r
BEDACŢIUNEA ŞI ADMINISTBAŢIVNEAl BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE pi.
Pe ană an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bontele şl străinătate!
Pe and 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr.. pe ir si Iun’ 10 franci.
se PRENUMERA:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	_________
ANULU L.	&IUI01UBILB:
0 serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. ▼. a. pentru fieeare publicare
Soriasr? nefranoato nu •« prlmeuou. — Hanusoripts nu as retrimltS.
Mi 207.
Luni, Marţi 22 Septemvre (4) Octomvre.
1887.
In memoria lui IACOB0 MURESIANU.
9
Braşovu, 21 Septemvre 1887.
Continuămă a<Jî cu estrasele din însemnările autografe ale neuitatului nostru editoră, pe care 1’amă condusă alaltaerl, cu inima sfâşiată, la mormântă.
Etft ce cjice elă între altele cu privire la stăruinţele sale culturale, naţionale şi sociale.
„ „Gazeta Transilvaniei" şi „F6ia pentru minte inimă şi literatură" suntă martore că spiri-lidti, de reunire a puterilorti, pentru înlesnirea înăl-ţărei în cultură a poporului românu, a fostă nutrită şi la timpulă său resuscitată de nenumărate or! în sînulă publicului română, ma pre-mergerea ca esemplu încă n’a lipsită din parte-ne înfiinţândă „jReuniunea femeilor ti române spre ajutorulti crescerei fetiţelorti române orfane“ etc. în Braşovu, care îndată după revoluţiunea din 1848, cătră finele anului 1849 îşi luă începu-tulu...
„La aducerea în vieţă a gimnasiului românii din Braşovti am colaborată prin îndemnă, ca în grădina ce se cumpără de cătră fraţii comercianţi români din Braşovă să se rădice şcdle române, gimnasiu etc., spre înălţarea culturei între Români, că numai acâsta va fi în stare a rădica fericirea Româniloru. Simţulă celă nobilă ală Româniloru braşoveni întru a întreprinde tdte posibilele încercări, s’a manifestată şi la desle-garea problemei acesteia cu totă soiulă de oferte, colecte şi binefaceri, încâtă în 17 Septemvre 1851 s’a pusă cu cea mai lăudabilă şi mai frunză ceremoniă din partea comercianţi loră şi a preoţimei pătra unghiulară în fundamentală gim-nasiului de adi, cântată, după cuvântări şi predice, şi prin poesii latinesce şi românesce, „scdse din adânculă sufletului, cu urări de înălţare la Universitate, scrise şi declamate în genunchi cu cea mai sinceră bunăvoinţă naţională de lacobă Mureşianu....." (Vetjl „F6ia“ etc.)
„întreprinderile naţionale patriotice de totă soiulă au fostă în principiu cea mai delicată odrdâ a răsunetului „Gazetei Transilvaniei" şi a „Ffiiei".
„La Assodaţiune — am îndemnată de timpuria şi cu esemplu ca membru, ma şi pentru înfiinţarea unei Academii de drepturi română în patriă-ne am făcută ună începută cu sacrificii adause de mulţi bărbaţi binefăcători cu sâmţă nobilă".
„înfiinţarea iustitutelorti române de creditti şi tcmomii pentru poporulu română am reclamat-o şi am sprijinit’o din t6te răsputerile la timpulă «fiu premergându şi cu esemplu participătoră la înfiinţarea loră la „Transilvania", „Albina" ş. a.
„...La iniţiarea unui bală pentru Reuniunea femeiloră române, spre înmulţirea fondului ei în folosulti crescerei sexului fcmeescti alti naţi-mi române fără osebire de confesiune — am formată şi joculu nRomana“, „care spre a-lă feri de orl-ce corcituri s’a croită şi făcută în casa înte-meiătorului Reuniunei I. M., după cum l’a descrisă şi în versuri (vetjl „Fdia" de atunci.)..,.“
„...Intr’aceea se crescea junimea română fără osebire confesională pe struna cea mai delicată a semţului naţională românu atâtu în scdlă, câtă şi în societate, în scrisă şi în conversărl, cu îndemnă de repeţite ori reînoită şi recomandată, pentru ca să se sacrifice şi ea cu fiii mei dimpreună pentru luminarea şi înaintarea Româniloră reclamândă totă feliulu de progrese folositdre dela ei şi aducândă la viâţă associaţiunl de totă iioiulă, cari potă asigura esistenţa şi înaintarea
poporului română în totă ramulă de cultură: sciinţă, comerciu, economiă, industriă, arte etc. etc. în patria sa mamă".
„Să nu fiă sată ori comună română, care să nu fiă reunită ori asociată cu comunele vecine române pentru esercitarea, apărarea şi salvarea dreptului de limbă română în politică, ca şi în biserică şi scdlâ, unde şoviniştii maghiari îşi facă mereu calcule peste calcule, ca să ne maghiariseze tdtă suflarea românâscă, încă pănă şi pe cei de dincolo de CarpaţI, dâcă ei prin certe politice de partide îşi voră uita de reînoirea simţului naţională română şi nu voră jertfi totă pănă la ultima picătură de sânge... pentru susţinerea vieţii şi a limbei sale daco-române, istroromâne şi macedo-române."
„Deci faceţi reuniuni peste reuniuni pentru înaintarea în cultura naţională, câtă şi cu scopă de a restaura şi înloca curagiulti Românului de a’şî apăra dreptulti de egalitate perfectă politică între naţionalităţile patriei fără frică şi cutremur ti. “
Mâne vomă încheia şirulă acestoră sfaturi ce cu limbă de m6rte ni le-a lăsată moştenire bătrânulă luptâtoră pentru viâţ? şi drepturile naţiunei reproducândă frumosulu pasagiu pri-vitoră la stăruinţele sale din trecută, unite cu ale altoru meritaţi bărbaţi, pentru introducerea literiloră străbune latine.
In cursulQ dilei de erî şi de a<}I, Redactorulă „Gazetei Transilvaniei* a mai primi, â următărele telegrame şi scrisori de condoienţă:
Sibiiu, 21 Septemvre (3 Octomvre.)
Primiţi sincerile mele espresiunl de condoienţă pentru perderea iubitului vostru părinte şi domnului meu profesoră. Veclnica lui pomenire.
Popea, vicarQ.
Budapesta, 19 Septemvre (1 Octomvre).
Sincere condolenţe pentru perderea scumpului vostru părinte şi mare patriotă.
Alexandru Farra,
secretara de legaţiune cl. I, consulâ ge neraia alâ M. S. Regelui României.
