JkAjfjaiA’iCH'jKA’i'lUSiSA » BKAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. SE PRENUMEBÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Je unfl anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ANULU L. Boia&ala şl ■tr&in&tate: Pe and 40 fr., r« luni 20 fr., lr?i lui’ 10 franci. ANUNŢURILE: O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. ▼. a. pentru fiecare publicare (tar'scî nsfrenoata nu 09 prlmsaofi. — aanuBoript» nu »e ratrimltfi. ra. 205 Vineri, 19 Septemvre (1) Octomvre. In memoria lui IACOBQ MUREŞIANU. Braşovti, 18 Septemvre 1887. Consacrămă a<ţl col6na din fruntea (Jiaru-lui memoriei scumpe a lui Iacobă Mureşianu. Pănă ce să-i putemă publica biografia complectă, vom da aT**I » iiitl Nr. 205, GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. In cursulG 4^ erl 9* a4*> Redactorulă »Ga- zetei Transilvaniei® a primită următ6rele telegrame şi scrisori de condolenţâ: Caransebeşti, 17 (29) Septemvre. RSposarea bunului D^tale Tată, a scumpului meu vechiu amică, a bărbatului distiniu, carele cu rară abnegaţiune a conlucrată neobosită la înaintarea culturei şi la emanciparea neamului nostru românescă, este o perdere naţională ireparabilă. Primesce adâncă sâmţita mea condolenţă. Popasu, Episcopii Bucurescî, 17 (29) Septemvre. Vă rogă să primiţi espresiunea durerei sâm-ţită de Academiă pentru pierderea distinsului ei membru onorară Iacobă Muresianu. T6te simpatiile ndstre îlă acompaniază la ultimulă său locaşă. Preşedintele Academiei Române Cogălniceanu. Sibiiu, 17 (29) Septemvre 1887. Cuprinsulă telegramei de astă(JI, cu care îmi anunţaţi repausarea în Domnulă a prea iubitului D-V6stră părinte şi ală meu amică probată în-tr’ună periodă de 62 de ani (1825), ’ml-ar impune între ori cari alte împrejurări datorinţa frâţâscă şi românâscă ca să asistă la solemnitatea astrucârei şi să’mi iau rămasă bună pănă la revedere, care din partea mea nu mai p6te în-târ<)i& cu 4ile prea multe în acestă vale a dure-riloră. Ună desastru înfricoşată (incendiu), care ajunse pe fiica mea văduvă, mă reţine dela mergerea mea la Braşovă... şi mă silesce să plecă la Orăştiă, aşa sdrobită de munca grea, la care am fost supusă mai alesă de 5 luni încdce. Eu însă, avândă graţia ceriului pentru o viaţă fiă şi numai de câteva luni, îmi voiu face datoria cu totulă altmintrelea câtră amiculă meu; ăr’ pănă atunci îi 4icfi: Memoria lui să fiă binecuvântată de totă sufletulă românescă şi sempiternă la naţiunea ndstră întrâgă; âr’ membriloră familiei sale, pe cari îi iubise ca pe lumina ochiloră săi şi ca pe mântuirea suflletului său, le imploră dela ceriu totă binele şi t6tâ adevărata fericire, pe care o p6te avă omulă pe acestă pământă. Părtaşă ală doliului D-Vostră, Georgie Bariţiu, Viena, 17 (29) Septemvre. Condolenţele mele adâncă sâmţite pentru pierderea neuitatului tău părinte. Profesoră Teci u. Bucurescî, 17 (29) Septemvre. Primiţi condolenţele ndstre pentru mfirtea părintelui vostru şi a neobositului luptătoră pentru naţiune. Familiele Cai an u, Roşu, Popescu. Sibiiu, 17 (291) Septemvre. Primesce sincera mea condolenţă. Nicanor Frateşu. * * * Budapesta, 18 (30) Septempre. Cu adâncă condolenţă mă associeză şi eu la durerea familiei şi a naţiunei pentru încetarea din viâţă a prea demnului d-v6stre părinte. Meţiand Episcopă. Bucurescî, 18 (30) Septemvre. Impărt&şescă durerea familiei pentru pierderea părintelui şi durerea Românimei pentru pierderea vechiului apărătoră ală drepturiloră