GAZETA
BKtUC'ij'jEl'îJiEA ŞI AliMlJSI&i’SRA'ţ'ICJîîîA *
BRAŞOV C, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA» IESE ÎN FIECARE DI,
Pe an fi an fi 12 nor,, pe ş6se lunî 6 lior., pe trei luni 3 fior Ro-iăuia şi sîrăl îiătate:
Pe anfi 40 fr., pc şAse Iun? 20 ?r . pe trei lu»? 1.0 fr&ncT,
Să PREHUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	ÂKUHOIUEILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
8oj!*ţrî nafrsnoste nu ns srSnsnecO. — lanusorlpto nu «o rstrimltii.
m 203
Joi, 17 (29) Septemvre.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI.14
Cu I Octomvre 1887 st. v., se începe nnA nou alionumentfi pe trilnniulii Octomvre, Novembre şi Decemvre la care învitămu pe toţî onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Anstro-Ungaria: Pentru România şi străinătate:
pe trei lunî 3 fl. | pe trei luni 10 franoî
» Ş^se ,,	0 ,,	|	,, şese ,, 20 „
„ unu anu 12 ,,	[	„ unu anu 40 „
Abonarea se p6te face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloru de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numârulu fâşiei sub care au primiţii <J.iarulîî.
Domnii cari se voră atona din nou sâ binevodscâ a scrie adresa lămurită şi a areta şi posta ultimă.
Braşovtl, 16 Septemvre 1887.
Privirile dmeniloriî politici suntii a(^I din nou aţintite asupra celorît ce se petreeii la graniţa franceso-germ ană. Semte atjbl fiăcare instinctivii, că Europa nu-şl va redobândi liniştea pănă ce nu se va aplana marea diterinţâ între pop6-rele de din cuce şi de dincolo de Rină şi de aceea se urmărescu cu atenţiune atâtă de încordată raporturile dintre Francia şi Germania.
piceamu într’unuli! din numerii trecuţi, că de unu timpii înedee se pare, că fiarele germane şi francese şl au schimbată rolurile, aşa că acum Germanii îşi impună moderaţiunea aceea, cu care întîmpina mai înainte pressa francesă atacurile şi ameninţările germane.
Amă adausă atunci, că acâsta pledeză în tavdrea întărirei Franciei. Şi în adevără, în cei ş^se-spre-tţece ani din urmă Francia s’a reculesă în modă admirabilii, şl-a reorganisată şi întăriţi! forţele sale armate astfelă, încâtă a(Jî nici celui mai îngâmfată Prusiană nu-i mai vine în minte a vorbi cu dispreţă, ca în anii trecuţi, despre aspiraţiunile de revanşă ale Francesiloră.
Mobilizarea de probă şi marele manevre, ce s’au făcută în săptămânile trecute în Francia, au contribuită nu numai de a întări încrederea şi de a aprinde însufleţirea poporului francesă faţă cu armata sa, dâr a dată ocasiune şi străiniloră de a se convinge despre estraordinarele progresse ce le-a făcută acâsta armată.
In privinţa acâsta vedemă 111 „Neue freie Presse“ o interesantă dare de semă din Parisă despre părerile ce şi le-au dată mai mulţi membri ai misiuniloru militare străine, după reîntdr-cerea lori! dela manevrele corpului ală 9-lea de armată.
Observările ce s’au făcută şi judecata ce s’a dată în totală de cătră militarii străini a-supra armatei francese, le resumâ memorata foiă în următdrele :
„Deşi eseeutarea manevrei n’a putută satisface pe deplină pe oficerii străini, totuşi judecata loră e de acordă în aceea, că armata francesă în anii din urmă a făcută în genere atâtă în privinţa tactică câtă şi în instrucţiunea deta-iată progrese fdrte însemnate. Aeâsta se dato-resce mai cu sdmă esecutărei escelenteloră instrucţiuni ce le-a dată generalulă Ferron despre lupta infanteriei14.