Budapesta, 19 Septemvre (l Octomvre).
Vă esprimă sincera mea compătimire la durerea vdstră şi a naţiunei.
Ioană Poruţiu,
secretară interpretă ala consulatului generala ala României.
iBucurescî, 19 Septemvre (l Octomvre.)
Impărtăşimă durerea Româniloru pentru perderea celui mai zelosu publicistă lacobă Mure-reşianu. Eternă fiă amintirea lui!
Grandea şi Frâncu.
Sulina, 20 Septemvre (2 Octomvre.)
Trista veste ce am primită a(}I despre m6r-tea scumpului vostru părinte, a neobositului lup-tătoră, a mişcată viu inima mea. Vă rogă, primiţi espresiunea sentimenteloru mele de condoienţă pentru acâstâ ireparabilă perdere.
Sântu.
Budapesta, 20 Septemvre (2 Octomvre.)
Ca vecbiu amică stimătoru ală venerabilului repausată iau parte la durerea ce resimte naţiunea ndstră şi familia vdstră.
Alexandru Românu.
Timişora, 20 Septemvre (2 Octomvre.)
Sincera mea condoienţă pentru perderea demnului bărbatu ală naţiunei ndstre şi tată ală amiliei vdstre, Iacobu Mureşianu. Rotariu.
Poiana săraţi, 20 Septemvre (2 Octomvre.)
Primiţi sincera mea condoienţă.
Ioană Băloiu, protopoptt.
Şimleulfi Silvaniei, 19 Septemvre (Oct.)
Lacrimile de condoienţă şi simţămintele n6s-tre de recunoscinţă se turnămă în sînulă mamei naţiuni române, carea va ridica diD ele monumente neperitoeu celui mai intrepidă conducă-toru ală său lacobă Mureşianu.
Românii Sălăgienl.
Turda, 19 Sept. (1 Oct.)
Românii din Turda şi giură, din inimă participă la adânculă doliu şi ireparabila perdere ce a suferită naţiunea şi familia.
Munchen, 19 Sept. (1 Oct.)
Associându-raă cu întrâga familiă la durerea pentru perderea iubitului vostru tată, primiţi sincerile n6stre condolenţe.	Eremla Popa.
Turda, 19 Sept. (1 Oct.)
Regretămă din inimă perderea iubitului vostru părinte şi a multă stimatului nostru naşă.
Dr. Radu şi soţia Emilia.
Oradea mare, 19 Sept. (1 Oct.)
Mortului lueâscă lumina cerâscă, cei vii să primăscă compătimirea frăţâscă.
loslfu Romană.
Cluşiu, 20 Sept. (2 Oct.)
Cu cea mai adâncă tristeţă pentru perderea nu numai familiară, ci şi naţională, venimă a vă esprima adevărata ndstră condoienţă.
Almâşiană, Isacu Alesiu Popă, Bohăţieiă, Vajda, G. Popă. Em, Popă, Coroiană, Silaşi, Podobă.
Sibiiu, 18 (30) Septemvre.
Vă rogă stimate domnule şi amice, să primiţi şi să comunicaţi întregei jalnice familii sincera şi profunda mea condoienţă pentru perderea ce aţi îndurată şi fiţi siguri că lacrimile vdstre suntă totodată şi ale naţiunei române.
Elia Măceilariu.
Rodna vechiă, 19 Septemvre (1 Octomvre).
Primiţi cea mai sinceră condoienţă pentru perderea ireparabilă.	Popa Domide.
Cohalmă, 19 Septemvre (1 Octomvre).
Durerea familiei vdstre este şi a ndstră. Perderea marelui dascălă, care a dată naţiunei spiritulu de viâţă, a marelui şi zelosului ante-luptătoru, care n’a cruţată nici ostenâlă, nici avere, nici chiar libertatea personală pentru e-manciparea nâmului nostru şi pentru apărarea drepturiloră lui, este perdere naţională nerepa-rabilă. Primiţi condoienţă foşttiloră săi discipull.
Clemente Raicu, vice-prolopopâ.
George Lungu, proprietară.
înmormântarea.
Pe lângă cea mai viuă şi umărăsă participare a publicului braşoveana de t6te naţionalităţile s’a săvârşită Sâmbătă după amâcp înmormântarea bătrânului Ia-cobO Mureşianu. Au oficiata la înmormântare delegaţii Escelenţei Sale prâ sâuţitului MetropolitO ala Albei-lulie şi FăgăraşQ d-nii canonica Ioana M. Moldovana şi pro-fesorula Dr. Augustina Bunea, precum şi cei doi preoţi din Tohanultt-vechiu. Preoţimea românâseă din BraşovO a asistata în corpore la conductulâ funebralâ, la care au luata parte elevii gimnasului româna şi ai celui ro-mano-catolicâ cu corpurile lora profesorale, corpula profesorala alâ scdlelorâ evangelice, preoţi de diferite con-
Nr. 207.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
fesiunî, deputaţiunî din satele dimprejur* şi notabilităţile civile şi militare ale Braşovului.
Nepermiţându-ne a4î spaţiul* vomă publica mâne un* raportă detaiat* despre înmormântare, dând* loc* a(}I numai vorbirei funebrale de mai jos*, care cuprinde date şi trăsuri din vieţa şi faptele răposatului.
Discursti funebralti
rostita de d-lă Dr. Augustinu Bunea projesoru de teologiă în Blaşiu, la înmormântarea lui 1(1-CObit Mureşianu, în capela din Groveru.
înţelepciunea va lăuda suflet ulii său şi în mijloculQ poporului se va mări.
Int. lui Sirach 24. 1.
Lacrimele, ce le am* vărsată pe mormântul* unuia dintre cei mai energici anteluptătorl naţionali, abia s’au uscată, sunetulQ lugubru ala clopotelora, ce vesteau m6rtea celui mai erudita barbatQ româna, abia a încetată, vestmântu** de jale, ce l’a îmbrăcata naţiunea română la apunerea nemuritorului canonica şi preposita capitulariu Timoteu Cipariu, încă nu l’ama desbrâcata, şi deja firula electrica a vestita în t6te părţile locuite de Români trecerea în sînula eternităţei a fericitului în Dom-nola Iacoba Mureşianu, carele în una period* lunga de 50 ani a luminata ca una fara maritima cărările, pre cari poporuia româna s’a nisuita printre valurile vieţii sale grele să ajungă la limanula unei sorţi mai bune, la limanuia fericirei sale culturale şi naţionale. O familiă vrednică ârăşl suspină, o naţiune întrâgă ârăşl plânge, o biserică românâscă ărăşî jălesce, şi în mijlocula acestui doliu universala sortea nemilosă îmi impune necesitatea durerâsă de a-ml astupa isvorula lacrimelora, de a-mî năduşi suspinele şi de a vărsa pre inimele vdstre sângerate, în loca de lacrime, balsamula, cu care singura re-ligiunea creştină scie alina durerile mari!
