GAZETA TRANSILVAN E .
BEDACTII7NEA HI ADMISIRTRAŢirNEA t
BKAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
unfl anfl 12 Hor., po ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fiomânin şi străinătate:
Pe an ti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei Iun? 10 frânţi.
ANULU L.
se PRENUMERÂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE:
O seriă garmond fi cr. şi timbru de 30 cr. vt a. pentru fiecare publicare
SoritsrT nofranoata au as orlmeiafi. — Nanuaorlpte au ăo retrimită.
Ml 208
Mercuri, 23 Septemvre (5) Octomvre.
1867.
In memoria lui IACOBO wiuresianu.

Braşovu, 22 Septemvre 1887.
Cu privire la stăruinţele sale pentru introducerea generală a literiloră latine, titâ ce scrie Iacobă Mureşianu în memoriile sale:
„La scopulă de a introduce literile străbune latine în. tote lucrările vieţei nostre naţionale, am studiată de timpuriu modulă şi chipulă cum. s’ar puts adopta şi accepta din partea Întregei naţiuni române, În tote împrejurările, literele străbune latine ca o podobâ a scrierii nostre în generală şi a reîmproprietâririi ei, căc! ea servesce ca o splendtire la îmbrăcămintea cea mai principală şi cea mai sărbătortiscă a limbei n6stre naţionale daco-istio şi macedo române".
„Spre scopulă acesta şi pentru ca să ajun-gemă la generala Introducere a litereloră străbune în ttite unghiurile locuite de Români, în Orientulă Europei, amil propăşitu numai încetulu cu încetulu la îmbrăcarea „Gazetei Transilvaniei" şi a „F6iei pentru minte, inimă şi literatură" cu cămaşa sa propriă de 4iurna^ română, mai întâiu numai la titlu şi la titularea mai încolo a articuliloră din aceste foi publice, tipărite încă cil slove cirilice. Martore sunt ele însăle, că din ană în ană au devenită de aci îucolo totă mai bogate de litere străbune, pănă ce ajunse ordinea la coltine şi columne, la înzestrarea colum neloră întreg! ale „Gazetei" şi „F6iei", car! se întreceau a deveni îmbrăcate şi ele cu litere străbune, pănă când după anulă 1861 ajunserămă la resolvarea de sine decisivă a întregei naţiuni române de a-şl reaccepta pentru viitoră costu-mnlfi limbei sale daco-iatro-şi macedo-române. Şi adecă „Gazeta" şi „Ftiia" dela primulă numără diu anulă 1862 a lăpădată pentru totdtiuna literele cirilice, şi pănă când Românulă se va numi Română, nu se va lăpăda de toga sa romană (haina libertăţii la anticii Romani, la noi a<Ji 8ucmanulă). Adio cirile pentru eternitate! le escla-m&mă şi acum".
„Iu anii următori s’a primită toga romană a limbei ntistre şi în România, unde Domnulă pnncipateloru ntistre Alexandru Ioană I Cuza îmbrăca „Monitorulă oficială" cu literele latine. Aşa vS<Jurămă literele străbune primite de intriga naţiune română în ttite trebuinţele sale, după cum o şi vedemă astăzi cu t6tă bucuria şi odihna sufletului unui veterană cu inima jună, secerândă cele mai frumtise succese şi victorii în t6tâ (jiaristica şi literatura română; ma sunt prea convinsă că acestă succesă limbistică română ne-a câştigată vtitjă la poptirele culte ale Europei, fără îndoială la fraţii noştri din occi-dentulă Europei: Francesi, Spanioli, Italieni, Por-tugerl ttite simpatiele de confraţi şi de conna-ţionall români, şi ne rădică şi pe noi Românii din Orientă cătră nivelulu culturei său vieţei ro manodatine din occidentulă şi sudulă Europei, ca care amă trebui să facemă causă comună întru tăte şi mai vârtosă întru apărarea vieţii naţionale române."
„Aici trebue să înălţămă la ceră strigăte de „memoriă eternă!" nemuritoriloră noştri bărbaţi naţional! Micu (Klein), Maioră, Şincai dinctice, şi profesorului Georgiu Lazară dincolo de Carpaţi, cari se luptară toţi pentru reînvierea limbei române şi folosirea litereloră latine în scrierile loră şi în institutele românesc! mijlocite de dânşii; gloriă şi la toţi bărbaţii naţionali români, cari ne*au premersă cu simpatia şi cu recomandarea raacceptării litereloră latino-române, ca celu mai propriu costumă naţională română ală limbei
ntistre, între cari cu preferinţă numimă pe neuitatul ă Ioană JSliade Bădulescu dincolo şi pe ve-nerandulă Timoteu Gipariu dincăce de Carpaţi, ale căroră scrieri ne serviră ca isvoră de imita-ţiune şi îndemnă în timpulă de mai erl, celă e-tenisămă din adânculă ini mei şi cu esclamarea:
A vtistră e mărirea Şi gloria-i cu voi,
Eterni fiţi ca zidirea Unirii între noi:
In totă ce e cultură Sub ceriulă strămoşescfi,
Iu totă ce dă căldură Sub săre românescfi !!
*
* *
Nu putemă să terminămă mai bine acestă omagiu adusă umbrei lui Iacobă Mureşianu, de-eâtu împărtăşindă tuturoră Româniioru, ceea ce elă le lasă în însemnările sale memoriale ca ună testamentă, în care se cuprinde spiritulu întregei sale vieţi şi activităţi. Elă ne admoniază şi ne sfătuesce astfel ă:
„Causa comună naţională română să ne fiă o causă sântă pănă Ia mtirte, ea se fiă ferită ca lumina ochiului de orî-ce discordia, împărechiare, scisinne, de ori-ce dnş-măniă sen nră confesională, care n’are de a încape între Români sub nici ună pretecstfi ca mărfi de certă, căci cei cari sternescfi ură confesională, suntfi duşmanii românismului şi ’sti ori ce dihănii, numai Români adevăraţi nu!“	___________
In cursulfi (filelorfi de Sâmbătă pănă a<JI, Redactorul „Gazetei Transilvaniei* a mai primit următOrele telegrame şi scrisori de condolenţă:
Deşiu, 19 Semptemvre (1 Octomvre).
In veci pomenirea celui ce cu atâta abne-gaţiune s’a luptată pentru naţiunea sa. Spiritulă răposatului Iacobă Mureşianu să vieze între noi. Să-ţi fiă spre consolare condolenţă generală.
Mânu, Munteanu, Mihali, Ciuta, Mureşanu.
Budapesta, 19 Septemvre (1 Octomvre.)
Tocmai primescă „Gazeta". Cu inima mâhnită şi cu durere cetescfl trista scire despre trecerea la eternitate a iubitului vostru părinte şi amică ală nostru. Primiţi la perderea actistă gravă profunda mea condolenţă, precum şi a familiei mele din Braşovă. Să vă mângăe Atot-putintele.	Justinian Grama.