naţionale. luliu Roşea. Sibiiu, 18 (30) Septemvre. Primiţi espresiunea adâncă semţitei năstre condolenţe. Familia Popescu, SOIRILE PILEI. Ună batalionă din regimentulă 31 de infan-leriă a sosită din Viena în Sibiiu, unde va rămâne de aci înainte în garnisonă. La gară a fostă primită de numerosG publică cu primarulă în frunte, care a adresată comandantului colonelă Pohl o frumâsă vorbire, lă-udândă virtufile regimentului. Colonelulă a multămită asigurândă, că precum în Viena regimentulă şî-a câştigată prâ înalta recunoscintă a comandantului supremă, a divisionarului prinţulă de corână Rudolfă şi a supe-rioriloră, precum şi simpatiile poporatiunei din Viena prin atitudinea sa corectă, fiindcă nu s’au întâmplată nici frecări, nici incidente ori escese între soldaţi şi po-poraţiune, totă aşa şi în Sibiiu va nisui a cultiva cea mai bună înţelegere între poporaţiune şi ostaşi. De pe ferestri li s’au aruncată soldaţiloră flori în drumulă loră dela gară la casarmă. —x— D-lă Dr. Assaky, profesoră la facultatea de medicină în B icurescî, care representă România la congre-sulâ medicală internaţională din Vasington, a fostă alesă secretară ală savante' adunări, scrie «Evening Star®. —x— Obătaiă sângeră să s’a întâmplată la 23 1. c. între doi gendarmî şi câţiva hoţi din comitatulă Solnocă Dobâca. Primarulă din Borleasa, căruia i s’au furată 4 oi, capâtâ pentru urmărirea hoţiloră îintru ajutoră doi gendarmî din Becleană. După ce primarulă li mai dete întru ajutoră 2 juraţi, se începu urmărirea hoţiloră, suc-cedendu-le după multă trudă a afla pe teritorulă comu nei învecinate douâ din oile furate, cari pâsceau prin trei alte oi. Gând tocmai voiră să prindă oile pentru a le duce îndâretă păgubaşului, se pomeniră deodată, că trei âmenî din apropiata pădure dau năvală asupra loră Mai întâiu înhăţară pe juraţi, cari după ce primiră câte o lovitură, o luară la sănetosa. îndată apoi unulă din năvălitori se aruncă cu bâta asupra unui gendarmă. Gendarmulă striga unguresce să stea, dâr hoţulă nu se înfricâ de vorbele gen!armului, căruia îi dete o straşnică lovitură cu bâta peste umără. Gendarmulă descăreâ puşca şi răni puţină pe hoţâ, der atâtă de puţină încâtă acesta mai avu putere ca />e-i dea gendar-mului atâtea lovituri în capă, pănă ce căcju Ia pământă. In timpulă acesta ună altă hoţă lovi cu bâta şi pe ală doilea gendarmă. Acesta descărca puşca şi hoţulă o luă la fugă. De asemenea fugiră şi ceilalţi doi hoţi. A-bia în 4iua urmâtâre fură prinşi hoţii din partea altoră gendarmî şi predaţi tribunalului din Deşă. Maiestatea Sa în Ardeal şi pressa ungurescă. „Ellenzâk* dela 15 Septemvre n. scrie: ,Aducendă omagii adencl salutămă pe înălţatulă domnitoră în partea mai îngustă a patriei nâstre, la vâtra popâreloră ardelene. Sinceră îi 4icemă »bună so sită». Inima nâstră e plină de adevărată bucuriă şi de simţăminte fericite, fiindă că vedemă la noi pe Regele ungurescă... Naţiunea iubesce, îndeesce pe acesta capă supremă ală statului, fiindă că e dreptă, mărinimosă şi cu simţăminte constituţionale, fiindă că pârtă la inimă sârtea nostră şi doresce să înlăture relele nâstre. Şi pe noi Ardelenii multe ne-au durută, despre care Regele acum p6te afla şi ajuta multă. Mai reu în acestă parte a patriei stă tocmai causa ungurismului. „Acestui corpă i au pricinuită timpulă şi mânele rele mari rane. Acestă corpă va apăre înaintea Regelui cu durerile sale, dâcă nu mai curândă, — dâr aci în Cluşiu. Aceste cicatri e nu voră