locului, că centrulă de apărare a Transilvaniei constă în împedecarea inamicu lui d’a debuşa (eşi) din strîmtorile munţiloră.
Grupa de apărare dela Sibiiu, ajutată de fortifica
ţiunî, trtbue să fiă cu totulfi independentă şi în stare, 1 ca să potă asigura flanculă dreptă şi spatele grupei nos-1 tre principale (grosului), care în decursulă ulteriorii alţi întăinplăriloră, va înainta probabilă în direcţia Braşovului, contra grosului română.
Rrin fortificarea Sibiiului, grupa d’acolo ar putea fi pusă în condiţiune corespun46tore problemei sale.
In fine, ar mai fi recomandabilă a se detaşa o a 4-a grupă la dergulă-Mureşului seu la Regiunii, care grupă Ia începutulă răsboiului să aibă caracterul!! unui corpă de observaţiune; âr mai târziu, ală unei trupe de I reservă seu de disposiţiă; cu alte'cuvinte, acâstă grupî să se opună unui atacă pornită din Bucovina asupra frontului nostru de Nord, seu din România, asupra frontului de Estă şi care atacă ală Româniloră — cu totă resistenţa glâteloră din Secuime — ar ameninţa spatele grosului nostru îndreptată spre Braşovă şi prin a-căsta ar protegia înaintarea grosului română.
Este bine înţelesă, că grupele dela Sibiiu şi Tfr-gulu-Mureşului, pe lângă problemele loră speciale mai trebue să fiă gata a se întruni repede cu grupa prmei-* pală (grosulă din valea Ternavei mari) şi îndată, ce se va constata că punctele ocupate de dânsele nu suntO a- j meninţate. In scopulă acestei întruniri, ele trebue sg u-seze de cele mai expeditive mijlăce de comunicaţiunl.
Din cele 4ise resultă, că la încep ut ulă răsboiului,
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr, 209 __________________________________________________
„Dâcă Austria nu va consulta de câta interesele sale, ea nu se va asocia la o atare presiune. Dâcă ea ar adera ia principiulâ unei comisiuni. care să înlocuiască guvernulQ actuală, ea ar trebui asemenea să se asocieze la actele violente ia cari voră recurge de sigură pentru a ne face să cedamă. Acestă trebuinţă pote s’o facă să reflecteze.*
Impresiunea, ce culegă la paiaţă şi la cei*lalţi 6-meni politici, este conformă cu ceea ce amă spusă mai susă. Să speră în fonda că afacerea se va tîrî tâtă iărna şi se (Jioe că la primăveră crisa pâte să se deslege aiurea decâtă în Bulgaria.
Perioda electorală urrneză cursulă ei; membrii o-posiţiei se plângă de neputinţa în care s’ar găsi de a se duce in provinciă, precum şi de censura stabilită, contrară Constituţiunei, care în trecuta a împiedecată — (Jice se — pe partidulă Zankovistă să esplice pentru ce n’ar lua parte la alegeri.
Guvernulă răspunde că legile îlă autorisăză să ia măsuri de poliţiă.
Selagiu, Septemvre 1887.
Domnule Redactoră/ In numărulă 165 ală preţuitului (Jiară ce redigeaţî, a apărută o corespondenţă, în care câlâtorulă Ardeleană, emoţionată de succesulă îm bucurătoră ală adunăriloră generale ale despărţământului nostru XI şi a Reuniunei femeiloră române Selăgene, ţinute în Buciumi la 4 Aug. c., descrie o parte insem-nată a demersului aceloră întruniri. Se pare însă că sân nu a avută timpă să descrie tâte, său a voită a lăsa şi altora locă. pentru a încunosciinţa pe cetitorii „Gazetei *, despre alte întâmplate, ce prin acestea voescă a suplini.
