BEDAtrpUHEA ŞI AO«llkl(irKA|llfK»;A s BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA*4 IESE ÎN FIECARE pi. <“8 anii anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior,, pe trei luni 3 fior. RovaăEÎa şi străinătate; Pe anii 40 fir., pe şâse Iun» 20 fr , pe ?r»i !yr*> 10 frânei &HUI1IUBILE: 0 seriă garmond 6 er. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicata Sorîeer? nsfrEnaate nu nu prfmseou. — Sanuearlpta nu sa ratrimltfi. m- 206 Duminecă, 20 Septemvre (2) Octomvre. 1887. In memoria lui IACOBO MURESIANU. 9 Braşovti, 19 Septemvre 1887. Regretatulu Iacobă Mureşianu considera femeia ca unu factoră principala, ba chiar ca factorii decisivii în crescerea copiiloră. De aceea densulu, ca pedagogă cu îndelungă esperienţă, şi-a pusă dela începută ca seopă de a da femeei române rolulu ce i se cuvine ca mamă în societatea românescă. Totă din indemnnlu acesta a dată vieţă răposatulă la 1850 primei reuniuni române dinobce de Carpaţl, gândindu-se în prima liniă la femeia română şi întemeindu Reuniunea femeiloră române din Braşovu, care a dată apoi îndemnă la formarea celorlalte reuniuni de femei şi de bărbaţi în Ardeală şi dincolo de Carpaţi. Pe femeile române le-a provocată ca să-şi ţ;nă de cea mai sfântă datorinţă a lorii, în totă vidţa, a-şî preţui limba naţională românescă în ori ce împrejurare, a tată în crescerea copiiloră, câtă şi în conversaţiune, a-şi căuta chiar gloria în vorbirea românescă ori şi unde, apoi a se as socia la olaltă, pentru ca prin reuniuni să’şi cultive şi să-şi apere şi ele limba română, ce au moştenit’o dela părinţi, de intenţiunile duşmane, „care merg fără freu şi fără înce’are a spulbera cu timpul totă ce este română*în patria ndstrâ". „Mamele române — scrie Iacobă Mureşianu — s&’şi crâscă copii cu totă scumpătatea în moralitate şi activitate patriotică, îndemnându i, încă din cea mai fragedă etate, la purtare de bună cuviinţă întru t-6t.e; âr cu anii crescerei să le insufle cu t6tă energia iubirea de limba ro mână, pănă la exaltare, ca fii de Români să se ţină mai presusă de toţi câţi vorbescu limbi străine, în cultivarea şi predilecţiunea limbei materne, pe care pentru t<$tă lumea să nu o neglige chiar şi când voră învăţa alte limbi străine. Ba de li s’arâ răsti cernlii şi pămentulu că nu-i va mai ocroti sub acoperementulu său său pe suprafaţa sa, să nu’şl părăsescă usulii şi dreptulii limbei lorii române, care e celu mai preţuită diamantă între t6te limbile din Orientulu Europei şi care, dâcă îlfl sciau păstra şi apăra cu totă modulă şi cu mai mare preîngrijire, scumpătăte şi preţuire străbunii noştri, în t6te sferele activităţii loră, ne-aru fi împletită a bună sărnâ de secuii într’o corănă lungă şi lată în Orientulă Europei, ci mâna întinsă spre Oecidentulă ei, ca garanţiă pentru eternisarea vieţii şi înflorirea gintei lomâ-nesci în Orientă". „Mamele române din oraşe şi din cetăţi sfi nu-şî părăsescă predilecţiunea limbei române în ori-ce societate publică său privată, să nu de genereze nici să ca(Jă în indiferentismă faţă cu limba; să nu concedă, Domne feresce, copiiloră a-şi uita limba maternă preferindu a vorbi şi scrie îu limbi streine; din contră la învăţarea limbiloru streine, necesare pentru studii, să ia de vehiculă limba română , acăsta să fiă basa, te-meiulă pe care să se sprijine învăţarea altoru limbi". „Iubirea cătră limba maternă să li-o înrădăcineze mamele astfelu copiiloră, încâtă ea să se prefacă nu numai în datină şi în usu naţională, ci chiar în virtute naţională. Numai ast-felâ îşi va îndeplini mama română sfânta datorinţă cătră fii săi şi cătră neamulu românescă, când va deştepta în copii săi consciinţa, că limba română e celu mai preţuită odoru ală na-ţiunei române din Orientulu Europei.“ Nu putemu ca să încheiămu mai bine acâstă parte a însemnăriloră sale, decâtă eitându pasa-giulă, prin care arată motivele ce Tau îndemnată la înfiinţarea reuniunei femeiloră române rămâ-1 nândă să arătămă în numărulă viitoră ce a scrisă cu privire la conlucrarea sa la fundarea gimna-siului română din Braşovă şi despre alte stăruinţe ale lui sociale şi culturale. „Cu scdterea la viăţă a Reuniunei femeiloră romane“ — 4,ce răposatulă — „am vânată deodată şi scopulă de a îndemna şi a atrage şi partea bărbătâscă a naţiunei române, ori unde s’ar afla locuinţa, la asemeni associaţiunî de totă so-iulă; şi acăsta se făcu cu totă felulă de îmbolduri şi provocări repeţi te în sînulu naţiunei întregi, în-fiinţându-se Reuniunea sub numele de „română" fără deosebire confesională1,1,. „Acăstă concordiă associativă amă propus’o şi recomandat’o de repeţite-ori, ca cea mai necesară, ba unica şi singura condiţiune de a se pute înălţa şi RomânulU prin consfătuiri comune între sine la o activitate câtă de puternică şi prin ea la cuttură, gloriă şi mărire/“. In cursulă $i\e\ de erî şi de adU, Redaetorulă »Gazetei Transilvaniei* a mai primită următorele telegrame şi scrisori de condolenţi: Sibiiu, Î8 (30) Septemvre Primiţi adânca’mi condurere şi representarea Associaţiunei şi a mea la îmormentarea tizului meu prăiubitu prin Cosma şi fiiulă meu. Bologa, v.