vorbi, dâr Regele nostru pricepe şi vocea mută plâugătâre a durerii. Dor’ a trăita elîi însuşi şi (Iile rele, a întâmpinată durere, a vătjutfl cicatrice şi a vindecată destule răni. «In timpulă petrecerei sale în Ardelă va ave des-tu'ă ocasiune, să linişteseâ pe suferii cu vorbele sale părintesc!, şi cu vâ4a sa regală să domnâscă înclinările rele ale coloră răi. Dâcă Regele prin interpreţii din apropierea persânei sale va cunâsce mai de aprâpe durerile şi gravaminele nâstre şi le va înlătura, acâsta va fi uni) monumentă permanentă ală călătoriei sale în Ardelă, ’Lă costă numai câteva vorbe, pe când noi ne-amă chinui decenii ori secuii, şi dâcă va esprima aceste câteva cuvinte, atunci să se îndure a spune că sub aceste cuvinte să înţelâgă preinalta sa voinţă aceia, cărora li se adre-sâză, şi cu acâsta îşi va ridica însuşi celă mai frumoşii monumentă ală carierei sale de domnitoră nu numai în inimile raulţâmitâre, ce se revarsă de iubire, ale fide- j liloră săi Unguri, ci şi în cartea istoriei Ungariei. «Regele Franciscă losifă va afla aci pe sfântulă pă-mentă ală acestei mici ţări pretutindenea popâre fidele i şi alipite, care pote că emuleză unulă cu altuia în iubire I şi alipire cătră el', dâr care nu suntă de ună cugetă în I aceea, că trebue să se supună unei voinţe şi să se unescă | în necondiţionata respectare a unei idei. Şi dâcă preînăl- i ţatulă domnitoră va sci să facă pe aceste elemente a în- | ţelege necesitatea, că viitârea sorte şi bunăstare a popd-reloră din Ungaria atârnă de aceea, dâcă ele se supunO tote unei voinţe comune unitare: atunci călătoria Regelui in Ardeală va rămână în eternă aducere aminte şi va fi ! de o importanţă multă mai mare în istoria mai nouă a ! desvoltării cuUurale şi materiale a Ungariei. „....Ceea ce noi nu putemă face cu stringerea tuturora puteriloră ce ne stau la disposiţiune, tâte lacunele | le potă umplâ numai câteva cuvinte ale Regelui... Câte-va : cuvinte ale Regelui potă obţină unu mai deplină efectă, > decătă t<5tă activitatea nostră desvoltată decenii ori se-culi, şi afară de asta ceea ce (fie® Regele este manifestarea voinţei puterii, înaintea căreia trebue se se frângă şi cea mai îndărătnică inimă, dâcă nu vrâ să se în-covoic. „Bâte că cu timpulă amă pută aduce luerulă acolo I ca să ’ncovoiămă spinarea celoră răi. Regele o p6te frânge cu unu cuventu şi acâsta va ti cea mai strălucită emblemă de triumfă a călătoriei sale în Ardeală şi cea j mai dep!ină gloriă a nisuinţeloră nâstre patriotice... Când vomă obosi în luptă... vomă ţină înaintea îndărătnicilor!! cuvintele Regelui, cari apoi trebue să se frângă, dâcă nu se lasă a se ’ncovoia". Foia kossuthistă 4*ce aP°L că Maiestatea Sa s8 vâ4ă, în mijloculă strălucirei, şi relele de care suferi) peste măsură popârele de aci, şi încheia strigându: Strălucire numelui său, binecuvântare vieţii Sale ! Intr’ună altă articulă se ocupă „Eilenzek* de popii , valachi (olah popak) şi intrâbă decă ei au cetită ce a 4isă Regele în Deva protopopului Papiu şi episcopului Mihalyi? ,Dâcă au cetită, atunci trebue să conchi4ă, că po-pârele ce trâescă sub scutulă coronei Sf. Ştefană, fără FOILETON U. APĂRAREA TRANSILVANIEI contra ROMÂNIEI ALIATĂ CU RUSIA. Sub acestă titlu c^iarulâ militară austriacă ,Stref-fleur" publică in numerile sale pe Ianuarie şb Februarie 1887 ună studiu subscrisă d’ună oficeră de stată majoră „Max de Bartuska“. Redacţiunea menţionatului (fiară, fâcândă aprecierile sale, justifică publicarea