La întrebarea cum este atitudinea militărâscâ şi disciplina trupeloră francese oficerii străini au dată următorulă răspunsă:
„Cei deprinşi de esemplu a vedâ ţinuta ri-gordsă a trupeloră germane ară avă în acâsta privinţă încă î nele de dorită; de altă parte însă au observată representanţii misiuniloră străine o jnare disciplină, linişte şi destoinicia de marşă la
t6te trupele. Toţi au recunoscută, că în acâsta direcţiune armata francesă s’a schimbată multă în favdrea ei.44
Câtă pentru artileria francesă s’au esprimată „că acestei arme i s’a dată la manevrele actuale unu rolă f6rte importantă şi că atâtă în ceea ce privesce materialulă precum şi hărnicia soldaţi-loră artileria francesă a dovedită aceleaşi calităţi, ce o făcuseră renumită odini6râ.“
Asemenea s’au pronunţată oficerii străini favorabilă şi asupra cavaleriei francese, deşi cavaleria a avută ună teremă de manevrare fdrte greu la eserciţiile actuale. S’a constatată în specială că caii ei suntu bine ţinuţi.
Starea sanitară în armata francesă s’a aflată fdrte bună, ceea ce se atribue în mare parte şi climei celei bune de acolo.
Asupra armamentului şi echipamentului trupelor u s’a constatată, că este f6rte bogată, dâr nu s’au pronunţată oficerii străini, deârece tocmai acuma armamentulu şi echipamentulă trupeloră francese se găsesce în stare de transformare.
In fine au constatată aceiaşi militari străini, că în privinţa politică nu esistă curente speciale în armata francesă, ci toţi ostaşii îşi facă datoria trăindă în cea mai bună armonia. Oficerii străini au fostă tractaţi cu multă prevenire şi politeţă şi însuşi ministrulă de răsboiu a arătată cu oca-siunea acâsta tactu şi fineţă, âr poporaţiunea i-a primită fârte amicală, aşa că misiunile militare străine s’au întorşi! dela manevre fârte satisfăcute.
Stândă astfelă lucrurile nu* ne mai putemă mira de schimbarea tonului foiloră germane faţă cu Francia şi de graba cu care guvernulu germană a promisă guvernului francesă a-i da sa-tisfacţiune leală pentru incidentulă celă mai nou dela fruntariă.
Incidentulă dela graniţa francesă.
Incidentulă dela graniţa francesă-germană a produsă o adâncă sensaţiune în Parisă şi a in-fiuinţată fârte tare şi bursa. Vânzătorii de (Jiare din Parisă strigară deodată pe bulevarde, oferindu numerele cele mai nouă publicului: „Otnorîrea unui oficeră francesă de cătră Germani la frontieră!“ Când cetiră Parisianii ce s’a petrecută la graniţă îi cuprinse mare iritaţiune, care se o-glindâză şi în artieulii <}iareloră.
Unele ^iare întitulâză raporturile despre incidenţă cu cuvintele: „Doi Francesl omorîţl de Germani “. Cea mai mare parte a foiloră din Parisă pretindă să se dea Franciei o eclatantă satisfacţiune şi întrâbâ că ce-o să se alâgă din raporturile internaţionale sub asemeni împrejurări. Pre când mulţime de Germani trăiescă în Parisă în tâtâ liniştea, graniţa se calcă nepedepsită de cătră oficerii şi soldaţii germani. Guvernulu, Z*ce „Evânement“, trebue să căra o esem-plară pedepsire a acelora, cari p6rtă vina pentru atentatulă laşi! comisă în urmă. Suntu însă şi Ziare, cari admoniâză pe Francesl să fiă liniştiţi, căci atunci casulă se va putâ aplana pe cale diplomatică, cum s’a întâmplat cu afacerea Schnae-bele. In cercurile guvernului francesă casulă dela graniţă a produsă cea mai penibilă impre-siune şi toţi au fostă îndată convinşi că voră trebui să facă paşi grabnici diplomatici.