-preş. Associaţiunei. Blaşiu, 18 (30) Septemvre. Primiţi espressiunea sentimenteloră năstre de condolenţă pentru perderea suferită prin măr tea nepreţuitului vostru părinte. Inteliginţa română din Blaşiu. Bncurescl, 18 (30) Septemvre. Rogu să primiţi şi din parte’mî esprimarea durerei pentru perderea bunului vostru tata şi distinsului patriotă. Maiorescu. Deva, 18 (30) Septemvre. Primiţi espresiunea profundei năstre condo-lenţe pentru ireparabila perdere a scumpului vostru părinte şi ilustrului nostru anteluptâtoră naţională. Lucreţia şi Alessiu Olariu. Deva, 18 (30) Sept. Ne associămă profundului doliu ce-lă părtă familia distinsului nostru publicistă Iacobă Mureşianu. Românii din Deva. Năseudti, 18 (30) Septemvre. Perderea vrednicului capă alu familiei năstre, ca celu mai obligată memoriei sale eterne, o simţă mai adăncă, dăr însu-mi fiindO bolnavă, nu putui pleca; am însciinţatu pe toţi. Plân-sulă şi rugăciunile năstre întrunite, le voră vesti mâne clopotele bisericiloru din Năsăudu şi din prejură. Atotputintele să vă mângăe pe toţi, eu sunt pră slabă a mă mângâia însu’mî pe mine. loachimu Mureşianu. Bucnresci, 18 (30) Septemvre. Părtaşă fiindă durerii, trimită condolenţele mele sincere. Radu, preotă unită. Bttcurcsci, 19 Septemvre (1 Octomvre.) Deplângeam cu naţiunea perderea neobositului luptătoru şi publicistă Iacobă Mureşianu. Anuşca, Corvinu, Moldovand, Rocneanu, universitari. Ploescî, 19 Septemve (1 Octomvre.) Mă associeză cu durere la pierderea ce încercaţi prin mărtea venerabilului vostru părinte. lonu Popovicî. Bucuresci, 19 Septemvre (1 Octomvre.) Regretămă perderea veteranului dascală ală neamului românescu. Cerulă să mângăe pe mâhniţi. Cordescu, Popă Păcurariu. Blaşiu, 19 Septemvre (l Octomvre). Regretămă neparticiparea la îmormântare, însă participăm u la durerea ta suferită prîn perderea neuitatului tău părinte. Comunică condolenţele năstre familiei. Neculae, Partenie, Aurelă, profesori. Târgovisce, 19 Septemvre (1 Octomvre). Condolenţele năstre. Familia Cepescu. Sinaia, 18 (30) Septemvre. Regretă perderea celui ce se duce dintre noi cu consciinţa pe deplină împăcată. Lipsa lui să ne îmbărbăteze pentru a ne pută împlini şi noi datoriile faţă de naţiune. N Făgărăşană, inginera. Blaşiu, 18 (30) Septemvre. împărtăşindu-vă sincera năstră condolenţă şi profundele regrete pentru perderea ce aţ! îndurată, ne asociâmă la jalea Văstră. Silvestru Nestoră, profesorii şi soţia. Craiova, 19 Septemvre (1 Octbmvre). Impărtăşimă durerea pentru perderea venerabilului vostru părinte şi marelui Română. Mihâlescu, Străjanu, Cantorichi, Cons- tandinescu, Anagrosta, Caloranu, Faură, Cheţan, profesori. Gherla, 18 (30) Septemvre. Primesce împreună cu toţi ai familiei espresiunea profundeloru simţăminte de condolenţă pentru marea pierdere ce aţi indurată prin a-dormirea pe veciă a pră iubitului nostru părinte şi prea preţuitului nostru conducâtoră de odi-niără. Consolaţi-vă în conscienţa, că repausatulă: Luptă bună a luptată şi corăna nemurirei bins o a meritată! N. F. Nejjrnţiu Red. şi proprietarii. P. S Corănele aici trimise, dintre cari una o oferă eu şi alta tipografia mea „Aurora", să se depună pe coscigulă care închide scumpele osăminte ale marelui defunctă. Ele suntă ună mică omagiu adusă amintirei meriteloru deşteptului conducătoru de odiuioră alu poporului română. — Regretă că — pătimindă şi însu-mi — nu am putută în persdnă să i le ducă a-cestea. Din afară. < Cunoscutulă conducătoru ală oposiţiunei bulgare Petko Slaveikov a adresată prinţului Fer-dinand ală Bulgariei o scrisdre, care cuprinde în esenţa următdrele: Naţiunea bulgară a trăită multe (file de nenorocire şi de doliu, dăr în astfelă de modă ca acum nici odată n’a fostă maltratată. Poporulă bulgară a suferit ă totă în speranţă, că va primi ună principe legitimă, a cărui sosire să-i redea liniştea. Acestâ speranţă însă a fostă desamăgită. Slaveîkov amintesce apoi prinţului jură-măntulă ce l’a depusă în Ternova, că va guverna ţăra amăsurată constituţiunei; guvernulă său însă conduce ţăra după placulă său; abusurile de putere şi actele ar-britrare n’au încetată, fiorosele întămplărl ale anului trecută erăşl s’au renoită, se întrebuinţăză din nou forţa. Guvernulă actuală vrea să impună naţiunei voinţa lui Nr. 206. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. cu t6te mijldcele, chiar cu cele mai ilegale. Deşi starea de asediu a încetate, totuşî libertatea pressei este din nou suprimatfi; aceste acte ilegale nu pâte întări tro-nulâ şi nu va câştiga prinţului devotamentulă poporului, care scie, că orice măsură s’a luate cu consimţământulă prinţului. Legea nu este literă mortă, precum îşî în* hi-puesce guvernulă. Spre nenorocirea lui guvernuie se a-flă pe o cale ce le va arunca în perieule; ele a adusă nu numai ţera, ci chiar şi pe principele într’o situaţiune puţine vrednică de invidiate. Aceste guverne a tăinuite principelui adevărata voinţă a poporului şi poporului in-tenţ’unile principelui, şi e o răutate a se juca astfelO cu s6rtea unui poporO şi a unui principe regentă. A-cestă guvernă lasă a se conduce de capriţiele lui şi nu de precumpănirl politice, şi acesta e molivule, că se lasă a fi tîrîţl la acte de nedreptate şi de arbitrarietate, care subminâză autoritatea principelui. Der cu minciuni, cu arbitrarietate şi cu grâză nu va succede a întări statuie şi tronule. OrI-ce are cjice principelui miniştri, îneheiă Petko Slaveikov, maioritatea poporului bulgare nu îm-părtâşesce părerile lorO şi nu voiesce a suferi să trăcâ peste ruine, fructele politicei lore. SOIRILE pilei. La înmormântarea lui Iacobe Mureşianu au sosite au sosite din Blaşiu, ca delegaţi din partea Escelenţiei Sale Prâsânţitului Metropolită Dr. Ioane Vancea, Rv-diss. domne canonice metropolitane Ioane M. Moldo-vanO şi Prâ onor. domne Dr. Augustine Bunea, profesore de teologiă. D 10 canonice a foste însărcinate totodată a esprtma familiei decedatului cele mai sincere condolenţe în numele Escelenţei Sale, asemenea şi în numele inteligenţii din Blaşiu * Escelenţa Sa Prea SânţitulO MetropolitO MironQ Rom a nule şî-a esprimatO prin telegramă cătră Redac-torulO f6iei nâstre alăturarea sa cu sinceră condolenţă la tributule de recunoscinţă şi pietate ce le vorO aduce preoţii greco-orientali fostului lorO dascăle timpă de 50 de ani. * — Din partea Associaţiunei române transilvane din Sibiiu au sosite ca delegaţi domnii Partenie Cosma şi Valeriu Bol o ga, însărcinaţi fiinde a esprima totodată în numele presidiului Associaţiunei condolenţe familiei MureşianO. —x— In cercurile hotăritore din Pesta se vorbesce cu multă stăruinţă despre fortificarea capitalei ungaro, Se afirmă că guvernuie ungurescO va depune in sesiunea viilore a adunărei deputaţilorO unO proiecte relative la fortificarea capitalei şi va cere uuă împrumute de 15 miliâne de florini pentru lucrările pregătitore. —x— UnO vaporO englesO încărcate, cu şine ce venea spre Galaţi, la milea 37, lângă Tulcea, ne spune „Galaţii*, voindO să întârcă, a rămasă înomoliţă în latulO Dunărei, închkjândă astfelO cu desăvârşire trecerea vaseloră. AtâtO vaporulă ,Loyd< câtă şi alte va-p6re, cari veneau în Galaţi, stau ancorate aşteptândO deschiderea fluviului. Nici vaporul 0 locală, care a plecată la Tulcea, n’a putute trece. S’au trimisă şlepuri ca să des-barce o parte din marfă spre a pută scote vaporulO d;n nftmolO. Până acum comunicaţiunea în josulă Dunărei este întreruptă. —x— „Revue de l’Orient* anunţă, că delegatulO sindica- FOILET ONtJ. APfiRAREA TRANSILVANIEI contra româniei aliată cu rusia (Urmare,) Dâr orî-cum ar fi, noi — considerând0 marea divergenţă de interese ale StatelorO aliate — persisiămă în părerea ndstră, că România va prefera să câştige prin forţele sale proprii, ceea ce ar voi să câştige dintr’ună asemenea răsboiu, contândă, bine înţelesă, pe ajutorulO indirecte alo Ruşiloru, însă, fără a renunţa la independenţa sa sâu a oştirei sale. Credemă, că acâsta este unO lucru naturală, care caracterisâză nu numai pe unO individe, ci şi pe unO pop oră. In fine, mai putemă lua în consideraţiune şi depărtarea însemnată a fie-cărui corpă de armată rvmânii de teritorulO presumtivO de adunare sâu de desfăşurare ală armateloră rusesci şi acâsta mai cu sâmă din causa insuficienţei drumurilorO de feră din părţile acele, încâtă, trupele ruso-române cu greu s’ar putea întruni înainte de a se începe operaţiunile. Să cercetămO dâr, dâcă ar fi consultă, ca noi să evacuâmO cu totulO acele provincii, cari ară forma obiec- tului industrială din Moscva, Samurim, e în Româniaî avendă misiunea să mijlocescă şi să determine acolo locurile cele mai potrivite, unde să înfiinţeze deposite de manufactură rusă. Pănă acum s’au luată în perspectivă Tulcea, Galaţi, Calafată şi Bucuresd. Ase menea deposite are intenţiunea a înfiinţa şi in Bulgaria, —x— «Liberalulă* din Iaşi comunică trista scire despre ncetarea din viăţă a distinsului pianistă şi compo-sitoră musicală Gh. Schelet ti. Perderea acestui băr-bată, care prin puterea talentului său devenise o autoritare musicală în România, lasă o lacună ce cu greu se va îndeplini. Imormântarea s’a făcută Marţi, 15 Sep-temvre. Importai!! şi