acelui studiu prin cuvintele, că elă conţine multe şi bune idei. Pentru importanţa sa, publicămă acestă studiu, în traducere fidelă, precum urmâza: „Rivalitatea de interese politice şi comerciale dintre ambele state vecine, Austro- Ungaria şi Rusia, se agra-răză din ană In ană, aşa că o conciliate pacînică deşi nu este absolută imposibilă, totuşi ea licăresce într’ună orizontă aşa de depărtata, încâtă cu greu se pâte prevedea; cu atâtă mai uşoră însă se pâte admite posibilitatea unui răsboiu. împrejurările politice fiindă fârte schimbăciâse, nici celă mai dibaciu diplomată nu este in stare să scie cu siguranţă, ce se p6te întâmpla după o scutulă, recunosctnţa şi graţia" Regelui. Noi vomă ave datoria a urmări cu atenţiune viitârea loră păş;re şi purtare, şi în orice casă, în care obser-vâmă că cu intenţiune nu împlinescă ori împlinescă rău dorinţa Regelui, a le ţină înainte cuvintele Regelui şi a le aminii datoriile publice. „Der să mergemă mai departe. Regele a vorbită şi înaintea deputaţiunei preoţime': valahe despre fidela alipire cătră ţeră şi cătră legile ei, Şi îndeplinescă incâ şi valathii datoriile acestea? Nu, ori numai rău şi într’a-ceea numai constrinşi de nevoiă... Mereu lî-s’a spusă că legea, ca espresiune viuă a voinţei totale a statului, cere necondiţionată respectare dela toţi cetăţenii statului tără deosebire de rassă şi credinţă. „Dovedit'au Valahii acăstă respectare necondiţionată legiloră statului ungară in fote caşurile? Forte adesea no, şi a^î chiar legile ce se referă la ei numai atunci le recunoscu, dăcă le place. Acum, după vorbirea Regelui, potă înţelege, că fidela alipire cătră ţără şi cătră legile ei nu e o afacere a voinţei individuale, ci o datoriă publică de supusă, căreia nu i se păte sustrage nici Vala-hulO, nici Sasulă, nici Slovaculă, nici Serbulă, ca şi Un-gurulă ca neamă conducătoră şi întemeiătoră de stată, .Vorbindă astfelă Regele cătră deputaţiunea valahă, dete totodată espresiune concepţiunei, că poporele de sub sceptrulă coronei ungare nu potă se ocupe faţă cu legile ţărei nici o posiţiune deosebită, deci plângeri in acăstă privinţă nu potă fi luate în sămă şi Regele ungurescă nu pote pune pe astfelă de representări absolută nici ună pondă. »Vorbele citate ale Regelui au, tocmai fiindă că suntă îndreptate preoţimei valache, cu atâtă mai mare ponderositate, fiindă că precum se scie tocmai în cer-culă acestei preoţim! e representată în cea mai mare măsură acelă elementă, care consideră ca nengăduibilâ pentru valahismă formaţiunea cu ordinea legală, şi de Nisuinţele Ruşiloră potă fi de nitură a sdruncina puterea rfostră în aşa gradă, ca să nu mai putemă fi în stare a ne opune tendinţcloră ulteriore ale Rusiei. Urmezi der, că înainte de fote, armatele rusescl trebuie să răpună, să sfarme forţele Austro-Ungare, penlru ca în urmi se potă proceda, cu totă energia şi în modă radicală, la paralisarea intereseloră economice, naţionale ale Imperiului nostru şi acesta, pentru ună timpă mai îndelungată Politica României însă, pote că ar urmări unu seopâ eu multă mai modestă şi anume, prin lărgirea posesiu-nclorii sale teritoriale şi prin îmulţirea populaţiunei sale : să câştige ună rangă între statele europene, cave să-i a-sigure, în afară, o influenţă mai mare. De aceea şi condu •< na răsboiului, din partea Româniloru, nu va putea lua caracterulă unui răsboiu absolută, aşa cum trebuie să ne aşteptămă dela acela ală Ruşiloră. Cu fotă lealitatea ce o