Religiunea Mântuitorului nostru Isusa Christosa, carea luminâză pe ori ce orna ce vine în lume şi regulâză inimele âmenilor* in totă viăţa lora, serbez* chiar şi în giurula acestui sicriu una triumfa strălucita, de6rece pre când noi vărsăm* amare lacrime pentru pierderea unuia dintre cei mai credincioşi fii ai bisericei şi cei mai mari binefăcători ai neamului românescO, ea ne aretă, că şi astăzi împrăsciă în tote părţile adevărata lumină a înţe-lepciunei, adevăratula zela pentru mărirea Fiinţei supreme, adevărata iubire cătră deapropele, pentru ca astfela să formeze 6menî într’adevăr* înţelepţi, 6menî mari înaintea lui Dumnezeu, mari înaintea âmenilor* şi vrednici de a fi măriţi de popâre întregi.
Una astfela de bărbata formata sub inriurinţa sântei ndstre biserice este şi fericituia în Domnula Iacoba Mu-reşianu, care în t6tă viăţa sa şi în tote faptele sale a demonstrata, că este adevăratula înţelepto, adevăratula creştina, adevăratula amica ala umanităţii, binefăcătorul poporului, din sînula căruia a eşita, şi fala bisericei, de care s’a ţinuta, aşa încâta cu tota dreptula putema să-i aplicărafi cuvintele înţeleptului Sirah: »Inţelepciunea va lăuda sufletuia său, şi în mijlocula poporului se va mări.
Provedinţa dumnetjeâscă. trişti ascultători, nu a concesfi numai cetăţilora superbe şi familielora ilustre şi domnesc! privilegiula de a produce şi a forma omeni mari, suflete nobile şi capabile de întreprinderi falnice şi nemuritâre. Dumne4eu, carele pre Davida l’a ridicata de lângă turma de oi pre cela mai strălucita trona; Dumne4&u, carele din pescari a formata pe cuceritorii lumei şi întemeiătorii bisericei, a voita, ca alesula său Iacoba Mureşianu, carele avea să devină unuia dintre
FOILETONU.
APĂRAREA TRANSILVANIEI
contra
ROMÂNIEI ALIATĂ CU RUSIA.
(Urmare.)
Valula munţilorfi Transilvaniei despre România nu se p6te străbate cu corpuri mari de trupe, decâta prin trecători anumite (defileurl) relativa puţine şi forte depărtate una de alta. In interiorula ţărei inamice dăma peste câteva cursuri de apă, mai multa seu mai puţina paralele între ele şi anume: în direcţia de Nordu- Vestă spre Sudu-Vestu, care însă nu ne presinlă bune linii de apărare, având* o întindere liniară pre mare şi o cantitate de apă prâ mică, aşa că nu formăză obstacole de terena destula de bune pentru apărate
Din causa configuraţiunei circumferenţiale a ţărei, aceste rîurî, întrebuinţate fiinda ca linii de apărare spre Sudu-Estu său spre Sudu (casula cel mai probabila) au inconvenientul a pută fi întârse (atacate pe la spate) din flanculQ stânga ala lora, deârece ele nu cuprindă în sine şi comunicaţiunile ce ducQ dela frontulfi de Est spre interiorula ţărei.
Din cele (Şise resultă naturalmente, că apărarea Transilvaniei se face numai la pâlele munţilor* şi aci,
cei mai înţelepţi şi energici conducători ai poporului românescO, să se nască din o comună rurală cu numele Rebrişora de pe leritorula fostului regi menta ala Il-lea de graniţă, şi din o familiă modestă de preot a ro mâna.
TatălO lui nu cunoscea ocupaţiune mai de lipsă decâta crescerea fiului său, însă eu nu mă voiu ocupa cu educaţiunea, ce a primit’o fericitulO în Domnula în casa părintescă dela 27 Noemvre anulft 1812, cănd a văzuta lumina (Jilei, pănă in momentula, când a părăsita acea casă iubită, deorece numai Omenii de t6te 4'^e*e atârnă dela educaţiune, pre când sufletele mari sunta în stare a’şî da ele singure acea educaţiune, care să-i facă capabili de fapte mari şi întreprinderi generdse. Una astfeliu de sufleta a fosta şi fericituia în Domnula, carele, sâm-ţinda de timpuriu o sete nestinsă pentru sciinţă, încă în anii cei mai fragezi şl-a îndreptată paşii săi spre scola grăniţărăscă din Năsăuda, unde sub instrucţiunea zelosului Ioana Mariana, carele mai târziu a devenita renumi-tulft vicariu foraneu ala Năsăudului, a primita cele din-tâiu principie ale sciinţn omenesc!.
Insă cunoscinţele, ce le oferesce o scOlă normală, erau prea mici pentru mintea cea mare a lui Iacoba Mureşianu. Pentru aceea pre la anula 1824 ’la ''edem* a-lergânda cu dorO spre scdlele din Blaşiu, acesta foculara puternica, care ’şî revărsa radele sale de civilisaţiune şi cultură naţională pretulindenea, unde răsuna dulcele graiu românescO, rechiămândO la o nouă vieţă ună poporO de vâcurl cufundata în letargiă.
In acela locaşO sfânta fericituia în Domnula a dovedita o minte ageră, care putea pătrunde cu uşurinţă cele mai grele sciinţe, una sufleta nobila, care era totdeuna capabila de a primi adevărula, una sufleta constanta, pre care nu-la puteau clăti de pre calea vir-tuţei nici esemplele rele, nici pornirile vârstei tineresc!. In cursula ceiorQ 5 clase gimnasiale nu cunoscea altă ocupaţiune, decâta să-şi însuşâseă locuţiunile netede ale limbei latine, să guste elocinţa strălucită şi maiestosele vorbiri ale lui Cicerone, şi să se preâmble pre vîrfula poeticului Parnas* printre chipurile încântătâre produse de fantasia geniilora din Grecia şi Laţiu; âr în cursula filosofica de 2 ani a percursfi in sborO repede teoremele şi axiomele lui Arislotele şi Platone, îmbogăţindu’şî mintea sa şi cu alte cunoscioţe seridse şi folositâre.