Câmpeni, 19 Septemvre (1 Octomvre).
Regretămă din inimă perderea unuia dintre cei mai distinşi publicişti şi apărători ai dreptu-riloră ntistre naţionale.
I. Poruţiu, Dr. Basiliu Preda, Andreica, Gesita Candrea, Nicolau Munteanfi, Nicolau Corcheşiu.
Năsăudfi, 19 Septemvre (1 Octomvre).
Condolenţă ntistră sinceră. Regretămă că nu putemă participa la astrucare.
Maximă Popii, Rafila Popă.
Năseudfi, 19 Septemvre (1 Octomvre.)
Primiţi condolenţă ntistră pentru nerepara-bila perdere a bunului părinte, literată şi edu-catoră ală neamului românescă.
Vicarulu Moisilă, loachimu Ciocană, profesorii Pletosă, Moţiocă, Dr. Tanco, Moisil, Alexi, Bariţiu, Dr. Mălaiu.
Năsăudfi, 19 Septemvre (1 Octomvre.)
La tristulă casă primiţi sentimentele de condolenţă.
Familia Pavelia, Vinfiiă, Tanco.
Bârladfi, 19 Septemvre (1 Octomvre.)
Ne asociămă şi noi la durerea perderei bunului părinte şi marelui bârbată română Iacobă Mureşianu.	Profesorii Popescu, Ghimbăşanu,
Belloescu, Onişoră, Haliţa, Catulă, Pană şi farmacistulfl Bistriţi an u.
Ploesci, 19 Septemvre (1 Octomvre.)
împărtăşi mă cu toţii durertisa perdere a părintelui vostru şi marelui Română.
Negoescu, Virgilfi Popescu, Rocneanu, Roma-nescu, Spirescu, Mardanu, Mariniană, căpitanfi Mihaescu, Ioană Sanoiescu, Alexa Seviescu, I. Goga, Pârvn, Tomoşoiu, Zaharia, Ovessa, Cost! Zaharia, Nache Zaharia.
Iaşi, 20 Septemvre (2 Octomvre).
Condolenţele mele pentru perderea bunului părinte şi neobositului luptătoră ală sfintei cause românesci.	Severă Mureşianu.
Braşovfi, 1 Octomvre.
Cu cordială participare am aflată scirea despre decedarea multă stimatului vostru tată şi a-micului meu de ani îndelungaţi. Numele său va continua a trăi pentru totdtiuna în istoria nu numai a patriei ntistre ânguste Transilvania, ci şi în cercuri mai largi. Elă a ajunsă înalta trtiptă a etăţii de 75 ani, pe care eu ca bătrână de 90 ani o întrecă cu 15 ani, şi totuşi din vechime a fostă privită ca ună norocă o m6rte mai tim-puriă, fiindă-că decedatulă lasă după elă celoră rămaşi în urmă’i ic6na puterei sale depline şi vi6ie, dtir puterea răposatului şi chipulă său continuă a trăi în fiulă său. Primtiscă espresiunea condolenţei mele şi ceilalţi rămaşi în vitiţă după răposatulă.	Dr. losifă de Greissing.
înmormântarea lai Iacobfi Mareşiann.
Sâmbătă după amâ(p o viuă mişcare se observă la piaţa Braşovului. Români şi neromâni, tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, toţi se grăbeau să dea ultima ontire bătrânului IacobQ Mureşianu, care a jertfită 50 de ani din viăţă pentru crescerea tinerimei, cultura poporului şi fericirea naţiunei sale.
Suntfi orele 2 şi s/4. Tristulă sunetă al fi clopotelor vestesce începerea ceremonialului de înmormântare. In piaţă s’adună totfi mai mu'.tfi publică, sute de indivu}! îşi îndrâptă paşii spre casa îmbrăcată în negru a răposatului. Locuinţa, curtea, coridtirele erau îndesuite de timenî. Grosulă mulţimei, ne mai putândfi încăpâ în curte, ocupă ună însemnalfi terenfi ală pieţei din spre ptirtă. Fiăcare ar fi doriţii să mai vedă odată rămăşiţele pământesc! ale bărbatului virtuoşii, ale tovarăşului de luptă, ale părintelui credincioşii şi educatorului a două gene-raţiunî; care s’a jertfită pentru toţi şi a trăită pentru fericirea tuturora.
+
Vestea morţii lui străbâtândii ca fulgerulâ în t6te părţile locuite de Români, împărţitorii de telegrame so-sescă unulă după altulfi aducândfi espresiele de condo-lenţă ale fiilorCk recunoscători de dincticej şi dincolo de Carpaţi. Numertise cortine de flori sosite din diferite părţi ale Ardeiului împodobeau sicriulâ veteranului luptătorii.
0 coronă din rose şi viorele cu pantlicî albe de mătase ptirtă inscripţiunea: Prâ meritatului fundatorii — Reuniunea femeilorfi române din Braşovfi 19 Sept, 1887.
Pe altă cortină de rose şi imortele cu pantlicî albe se află inscripţiunea: Lui Iacobfi Mureşianu — Associa-|iunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului românO, 18 (30) Sept. 1887.
0 coronă din iasomiă şi rose cu pantlicî, una ne-grâ şi alta albă, pe cari era scrisfi: Multă meritatului Iacobfi Mureşianu — Corpulfi profesoralii dela şctilele medie din Braşovfi.
0 cortină de lauri în mijlocă cu unfl coşuleţfl de
Nr. 208.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
boboci de rose plinii cu „nu mă uita* avândă pantlicî albastre, p6rtă inscripţia: Neobositului luptătorii naţional Iacobă Mureşianu — Inteligenţa română din Blaşiu.
O frum6să coronă de lauri, în mijlocii cu o cruce aurită şerpuită cu „nu mă uita* şi cu pantlicî albastre are inscripţiunea: Comandantelui Mureşianu — Oşteanulă Negruţiu.
O cor6nă de lauri cu camelii şi cu pantlicî albe din partea tipografiei «Aurora* are următârea dedicaţiă: Sârelui — Aurora.
O corânft din pausele şi viorele cu pantlicî albe şi cu inscripţiunea: Meritatului membru Iacobă Mâreşianu — Asociaţiunea meseriaşilor0 românî.
O corână din rose şi flori de câmpii şi pantlicî albe: Neuitatului nostru amică — Familia Grama.
O coronă de rose cu pantlicî albe din partea familiei Bârseanu.
O bogată corână de laurî cu bobocî de rose şi imortele avândă pantlicî albe şi inscripţiunea: Dormi în pace, că ai creată o generaţiă, care asigură viitorulă na-ţiunei tale! — George B. Popă, Luna lui Răpciune 1887.