presupunemă aliatului rumen, este evidentă, că România numai atunci şî ar pută atinge scopulă dorită, când s’ar întâmpla, ca forţa nostră pnmipală să fiă sdrobită totalmente, sfârşită, pentru care ciubmă, c*ă ară trebui să se uneseă ambele armate a-liiil*'. precum am 4'să mai susă. (Va urma). orece vestesce, că Valahii numai atunci se potă supune disposiţiuniloră legii, decă ea înlătură fote gravaminele loră speciale şi satisface tote dorinţele loră speciale. A-ceşti popi potă fi acum în clară despre datoriile ce sunt obligaţi a le împlini. Acum potă sci, că Regele nu şuiere nici o oposi-ţiune contra legii şi nu cunosce nici o călcare a dreptului, care cere o remediare în afară de lege. Acum potă sci, că datoria preoţimei este a cultiva cu zeîă între credincioşii ei — aşadâră între supuşii de limba valahă — fidela alipire cătră legi şi concordia frăţâscă în tre confesiuni şi naţionalităţi. Acăstă datoriă însă este absolută necompatibilă cu acea tentinţă, ai cărei interpreţi au fostă tocmai preoţii şi care a avută ca urmare, ca Valahulă să ridice plângeri speciale contra ordinei legale a statului şi să aţîţe ura de rassă între cetăţenii statului de limbă şi confesiune deosebită..." Acăstă făţarnică foiă ungurâscă, care dă lecţii de fidelitate şi alipire cătră tfonă şi ţâră, de respectă cătră legi etc., scria în Nr. 86 dela 18 Aprilie a. c. în arti-eululă de fondă următărele: „Consiliulă de direcţiune ală districtului bisericescă calvinică face prin o circulară cunoscută cercuriloră bisericesc! şi colegiiloră, că institutulă geografică ces. reg. din Viena a făcută o ediţiune a portretului Maiestăţii Sale Regelui nostru pe cale heliografică şi pe hârtiă chinezâscă Decanatele suntă prin acăstă circulară invitate să pri-mâscă comandele eomuneloră bisericesc! şi să procure potrivită cu aceste cuvenitulă numără de esemplare. — Pănă acum era — celă puţină prin colegii — obiceiulă, ca pentru tinerime să se procure Râkoczy, Gavriil Bethlen, Bocskay, llona Zrinyi, Tokoly si martirii. De aici în-nainte voră fi alte obiceiuri*. Amintimă că tocmai Rakoczy, Tokoly şi martirii au fostă aceia, cari au combătută dinastia habsburgică; Tokoly adusese chiar pe Turci în ţâră contra trupeloră împărătesei. Brădeşti, Moldova, 15 Septemvre 1887. Domnule Redaotoră! Ţâra nostră pe terenulă industrială este forte tânără; ba putemă 4>ce, că se află abia la începutulO desvoltârii sale. Dăcă totuşi a înain tată intr’o măsură orecare în acâsta direcţiune în tim-pulu din urmă, acâsta este a se atribui, credă cu, aprope esclusivă răsboiului vamală. Din acestă timpP s’a des-voltată în ţera nostră o ambiţiă fore nobilă pentru stăruinţa, de a se produce în ţâră, pe câtă se p6fe, totă de ce avemă trebuinţă. Mari paşi s’au făcută şi se facă pe di ce merge în acâstă direcţiune şi suntemă măguliţi a crede, că cu atâtă mai multă se va face în viitoră. Ţinta finală, precum la orî ce întreprindere, aşa şi lâ acâsta, se pote ajunge mai uşoră şi mai repede prin a flarea celoră mai potrivite şi mai practicabile mijloce. Prin caşuri sporadice nu putemă spera nici când la promovarea industriei într’o ţeră, precum este a nostră Permiteţi-mî a-mi esprima modesta mea părere în acâstă privinţă; înainte însă de a face acâsta, îmî iau voiă a descrie pe scurtă unele întâmplări sporadice totă de a-cestă feiă petrecute în cei mai din urmă ani de qlile, atâtă la noi câtă şi la conaţionalii noştri din Transilvania. Pe câtă cunoscă eu, se producă unii