esportul!! Ungariei în a. 1886. In fine i-a succese oficiului statistică alo ţărei să publice datele referitâre la esportuiă şi importulă articu* liloră de comerciu pe anulă 1886. Estragemă din ra-portule numitului oficiu de statistică urmltârele date: Valârea întregului importe pe anulă 1886 face: 421.128,862 fl.; ăr valârea esportului face 419.175,200 11. Cifrele acestea, precum vedemO, nu 'suntă prea îmbucură I6re pentru Ungaria, căci importulă e mai mare cu une milion 953,662 fi. decâtO esportuiă. Desavantagiul acesta este a se datora în mare parte răsboiului vamală, portată cu România. Partea cea mai mare a importului, socotită în preţO de 170,108,040 fl, constă din îmbrăcăminte, ţăsă-turl şi fânâriă, precum şi din articulî de luesă pentru toalete. S’au esportală articole de acestea numai în preţO de 23 miliâne, rămâne prin urmare ună pasivă de 146 miliâne 11. De asemenea înlrecură importulă pieilorO lucrate, gheteloră şi blaneloră cu 59 miliâne esporturile; importulă metaleloră întrece cu 16 miliâne, alo obiec-teloră de artă şi literatură cu 9 miliâne, ală obiecteloră de sticlă şi de Iută cu 7 miliâne, ală oleiuîui şi produc-teloră de sticlă 6 miliâne; afară de acesta mari sume de bani esă din ţâră pentru deosehite maşini. Se es* pârtă din ţâră mai vârtosă vite, lănă, bucate, făină, lu-tună şi piei. Paroxismul!! unguresc!!. Frumâsă şi plăcută este confemplaţiunea, când vet)I pe capulă familiei, pe tată, in armoniă cu ceilalţi membri ai familiei sale, cu fii săi, te pătrunde pănă la inimă scena alipirei şi a aderinţei produsă la timpuri binevenite, şi recerută de împrejurări; der svârcoUtura sforţată a unuia dintre fraţi, înscenată cu premeditaţiunea de a denegri pe ceilalţi respinşi dela masa şi binele patrimoniului, este o adevărată ostentaţiune ipocrită care-lă umple cu greaţă pe totă omulâ binesimţitoră. Nu voimă noi a trage la îndoială fidelitatea modernă a naţiunei maghiare faţă de tronă, şi de dom nitoră, dâr ne aduce la mirare modalitatea cu care se descopere acâsta prin organele guvernamentale ale ad-ministraţiunei şi ale societăţii maghiare. Noi sciraă bine că, decă n’ar fi atâta românime în ArdealO, şi dâcă acâsta n’ar ţinâ la naţionalitatea sa şi la instituţiunile sale naţionale, tămbălăulă de demons-traţiune nu era aşa de sgomotosă şi sforăitorii. Puterea domnitâre a Maghiariloră a umplută Ar-dealulO, respective tâte Comitatele şi organele lui, cu cetele sale de deregătorl şi de agenţi, aceştia adunaţi la Gluşiu voescă a arăta Monarchulni că Ardealulă întregă jubilâză, e mulţămită cu stările actuale, şi nu doresce tivulă operaţiuniloră armatei române în casulă, când a-liaîii ară înainta separată, concentrându-ne iote forţele pe teafrulă principală de operaţiune în contra Rusiloră; sâu decă n’amă face mai bine ca să lăsămu strictulă necesară de trupe pentru o apărare rigurâsă şi contra Româniloru. picemă în adinsă: strictulă necesară de trupe. Fără a ţine sâmă de adeverulă, că cu greu cedâză cineva teritoriile sale inamicului, fără o lovitură do sabiă, credemă însă că trebue se ne hotărâmă a lăsa torţe co-răspun4ăt<5re în partea ţărei ameninţată de ună atacă ală Româniloru. Acăstă părere a nâstră se argumenteză de sine, adecă prin faptulă, că nu se pote admite în modă absolută, că sorţii de victoriă ai grosului armatei nâstre asupra Rusiloră ară fi mai garantaţi prin deşertarea complectă de trupe a provinciiloră ameninţate de Români. Cu atâta mai puţină se pâte admite acâsta, cu câtă bine scimă, că ună colosă de armată, cum este eea rusescă, dispune de o forţă de resistenţâ nemărginită. Chiar ad-miţândă că după ună timpă 6re-care dela începerea os-tilităliloră armata rusă ar fi bătută, totuşi în decursulă răsboiului, puterea ei de resistenţă se va nutri necontenită prin aducerea în luptă de trupe prâspete din vastulă său imperiu. Dâeă provinciile nâstre ameninţate de Români ară alta decâtă ca poporele nemaghiare să sară de vii în căldarea topitâre a Kulturegyletului. Der. d-niloră şi fraţiloră maghiari, spuneţi-ne: că din poporaţiunea română de 1.300,000 a Ardealului, afară de preoţime* condusă de arch'ereii săi, inteliginţa şi alţi onoraţiorl ai săi neofTieialî unde şi cu ce modalitate şl a putută descoperi bucuria sa asupra venirei monarchului? Cugetaţi D-vâsfră că acâstă apariţiune nu bate în ochii lumei? o apariţiune straniă, că maioritatea unei ţări nu pote să sărbătorâseă şi să-şi descopere bucuria, prin organele sale? Veţi răspunde: şi acăsta doeumentâză nepatriotis-mulă, separatismulă Româniloră, ce e egală cu neleali-latea! dăr rogu-vă să nu o spuneţi acăsta aşa cam pră iute şi fără de rumegare, ci mai ânteiu să vă aduceţi aminte, că în 1857, când Maiestatea Sa a întreprinsă călătoria prin Ungaria, şi boerimea a fostă atinsă din partea guvernului cu întrebarea, că nu s’ar pregăti la întâmpinări sărbătoresc!? aceea boerime a ţinută o conferinţă şi resultatulă s’a împărtăşită locuriloră competente cu următoriulă răspunsă laconică: resultatulă prea scurtei nâstre consultări este, că boerimea în situa* ţiunea tristă a naţiunei nu pâte manifesta semnulă de bucuriâ şi a arangia sărbătoriri.