Cea mai mare era corână oferită de fiii, nepoţii şi ginerii răposatului, din flori naturale cu trei pantlicî late de atlasă, cari împreună formau culorile roşu-galbenă-vânătă.
Frum6sele cununi, ce înconjurau cosciugulă, cu în-scripţiunile loră semnificative şi pline de sentimente, a-ceste mici dăr frumâse tributuri de recunoscinţă faţă cu meritele repausatului, răpescă ochii privitorului câteva momente, pentru ca apoi în momentele urmâtOre să se îndrepte pe faţa veselă a mortului, şi de aci pe bustulă lui turnată în ghipsă şi aşe4ată simetrică la căpătâiulă sicriului între flori exotixe şi încununată cu cununa de lauri cu pantlicî tricolore, ce i s’a dată de fiii săi la jubileulă de 70 de anî. Compositorulă nimeritului bustă e însuşi fiiulă răposatului, Traiană, studentă academică de sculptură; elă a eternisată pe tatălă său prin acestă bustă în mărime naturală, aşa precum era în ultimii ani ai etăţii sale: faţa blândă, ochii ageri, fruntea lată şi deschisă, puţină plecată înainte, barba proporţionatâ, plină şi stufâsă, pe care timpulă şi munca i o înălbise aprâpe cu desăvârşire.
*
La 6rele 3 p. m se începă funcţiunile astrucărei după ritulă orientală. Eruditulă şi s'mpaticulă domnă canonică Ioană M. Moldovană servesce ca preotă pontificantă, asistată de d-lă profesoră de teologiâ dr. Augustină Bunea şi ded-nii preoţi gr. cat. Tomasă şi Pandrea din Tohanulă vechiu. După săvîrşirea pomelnicului sicriulă se ridică din casă.
Cortegiulă se pune in mişcare spre cimiteriulă română din Grâveră. In frunte mergă studenţii românî dela scâlele gimnasiale şi comerciale, urmaţi de corpulă profesorală română; după ei vină sudenţii dela scâlele romano-catolice, urmaţi asemenea de corpulă loră profesorală. Urmâză preoţii fungenţî, doi câte doi, îmbrăcaţi uniformă în sfite negre de catifea şi urmaţi de cântăreţi şi de deputaţiunea poporeniloră din Tohanulă vechiu, condusă de proprietarulă Nicolau Popă. Urmâză carulă funebru cu âmen'i serviciului pompeloră funebre. De-o parte şi de alta a carului mergă câte şâse notabili români, amici ai răposatului.
După cară mergă membrii familiei decedatului, ur-mâză apoi personalulă redacţiunei „Gazetei Transilvaniei*. Venea apoi delegatulă Associaţiunei d. Partenie Cosma cu d. Valeriu Bologa din Sibiiu, culegătorii tipografi ai „Gazetei*, preoţii gr. orientali din locă şi din împrejurime in corpore, funcţionari ai comunei cu d. primară de
FOILETONU.
APĂRAREA TRANSILVANIEI
contra
ROMÂNIEI ALIATĂ CU RUSIA.
(Urmare.)
Ad. 1. Acâstă liniă de operaţiune compusă din eo-municaţiunile ce ducă prin treoătârele: Rotunda, Rodna şi BGrgZu trebue mai întâia să fiă ocupată din partea trupeloră române din Bucovina, pentru-ca să acopere flanculă dreptă şi spatele posiţiunei Carpaţiloru,
Ad. 2. Printre comunicaţiile ce aparţină acestei linii de operaţiune, numai şoseaua Oituzului este mai sigură, adecă, practicabilă pentru mai multă timpă şi pentru corpuri mari de trupe cu trenurile loră ; acâstă şosea se unesce şi ea la Braşovu cu comunicaţiunile grupei a 3 a. Dintre celelalte eomunicaţiunl ce aparţină aces ei grupe (a 2-a), numai şoseaua Ghimeşului ce duce la Ciuc-Se-reda se pâte numi bună, pe când celelalte suntă forte anevoiâse.
Tâte aceste drumuri, după ce pătrundă valulă mun-ţiloră de frontariă, altfelă destulă de lată, şi după ce traversâză basinulă Sânt-Georgiului şi a Ctucului trebue să mai străbată ună ală duoilea vală de munţi compusă din munţii Gurghiului, Harghitei şi Bărutului ună ţinută,
Brennerberg, funcţionari ai comitatului cu d. vice-comite de Roii, membrii ai consiliului orăşenescă şi comitatensă, apoi advocaţi, medici, comercianţi şi alţi fruntaşi români şi neromânî, protopresbiterulă evangelică săsesoă d. Obert cu directorulă gimnasiului evangelică şi cu mulţi profesori ai acestui gimnasiu, asemenea d. abate romano catolică cu alţi fruntaşi ai bisericei sate, funcţionarii dela poştă; urmâză apoi ofiţeri ai garnisânei în frunte cu d colonelă-comandantft de brigadă Pokay; după aceea veneau meseriaşii românî in corpore, în fine ună lungă şiră de dame în frunte cu membrele „Reuniunei femei-loră române*, ală căreia fundatoră a fostă Iacobă Mureşianu.
Pe când fruntea cortegiului traversândă piaţa ajunge în capătulă stradei Scheiloră partea din urmă a lungului cortegiu se aflau încă în strada teatrului. Era impună-torO acestă mare şi frumosă cortegiu şi pănă la fine ar fi decursă în cea mai esemplară ordine, dâcă Înainte de intrarea în cimiteriu n’ar fi căzută o plâiă repede şi vehementă, care pe cei mai mulţi îi sili să părăsâscă ren durile pentru a se adăposti câteva minute, ca mai târziu să se întelnâscă toţi în capela română din cimiteriu, unde se oficia prohodulă de amintiţii preoţi.
In acâstă capelă s’au vărsată atâtea lacrime, s’au prohodită aţâţa bărbaţi meritaţi, în acâstă capelă se află pe păreţi încă cununele sânte de pe sicriulă încoronatului poetă Andreiu Mureşianu, împresurate de alte şi alte sute de cununi. Oricâtă de îndesuită era micuţa capelă de mulţimea publicului, tăcerea fu destulă de mare, atenţiunea au(|itoriloră destulă de încordată pentru ca publi-culă să pâtă înţelege din vorbă în vorbă cuvintele alese şi pline de pietate ale talentatului oratorO Dr. Bunea.
In decursulă serviciului funebru escelentulă coră de dame şi bărbaţi condusă de vrednlculă profesoră de rau-sică dela gimnasiulă de aici d PopovicI prin duiosele sale cântări a storsă multe lacrime.