articulî industriali naţionali abia numai de câţî-va ani încâce. Vene rabilulă directoră a scâlei normale pedagogice din Bâr-ladă, d-lă Ioană Popescu, este celă dânteiu, carele a introdusă în institutulă dirigeată de D sa împletiturile de paiă, cari au ajunsă acŞl la o frumosă perfecţionare. In câteva localităţi, aici Ia noi s’au făcută unele mici în cercări în împletituri de nuiele (mlaje) de cătră învăţători rurali; aceste însă nu le putemă numi ca începuturi temeinice, spre promovarea industriei fa întrâga ţâră. In Transilvania se pare a se lucra în direcţiunea acâsta cu mai multă însufleţire. Inceputulă vrednică de totă. lauda l’a făcută zelosulă învăţătoră din Sânte jude D lă Petru Grama. D-sa îu anulă 1885 ţinu primulă cursă de industria de casă. La acestă cursă luară parte numai doi învăţători; D-lă Trimbiţioniu dela Grădişte (Transilvania) şi subsem-natulă. Instrucţiunea primită s’a cuprinsă în diferite împletituri de papură şi ună mică începută de împletituri de nuele (mlaje.) In anulă următoră 1886, D lă Grama a deschisă din nou cursă în S.-jude, âr D-lă Trimbiţioniu în Grădişte. La celă dinteiu, la care s’a încopciată şi auri tulă prin D iu Aureliu Simonă, au fostă 14 participanţi, âr la ală doilea 4. In vâra anului presentă s’au deschisă apoi mai multe cursuri şi anume: D lă Grama în S.-jude, cu 4 ascultători, D-lă N. Negruţă în M.-Ludoşă cu 6 ascultători, D-lă Boeră în Gherla cu 4 ascultători, D-lă Vârf o în Cojocna, — In fine d-nii institutori Geo”ge Moiană şi Candidă Muşlea în Braşovă, cu 25 ascultători, dintre cari 3 amă fostă de aici din judeţulă Tutova, în urma stăruinţeloră neobositului D-nă directoră Ioană Popescu Dintre aceste cursuri subsemnatulă, afară de pti mulă din S.-jude, am mai cercetată şi pe celă din Gherla, M.-Ludoşă şi Braşovă. Irni permită deci a tace o scurtă paralelă între acestea. Conducătorii tuturoră acestoră cursuri au fostă discipolii d-lui Petru Grama; diferinţa inse a fostă că pe când unii au propagată numai aceea ce au primită dela d-lă Grama, alţii nemulţămindu-se cu atâta, au căutată tote mijlocele posibile spre a-şi însuşi şi alţi râmi noi şi folositori din industria de casă, împărtăşindu-i la timpulă său mai departe poporului nostru. D-lă Boeră şi d-lă Vărfă au propagată împletituri de papură, de paie şi în parte de nuiele, apoi auritulă şi ceva din co-lorită; D-lă Negruţă, din aurită şi împletituri de nuele şi ârbă de mare, de papură şi paie. Mai multă decâtă tote acestea constată cu bucu-riă că s’a făcută la cursulă din Braşovă. Zeloşii* d-ni George Moiană şi Candidă Muşlea nu s’au mulţămită numai cu cele câştigate din S.-jude, ci ca neobosiforea albiniţă au căutată şi şi-au însuşită prin fote mijlocele posibile forte mulţi ramî de industriâ, dela industriaşi specialişti, er cunoscinţele aduse din S,-jude şi le-au complectată astfelă, încâtă au păşită în publică cu totă siguranţa ce le-a dată o perfecţiunea la care au a-junsă. __________ (Va urma.) SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.O BELGRAD ti, 30 Septemvre. — Alegerile s’au făcută în cea mai mare ordine. Suntă ^cunoscute 120 resultate electorale, cu escepţiune de 5—6, toţi aleşii fiindă aderenţi ai partidei guvernului. AGR AM O, 30 Septemvre. — Starcevici s’a bolnăvită greu în închisdre. METZ, 30 Septemvre. — Schnaebele ju-nioră (e de 16 ani) j a fostă condamnată la 3 săptămâni închis<5re. DIVERSE. Cununiă, — D-lă George Stefcmovici, comerciantă în Braşovă, îşî