® Dâcă d-vOstră aţi putută face acâsta atunci, pentru ce să n’o pâtă face Românii Ardealului acuma, când si-tuaţiunea naţiunei loră este şi mai tristă ca a d-vâstre în 1857? Dâr deja pornirea cercuriloră oficiâse şi neoficiâse ale Maghiariloră pentru inlâmpiuările sărbătoresc! s’a începută cu atâta vehemenţă şi respingere a altoră elemente, încâtă era cu neputinţă o apropiere sinceră şi unire trâţescă; totă ce bucinau 4*arele Ş* puteai au<|i din gurile dătâtâre de tonă era „numai şi numai naţiunea şi limba maghiară, elementulă susţinătoră de stată, — apostrofarea agitaţiuniloră elementeloră străine (Sici) că regele în Cluşiu vrea să arate agitatoriloră că uniunea i e perfectă eto. ete.« S’a şi efeptuită ca Mitropolitulă Mironă să nu fiâ primită la Deva, ci la Cluşiu. Ni suntă cunoscute şi vorbele ce le a grăită guvernulă prin gura Maiestăţii Sale; în urmarea acestora, după părerea Maghiariloră vai de noi Valahii! Suntemă înfrânţi cutropiţl cu vorbele Maiestăţii Sale, şi cugetă că ni s’a înfundată gura cu vorbele „a kirâly mondolta* (regele a (Şisâ.) Der aci în culmea bucuriei să vă aduceţi aminte eră şi de unele momente istorice, cari ni suntă „ma-gistra vitae.* In primulă rescriptă ală Maiestăţii Sale regale că* trâ dieta Ungariei din a. 1861 se găsescă cuvinte pen-1 tru naţiunea română din ArdealO, cari ponderăză mai [ tare, c * şi răspunsurile date la unele deputaţiuni. Putemă Şt noi «regele le-a scrisă.® Cugetaţi D-vâstră că veţi îmbăta lumea cu astfelO de vorbe şi răspunsuri, cari le facă organele guvernului actuală? Rău s’a tocmită treaba că din tâte vorbele domnitorului domnii 4'lei nu vreau să scâtă alta, decătO j ună ciomagă cu carele să se bată capulă Româniloră; puţină mângăere din călătoria suveranului, dăeâ aievea ar fi aşa. Der pentru D-(Jeu, unitatea statului, uniunea perfectă a Transilvaniei şi egemonia rassei maghiare, cum a putută permite Superintendentului luterană, ca sub | corâna Sântului Ştefană să se presinte cu o corporaţiune i bisericescă în limba «Vereinului nemţescă*, şi ca .regele maghiară* să le răspundă totă în aceeaşă limbă, când fi cu totulO deşertate de trupe, este evidentă că armata română le va ocupa şi după ce ’şl va asigura posesiunea loră va putea proeede la joncţiunea cu armatele rimei, cu mai multă energiă şi înlesnire chiar, decâtO în casulă când tâte aceste operaţiuni ale ei ară fi contrariate de ună corpă de trupe Austro-Ungare, fiă elă câtă de mică, dăr activă, energică şi sprijinită în acţiunile sale de con* 1 figuraţiunea topografică a ţârei. In primulă casă, cu greu aină putea împcdica ope-raţiunele de joncţiune ale Româniloru înainte ca să fi reuşită noi a bate pe Ruşi astfelO încâtă acestO ajutori considerabilă, din partea armatei române, să no le mai potă folosi nimică ; 4'cem^ acăsta presupunândă că acţiunea belică ar începe pe teatrulă de operaţiune secondară mai înainte, decâtă pe celă principală. Cu alte cuvinte, detaşarea unui corpă de trupe în formă mai slabi în faptă insă destulă de tare ca să se p6tă achita dc problema: a întârdia înaintarea Româniloru separâni ambele armate inamice câtă se pote mai multă timp, Credemă că acă-da n’ar fi o răspândire greşită de forţe, din contră, grosulă armatei nâstre ar câştiga indirecţi avantagiulă a avă cu ună inamică mai puţină pe tea-trnlă de operaţiune principală şi decisivă. Ore, contra cărei provincii a imperiului nostru s'ar îndrepta ofensiva României? Austro- Ungaria se învecinăză cu Regatulă român Nr. 206 GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. bine stimă, ca între luteraul suntă şi Maghiari, nu nu mai Sas! şi Germani? De b nă sena* niţică cornalimentare d-nului Bismarck. Dâcă avemă libertate destulă între marginile legei, pentru ce nu i s’a permisă şi metropolitului Mironă şi Vancea să bineventeze şi ei pe Suveranulă în limba română? limba poporului de 3 milione, însemnăză ea mai puţină decâtă a Sasiloră de 200.000? Vedeţi, domnitorii, ironia sorţii, vedfţî egalitatea şi libertatea buei-natft! Veţi afirma d6ră că limba română pentru urechile monarehului ar fi vătămătore, când acelă monarchă nu de multă la articulii de lege româneşti, ’şî-a subsemnată gloriosulQ nume în limba română? Dăr beţia paroxismului maghiară, cu ai cărui aburi voiaţt să acoperiţi Transilvania ca să nu p6tă vede lumea altă e'ementă in ea, decâtă elementulâ maghiară, acea beţiă, c}ic0, a