Ne simţimă mândrii că şi corespondentulă „Arde-leanulă eălătoriu" a recunoscută precelinţa braviloră conducători ai acţiuniloră ndstre culturali Selăgene, şi a-câstă mândriă ni se măresce, când vedemă, că numai loră avemă a mulţămi, că putemă arăta resultate mai îmbucurâtâre, decâtă alte fiice ale „AssociaţiOnei Transilvane.» Seu crede despărţămentulă ală XII — care in trei ani 1885—1887 se mulţămesce cu o adunare generală din anulă trecută în Ciachigărbău — că Selăgenii nu trăescă între împrejurări vitrege, cu mai multe cause împedecătore!! Ba chiar acestea ne dau îndemnă a nu ne retrage, ci a ne pune terenulă de activitate culturală in acele părţi unde vedemă peliculă.
Românii de peste Meseşiu, contopiţi în comitatulă nostru numai de eri-alaltaerî, erau despărţiţi de noi prin marele deală Meseşiu şi corporalminte şi spiritualminte, care împrejurare a precumpănită să ne tretfimă, că acolo să tace propagandă kulturegyletistică, înfiiţându-se grădini de copii, scole maghiare ş. c. 1. în celea mai de frunte şi compacte comune române.
Să mergemă acolo, ne-au (Jisă conducătorii noştri, şi i-amă urmată. Şi a luată parte la adunările nostre, nu o cetă de 12 inteligenţi, ca la a desp. Vili ţinută în comuna Meteşiu pe Ampoiu, ci la 300 inteligenţi, ono-rându-ne şi ospeţl din locuri îndepărtate, precum d-nii; Ioană Papiriu Popă, protopopă în Iclodulă mare, Ales Lemeni, prot. în Borşia, I. Codârcea din Ascileu, Iuliu Popă din Morlaca şi alţii; âr poporă peste o miiă, care ne-a primită sărbătoresce, a ascultată tote cu paciinţă şi abnegaţiune de sine şi a promisă a ţine celea aurite cu scumpătate.
_ Nu voescă a repeta ceea ce călătoriulă ardelână a descrisă esactă, fiindă acelea tdte adevărate, ci numai adaugă, că despărţămăntulă nostru Selăgiană şl a arătată mai vărtosă activitatea sa în raportulă, care-lă ceti bra-vulă A< tuariu D. Andreiu Cosma, din care între altele se rădică patru acţiuni mai momentuâse :
Una e: progresulă îmbucurătoră în scdlă şi învă-ţământO, cari de când le-a luată sub protecţiunea sa despărţămăntulă, cu încuragiarea învăţătoriloră prin pre-miftri, cu cercetarea esameneloră prin comisiuni scolastice şi cu împărţire de premii şi cărţi între şcolari, s’a rădicată la ună nivelă cu multă mai înaltă decum erau mai ’nainte
Altă acţiune, rădicătdre de inimă, a fostă împărţirea celoră 14 premii ale despărţământului, între învăţătorii cei mai meritaţi, şi alocuţiunea classică a actuariului, cătră aceşti presenţî lucrători în grădina neamului ro mână.
A treia a fostă premiarea economului tânără din Buciumi. Ioană Ciupe, cu ună plugă de feră preţiosă, care s’a poftită să âsă din mulţimea de poporă în frunte, la masa presidialâ, ca să-lă vedemă, a fostă aclamată cu multă bunăvoinţă de consoţî şi adunare, ba a fostă chiar pătrunzătorii, când Actuariulă l’a numită în vorbirea sa din raportă de >Bravă ţărână,® că „vestea o-mului harnică trece peste hotarulă satului® şi că ,nu mele lui va fi scrisă în cartea neamului nostru® şi altele, cari cuvinte suntă îndemnătoră şi la ceilalţi o miiă de ţărani, cari ascultau pătrunşi. £r a patra momenlu-ositate, e ună mică dară interesantă istorică ală iubile ului de 25 ani ai „Associaţiunei Transilvane/4 arătându-se simţulă nostru de mulţămire pentru in emeiătorii ei, pentru cei decedaţi, prin sculare şi rostire pietose de „în veci amintirea loră, âr pentru cei ce suntă încă în viâţă prin ună întreită: „să trăâscă.“
Ca să cunâscemă cu toţii pe acei demni învăţători cari s’au premiată înşiră aci: premiulă I. o vacă cu vi-ţelă l’a obţinută Ioană Maximă înv. în Buciumi; ală II. o scrâfă cu purcei Ioană Gippe înv. în Stârciu; ală III. pr. 4 galbeni, Eliă Gogu înv. în Trăsnea; ală IV. pr. 20 fl. Iuliu Chita înv. în Pria; ală V. pr. 2 h. 1. grâu de sărn. Ioană Nechita înv. în Piru; ală VI pr. 1 h. 1. or<Jă şi 0.50 h. 1. cucnruijă cineantnu (?) Taodoră Buciu înv. în Dohu; ală VII pănă la ală XIV premiu fiă care de câte 10 fl v. a. le-au obţinută: Ioană Pasca învăţ. Siciu; Mihailă Bobiciu înv. Supurulă de susă; Petru Robă înv. Oarţia de josă; P. Longină înv. Crasna; Ni-colae Popă înv. Hidigu; Ioană Selegiană înv. Caţiel.-rom.; Gavrilă Labo înv. Bogdana şi Ioană Mândruţă înv. Ba-nişoră.