Dâcă marele Andreiu Mureşianu, ală căruia mor mentă zace numai câţiva paşi departe de acâstă capelă, ară fi aurită cu câtă armoniă se ofiHeză prohodulă iubitului său consângeană cum cântăreţii români gr. or. din coră şf din strană răspundă preoţiloră românî gr. cat. din altară, cum toţi împreună se unescă în deplângerea morţii fiiului unei biserici, der părintele tuturoră: pâte amăgită de presupusa realitate a frumosei uniri frăţesc! cântată de elă cu atâta putere în cunoscutulă său -Răsunată*, s’ar fi ridicată din mormânt ă ca să-şi stâmpere sufletulă sâu însetată de dorulă acestei concordii frăţescl.
încă ună „în veci amintirea lui* şi coştiugulă por nesce spre grâpă. Aici urcându-se pe treptele mormântului coredactorulă „Gazetei* d-lă Ştefană Bobancu ros-tesce plină de emoţiune şi cu voce tare şi pătrunejătâre următârele cuvinte de ultimă rămasă bună :
Ne-ai părăsită şi tu nepreţuitule bătrână! Te-ai grăbită să te întâlnescl cu aceia din vigurâsă, activa şi generâsa ta generaţiuue, cari ţi-au apucată înainte. Ne-ai părăsită, dâr cu consciinţa împăcată şi cn sufletulă liniştită, că ţî-ai făcută datoria, ca tată şi ca Română, şi ţi ai văzută împlinite multe din măreţele tale visuri.
Pe noi în<â, cari avemă să continuămă greaua lucrare culturală şi naţională românâscă, pe care tu ai a-dus'o la atâta gloriă, ne laşi cu inima sfâşiată de durere, în mijloeulâ drumului pe care ne-ai pornită; căii tu ne-ai fostă prin încuragearea şi prin sfaturile tale părintesc! şi românescl o călăuză nepreţuită ce nu o pu-temă înlocui; ne voră călăuzi însă faptele şi sentimentele tale românescl, de cari dau mărturiă două gene-raţiunl.
pe câtă de sterilă, pe atâtă de dificilă din causa lipsei de cantonamentă şi bivuacuri pentru corpuri mai mari de trupe.
D’abia după învingerea tuturoră greutăţiloră acestora, potâ pătrunde colonele române în inima Transilvaniei, adecă în văile mănose ale Mureşului şi a ambeloră Ternave, mică şi mare Pe lângă aceste greutăţi ce le întâmpină aci o invasiune română, mai trebue să amin-timă şi inconvenientulă, că întregulă frontă de Estu ală Transilvaniei, nu este străbătută de nici o cale ferată, încâtă reîntărirele şi aprovisionările române devină cu totulă dificile, şi, cum vomă vedâ mai târ4iu, chiar periclitate.
In fine mai adaugemă, că aceste linii de comunicaţii mai suntă şi excentrice în raportă de centrulă (inima) României. — Cu tâte acestea nu putemă nega faptulă, că dâcă agresorulă română cu tâte greutăţile indicate, va reuşi să înfrângă frontulă de Estu cu forţe numerâse şi într’ună momentă, când trupele nâstre ară fi retrase sâu ocupate în partea de Sudii a Transilvaniei, atunci spatele sâu liniile de operaţiune nl-ară fi tare ameninţate; âr în casulă unei ne isbânde, amil putâ fi chiară espuşl a suferi o catastrofă.
Aci trebue [însă să nu scăpămă din vedere o împrejurare, pe care Austria ar putâ-o esploata cu succes, în scopulă unei apărări eficace a frontului de Estu, şi
Durerea nâstră cresce la cugetulă, că pentru acestă scumpă şi preţiosă moştenire nu-ţl putemă aduce tribu-tulă de recunoscinţă precum inima nâstră ar voi. Abia acum când răsfoimă cartea mariloră tale fapte pentru neamulă românescă, vedemă câtă de slabi şî mici sun-temă în faţa ta!
Vomă spune însă tuturora ce bună şi nobilă părinte ai fostă, iu care ţî-ai crescută copii, nu pentru propria ta mângâiere, ci pentru idealuri ma înalte!
Vomă spune tuturora ce mare Română ai fostă, tu care ţî-ai preţuită limba şi neamulă românescă mat multă decâtă viâţa sa!
Ce altă tribută de recunoscinţă îţi putemă noi a-duce decâtă asigurarea, că steagulă ce Tai desfăşurată acum 50 de ani şi pe care ni Tai încredinţată nouă, nu îiă vomă părăsi decâtă odată cu viâţa nâstră!
Primesce, neuitatule părinte şi mare Română, acest tribută de recunoscinţă, singurulă ce ţi-lă putemă aduce, împreună cu lacrimile ce le vârsămă pe mormântulă tău!
Pe feţele tuturoră curgeau lacrimii, se vedea că Jacobă Mureşianu se bucura de iubirea tuturoră. Intre suspine durerâse sicriulă dispăru în taina mormântului.
SOIRILE PILEI.
Miniştrii unguresc! de interne şi justiţiă au ordonată pentru teritoriulă comitatului Neogradă pe durata de trei1 luni aplicarea dreptului statară contra incendiat orilor â.
—x—
Ministrulă honve4imei a ordonată, ca să fiă convocaţi la eseri iţii de arme pe 4iua de 1 Octomvre şi re-serviştii de întregire.
Sub titlulă -Bureţi de tâmnă* scrie *Fâia Die-cesană* dela 20 Septemvre: „In Budapesta are să apară, dâcă cumva procuroruîă nu-i va stinge lumina vieţei, ună nou c^iarG maghiară politică întitulată: „Uj eg es uj fold* (ceră şi pământă nou). In numărulă primă de probă după 4^a aceluia, carele a fostă spân4uratfl intr’o Luni: săptămâna se începe bine, acestă 4>af0 pu-blică ună autografă prâ înaltă fictivă dd-to Budapesta 15 Sept. a. c. contrasemnată de minislru-pre-şedinţe Tisza, în care se demândă acestuia, să sărbăto* reze aniversarea de 40 de ani a anului 1848 şi împlinirea de 1000 dela fundarea regatului Ungariei în anulă 1888. Spre acestă scopă are să se restitue întrâgă-în-treguţâ constituţia din anulă 1848. Regele Ungariei s8 resideze numai în Ungaria şi să introducă limba maghiară in stată, biserică scâlă şi ramiliă, părăsindă odată pocită maximă a primului rege Ştefană: împărăţia numai cu o limbă este slabă. Armatei să se dea generali, oficerî şi stegurl unguresc!. Presa să aibă deplină libertate. In Budapesta să se ridice ună monumentO colosală cu inscripţiunea: Talpra Magyar! — şi alte şozenii. — Ce se 4*cemh noi la tâte acestea? Sătulă arde şi baba să pâptănă.*
—x—
ColeetorulQ de dare din Râşnovă (Rosenau), spune ,Herm. Ztg.“, e trasă în cercetare penală pentru delapidare de bani adunat! din contrikuţiunî, Se 4*ce c& deja s’aru fl descoperită falsificări în regi itrulă de dare şi în jurnale.