trecută; vine timpulă de răcorâlă şi veţi pute medita asupra temei, ,că nu limba, nu culturegy-lelulă magh ară, nu fişpanii şi vicişpanii, ‘şi nu bande viulă magnaţiloră va mântui ţâra în casă de nevoiă, ci In pnma liniă braţele suteloră de mii de ostaşi români a căroră dare în avere şi sânge ponderăză mai multă in lume, ca fanloranadele şi vorbele sforăitbre, cari trecă ca bulbucii (beşicile) plbiei recente. Rotnna. Brodeşti, Moldova, 15 Septemvre 1887. (Urmare şi fine.) Programulă cursului d-sale a fostă pe câtă de vast pe atâtă şi de interesantă şi folositoră, cuprintjândă ur mâtărele puncte: împletituri de papură, împletituri perfecţionate de paie, de nuiele (mlaje), apoi coloritulă acestora de ase menea perfecţionată, apoi împletituri de scaune din tris-liă fină (bambus) împletituri de pâră, coloritulă mobile-loră, văpsitulă lânei, cânepei si inului, poleitulă său lustruitulă lemnului şi albinăritulă celă mai practicabilă după sistemulîi lui Dzirzon; afară de aceste puncte cuprinse în programă au mai propusă si auritulă. Aici trebue să-mi esprimă regretulă meu, căci nu a permisă timpulă celă scurtă ca d-nii instructori cu deosebita d-loră bunăvoinţă să ne potă instrua şi ceva din tăm-plârită, precum facerea stubeieloră (târne, cosniţe) după sistemulă lui Dzirzon, a rameloră ş. a. Veselă de frumbsele succese cu cari a fostă încolonată aceslă cursă atâtă de bine întocmită, nu potă ca să nu-mi esprimă cu aeestă ocasiune mulţămită şi recunoştinţa mea d-lor conducători G. Moiană şi G. Muşlea, cari s’au supusă la o sarcină atâtă de mare, necruţândă nici ostenâla, nici timpă şi nici raijloce materiale pentru ajungerea scopului urmărită; de a se lăţi în po.-orulă română toţi ramii industriali, de cari are lipsă. Cursuri de felulă acestuia ar trebui sprijinite din t6te părţile, pe lângă t6te jertfele, lucrându-se într’acolo, ca să devină în permanenţă anuală, pentru că cu atâtă mai uşoră să ajungemă ia scopulă dorită. Nu sciu însă cum se vorO mai pute supune d nii conducători ai cursului numită mai susă unora greutăţi atâtă de mari, precum au fostă acelea, cari au trebuită sâ le învingă în trecută, pănă Ia cursulă de sub întrebare. Zelulă şi însufleţirea ce am văzută că o au d-loră pentru urmărirea ideei înalte de a lăţi totă felulă de industria de casă în poporă, mă facă a spera cum că orl-ce pedecă ar întâmpina pe aeestă cale nu va fi în’stare a-i opri de a-şl continua lucrările în acăstă direcţiune cu aceeaşi forţă ca şi în trecută, ba încă speră că’şl voră afla şi alţi imitatori şi sprijinitori ai causei industriale a poporului nostru. Şi nici că s’ară pută aştepta altcum resultate de îmbunătăţire pentru sbrtea multă cercatei nb-stre naţiuni. D6că nu se voră îngriji de poporă bărbaţii luminaţi a-i acestuia, atunci dela cine ore se va pută aştepta o conducere inţeleptâ spre binele şi fericirea lui pe când este bine ştiută, că fericirea poporului este tolă-odată şi conducătoriloră lui. Privindă lucrulă din altă punctă de vedere, 6ren u ar fi păcat ă strigătoră la cerii, lăsândă pe poporă în în-tunerecă, adecă lipsită de cunoscinţele, cari l’ar putea aduce la o posiţiă mai mulţămită, folosindă în modulă celă mai raţională totă ce-i dă natura imprejurulă său? Papură, paie, pipirigă, mlaje (nuiele) pâră şi alte soiuri de ma erială, cari află omulă în stare brută în nemijlocita sa apropiere, nu este bre mai rentabilă a se folosi pentru pregătirea a totă felulă de obiecte necesare pentru viâţă, decâtă a se lăsa să piără fără de a ne aduce mă-•ară atâta venită câtă contribuţia se plătesce pe loculă unde crescă? Etă dâr productele din care trebue să se desvblte industria poporală naţională, fără de care nu putemă aştepta îmbunătăţirea stărei materiale a poporului. Pentru de a ajunge pe calea acâsta mai iute şi mai uşoră la ţinta dorită, singură scola e chemată. Introducerea împletituriloră din industria de casă in seblele normale pedagogice, ca obiectă de învâţămentă şi prin elevii acesteia, ca învăţători in scole e singurulă mijlocă de a străbate în poporă cunoscinţele diferiţiloră râmi din industria de < asâ. Pe acăstă cale însă se voră vedea resultatele do rite numai după mai mulţi ani de (file. Pentru ună timpă mai apropiata va fi necesară ba chiar indispensabilă ca să se institue în vacantia de veră cursuri pentru învăţători ca cele amintite mai susă, său şi după metodulă cum a binevoită a începe Venerabilulă D-nă Ioană Po-pescu din Bârladă in vâra acâsta. Cursurile de felulă acesta potă fi sâu pentru fiă care judeţă în parte, sâu pentru mai multe. Aceste cursuri să se continue în fie-care ană pănă atunci, pănă când nu va mai esista nici măcară ună singură învăţă-toră, care să nu cunoscă toţi ramii de industria de casă, care o pbte practica poporulă. Se înţelege de sine că tbte acestea numai la iniţiativa şi sprijinulă guvernului se potă realisa; ceea ce nici nu mai încape îndoială că dbr nu ar fi posibilă, pe când dincolo de Car păţi au făcută acesta cu celă mai bună succesă anumiţi învăţători singuratici pe risicululă loră propriu. Iniheiu cu speranţa de a vedâ câtă de curăndă ună începută câtă de mică, dăr seriosă în favorulă ideii desfăşurate mai susă. I. Juga, învăţător Q. tanlă prelegere asupra modului intinderei typhosului abdominală. Elă arată, că sciinţa a reuşită să împedec© contagiunea acestei boli. Constată apoi, că d i n 100 de caşuri detyphusabdominal. 