încununata cu cele mai strălucite succese în stu-diele gimnasiale şi filosofice, iubita şi stimata de erudiţii lui profesori, dintre cari venerabilula canonica Constan tinO Papfalvi cu lacrimele în ochi ’şî aduce şi astăzi a* minte de ela, ca de unuia dintre cei mai bravi elevi ai săi, — fericituia în Domnula a fosta primita în sernina-riula teologica din Blaşiu, unde t6te seiinţele profane câştigate in liceu le-a sânţita şi perfecţionată cu sciinţa acea teologică, care transpdrtă pre orna în societatea lui Dum netjeu şi-la face capabila a deveni una adevărata inţe-lepta.
Ferice! ferice! de locuitorii acelei cetăţi, cari vora avă norocirea de a primi în mijlocula lora pre una bărbata înzestrata cu cunoscinţe atâta de vaste, sacre şi profane, şi împodobita cu virtuţi atâta de frumdse, creştine, civile şi sociale, cum a fosta fericituia în Domnula după terminarea studielorfi sale în Blaşiu: ferice de voi. fraţilora Braşoveni, cari mai ântâiu şi nemijlocita aţi primita reflexula radelor* ce se revărsa din o minte atâta de luminată, şi avântula, ce I’a imprimata socielă-ţei românescl esemplula virtuţilorQ marelui Iacoba Mureşianu !
Fericituia în Domnula a fosta chemata la Braşova
cu tendinţa de a preîntâmpina în parte şi cu forţe relativa superiore diferitele colâne inamice, disputându-le în moda absoluta debuşarea (eş'rea) din defileurl; seu |prin atacuri concentrice, împingându le înapoi erăşi în defileurl.
Pentru o asemenea acţiune se cere, bine înţeles*, mobilitate mare şi precisiune absolută în întrebuinţarea timpului, in fine condiţiunl de cari Napoleon de multe ori a sciuta să tragă cele mai mari folâse.
Unde ar fi 6re locuia cela mai avantagiosa pentru concentrarea forţelora principale ale apărătorului?
Acesta loca trebue să fiă:
1)	Câta să pâte de asigurata (ferita);
2)	Centrala, şi
3)	Astfela situata ca să predomine liniile principale pe cari Românii ara putea înainta cu corpuri de trupe mai mari.
Relativa la prima condiţiune, locuia de concentrare a grosului nostru de trupe, nu trebue să fiă pre oprâpe de frontieră şi să nu potă fi întorsa nici uşora nici iute, pentru că în acesta din urmă casa liniile nâstre de retragere ara putea fi periclitate, în consecinţă, concentra rea forţelora întreruptă, apărarea energică şi activă cu totula paralisată.
In privinţa condiţiei 3-a, nu putemO găsi una loc în interiorula Transilvaniei, care să cuprindă în sine
prin întrepunerea humanului abate şi plebana romano-catolica Antoniu Kovâcs, carele şi într’una străina a sciutd preţui calităţile lui eminente. La începută a funcţionaţi la scola elementară întemeiată prin zelula numitului abate, âr după ce s’a înfiinţata gimnasiula romano-catolicQ, ia care pre atuncea studiele se propuneau în limba latină, âr mai târejiu în limba germană, fericituia în Domnul* a funcţionată ca profesora la acela gimnasiu în decurs* de 39 ani, âr ca directora în timpa de aprâpe 20 ani.
In aceste oficie importante nu l’a susţinuta nici le gâturi de sânge cu mai marii săi, nici protecţiunl şi favoruri câştigate prin linguşiri, sâu alte mij!6ee neiertate, fără numai hărnicia cu care a lucrata <jiua şi nâpfea pentru înflorirea gimnasiului, şi conscienţiositalea, cu carea s’a dedicata cu totula instrucţiunei şi educa ţi unei ti-nerimei. O singură dată superiorii lui n’au fosta mulţimi ţT cu funcţionarea dânsului ca profesorO la gimnasiulă romano catolica, şi acesta a fosta cu oeasiunea cunoncu-tulul pronunciamanta dela anula 1868, când fericituia Ic Domnula a fosta relevata din posta, însă curânda au trebuita să se (onvingă cu toţii, că interesele gimnasiului pretindă rechemarea lui în oficiu.
Nimica nu la lega cu legături mai plăcute de gimnasiula romano-catolica din Braşovă, decâta cugetul* şi dorula fierbinte de a putâ fi folositor* tinerilorfi români, cari pe timpula, câta a fosta ela profesora şi director*, alergau în număra fârte mare la acela gimnasiu. Părinte a fosta fericituia in Domnula, învăţătora şi Mecenale a fosta tuturora tinerilora, cari au venita în atingere cu ela: pe cei buni şi d ligenţl i lăuda, pe cei răi şi negli-genţl, înfrunta cu totă blândeţea şi-i abătea de pe calea rătăcirei, pe cei lipsiţi îi ajuta şi încuragia, pe toţi îi primia cu afabilitate în casa sa, punându-le la disposiţiune felurite mijlâce spre a înainta in sciinţe şi virtute. Dăr pe altă cale nici nu putea fi folositorâ studenţilor* români, deorece gimnasiula român isca din Braşiov* înefi nu era înfiinţata, âr la gimnasiula germana de aci tinerii români numii cu greu puteau încăpâ, şi acesta este a doua causâ, pentru care a rămasa în serviciula gimnasiului romano catolica.
Acâstă activitate nu l’a împiedicata nici una mo-menta a lucra în colonele Gazetei Transilvane, la a cărei întemeiere a conlucrată cu venerabilula luptător* naţional* Georgiu Bariţiu, sub a cărui redacţiune a apăruta acesta organa preţios* pănă la anula 1849. De atunci îmoce redacţiunea a dus’o fericituia în Domnul* pănă la anula 1878, când reservându-şl numai editura foiei a depusa redacţiunea în mânile tinere şi vigurdse ale fiiului său Âureliu. In acesta (Jiar* escelenta, care tot-deauna a fosta cela mai apriga apărâtora al* intereselor a nost re naţionale, şi nici odată nu a venit* io conflict* cu aspiraţiunile poporului românesc*, fericitul* tn Domnul* identificându-se cu sârtea poporului, din care făcea parte nobilă, a plâns* şi suspinat*, când timpuri grele şi impregiurărl vitrege scoteau ţipete de durere din } piepturile fraţilor* săi de un* sânge, s’a bucurat*, când sorele unor* (}ile senine revărsau radele sale binetăcă-tore asupra unui popor* însufleţit* de speranţele unui venitor* mai fericita, a îmbrăţişat* cu căldura unei i-nimî nobile tote ideile salutare şi lolositdre pentru propăşirea naţiunei românescl, le-a susţinut* cu tăriă, le-a desfăşurata cu înţelepciune, şi le-a împrăştiat* cu iuţelă în tâte oraşele, satele, cătunele şi casele, unde se aude glasul* armoniosei iimbe românescl, a sămânat* o mulţime de idei nouă, cari întrupându-se ş< realisându-se au produs* multe din instituţiunile, cari astăzi sunt* scutul* şi fala naţiunei nostre, a sbiciuit* viţiul*, a încura-
t6te liniile de înaintare ale inamicului şi acesta din causi că Transilvania nu are forma unui basin* perfecta.