—x—
Societatea de lectură „Virtus Romana Redi-vi va* a junimei studiâse dela gimnasiulă superioră rom. greco-cath. din Nâsăudă, începându-şl activitatea pre a-
anume, ţinuturile: Sân-Georgiului Giucului şi a Ini-Scauneloru (Haroraszek) precum şi a desfiinţatului dig-trictă Oderheiu (Udvarhely) şi chiară o parte din dis-trictulă Mureşului suntă locuite de Secui, adecă, de o sectă de sămînţă maghiară, cari pe lângă alte calităţi lăudabile, mai posedă bărbăţiă, însufleţire belică şi o iubire aixjătore pentru patria loră natală, atâtă de îneftn-tătâre prin frumseţa ei naturală.
Prin urmare, decâ s’ar da Secuiloru o organisaţiă militară analogă cu a Glâtelor-u (Landsfurm) din TiroU credemă că apărarea frontului de Estu ală Transilvania în contra unui atacă secundară din partea Românilor«, s’ară pută prea bine încredinţa Secuiloru celă puţind pentru ună timpă âre-care; 4'cemh acesta, basâudu-ne pe suposiţia anteriâră, că Românii, atacândă cu grosulă loră frontulă de Sudu ală Transilvaniei, (casulă celă mai probabilă, după cum vomă dovedi mai târziu) ard comite greşela, se detaşeze din capulă locului forţe secundare pentru ataculă frontului de Estu. — Gu modulă acesta trupele austriace ară găsi ocasiunea favorabilă să intre unite în acţiune şi cu forţe numerâse chiar dela începutulâ ostilităţiloră, pe când altfelă, n’ar putâ participa la luptă, decâtă mai târ4iu, adecă treptată şi cu forţe mai puţină numerâse. — Pe de altă parte, grosulă trupeloră române, pătrunsă în transilvania, nu va putâ continua înaintarea sa dela Braşovă spre interio-
Nr. 208
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
nulii scolastica 1887/8, s’a constituim la 20 Septemvre sub conducerea d-nului profesorii Dr. Constantina MoisilO in modula următoră: Preşed'nte: Aureliu Olteanu stud. in cl. VIU gimn.; Vicepreşedinte: Octavin Popescu stud. in cl. VII gimn., Notara: Iosifu Sângeorzană stud. în cl. VIII gimn., Bibliotecara: Dănilă Mălaiu stud. în cl. VIII gimn., Cassariu: Aureliu Motocii stud. în cl VII gimn., ControlorQ: Alexandru Măiereanu stud. în cl. VII gimn., Redaetora ala f6iei ,Musa Someşană* Iacobu Făgără-fanu stud. în cl. VIII gimn. Nâsăudă, la 30 Septemvre 1887, Biuroula.
—x—
Se înmulţescă cumplita hoţii în Ungaria, şi mai aleşi) în Ungaria de NordQ. SosescQ mereu scirl despre spargeri, jafuri şi omoruri. Ce facQ insă gendarmii d-lui Tisza? Umblă după soboli!
—x—
Cununiă. — Silvestru Moldovană, comptabila şi secretara Ia banca „Arieşana44 din Turda, şi Margareta CigăreanB, căsătoriţi. Turda, în Septemvre 1887. — Adresăma tinerei părechl cele mai căldur6se felicitări.
—x—
f Teodora Pap, proprietara mare în comuna K6kes în diecesa Aradului, a repausata in Domnula Joi In 17/29 Sept. a. c. în Lugoşă. Precum e informată „F6ia Diecesană44, pe lângă mai multe legate făcute ru-deniilorO şi pentru scopuri filantropice, cea mai mare parte a frum6sei lui averi a test <t’o pentru o fundaţiune de stipendii pentru studenţi români gr. or., concredândă administraţia acestei fundaţiunl Episcopii Aradului. — Fiă-i ţărîna uşoră, memoria eternă, şi generOsa lui faptă s£ afle imitare!
Archiducele Albrecht în România.
„Miinch. Allg. Ztg.44, vorbinda de visita, ce archidncele Albrecht a făcută regelui României la Sinaia, 4*ce c& Archiducele a fostă anume alesă ca să salute pe regele Carola, dedrece în familia Habsburgiloru elu este acela, care apre ţiazâ mai multa prietenia, Rusiei. Astfelu fiinda visita lui în Sinaia nu putea atinge susceptibilitatea guvernului din Petersburgu.
La acestea mai adauge „Miinch. Allg. Ztg.44, că visita acâsta e o nouă, dovadă de „bunele raporturi ce esistă între casa de Habsburga şi Ho-henaollernulă română.
România şi taritulti autonom Ci.
Cetima în „Voinţa Naţională44:
Amă arătată înlr’ună articulă trecuta câta de puţină cunoscinţă are „Neue Freie Presse44 despre afacerile n6stre economice şi cât de puţina îşi dă sâma de ideile şi de tendinţele n6stre în materiă de comerţă şi de industria.
Dâr să întrăma în amănunte. Gazeta vienezâ susţine, că prin aplicarea tarifului autonoma noi amă suferită o îndoită pierdere: mai înlâiu a pierduta statulă prin împuţinarea veniturilorO sale vamale şi apoi au per-dutfl particularii, fiindcă diferitele obiecte importate s’ar fi scumpită.
Îndoită er6re.
Departe ca statulă să piardă ceva, din contră elă n’a făcută decâtă să câştige. Veniturile vămilora pentru primele şăse luni ale anului 1887 au fosta cu multa mai mari faţă cu cele şăse dintâiu luni din 1886.
Dela aplicarea tarifului autonoma înc6ce fabricele
nâstre au mersa necontenita prosperânda. Faptula că d. Alcaz a fosta nevoita să importe uneori din Austro-Uugaria cantităţi însemnate de postavă nu constitue de câta o escepţiune. Nu e mai puţină aievăratQ că fabrica d-sale produce în fiecare ană căţimî mari de pos-tavă, cari facă să rămână in ţâră sutimi de mii de lei. Nu trebue să uitămă apoi că s’au înfiinţata încă câteva fabrici de postava, cari mergă fârte bine şi că altele încă sunta pe cale d’a se întemeia. T6te aceste fabrici producă una postava solida şi fdrte căutată. Peste câţiva ani, mai multă ca sigură, vomă isbuti să producema la noi cea mai mare parte din postavuia (afară de calitate cu totula superi6ră) de care avema trebuinţă.
TotQ astfela şi cu multe alte articole, pe cari în parte am începută a le fabrica în ţâră şi pe cari din ana în ana le voma produce în căţimî mai mari.