Numele oferenţiloră acestora premii pentru despăr-ţământă, afară de a domniloră Pop George de Basescî şi Andreiu Cosma din Supuru, cari mi se pare dau cele mai mari premii, nu le cunâsceraO şi pdte la dorinţa loră, nu am aurită numindu-se nici în raportulă Actuariului; ne vomă pune însă de altă dată t6te silinţa a-i cunosce, şi a le face numele loră cunoscute şi publicului română, ca pre unii, cari suntă demni de stima lui. Tote pre-miele împărţite valorâză la 300 fl„ care, cu aiutorele ce le face despărţămăntulă şi privată, .ju premiarea şcola-riloră, trece peste suma de 500 fl., care desp. o sacrifică pentru înaintarea învăţământului; ba s’a observată că din ană în ană se înmulţescă premiile pentru învăţători şi şcolari, care împrejurare promite multă pentru cultivarea poporului Selăgiană. Nu potă să nu amintescă la acestă locă şi mărinimositatea Ilustrului nostru băr-bată Georgiu Bariţiu, ca^e a trimisă despărţământului nostru mai multe cărţi, cari s’au împărţita între învăţători şi poporă, între cea mai deplină complăcere a adu-nărei S’a regretată însă din partea multora, că nu ni-a ajunsă timpulă pentru a se pute ceti şi cele două di-sertaţiuni, publicate a se ceti în programulă adunărei, una a zelosului Actuariu Andreiu Cosma, şi alta a ti nărului Augustină M. Vicaşiu.	(Va urma,)
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PARIStX 4 Octomvre — „Temp?“ crede, câ Crispi a ceruţii ca despăgubire pentru fidela alianţă sprijinulâ Germaniei la politica de espan-siune a Italiei cătră Egiptu, Tripolis şi chiară Albania.
După întrevederea lui Crispi cu Bismarck şi după întdrcerea Ţarului la Petersburgu se aştăptâ evenimente cam seridse.
LIPSCA, 4 Octomvre. — Procesulă de înaltă trădare contra anarchistulni Neve a începută. Desbaterea e secretă.
PARIStT, 4 Octomvre. — ScirI private ra-
portâză că se facă concentrări de trupe în Se-vila, Cadix, Malaga, cum se c|iee, din causa miş-cărei revoluţionare în Andalusia. (Se pare că aceste concentrări se facă în vederea evenimentelor ă ce s’ar ivi în Marocă, dâcă va muri Sul-tanulă, care e greu bolnavă. Artileriă şi cavaleria stă gata în Cadix a se îmbarca pentru Marocă îndată ce va muri Sultanulă. — Red.)
SOFIA, 5 Octomvre. — Precum se vor-besce, Rusia a primită să trimâtă unu locţiitoră princiară din partea Rusiei însoţită de ună comisarii turcescă şi să stabilâscă ună termină de patru luni pentru îndeplinirea misiunei loră.
SOFIA, 5 Octomvre. — Guvernulă află planulă de acţiune ală emigranţiloră , Cara-velişti şi ZancoviştI, avendă a provoca neorân-dueli în (fiua alegeriloră ce se voră face Duminecă. Guvernulă a luată măsuri energice.