va serba cununia sa cu d şâra Eugenia Comşa, fiica preotului din Covasna, Duminecă în 20 Septemvre v. în Covasna. — Felicitări căldurăsel * * * D’ale Irlandeziloru. — In Fermoy (comitatulă Cork) populaţiunea, care asculta discursulă unui deputată, a fostă atacată de poliţiă cu basfone; 14 persăne au fostă rănile şi câţi-va agenţi de poliţiă au fostă bombardaţi cu pietre. Poliţia a primită apoi ajutore din Mitchells-town. Populaţiunea le-a primită cu pietre, a spartă geamurile judecătoriei. Se făcu o nouă încăerare şi mai multe persâne căzură rănite. * * * Casu de turbare în Buzeu. — Femeia Miţa Stă-nescu, o văduvă tenără din Buzău, că4u Sâmbăta trecută greu bolnavă. Simptomele bâlei erau cu totulă cu-riose: deliră, tremurături, dureri în şira spinării, greutate la înghiţită şi din când în când accese de sufoca-ţiune. Complexulă tuturoră acestoră simptome făcu pe mediculă curantă să presupună o bâlă nervdsă. Boia agravându-se însă din ce în ce mai multă, doctorulă So-tecă a fostă chemată la consultă. Contra opiniunii co-legiloră săi elă susţinu îndată că pacienta este turbată în ultimulă stadiu, de unde nu mai este scăpare. Cu multă precauţiune, doctorulă Sotecă descoperi mumei nenorocitei adevărata natură a bolei pentru a preserva pe cei dimprejurulă bolnavei de atacurile la cari ar putea fi expuşi din partea furiosei victime a turbării. Pri-marulă oraşului, d. Constantinescu, fiindă avisată de doctorulă Sotecă de acestă casă, s’a declarată gata de a trimite pe bolnava pe propria sa cheltuială la Pasteur, der mediculă arătândă că mortea este iminentă, se re-cunoscă că ajutorulu ar veni prâ târziu. După trei 4*le sărmana hidrofobă muri în cele mai teribile convulsiunl caracteristice turbării, lâsândă în urma ei doi copilaşi şi o bătrână mumă care a perdutâ în ea pe ultimulă ei copilă. Necrologu. — Dr. Aurel Mureşianu, Redactoră ală »Gazetei Transilvaniei», în numele său, ală surorilorfi sale Elena Groza şi Sevastia C. Davidescu, ală fraţiloră săi lacobă Mureşianu, profesoră de musică, şi Traiană Mnreşianu, sculptoră; ală nepoţiloră săi Marin şi Va-leria Mureşiann, Horia şi Mironă Davidescu, ală cumnatei sale Elisa Mureşianu, ală cumnaţiloră săi Locote-nentă-Colonelă Moise Groza şi ingineră Constantină Davidescu, precum şi ală tuturoră celorlalte rudenii din locă şi din depărtare, anunţă cu adâncă întristare şi durere, că scumpulă şi neuitatulă său Tată IACOBtr MI1BEŞIMU Directorii gimnasialu în retragere, Editorii, proprietarii şi fostu Redactorii alia „Gazetei Transilvaniei*, Membru onorară ală Academiei române, Membru fundatorii atu Associaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română şi alu Associaţiunei meseriaşiloră din locă, Membru în consiliulu oraşului şi în consiliulu comitatului Braşovă etc. etc. şî-a finită cursulă neobositei sale vieţi după o suferinţă scurtă în ală 75-lea ană ală etăţii. Rămăşiţele pămentesci ale scumpului decedata se voră rădica Sâmbătă în 19 Septemvre st. v„ (l Oetomvre st. n.) din casa sa, piaţa mare Nr. 22, şi se voră aşe4a la 6rele 3 p. m. pentru eternă odihnă în mormântulă familiară din cimiterulă din Grdveră. Braşovă, 17 (29) Septemvre 1887. Fiă’i ţărîna uş6ră şi memoria neuitată! Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr Aurel Mureşianu, Nr. 205. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. CîsrststJM la burs* a.» Vîru>\ din 28 Septemvre si. a. 1837. Rentă de aură 5°/0 . . . 