Naturala că la începută voma trebui să facema 6re-care sacrificii, dâr sciută este că fără sacrificii nu se face nimica în lumea aeâsta. In ce ara consta patriotismul şi înţelepciunea, dacă omenii nu ară sci să-şi impună sacrificii momentane în vederea unoră folâse mai târlii ?
Se p6te să ne fi înşelata asupra viitorului unora fabrici; şi în acâstă privinţă esperienţa dobândită cons-titue unD capitala de care voma sci să ne servima pentru întreprinderile viitâre.
Decă importuia nostru de fabricate a scăzută şi va scădâ negreşita pe tiă-care ană, cu câtă vomă avea mai multe fabrici, nu se pdte 4>ce tottt atâta şi despre es-portulă nostru. Cela puţina esportula nu a scăzuta în raporta cu scăderea importului. Mai lesne putema găsi noi debuşeurl pentru productele agriculturei ndstre, de câta pâte găsi Austro-Ungaria pentru fabricatele ei.
O dovadă că afacerile nâstre comerciale nu s’au împuţinată o avema în chiar bilanţulă Băncei naţionale, pe care îlă înterpretăză în felulă ei „Neue Freie Presse". Astfelă portofoliulă Băncei, care la 6 Septemvre 1886 era de 21,075,811, e pentru data de 5 Septemvre 1887 de 22, 337.261 Iei, adecă cu 1,250,000 mai urcată ca anula trecută. Portofoliulă represintă afacerile comerciale. Scăderea în primulă semestru pe cari o observă „Neue Freie Presse" în veniturile băncei provine numai din afaceri estraordinare ale acestui stabiiimentă de credită, cari nu au nimica a face cu esportula său cu im-porlulă.
Pentru esportula nostru am găsită deja debuşeurl însemnate în Italia şi in alte ţări.
După cum se vede, situaţia nostră economică e cu totula altfelă de cum o privesce „Neue Freie Presse.*
Ultime sciri.
Roma, 21 Septemvre. — „La Riforma44 vorbinda de întrevederea d-lui Crispi cu prinţula de Bismarck, împărtăşesce părerea <Jiarel°ră, că d. Crispi, lucrândfl pentru buna stara a patriei pe basa dreptului ginţiloru şi a tractateloru, va asigura pacea şi nu va pregăti răsboiu.
DIVERSE.
Cause mici, efecte mari. — Atâta s’a mai vorbita şi s’a mai desbătuta prin t6tc foile politice şi de toţi diplomaţii lumii, că ce evenimenta însemnata şi decicfâtoră în politica europănâ va fi întrevederea împăratului Vil-helm cu Ţarula la Stettin. Acuma vina cercurile politice germane, cari trăescă în nedeslipită apropiere de îm-
peratulă Vilhelm şi spună, că tâtâ genesa acelora corn-binaţiunl felurite — a fostă numai o întâmplare ridicolă. Precum se intâmplă mai totdâuna la atarl mişcări politice, causa stă numai şi numai în — proslia unui ser-vitoră. Audi colo, ună servitoră să îmbete o lume în-trâgă 1 Căci adică, când a plecată Ţarula din Petersburg la Copenhaga, servitorulă a primită mai multe lucruri spre a le pacheta şi între altele chiar şi o uniformă pru-siană. E datina anume, că monarchii când călătoresc!) prin alte ţări se cam îngrijescă pentru tâte eventualităţile şi iau diferite uniforme, ca să le aibă mereu gata, când din întâmplare ar avea trebuinţă de ele. Servitorulă Ţarului însă, prostuţă de firea lui, de geaba îşi totă bătea capulă, că ce caută uniforma prusiană în garderoba u-nui Ţară ? Şi după multă bătae de capă, elă totuşi după priceperea lui a găsită causa causeloră şi a începută a face svonă. Acum bietulă servitoră îşi plânge păcatele prin Siberia, se pocăiesce şi vede, că nu e prea cu sfată a vorbi multă despre garderoba unui Ţară, care călăto-resce, Servitorulă e trimisă pe 5 ani în Siberia pentru că elă a fostă scornitorulă acelei veşti, că Ţarulă şi îm-păratulă Vilhelm au să se întâlnâscă la Stettin.
Necrologu. — Dumitru, Simeonu, Anastasia, Teodorii, Vasilia fi Toma Bocoşiu ca fraţi, şi rămăşiţele lui Pavelă Bocoşiu ca nepoţi de frate în numele loră şi a consângeniloră mai de aprâpe şi mai depărtaţi, a cunos-cuţiloră şi numeroşiloră amici, cu inima frântă de adâncă durere aducă la cunoscinţă, cumcă prea iubitulă loră frate, unchiu, consângână şi sinceră amică IoanA Bocoşiu,
medică cercuală ală M.-Ludoşului, atacată de apoplexiă şl a terminată viâţa sa de utilitate publică în 26 ale curentei 12 âre din nâpte în ală 42 ană ală vieţei sale.
Rămăşiţele pământesc! ale repausatului în Domnulă s’au binecuvântată la locuinţa sa în 29 ale curentei 3 Ore p. m. după ritulă gr. catolică, şi s’au depusă spre repausă in Cimiteriulă din locă.
M.-Ludoşiu, 27 Septemvre 1887.
Fiă-i ţerîna uşoră şi memoria neuitată!
Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieiu ă 5 cr. se potu cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI. *
Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe ună nou abonamente pe triluniulă Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Anstro-Unraria:
Pentrn România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl. „ şâse ,,	6 ,,
,, unu anu 12 „
pe trei luni 10 franoi „ şâse „ 20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primiţii (Jiarillti.
Domnii cari se voră abona din nou s£ binevodscâ
a scrie adresa lămurită şi a arâta şi posta ultimă.
Editoră şi redactoră responsabilă: Dr. Aurel Muresianu.
rula Transilvaniei fără a’şl asigura flanculă dreptă, spatele şi mai alesă linia principală de comunicaţiă Bucuresci-Braşovâ, lăsând în urmă şi forţe însemnate contra Glâtelor Slcuesci, faptă, care ar slăbi în modă simţitoră grosulă oştirei române.
Ad. 3) Printre comunicaţiunele, cari aparţină acestei grupe, este şoseaua excelentă dela Predeală (pasulă Timişului), care însoţită fiindă şi de o cale ferată, asigură armatei de invasiune, reîntăririle de totă felulă, înlesnindă transportulă şi complectarea grabnică a materialului de asediu. Aprâpe de acâstă şosea, mai există şi drumulă bine întreţinuta din trecătârea dela Rucără-Brană. Acâstă liniă (a 3-a) de operaţiă mai are şi alte avantage, precum :
a)	Valulă munţiloră de fruntariă este aci forte îngustă;
b)	După trecerea lui, armata de invasiune ajunge îndată în Ura Bârsei, ţinutulă (Braşovului) celă mai cultivată ală Transilvaniei.
c)	Prin înaintarea pe acâstă liniă de operaţiune, capitala Bucuresci precum şi centrulă României este mai bine asigurată, deşi acest ă considerentă perde aci din valăre’i, deârece ofensiva Austriacă în ţâra inamică nu intră in vederele nâstre.