De aceea se cere a gâsi un* loc*, care să predomine cel* puţin* acele linii de înaintare, cari înlesnesc* mai mult* invasiunea română seu cari oferă cele mai marî resultate atacului inamic* (cele mai periculdse pen tru apărător*) prin urmare, cari corespund* mai bine condiţiunilor* l-a şi a 2-a. In acest* scop* trebue săec-saminăm* bine liniile de înaintare contra Transilvaniei, ce stau adversarului la disposiţiune.
Comunicaţiunile cari duc* din România în Transilvania se pot* clasa în 4 grupe, fiă-care dintre ele re-presentândd o liniă de operaţiune, şi anume:
1.	Aceea contra frontului de Nord al* Iransil-vaniei.
2.	Aceea contra frontului de Est.
3.	Linia de operaţiune îndreptată contra frontului de Sud şi care se compune din comunicaţiunile ce duc* directa la Braşovu.
4.	Şoseaua din Valea Oltului care, trecând* strira-târea Turnului roşu, duce prin Sibiiu in Valea Ternarei mari şi mici şi d’aci în Valea Mureşului, unde se unesc! 1 cu comunicaţiunile de Vest a Ardealului.
(Va urma).
Nr. 207
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
giată virtutea, a înfierată fără cruţare pre aceia, cari pentru interese trecăfore şî-au vândută legea şi sângele, şi a eternisată memoria aceloră bărbaţi, cari au depusă capitalele lorO spirituale şi materiale pe allariulă bise-ricei şi alâ naţiunei, nea îndemnata cu tâtă puterea cuvântului la iubire împrumutată şi concordiă neclătită în faţa intereseloră mari naţionale, a dată impulsă deosebită înfiinţărei de reuniuni culturale, şi mai cu sâmă a conlucrată la înfiinţarea reuniunei femeiloră române din Braşovă, care dala anulă 1830 până acum şî-a câştigată merite însemnate pentru crescerea femeii române.
Afară de aceea, fericitulă în Domnulă a dată totă sprijinulă sâu morală la întemeiarea gimnasiului româ-nescă din Braşovă, a propusă înfiinţarea fondului pentru Academia de drepturi, contribuindă elă celă dintâiu 1000 de fl. la capilalulă acelui fondă, a lucrată în diferite chipuri pentru desvoltarea vieţei nbstre sociale, es-tin()endu-şl atenţiunea sa până şi la petrecerile năstre pentru cari a ideată cunoscuta * Romana."
Din care eausă poporulă română l’a considerată totdeauna ca pe unulă dintre conducătorii săi cei mai inţelepţl şi în inima s’a i-a făcută locă între figurile cele mai stimate, venerate şi iubite, cari au jucată ună rolă importantă în istoria năstră de 50 ani.
Eu nu sciu cu ce aşi pută asemăna mai bine cariera percursft de acestă bărbată vrednică, decâtă cu drumulă, ce-lă percurge sărele la începutulă primăverei. Gând se rădică cu faţa sa pompdsă află pământulă bă tută de vânturi reci, acoperită cu ună vestmân'ă de gliiaţâ şi cu nori înfiorători, şi numai după mari lupte şi mari greutăţi ’i succede a răspândi lumina în tote părţile, a îmblăneai sălbătecia vânturiloră, a st6rce pldia caldă d;n norii stâmpăraţl, a topi gerulă şi îngheţulă şi a face ca sub înriurinţa racjeloră sale calde t6te să încolţâscă, sâ crâscă şi să înflorâscă pre pământulă trezită din amorală. O astfelă de muncă este gloriăsă, însă şi obosit6re, pentru aceea bine venită şi plăcută este sdrelui odihna, ce-lă aşteptă în valurile pretin6se ale raărei.
Astfelă a fostă şi cariera lui Iacobă Mureşianu.
Caracterulă lui nobilă şi firmă a strălucită mai cu gemă în iubirea şi alipirea lui fi lelă câtră biserica, în care a fostă botezată şi crescută, şi pre carea, respec-tândă în tătă viăţa sa celelalte confesiuni, a servil'o tot-dâuna cu credinţă, luândă asupra sa între nenumăratele ocupaţiun! pănă şi sarcina de catechetă ală tinerimei române greco-catolice, ce studia la gimnasiele din Bra-şiovă.
Iubirea lui cătră deapr6pele s’a manifestată mai vârtosă in ospitalitatea sa, carea întrunia la casa şi mâsa 9a pre cei mai iluştri bărbaţi români din !două ţări vecine, ba chiar şi cei mai erudiţi bărbaţi din străinătate, cari s’au abătută în scrutările loră scienţifice în acestă oraşă încă au trebuită să ducă Iu ţări îndepărtate cele mai dulci suvenirl de ospitalitate româneseă.
In cununa acestora şi al'oră virtuţi frumăse se îm-pletia o afecţiune delicată pentru familia sa, pentru a cărei fericire a lucrată (ţiua şi năptea cu acelă zelă şi perseveranţă, care voră fi totdeuna ună esemplu rară tuturord părinţiloră, pre cari Dumnezeu i va binecuvânta cu familiă. Nici în crescerea fiiloră săi nu a perdută din vedere interesele naţiunei românescl, căci pre unulă l’a crescută, ca să-i fiă demnă urmaşă pre arena politicei militante, pre altulă l’a iniţiată în arta tonuriloră, ca să pdtă eternisa suavele n^odie poporale, şi pre ală treilea l'a învăţată, să p6tă perpetua în petră, marmură şi bronză memoria bărbaţiloră, cari voră contribui la înaintarea poporului româneseă, pre fiicele sale le-a educată ast-felfi, încâtă în 2 ţări să p6tă deveni esemple strălucite de adevărate matrăne romane.
Iubirea nu p6te stârni decâtă iubire. Pentru aceea vedemă pre toţi fii iui vărsândă amare la ;rime în giu-rulfi acestui sicriu, ce ascunde rămăşiţele unui părinte iu-bitoră, dovedindu-ne, că ei ară fi în stare să-şl jertfâscă chiar şi viâţa loră, pentru ca să o potă salva pre a Părintelui loră!