BELGRADtX 5 Octomvre. — Scirile despre întrunirea Scupcinei suntă premature.
Raportă pofiţienescă. Eri săra la 10 6re se născu, într’o cârciumă din târgulă cailor ti, între (Jilerulti Ion ti Furnică şi între calfa de 4'darti Michailti Wellmes o cârtă, care degenera în bătaiă. M. Wellmes fă tăiată de con-trarulti său cu unti cuţitti în faţă. Făptuitorulti fă predată autorităţii de cătră patrula poliţienâscă, âr rănitulti fă dusă în spitalti.
Rectificare. In telegrama de condolenţă din Turda, publicată în Nr. 207 alti >Gazetei®, să se citâscă subscrierea: Dr. Raţii şi soţia Emilia er nu „Dr. Radu" precum au tetegrafiatO şi copiaţii telegrafiştii respectivi; în telegrama din Craiova, publicată în Nr. 206, să se citâscă între subscrieri: Anagnostache, în locti de „Ana-grosta"; în raportulti asupra îmormânţârei publicata în Nr. 208, în vorbirea ţinută la mormântti, pagina a 2-a, colona a 3-a, rândulti 12 de susâ în josti să se citâscă: mai mulţii decâtă vieţa ta, âr nu „viâţa sa", precum se tipărise într’o parte a ediţiunei.
Numere singuratice din „Gazeta Transillva-niei“ ă 5 cr. se Rotii cumpăra în totungeria lui I. GR OSS, fi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
NOU ABONAMENTU
„GAZETA TRANSILVANIEI.44
Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe un* non abonamente pe trilnninlti Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămd pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentru Aistro-Diiaria:
pe trei luni 3 fl.
» ş^se ,,	6 ,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni IO franoi „ ş6se „ 20	„
“ ^iMi At\ ^
unu anu 40
Abonarea se p6te face mai uşorti şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numârulu fâşiei sub care au primită (Jiarulă.
Domnii cari se voră abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Editor ti şi redactoră responsabila: Dr. Aurel Muresiann.
trupele năstre destinate să apere Transilvania contra u-nei invasiunî române, sâ fiă dispuse în modulO următorii :
GrosulQ să se concentreze în valea Ternavei-man între Sighişora şi Elisabetopolu; o grupă (Brigada 31 de Intanteriă, grosulti regimentului 2 de Husari şi unti di-visionti de artileriă) să fiâ detaşată la Braşovu, făcen-du-şi o tabără întărită la Feldiâra. A doua grupă (l-a Brigagă de Honvecfi) la Sibiiu ; grupă de observaţiă, de re-servă seu de disposiţiune, (asemenea l-a Brigadă de Honvetfi) să fiă detaşată la Tergulu-Mureşului seu la Reghinu.
Credemti de prisosii a mai pune în discuţiune diferitele caşuri eventuali, cari s’ar pute ivi după începerea ostilităţilor!! şi acâsta In scopulti a deduce dintr’ânsele atitudinea apărătorului în generală şi în deosebi problemele speciale ale fiăcărei grupe de apărare. 0 asemenea procedere ne-arti duce, de sigură, prea departe şi după modesta nostră părere, n'ar Ii de unti mare folosii practicii.
Pe d’altă parte însă, nu puf emil decâtă să mai complectămil cele deja (fise, arâtendO în trăsuri generale, câtfl de grea este problema apărătorului Transilvaniei, faţă cu probabila superioritate numerică a RomânilorO.
Considerândti dâr toţi factorii şi împrejurările ce influinţâză] greua nOstră posiţiă de apărare, îndrăsnimd a recomanda procederea următâre:
A se reeunosce bine şi Ia timpii direcţiunele de atacă ale Româniloru; a seţinâ colânele române cât ti se pâte mai multa în strîmtorile munţilorâ, prin urmare, departe de ţinuturile mănâse şi populate ale Transilvaniei, totdeodată şi în scopulO, ca să câştigămO timpulO necesara pentru a concentra diferite grupe Ia punctele ameninţate, şi la nevoiă, pentru a împinge înainte chiar grosulO fortelorO nostre. Colânele române deja debuşate (eşite din strîmtori) să fiă atacate cu forţe relativa su-periâre. Cea mai mare mobilitate şi energiă este indispensabilă; apărarea trebue condusă în modula cela mai activa posibila. T6te acestea nu se pota recomanda îndestula de multa.