Ca desavantagiu ală acestei linii de operaţiune, se p6te aminti faptulă, că după ce ea duce fără greutăţi şi
în direcţia cea mai scurtă spre centrulă Iransilvaniei, probabilă că va da peste frontulă (grosulă) principală ală forţeloră austriace.
Ad. 4) Drumurile restrînse, forte depărtate între dânsele şi în generală puţină practicabile ale acestei linii de operaţiune şi în fine lipsa unei căi ferate, nu ne în-dâmnâ a crede, că grosulă armatei române ’şi-ar putea alege acâstă grupă de comunicaţii ca liniă de operaţiune.
însăşi comunicaţiunea ce duce prin Turnulu roşu la Sibiiu este fârte rea în partea României.
Prin construirea unui drumă de feră dela Pitesct prin Râmnică la Sibiiu şi prin o reparaţiă corăspuncjă-tore a comunicaţiuniloră ce străbată Carpaţii, acâstă liniă de operaţiune ar putea câştiga multă valâre pentru România.
Cu tâte acestea, chiar în starea actuală a cornuni-caţiuniloră din acâstă grupă, linia de operaţiune asupra Sibiiului oferă Româniloră posibilitatea de a ne tăia legăturile cu Ungaria, a ne întrerupe unica cale ferată, ce duce în acea direcţiă, în fine a ne pune pe griji de retragerea nostră, în consecinţă, silindu-ne a ne râspândi forţele, a ne distrage atenţiunea, etc. protegiândă în modulă acesta ataculă principală ală grosului loră.
Din cele cjlise resultă dâr, că acâstă direcţiune de atacă (linia de operaţiune asupra Sibiiului) a Români
loră, ne pâte fi forte primejdiâsă chiar în casulă când Românii ară întrebuinţa-o în sensă secundară.
Resumândă pe scurtă cele 4>se până aci asupra a-vantageloră şi desavantageloră fie-cărei din aceste linii de operaţiune, putemă veni la conclusiunea urmâtâre:
A 3-a liniă de operaţiune (Predeală) este cea mai sigură pentru Români, de aceea credemă că armata loră voră întrebuinţa-o pentru ataculă principală.
A 4-a liniă de operaţiune, deşi nu se recomandă pentru ataculă principală din căuşele expuse, totuşi ca liniă secundară promite resultate însemnate, încâtă se p6te admite că Românii — fâcândă ataculă principală asupra Braşovului — voră întrebuinţa acâită liniă (lurnulă roşu-Sibiiu) pentru ună atacă secundară mai cu sâmă în scopulă a ne sili să ne răspândirea forţele. — Acâstă o pâte face armata română cu atâtă mai uşoră cu câtă ea dispune de o superioritate numerică considerabilă în raportă de noi. — Orice colonâ de atacă secundară a Românilor pâte echivala în efectiv cu totatul tuturor trupe-loră nâstre disponibile. Este dâr probabilă sâu celă puţină posibilă, că pe acâstă liniă de operaţiune (Sibiiulă), va acţiona corpulă l-iu de armată română ce'şl are reşedinţa în Craiova.
(Va urma).
Nr. 208.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Gursulu l& bursa de VUn&
din 30 Septemvre st. n. 1887.
Rentft de aură 5°/0 ... 99 86 Rentă de hârtiă 5°/0	. . 86.85
tmprumutulă căiloră ferate
ungare................149 50
Amortisarea datoriei căi* lord ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98 30 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-lqră ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 14.25 Bonuri rurale ungare . . 104.30 Bonuri cu cl. de sortare 104.10 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti..................104.50
Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 30
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............100. -
Imprumutulă cu premiu
ung....................123.20
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 8110 Renta de arg. austr. . .	82 36
Renta de aurâ austr. . . 112 35 Losurile din 1860	. . . 135.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ............... 880 —
Act, băncel de credită ung. 289.70 Act. băncel de credită austr.282.90 Argintulă —. — GalbinI împărătesei	..... 5.94
Napoleon-d’orI	.... 9.94
Mărci 100 împ. germ. . . 61 50 Londra 10 Livres ster linge 125 75
Cursulu pieţei Braşovo
din 3 Octomvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Gump 8.64 Vend
Argint românesc...................»
Napoleon-d’or! ........	»
Lire turcesc!............... .	*
Imperial! .........	*
Galben!...........................*
Scrisurile fonc. * Albina» 6% .	»
n	*	n 5°/q . d
Ruble Rusesc!.....................»
Oiscontulft . . .
8.62
8.55	»	8.60
994	*	9.98
11.25	»	1130
.	10.24	»	10.27
*	5 86	»	5.90
»	101.—	»	102.-
„	98.—	-	99.—
»	110.—	»	111.—
7—10°/9 pe and,
p
'5S
S
e«
<J>
V
^ 3
ca
ţ .ais
3aa*9 © ~
S 'S *-s * 8
. 3 _
3 —7
© ’C i o,
« a. o c
H3 £/3 q) O
c R.5
rt “5 o " ...
P J; J 3 ^
i* §.s
55 b> ^ ^ ce** 7 .3
b fc-
„E
3 lH
« o la _ -
« o .£'"° g*
■e-s J d wfl
z i*sn
W	L 3 a
■S | . f o °
<! 1*pa.s.s
loranonn:
#
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu.
Unu comis
de mărfuri mixte bine dedată se caută la Di-mitrie Romanii în Selişte. Se preferă ună Română în totă casulă însă e limba română şi germană recerută.

J-» •
(Avisu d-loru abonaţii
Rugămu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulil mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primită <Ş.îarulti nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămuriţi! şi să arate şi posta ultimă.
D6că se ivescu iregularităţi la primirea tarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtu depinde dela noi, să se delătureze.	ADMINISTR. „GAZ. IR ANS*
TrenulO
TrenulO
TrenulO
TrenulO
TrenulO
TrenulO
TrenulO
TrenulO
a) Dela
*) , o) „ d) d *) *
a)	Dela
b)	r,
c)	Din
d)	„
e)	y,
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovft la Peşta:
de pers6ne Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixto Nr. 315: 4 6re 01 minutâ dimin6ţa.
2. Dela Bras ovă. la Buouresoi:
accelerate Nr. 302: 5 ore 37 minute diminua. mixtO Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjl.
II. Sosirea trenurilorii:
1. Dela Peşta la Braşovft:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de am6<Jî. mixto Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2.	Dela Buouresoi la Braşovft: accelerata Nr. 301: 10 6re 12 minute sera. mixto Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâijî.
A.	Plecarea posteloru:
BraşovO la RSşnovu-Zernescî-Branu: 12 ore 30 min. după am&jl, „	„	Zizinu: 4 6re după am6(JI.