Virtuţi atâta de nobile, atâtă de creştine, atâtă de curate, isvorîte din o iubire nemărginită cătră Dumnezeu, cătră deapropele, cătră naţiunea românâscă şi cătră fa milia sa au fostă totă atâtea pregătiri pentru o mdrte bună şi sântă.
De aceea am cea mai mare încredere, că sufletulQ fericitului in Domnulă se află pre calea, ce duce la plaiurile eternităţei gloriOse, de unde înainte de a ne părăsi cu totulă, tjice încă ună rămasă bună jalnicei şi iubitei sale familie şi tuturoră consângeniloră şi afini -loră săi, cărora le lasă de moştenire spiritulă său de sacrificiu pentru totă ce este frumosă, bună, adevărată şi folositoră poporului româneseă, asemenea şi braviloră cetăţeni ai oraşulni Braşiovă, cărora încredinţăză spre imitare eseinplele virtuţiloră lui domestice, cetăţenescl, sociale şi naţionale, apoi naţiunei românescl, în sînulă căreia depune tesaurulă învăţăturiloră sale preţi6se, ce singure o potă duce la mărire şi idealurile, spre cari ţlntesce, şi în fine tuturoră acelora, cari din apropiere său depărtare au venită la acâstă pompă funebră, ca să
înalţe o rugăciune cătră tronulo Părintelui eereseă pentru repausulă sufletului lui, său să verse o lacrimă pre mormântulă lui.
Acum mergi în pace suflelă nobilă pre plaiurile gloriosei fericiri şi acolo întâlnindu-te cu aceia, cari ne-au părăsită înaintea ta: cu Maioră, Şincai Klein, Maiorescu, Lauriană şi amiculă tău Cipariu, uniţi-vă cu toţii rugăciunile la treptele Tronului divină, şi cereţi dela Părintele îndurăriloră ca să inspire poporului româneseă aceea statornicia şi alipire de învăţăturile vâstre, care să nu p6tă scădâ şi dispărâ nici atunci, când nici o picătură de apă nu va mai curge pre alvia noroiăsei Tise, când voră seca valurile majestosului Danubiu, când va înceta murmurulă lină ală Nistrului şi va amuţi freamătulă ple-toşiloră CarpaţI! Amină !
Autografulă Maiestăţii Sale
adresată ministrului presidentă Tisza, despre care s’a făcută amintire atâtă într’una din telegramele foii ndstre, câtă şi la scirile	are
urmâtorulă cuprinsă:
„Iubite Tisza! Adâncă impresionată, Mă întocă acum în capitală, după ce cu ocasiunea mareloră manevre din acestă ană, am cercetată mai multe părţi ale ţării.
„Pretutindenea cu bucuriă am observată, că fidelitatea tradiţională şi patriotismulă în orl-ce parte a iubitului Meu regată Ungaria — atâtă în Ungaria propriu tjisâ, câtă şi în părţile ardelene — se află adâncă imprimate în inimile poporaţiunii, ceea ce s’a dovedită e-clatantă prin nămărăsele manifestări de iubire cătră per-s6na Mea şi alipire neclintită faţă cu tronulă.
„Acestă bucuriă se potenţâzâ şi prin aceea, că în 6te regiunile, unde au fostă trupe, nu numai autorităţile locale şi organele acestora şî-au dată silinţă ca să satisfacă cu cea mai mare prevenire şi sacrificii tuturoră pretensiuniloră trupeloră şi de a arăta cea mai mare simpatiă soldăţimei, — ci şi întreagă poporaţiunea; lucru de care M’am convinsă nu atâtă din rapărtele singura-ticiloră comandanţi, ci din observările Mele proprii.
,Dorindă a da deci eipresiune recunoscinţei Mele adevărate, te însărcineză, ca pretutindenea în regiunile sciute şi tuturora să le espriml mulţămita şi satisfacţiunea Mea pentru noua dovadă de credinţă şi patriotismă, cu care poporaţiunea şi de astădată întări aducerea Mea aminte de filele petrecute cu plăcere în iubitulă Meu regată Ungaria.»
Cluşiu, 24 Septemvre 1887.
Francisca Iosifu m. p.
SOIRILE PILEI.
„Telegrafulă" din BucurescI aduce scirea, că prin-ţulă de cordnă R ud ol fă ’şl-a esprimată dorinţa a face o visită, încă în trimna acesta, Regelui şi Reginei României la castelulă Peleşă.
—x—
Din raportulă comitetului societăţii pentru fondă de teatru română presentată la adunarea generală ţinută în Oraviţa la 25 Septemvre n. c. se vede că averea societăţii e de 44,700 fl. 44 cr. parte în hârtii de valdre, parte în bani gata şi deposite. Tacsele restante se urcă la suma de 3,719 fl. v. a. Se observă, că membrii nu-şl prea plătescă tacsele regulată; chiar şi provocarea advocatului societăţii a rămasă fără resul-tată. Comitetulă are de cugetă să înacţioneze pe restan-ţierii, cari nu plătescă nici interesele. — Tristă şi înjo-sitoră lucru din partea astorfelă de membri. Nu aşa se ridică naţiunile, nejertfirea e peirea loră.
Ni -se scrie din Şimonă (Brană) cu data în 19 Septemvre: In noptea de 18 spre 19 Septemvre a. c. st. v. ună focă pusă de mâni rele prefăcu în cenuşe clădirea de firăstrău a vrednicului şi bunului nostru pa-roch lonă Moşoiu, causându-i astfelă o daună de aprâpe 400 fl. Acestă veterană preotă, care se bucură de cea mai bună reputaţiune, în timpă de 10 ani avu multe nenorociri să induse. Aşa acum suntă 10 ani, hoţii spărgându-i o ferâstră furară aprope 5000 fl., âr în anii trecuţi arc|ându-i grajdurile cu vite suferi o daună de aprăpe 2000 fl. şi totuşi îlă vedemă suferindă aceste cu răbdare esemplară, deşi este încungiurată de o familiă fărte numer6să şi îngrijată de buna educaţiune a fiiloră săi. Ne-amă îngrozită, d-le Redactoră, vătjăndă, că la noi incendiurile suntă la ordinea 4‘tei; numai în filele trecute unui locuitoră George Lăzescu îi arse ună grajdă plină cu fână în valăre de aprăpe 200 fl. Pare că a sosită vremea cea de apoi". — I6nă Bucşa abiturientă.