100 20 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 87.10 ImprumutulO căiloră ferate ungare................— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-rna emisiune) . . . — — Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) ....--------- Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) ....---------- Bonuri rurale ungare . . 104.30 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.20 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................104.50 Bonuri cu cl. de sortare 104 30 Bonuri rurale transilvane 104 25 Rod urî cro&to-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vină ung...............100. — tmprumutuiă cu premiu ung.................... 122 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă aust riacă 81 25 | Renta de urg. austr. . . 82 45 : Renta de aură austr. . . 112 40 j Losurile din 1880 . . . 135.50 Acţiunile bănceî austro- ungare ................ 881 — Act. bănceî de credită ung. 287.75 Act. bănceî de credită austr.282.10 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..... 5.95 Napoleon-d’orI .... 9.96 Mărci 100 împ. germ. . . 61 55 Londra 10 Livres sterlinge 125.85 ifsarsa <îe liiM'uresei. Cota oficială dela 15 Septemvre st. v. 1887. Cump. Renta română (5°0) Renta rom. atnon. (5°/o) » eonvert. (6°/0) împr. oraş. Suc. (20 fr.) Credit tone. rural (7°/c) (r>4;.) 91'/. 95 v. m, 35— 104»/* 891/s 103 V* 94— 87— * » urban (7°/0) • • • (6°/o) » * » (5*/o) Banca naţională a României 500 Lei---------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « * » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14.— Bancnote austriace contra aură. . 2.01 vend. 9^5 Va 95*/i 9)V* 86 --105Va 90 Vi 103 ■/. 95— 87Va 14.Vi 2.02 Cur pieţaî Braşovu din 29 Septemvre st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump 8.64 Vftnd, Argint român esc ...... 3 Napoleon- d ’orî • Lire turcesc! ..... ' imperial! ......... » lalbenl...........................* Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0 . » n * n 5°/0 • ti Ruble Rusesc!.....................» OiscontulO ... > 8.68 8.60 * 8.65 9 94 * 9 98 11.22 * 11.28 10.21 t 10.26 * 5 86 * 5.90 » 101.— * 102.-- „ 98.— - 99.- » 109.— * 110.— 7—10°/9 pe ană. TARIFA anunturilorfl si insertiunilorft. ■) *> 1 Anuneiuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următdrele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori.......... 9—11 n 12-15 „ 10°|, 15°|, 20°| 30°| 40°|, 50°l v „ „ 16-20 „ ..................... Dela 20 de repeţiri în susu ..................... Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facti învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susti. Sosirea si plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu. Trenul Q Trenul 0 TrenulQ TrenulQ TrenulQ Trenulii TrenulQ TrenulQ a) Dela h) V w d) » *) » a) Dela W „ c) Din d) n e) * 1. Plecarea trenuriloru: JL Dela Braşovu la Poşta: de persone Nr. 307: 7 6re 20 de minute săra. mixtă Nr. 315: 4 6re 01 minută diminăţa. 2. Dela Braşovu la Buouresoi: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute diminua, mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după ameijl. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovft: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amătjî. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Buouresoi la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amecjl. A. Plecarea posteloru: BraşovO la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 6re 30 min. după am£