Spre a pută îndeplini aceste condiţiunl, trebue neapărata a se face 6re-carî pregătiri, parte în ajunulO răsboiului seu şi în decursulO său; ăr parte în timpulO de pace. Aceste pregătiri suntO:
1-	iu Organisarea unui serviciu sigura de informa-ţiunl (spionagiu), pentru a se sci câta se pote de repede său la timpâ în care zona efectuăză România desfăşurarea sa strategică; cari suntO liniile alese de ea pentru ataca şi cari suntO forţele diferitelorO colone ce înain-tâzâ pe dânsele. Tote aceste informaţiunî suntO absoluta necesare pentru a se pute lua contra-disposiţiunile cuvenite.
2-	a. întărirea corăspuncjătâre a punctelortt mai fa-
vorabile ce închidă liniile importante de operaţiune. înainte de tote, ar trebui să ne preocupe închiderea trecă-târelorO.
In consideraţia influinţei distructore a climei din munţi, ar fi chiar în înteresulO durabilităţii, ca închiderea tuturora trecătorelorO să fiă făcută în stila permanenta.
Acele întăriri însă, cari înohidO comunicaţiunea principală, său în generala acele, cari potO fi expuse artileriei de asediu, ar trebui făcute său transformate In sistemO permanenta chiar în timpulO de pace. In categoria acestora puncte întră, bine înţelesO, şi oraşulO Sibiiu, care predomină şosăua Turnulu roşu, încâtO acesttt oraşâ ar trebui încinsă din vreme cu unO brâu de forturi permanente.
lârgulă Mureşului, situata în partea centrală a Transilvaniei şi lângă Mureşu, rîulO, care represintă linia cea mai accidentală a ţârei, ar trebui prefăcuta in-tr’o tabără întărită (Place du momentO) chiar dela înce-putulâ răsboiului, din causă, că acesta puncta câştigă o importanţă strategică însemnată în casulâ unei invasiunl din Bucovina contra frontului de Nord şi mai alesO în casulâ, când grosulO nostru ar fi silita să-şi strămute linia de retragere în direcţiunea spre Nord- Vest.
(Va urma).
Nr. 209.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Qiuonjâ l* baiaa d© Vie an
din 4 Octomvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 ... 99 86 Rentă1 de hârtiă 5°/0 . . 86.85 (mpmmutulâ căilorâ ferate
ungare................149 50
Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostQ ung.
(1-ma em isiune) ... 98 30 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 1425 Bonuri rurale ungare . . 104.30 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.10 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti.................104.50
Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 30
Bonuri croato-slavcme . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung................100.	-
împrumutul Q cu premiu
ung..................... 123	20
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 81.10 Renta de arg.	austr.	. .	82	36
Renta de aură	austr.	. . 112 35
Losurile din 1860	. . . 135.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 880	—
Act. băncel de credită ung. 289.70 Act. băncel de credită austr.282.90 Argintul ă —, — GalbinI împărătesc! . . . . ,5.94 Napoleon-d’orî ....	9.94
, Mărci 100 împ. germ. . . 61 50 | Londra 10 Livres sterlinge 125.75
Bursa de Bueuresel.
Cota oficială dela 15 Septemvre st. v
Cump.
Renta română (5°0).	91 Va
Renta rom. amort. (5°/o) * •	951/*
*	convert. (6°/0)	• .	898/4
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—
Credit	fonc. rural	(7%)	.	.	1048/4
*	„	»	(5°/0)	•	89Va
*	*	urban	(7°/0)	.	,	103Vi
>	(6%)	.	94-
»	*	»	(5%)	•	.	87-
, Banca naţională a României 500 Lei-----
I Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	* Naţională	-----
| Aură contra bilete de bancă . . 14.—
1 Bancnote auslriace contra aură. .	2.01
1887.
vând.
92 V. 958/4 90Vi 36-
105»/.