—x—
Esportulă de cai din Austro-Ungaria e permisă acuma nu numai prin punctele arătate prin or-dinaţiunea cerculară din Iulie, ci şi pe la punctulă Buch dela graniţa auslriacă-elveţiană.
O deputaţiune compusă de 500 persăne s’a dusă dela Czegled în Pesta, ca să sommeze pe deputatulă acestui oraşă, d-lă Komjathy să demisioneze în fa-v6rea d-iui Verhovay, fostă deputată, şi cunoscută ca anti-semitică. Totă poliţia este în piciăre şi a luată tăfe măsurile ca ordinea să nu flă turburată.
—x—
Au sosită în Sibiiu şi batalidnele 1 şi 2 din re-gimentulă 31 de infanteriă. Primirea a fostă din cele mai cordiale.
După cum comunică „Revue de l’Orient", ambasa-dorulă rusă din BucurescI, d. Hitrovo, însoţită de ata-şatulă militară rusă pe lângă acea ambasadă, va întreprinde o călătoriă prin pdlele Carpaţiloră în Moldova.
—x—
Ministrulă ungurescă Trefort a mai »pricopsită“ pe preoiulă gr or. Radu Marco viei din Idiciu cu 100 fl. — Nu vei fi uitată părinte!
Postulă de magistru poştală în Nadeşă comit. Târnavei mici, e de ocupată cu o lăfâ anuală de 150 fl., 40 fl. cheltuelî de cancelaria şi 300 fl. cheltuell de espediţiune.
Uit me sciri.
Borna, 1 Octomvre. — D. Crispi ministru-preşedinte ală Italiei a plecată la Friederiehs-ruhe, unde a fostă Invitată de principele de Bismarck. Corniţele Herbert Bismarck a plecată să primăscă pe d. Crispi spre a-lă conduce la Friedricsruhe, unde are o întrevedere cu can-celarulă.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a >Gaz. Trans.«)
PESTA, 1 Octomvre. — Viceşpanulă Ja-kabffy fu numită fişpană ală comitatului Caraşă-Severină.
BELGRADtl, 1 Octomvre. — Au fostă a-leşl 135 din partida guvernului, 6 din nici o pardidă, 15 alegeri încă nu s’au făcută.
SOFIA, 1 Octomvre. — Prinţul ă Ferdi-nand a plecată să inspecteze lucrările călei ferate la Ţaribrod.
Zankoviştii declară că nu iau parte la a-legerî.
BRUXELA, 3 Octomvre. — In Gent (Gând) s’au încăerată mai multe sute de anarhişti şi socialişti. S’au dată mai multe împuşcături de revolveră. Suntă mai multe răniri.
CONSTANTINOPOLtT, 3 Octomvre: — Ultima notă adresată de Pdrtă cabinetului din Petersburgă propune să se trimită în Bulgaria doi locţiitori princiari, unulă turcescă şi unulă rusescă, caii să administreze ţăra timpă de trei luni şi să concheme o nouă Sobraniă pentru a-legerea principelui. Se asigură că cabinetulă rusă nu va răspunde la notă înainte de înt<$r-cerea Ţarului la Petersburgă.
DIVERSE.
Monstru. — In 4*ua de 8 Septemvre curentă, femeia locuitorului Radu Toaderă Micu, din comuna Chioj-denî, plasa Râmniculă de susă cu Plaiu, judeţulă Râm-niculă-Sărată, a născută mortă unu copilă monstru, de sexă femenină, fără capă, cu puţină pâră în spate, ună semnă de ochiu în capulă acelui trunchiu, gura în peptă în dreptulă mâniloră, fără să aibă <5se şi gâtă; femeia lăuză se află greu bolnavă.
NOU ABONAIVIENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe ună nou abouamentâ pe trilnniulă Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Pretulti abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria:
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl. „ ş6se „	0 ,,
„ unu anu 12 „
pe trei luni 10 franoî „ ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se p<5te face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă
a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primită (Jiarulă.
Domnii cari se voră abona din nou să binevoăscă
a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
—x—
Nr. 207.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Osraols la bursa de ?kiia din 30 Septemvre st. n. 1887.
98 30
Rentă de aură 5°/0 ... 99 86 Rentă de hârtiă 6»/„ . . 86.85 împrumutata căilord ferate
ungare ...............149.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostti ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-Iorfl ferate de ostfi ung.
(8-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 14-25 Bonuri rurale ungare . . 104.30 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.10 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfl.................104.50
Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 30
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............100. —
împrumutata cu premiu
ung. ...................123.20
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 81.10 Renta de arg. austr. . .	82 36
Renta de aurfi austr. . . 112 35 Losurile din 1860	. . . 135.25
Acţiunile băncel austro-ungare ....... 880 —
Act. băncel de credită ung. 289.70 Act. băncel de credită austr.282.90 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............5.94
Napoleon-d’orI ....	9.94
Mărci 100 imp. germ. . . 61 50 Londra 10 Livres sterlinge 125 75
Bursa de Bneuresd.
dota oficială dela 15 Septemvre st, v. 1887.
Gump. ven«î.
Renta română (5°0).
Renta rom. amort. (5 °/0)
*	convert. (6°/0)	.	.
Impr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc.	rural	(7°/0)	.	.
*	n	l)	(5°/o)	•
»	» urban (7°/0) .	.
>	(6%)	.	.
*	(5»/.)	•	■
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	* Naţională	----
Aură contra bilete de bancă .	.	14.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
91V2 95 V* B9Vi 35— 104»/* 89V, 103V< 94— 87—
92Va 95*/i 90Vi 36 — 105Va 90Vi 1038/i 95— 87»/.
H.1/*
2.02
Cursulu pieţei Braşov
•im 3 Ocfomvre st. n. 1887.
Bancnote romantici . .	• •	Cump	8.64	Vând	. 8.62
Argint, românesc . . .		9	8.55	»	8.60
Napoleon-d’ori ....		9	9.94	9	9.98
Lire turcescl .....		9	11.25	9	11.30
Imperiali			»	10.24	9	10.27
Galbeni			»	5.86	9	5.90
Scrisurile fonc. ’ Albina»	6°/o		101.—	»	102.--
» * »	5°/o	• it	98.—	-	99.-
Ruble Rusesc! ....		9	110.—	9	111.-
DiscontulQ . . .	»	7—10°/9 pe		an*.	
TARIFA
anunţurilorn şi insertiunilorn.
Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acdrdâ următorele rabate:
Pentru repeţiri de	3— 4 ori	•	• t • •	O o O
î î ? ? ? J	5— 8 „	•	• • • •	. 161,
N )? J?	9-11 „	•	.		 o o <M
»> n >»	12—15 „	•	.	. 30°|o
v n	16—20 „	•	.		o_ o o
Dela 20 de repeţiri	în susu	•	.	. 50°|o
Pentru anunciuri	ce se publică	pe	mai multe lunî se	facă în-
şi reduceri şi peste	cele înseninate	mai	susu.	
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu.
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
a)	Dela
b)	.
c)	„
d)	»
*) V
a)	Dela
b)	„
c)	Din
d)	„
e)	„
1.	Plecarea trenurilor^:
1. Dela Braşovă la Feşta:
de persdne Nr. 307: 7 6re 20 de minute săra. mixtQ Nr. 315: 4 6re 01 minutâ diminâţa.
2. Dela Braşov* la Buouresoi: acceleratQ Nr. 302: 5 ore 37 minute diminăţa. mixtQ Nr. 318: 1 oră 55 minute după amâ(fî.
II. Sosirea treiiuriloril:
1. Dela Feşta la Braşov*:
de persdne Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de aradul. mixtQ Nr. 316: 9 6re 52 minute săra.
2.	Dela Buouresoi la Braşov*:
accelerate Nr. 301: 10 6re 12 minute săra. mixtQ Nr. 317: 2 6re 32 minute după ame<jl.
A.	Plecarea postelonl:
BraşovQ la R$şnovă-Z$rnescî-Branu: 12 6re 30 min. după amă<j‘. „	„	Zizinu: 4 6re după amâiJL
„	în	S&cuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute năptea.
„	la	Făgăraşul 4 ore dimineţa.
„	la	Săcele: 4 dre dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
R&şnovu-Zernesci-Branu la BraşovQ: 10 Ore înainte da Amâ<Ji. Zizinu la BraşovQ: 9 6re a. m.
Secuime îa BraşovQ: 6 dre săra Făyăraşu la BraşovQ: 2 dre diminăţa.
Săcele la BraşovQ: 6 6re 30 minute săra.

Pnblicaţiinile „CANCELARIEI NEGRU,"

GHERLA — SZ.-UJVAR.
i
f
:
:
î


s
8
*
AMICULU FAMILIEI. ţliarQ beletristice şi eneiclo-pedicQ-literarQ cu ilustraţiunî, CursulQ XI. — Apare In 1 şi 15 (ji a lunei în numeri de câte lVa—2Va c6le cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenir! de călătoriâ ş. a. — Mai departe tracteză cestiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a RomânilorQ de pretutindenea, prequm şi a celorlalte poporaţiunî din pairiă şi străinătate; şi prin umorQ dulce şi satiră alâsă nisuesce a face câte o dră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totQ nisuesce a întinde tuturorQ indi-vi^ilorQ din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	Preţuia de prenumeraţiune pe anulQ întregQ e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, pjâtibill şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericăscă, scolastică şi literară. CursulQ XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 21/*—31/* eole; şi publică articlii din sfera tuturora sciinţelorQ teologice şi Intre aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbâtorl şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarî. — Preţuia de abonamentQ pe anulQ întregQ e 4 fl. — pentru România 10 franci — Ici noi, plă-tibill şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de ven^are şi ur-mâtărele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-viuarQ. PreţulQ 20 cr.
IdealulQ pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută11 — de Paulina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. PreţulQ 10 cr.
Codrenu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. PreţulQ 10 cr.
Elă trebue să se însore. Nuvelă de Maiia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. PreţulQ 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui DragoşQ. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 cr
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-ipann, de IoanQ Tanco. PreţulQ 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru alQ academiei, francese. PreţulQ 10 cr.
Barbu cobzarulă. Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulQ 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulQ 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulQ 30 cr,
Petuiantulă. Comediă în 5 acte, după Augusta Kotzebue tradusă de IoanQ St. ŞuluţQ. PreţulQ 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnastului din Fiume prin Vinceţiu Nic6ră prof. gim-nas. Cu portretulQ M. S. Regina României. PreţulQ 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. UnQ volumQ de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de IoanQ PopQ ReteganulQ. UnQ volumQ din 14 cOle. PreţulQ 60 cr.
Tesaurulă dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologicQ de D. 0. Olinesdu. PreţulQ 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitdre la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. PaulQ Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (OpQ completQ ) Broşura I. II. şi III. PreţulQ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română. Cartea 1. 11. III.
IV. cuprincJendQ materii f6rte interesante şi amusanle. PreţulQ la t6te patru 1 fl., câte una deosebita 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii fOrte interesante şi amusante. PreţulQ 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulQ 50 cr.
Economia pentru scdlele popor, de T. Roşia. Ed. II. PreţulQ 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru înveţă-mentulă intuitivă în folosulQ elevilorQ normali (pre-
parandialî), a învăţătorilorQ şi a al lor Q bărbaţi de sc6lă, de V. Gr. BorgovanQ, prolesorQ preparandialQ. PreţulQ unui esemplarQ cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura ndstră pedagogică abia aflămQ vre*unQ opQ, întocmită după iipsele scdlelorQ ndstre In măsura în care este acesta! pentru aceea îlQ şi recomandăm!! mai alesQ DirectorilorQ şi învăţătorilorQ ca celortk In prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Vas. Gr. BorgovanQ. PreţulQ 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române centru sed-iele poporali în 3 cursuri de MaximQ PopQ profesor!! la gimnasiuiQ din NăsâudQ. — ManualulQ acesta este aprobata prin InaltulQ MinisterQ de culta şi instrucţiune publică cu resctiptulQ de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulQ 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanijl. Broş. 1. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialQ. PreţulQ 80 cr.
Cele mai effcine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş* cântări bisericeşti forte frumosQ ilustrată. PreţulQ unui esemplarQ broşatQ 40 cr. legalQ 50 cr. legata în pânză 60 cr. legatQ mai finQ 60, 80, 90 cr. I fl , în legătură de luxQ 1.50—2.50.
Miculu mărgăritară sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosQ ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulQ unui esemplarâ broşatQ 1* cr., — legată 22 cr., legatQ în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icOne fru-m6se. PreţulQ unui esemplarQ trimisa franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţleu urmatQ de mai multe rugăciuni frum6se. Cu mai multe iedne frumose PreţulQ unui esemplarQ espedatQ franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu ChristosQ. PreţulQ unui
esemplarQ legatQ e 15 cr.
î
:
!


i
Tipografia ALEXI, BraşovQ.