80 suntăcausate deapăprbstă; ar fi neertată a na se lua măsuri grabnice, fiă ori câtă de costisitbre, pentru a se procura omenirei apă curată de beută. Bătrînulă profesoră de Pettenkofer vorbi apoi despre instrucţiunea higienei în Universităţi şi şcoli tech-nice superibre, arătândă cu date statistice în mână im. portanţa şi efectele bune ale higienei. Apoi prima şedinţă a congresului se ridică. Raportă poliţienescu. — 0 dovadă de sărăcirea ce ia proporţiunl între o parte a poporaţiunei Braşovului ne dă faptulă, că o femeiă bătrână din Scheiu în vârstă de 87 de ani, ceru a(}I dela căpitănia (poliţia) o-răşenâscă să i se procure ună paşaportă pentru streină-tate, spre a-şl căuta în România mijlbcele necesare pentru întreţinerea vieţii. Telegramă part. a „Gaz. Trans.“ SÂTMARtr, 30 Septemvre. — Dr. Vasilie Lucaciu a fosta pasa în libertate. Ruşine asupra contrarilorA. Adresămă bravului luptătoră din Sâtmară sincerile nostre felicitări! Primâscă din partene o frâţâscă strângere de mână! — Red. „Gaz. Trans.« Congresula de higienâ din Yiena. Luni, 26 Septemvre, s’a deschisă, în sala societăţii de musică din Viena, congresulă higieniştiloră. Pe la Orele 11 sala cea mare a fostă literalminte ocupată, aşa că mulţi din membrii congresului nu mai găsiau locă şi se îndesau în fundulă sălei şi prin loge. Galeria a fostă ocupată de dbmnele membriloră congres dui. Adunarea a fostă fbrte imposantă atâtă prin numără câtă şi prin presenţa multoră ce ebrităţl europene. Dintre învăţaţii, cari atraseră mai cu deosebire atenţiunea lumei se potă cita cunoscuţii profesori Virchow Pettenkofer şi Brouardel (Paris). Din corpulă diplomatică erau presenţl: ambasadoru germană, principele Reuss; ambasadorulă rusă, principele Labanov; ambasadorulă italiană, contele Nigra; trimisulă Belgiei, contele longhe d'Ardoye; trimisulă Bavariei, con tele Bray Steinburg. Dintre miniştrii Austriei so aflau faţă: Dr. de Gautsch, baronulă Ziemialkowski, marchizulă de Ba cquehem, baronulă Prazak, contele Falkenhnyn şi în lo culă ministrului de răsboiu It.-colonelulă baronă Merk In adunare se mai observă cu deosebire primarulă din Serajevo, Mustapha Fazii Bey; farmacistulă curte» Sultanului, Stoninski şi mediculă intimă ală şachului Per siei, dr. Tholonzana, într’o uniformă fbrte bogată. Precisă la Orele 11 sosi principele moştenitoră Ru-dolf, care deschise aeestă ală şâselea congresă internaţională prin ună discursă liberală. Urmară apoi obicinuitele discursuri de curtuoasie, după care profesorulă dr. Brouardel ţinu o impor- DIVERSE. 0 noue invenţia a Ini Edinson. — In şedinţa trecută a asociaţiei americane pentru înaintarea scrntelorfif care s’a ţinută în New-York, a cetită renumitulă Tomas Alva Edinson ună raportă asupra celei mai nouă descoperiri pe terenulă electro-technică. E vorba de aşa nu-mitulă „Dinamo-piromagnetic*. Aeestă aparată are scopulă de a produce electricitate prin arderea cărbunilor!^ o problemă la a cărei deslegare s’au trudită mulţi chemicî moderni, dăr n’au ajunsă la resultată. Metoda lui Edinson o cea mai uşbră şi mai eftină; din două tone de cărbuni aprinşi, cu mijloculă aparatului „Dinamo- piro-magnetică" poţi scbte atâta electricitate câtă arde într’o sâră în 30 de lămpi, fiă-care lampă cu 16 lumini! NOU ABONAMENTU la v GAZETA TRANSILVANIEI. Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe untt nou abonament A pe triluniulă Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămti pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţuia abonamentului: Pentru Anstro-Uiaria: pe trei luni şbse 3 fl. 6 „ unu anii 12 Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franoi n şbse ti 20 «( unu anii 40 „ Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţilor^ de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulu fâşiei sub care au primită (Jiarulti. Domnii cari se voră abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Editoră: lacobfi Mnreşiann. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mnreşiann. prin Bucovina şi Transilvania (fără să mai soeotimă şi părţile sudu-estice ale Ungariei, adecă Banatulu), cu alte cuvinte prin două provincii a căroră populaţiune în cea mai mare parte se rudesce prin origine şi limbă cu po-pulaţiunea României. Achisiţiunea acestoră ţări este dăr o dorinţă arfjătbre pentru România. Ca să putemă sci anume, care din aceste două provincii pbte fi ameninţată, în prima liniă, de cătră inva-siunea româna, e destulă să aruncămă o privire pe haită şi înainte de tbte aă luămă în consideraţiă situaţiunea geografică a României, ia raportă cu aceste două provincii. Charta ne arată, că România cuprinde frontuiă de Estu şi Sudu ală Transilvaniei, pe când despre Bucovina, ea se limitâză cu imperiulă nostru numai pe o întindere relativă scurtă. Deşi acăstă configuraţiă a fruntariei nu pbte esclude o invasiune a Româniloru în Bucovina, (căci situaţiunea excentrică a Bucovinei în raportă de massa principală a Komâniei, adecă inconvenientele desfăşurărei strategice şi mai alesă ale basei de operaţiune, se potă ameliora prin strămutarea şi prelungirea basei spre Nordu în provinciile limitrofe rusescî şi în specială în Basarabia) totuşi mai cadă în cumpănă şi alte considerante, multă mai ponderbse, cari ne facă a presupune că agresiunea României va fi îndreptată contra Transilvaniei. Ocuparea Bucovinei în raportă de cea a Transilvaniei, nu sporesce cu multă teritoriulă României; Con-diţiunile fisiee ale Bucovinei nu favorisâză de locă ope-raţiunele a corpuri mari de armată ; în privinţa resurseloră de totă felulă, acăstă ţâră este săracă, spaţurile de desfăşurare suntă mărginite; comunicaţiunile insuficiente; subsistenţa, bivuacarea şi cantonamentulă masseloră mar! de trupe, dificile; şi chiar deeă invasiunea ar reuşi a se face prin văile practicabilă şi lipsite de întăriri, totuşi noi ca apărători, amă avea avantagiulă a găsi posiţiunî bune, pe cari cu forţe superibre, le-amă putea disputa multă timpă inamicului, care alt-felă din causa spaţiului ângustă nu ’şl va putea desfăşura tbte forţele sale disponibile. Credemă dâr că invasiunea Româniloru în Transilvania este mai probabilă. Aeestă credinţă a nbstră o mai justificămă odată prin configuraţiunea fruntariei Iransilvaniei, care oferă armatei române mari avantage în privinţa condiţiuniloră de desfăşurare şi de basă; âr după trecerea munţiioră, comunicaţiunl mai bune; abondenţa mai mare de resurse mai cu sâmâ în unele ţinuturi precum: în ţera Bârsei, (Burzenland), în şesulă Sibiiului (Hermannstadt) etc, în fine, spaţiurl mai întinse pentru desfăşurarea forţeloră. Deşi aeestă din urmă avantagiu nu pbte fi destulă de suficientă în raportă de respeetabilulă efectivă ală armatei române, care şi din alte consideraţiunî, totă va fi silită a-şl divina forţele sale, totuşi aeestă divi> (5°/o) * 89»/. » » urban (7°/o) • * 103 V4 , (6°/0) . 94— > (5°/o) • • 87- Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14.— Bancnote austriace contra aură. . 2.01 CarsuL pieţei Braşovu din 29 Septemvre st. n. 1887 vend. Bancnote românesc! . . . .Cum r», 8.64 Vene . 8.68 92Vi Argint române . ...... * 8.60 • 8.65 95»/* 90>/a Napoleon-d’orî . * 9.94 > 9,98 36 — 105Va Lire turcesc! ........ * 11.22 » 11.28 90*,. Imperiali » 10.21 • 10.26 103*/. 95— Galbeni » 5 86 » 5.90 87*/i Scrisurile fonc. * Albina* 6°/0 . » 101.— » 102.- — n * n Vio • d 98.— - 99.- 14.1/* Ruble Rusesc! » 109 — > 110.- 2.02 Jiscontulft ... * 7— 10°/9 pe ană. TJmedeala, frigului nu vatemă! impermeabile, căldurose, durabile şi admirabilă de eftine suntă JACHETELE (,,Burger“-Jacken) de lână împletite, de postavâ şi de Loden, cari se potrivescu forte frumosâ, pentru tâmnă şi 6rnă, pentru Domni, Domne, băeţl şi fete, tole cu preţulâ egalâ de fl. 1.80 în 1. calitate împletite. Aceste Jachete suntd pentru loţl omenii eelâ mai necesarâ vestrnentâ, şi se află gata în culorile cenuşiu, cafeniu, surâ, [melirt] drapd, bordou, albastru şi negru. Cine portă o asemenea Jachetă este feritd de frigd, pentru că se strînge bine pe orî-ce corpfl şi talia, conservă o căldnră potrivită şi suni fi de o valore ne preţnibilă. Afară de cele menţionate cu fl. i.80 se mai află încă doufi soiuri mai fine: Din lană-Zephir împletite deşii şi căldurdse fl. 3.25. Din Postavu şi Loden în calitate căldnrd’să pentru ernă fl. 5.10. Ca măsură este suficientu a arăta grosimea pieptului. — Se trimitâ contra rambursă numai de Z. FEI5ETE, Kleider-Versendung. *Wîen, Hundsthurmerstrasse Kr. 18/59 1—12 —B—l—iilli i 'i I ■ ■ 1 ■>111 MM— 'mmăâim—■■■■■■■■■ Pentru fumători de ţigări. 1 Fabrica Braunstein freres. în Paris Gf) Bonlevard Exeîmans produce Hârtiile de ţigară cu mărcile aici tipărite ORI CE CONTRAFACERE A ACESTEI HARTii SE VA URMĂRI CGKFORS3 LEGEiS acrog" |patfmxiijţ unomeaeia vwm «sscâs u@ ggig omui S-'RATii BRAUMSTEISt SINGURI fABRiCANli — PkRIS Bfeosi S.G.O.C E2! RA.SCI 17 * liTRANGfR fijf^esucpie