„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute nftptea.
„	la	Făgăraşu: 4 ore dimineţa.
„	la	Săcelei 4 6re dimin6ţa.
B.	Sosirea postelorii:
Rtşnovu-Zernesci-Branu la BraşovO: 10 6re înainte da ameijl. Zizinu la BraşovO: 9 ore a. m.
Secuime la BraşovO: 6 6re s6ra Fâyăraşu la BraşovO: 2 6re diminCţa.
Săcele la BraşovO: 6 ore 30 minute sera.
Mersulu trenuriloru
Valabilii dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Pre«lealii-IIud«pe»ta şi pe linia Tel uşii- Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de stattt reg. ung.
Predealâ-Budapesta
Trenfl
de
persone
Tren
accelerat
BucurescI
FrşdMlă
TimişA
Feldi6ra
Apatia
Augustină
Homorodă
Haşfaleu
SighişAr»
EUisabetopole
Copia mică Micăsasa Blaşiu CrSciupelă Teiuştt Aiudă Yinţulă de susă Ui6ra Caeerdea Ghiristt Apahida
Claşia
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişă Stana Hoiedină
Bapia Rratca Vadă
Meză-Telegd Fogyi-V48ârbely Veneţia-Oră^ii
Oradia-mare
P. Ladâay
Bioliok
Buda-paata
Viena
7 20
7	57
8	24
8	47
9	29 9 37
10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21
4.30
9.12
9.35
10.12
Trenă
omnlbuB
Trenă
onmibus
7.30
1.14
1.45
2.32
ir
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56
1037
10.59 11.16
11.37
12.16
12,33
1.51
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28 5.56
9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 — I 27T5
Trenă
de
persdne
10.50
1.33
4.24
10.05
Nota: Orele
8.001 -
de ndpte sântă
Trenu
de
persone
6 37 6.58
7.14
7.29 7.56 8.18 8 58
9.15 9.34; 953
10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16:
3.29 6.33
Budapesta—Predeală
Viena
Budapesta
Szolnok P. Laildny Oradea mare
Venţia-Oră4ii
Fudi-Oşorheiu
Teleagă
Vadă
Bratca
BuJa
Ciucia
Huiedin
Stana
Agliiriş
GLârbău
Nedişu
Clnşii
Apahida Ghiriş
Caeerdea
( (
Ui6ra
Yinţulă de susă
Aiudă îeiuşă Crăciunelă Blaşă tâicâsasa Copp ait. Mediaş ă Eiis&hetopole âigişdra Haşfaleu liomorod Augustină Apatia Feldidra
Braşovt
Timişă
Predealft
BucurescI
cele dintre liniile grdse.
Trend de pers.	Tren accelerat	Trend de pers.
		
11.10| —		—
7.40	2.—	7.40
11.05	4.05	10.42
2 02	5.47	2.02
4.12	7.11	4.78
—		—
—~	—	—
—	7.33	—
—	8.04	—
—	—	—
—	—	—
__	8.58		
—	9.28	—
—	—	—
—	—	—
—	—	
		—		
—	10.31	—
11.00	-	—
il 19		—
12 33	- -	—
1.01	- -	—
1 11			—
1.18			—
1.05			—
1.46		—
2.25		—
2.50		—
3 03		—
3.35		—
4.01	-	_
4.20			
4.55				
5.42	-	—
6.01	—	—
7.27	—	—
8.08	—	—
8.36	—	—
9*06	—	—
9.46	5.37	—
—	.—	1.55
—	6.20	2.53
—	6.47	—
—	11.30	3.28
		9.35
Trend de persdne	Trend omnibus
1	.
	—
618	—
9.38	—
12.02	—
2.01	—
2 08	- -
2 19	—
2.41	—
3.24	—
3.47	—
4.07	—
4.33	—
5.15	—
5.33	—
5.53	—
6.C5	—
6.20	—
6.38	—
—	7.08
—	7.36
—	9.16
—	9.53
—	10.—
—	10.09
—	10.19
—	10.48
—	11.55
—	12.34
—	12.52
—	1.34
—	2.13
—	2.46
—	3.31
—	4.32
—	5.02
—	6.53
—	7.43
—	8.23
—	9.02
—	
—	—
—	—
■	—
Tipografia ALEXI Braşovft. Hârtia din fabrica lui Martin Kop my, ZernescI
Tei !i «fi-1 radft-Biida|i«8ta				Budapesta- AradA-TeltaşA.			
	Trend omnibus	Tre:id de pers.	Trenu de persdne		Trend de persdne	Trend de persdne	Trend omnibn
Teiuşă	11.24	—	3.00	Viena	11.10	12.10	—
Alba-lulia	11.69	—	3.59	Budapesta	8.20	9.06	—
Vinţulfi de josft	12.30	—	4.2<i		11.20	12.41	—
Şibotft	1.01	—	4.51		11.35	5.45	—
Orăştia	1 32	—	5.18	AradA	430	6.—	—
Simeria (Piski)	2 32	—	6.15	Glogovaţtt	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.36	Gyorok	6 07	6.38	—
Branicîca	3.23	—	7.02	Pauliş.';	5.19	6.61	—
Ilia	3.55	—	7.28	Radna- l ipova	5.41	1 7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	CoîiOpft	6C9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bftrzova	6.28	7.55	—
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	7 26	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	801	9.12	—
Conopft	6.47	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8 55	9/8	—
Paulişd	7.43	—	10.42	Branicîca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9 51	10.42	- -
Glogovaţft	8.28	—	11.25	Simeria (Piski	10.35	11.07	—
Arad ft	8.42	9.17	12.31	Orăştift	11.11	11.37	—
Szolnok |			2 32	4.5° 5.12	Şibotft Vinţulft de josft	11.43	12.—	—
	—	— 1			12 18	A2.29	- *
Budapesta			- |	8.20 |	Âlba-Inlia	12 36	12.46	—
Viena	—		6.05	Teiot^A	. 129	1.41	—
AradA-Tgaaafş6ra				Simeria (Piski) Petroşeaof			
	i Trend omnihnn	Trend de perrdnc	Trenu mixt		Trend de persdne	Trend omnibus	Trend mixt
AradA	5.48		6.05	iMmeria			2.42
Aradulft nou	6.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.26
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegft	—	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	643
TlmlşAra	9.02	—	9.08	Fetroşenl	—	—	7.12
Tiia&lş Ar a- Ar ad A				Fetroşenl—Siuaeria (Piski)			
	Trend de	Trenă de	Trend		Trend	Trend	Trend
	persdne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
Timiş6ra	6.25	-	5.00	PetroşenX	, —	_	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	737
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegft	—	—	9.01
Aradulft nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9-52
AradA	9.27	—	8.17	| giisBeeri®	—	—	10.31