90Vi
1038/4
95—
87»/.
14.Vi
2.02
Cursulu pieţei Braşovu
din Octomvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	• •	Cump. 8.59	Vend,	8.62
Argint românesc . . .	• -	. » 8.50	»	8.55
Napoleon-d’orî ....	• •	. » 9.91		9.97
Lire turcescl		. .	. » 11.20	»	11.27
Imperiali			. * 10.28	»	10.27
Galbeni			. * 5 84	»	5.90
Scrisurile fonc. «Albina*	6%	. * 101.—	•	102.- -
n * r>	5°/o	. * 98.-	-	99.-
Ruble Rusesc! ....		. * 109.—	»	110.-
Discontulă . . .	»	7—10°/9 pe	ană.	
Publicatiune.
Subsemnaţii proprietari de omnibus în urma învoielei stabilite între dânşii aducă cu ondre la cunoscinţa m. o. publică, că cu începere dela 3 Octombre a. c. amă efectuată transportulă de persdne între Bra-şovă şi Satulungă în modulă următoră:
Plecarea din Satulung
în fiă * care (}i dela biserica romândscă de susă
Diminâţa:
ţfNinulu omnibus la 6 ore alti doilea „
„ treilea „

n
» 8 »
După prân^tl:
primulu obnibus la 1 oră alu doilea „	„ 2

Plecarea din Braşovu
în fiă-care 4i din strada ndgră dela hotelurile „Osmană paşa,“
şi la „doi porumbi“
Diminăţa:
primulu omnibus la 8 ore alu doilea „
11
»
După prăn<jltl:
primulu omnibus la 2 ore alu doilea alu treilea
»
»
»	*	»
»	®	91
Taxe de persdnă: Satulungă—Braşovu, locă internă 30 cr., locâ esternă 20 cr. Satulungă — Dârste sdu Braşovu — Derste: locă internă 20 cr., locă esternă 15 cr.
Recomandămă aedstă întreprindere a ndstră modificată după trebuinţele m. o. pasageri.
Cu înaltă stimă
Ioan Vereş Ştefan Daniil Gir o.
Petru Şanec, Samu	Cz.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită 4*arulu nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Ddcă se ivescă iregularităţi la primirea farului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încnnosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtu
depinde dela noi, să se delătureze.
1—3
ADMINIS Tll. MAZ. IR ANS “
! Pnblicatiinile „CANCELARIEI NEGR0TIU,“
•	j _____" _ _	_______- _	i 1
*
m
m
#
*
i
i
:
s
:
s
s
GHERLA — SZ.UJVAR.
AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristică şi enciclo-pedieă-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare In 1 şi 15 cji a lunei în numeri de câte lVa—2 Va cole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenirl de câlătoriă ş. a. — Mai departe tracleză cestiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practica; apoi petrece cu atenţiune viâţa socială a Românilorâ de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din pairiă şi străinătate; şi prin umoră dulce şi satiră alâsă nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indi-vi(Jiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregO e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plâtibili şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 21/4—31/* cole; şi publică articlii din sfera tu-turară sc.iinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarî. — Preţulă de abonamentă pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — Ici noi, plă-tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-mătdrele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. Preţulă 20 cr.
Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută" — de Paulina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codrenu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Oragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 Şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, le Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu cobzarulă. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
Petulantulă. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. ŞuluţO Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nic6ră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volurnă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 cOle. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Siudiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologia. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romanî, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu. Cartea I. II. III.
IV. cuprin^endă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la t6te patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii f6rte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scdlele popor, de T. Roşiu. Ed. 11. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-
parandialî), a învgţătonloră şi a altoră bărbaţî de scălă, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nâstră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scăleloră ndslre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă Directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei Ia noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru sed-lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este aprobată prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dalo 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi prcparan^L Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş* cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. I fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icone fru-m6se. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.: 100 esempl. 5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Nă&cătorei de D-ţ|eu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu mai multe iedne fromose Preţulă unui esemplară espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia 0. N. Isusu Christosă. Preţulă unui esemplară legată e 15 cr.



mâutuld intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre Tipografia ALEXI, Braşovti.