Dealtmintrelea casulă din vorbă a produsă consternare şi în Germania. Tote foile scriu cu cea mai mare reservă şi accentuâză că, dâcă pe partea germană este vina sâu vre-o neînţelegere, Germania va fi gata a da Franciei cea mai leală satisfacţiune.
Şi în adevăru, precum ne spune telegrama de aZi din Parisă, Germania a declarată pe cale diplomatică, că e gata a da ori-ce satisfacţiune leală pretinsă. Se temă dâr acum şi Germanii de a provoca unu răsboiu cu Francia.
„Neue freie Presse" finesce unu articulă de fondă, în care vorbesce despre marea iritaţiune, ce a produs’o în Paris incidentulă dela graniţa franceso-germană, cu următdrele observări:
„ .. .jSuntă acum 16 ani, de când Alsaţia Lotaringia este ârăşi încorporată cu ţâra-mamă germană şi ultimele alegeri dietale au dovedită, că tâte suntă încă aşa, cum au fostă în primulă ană după răsboiu. Firele simpatiei şi ale dorului nu mergu spre ostu cătră ţâra-mamă, ci spre vestă la Paris. Despre acâsta suntu în clară cei din Berlină şi din Strassburg, numai asupra mij-lâceloru de îndreptare nu suntă înţeleşi şi tocmai acum se vorbesce multă de neînţelegeri între principele Bismarck şi prinţulă Hohenlohe gu-vernatorulă Alsaţiei-Lotaringiei, căruia i se as-crie chiar intenţiunea de a se retrage dela postulă său.“
„Pe câtă timpu însă locuitorii Alsaţiei-Lota-ringiei voru. visa mereu, că se voră reîncorpora la Francia şi se voru întârce sub stăpânirea francesă, nu voru lipsi nici incidentele neliniş-titâre şi episodele dela graniţă. Grozava încordare, care de ună anu de Z^e s’a reînoitu în raporturile Germaniei cu Francia şi care acum se ivesce şi în raporturile germano-rusescl, n’a rămasă fără de influinţă asupra speranţeloru po-poraţiunei alsaţo-lotaringice; ea a dată nou nu-tremântă ascunseloru simpatii pentru Francia. Prin acâsta situaţiunea penibilă, în care se află Europa, a devenită aprâpe ne mai suportabilă şi la fiecare incidenţă, care se întâmplă la graniţa franceso-germană, tremură lumea, că pacea ei pdte să aibă ună sfîrşită pe câtă de neaşteptată pe atâta de tragică. “
Episcopală Szasz Domokos în România.
„Revue de l’Orient" este informată din BucurescI, că faima despre pretinsele otense ce îi s’ar fi făcută e-pi.scopului Szasz Domokos cu ocasiunea .visitaţiunei sale canonice", întreprinsă în România, este nefundată. O telegramă a „Agenţiei Havas" a şi arătată deja, că cele ce se vorbescă despre păţeniile episcopului suntă esa-gerărî.
»ln adevără, autorităţile de aici — continuă corespondentul din BucurescI ală făiei , Revue de l’Orient" — au provocată pe episcopă să nu ţină vorbiri publice la credincioşii săi, vrendă prin acăsta să previe even-tua ele demonstraţiunî. Prin acesta însă autorităţile au avută în vedere în prima liniă interesele cetăţeniloră maghiari, fundă că au vrută să prevină neplăcerile ce ară fi putută obveni, decă episcopulă la sosirea sa în deosebitele comune ar fi continuată a ţină la poporă astfelă de vorbiri, cad aveau caracteră mai multă politică decâiă confesională, şi cari ar fi provocată entusiasmă politică demonstrativă, cum s’a întămplată acăsta în Ploescî şi BucurescI. Altmintrelea, cumcă provocarea episcopului reformată din partea guvernului română, de a se mărgini la scopulă călătoriei sale, n’a fostă vătă-mătore, o dovedesce şi împrejurarea, că episcopulă nu a insinuată plângere nici la consulată, nici la ambasadă, ceea ce ar fi putută face, decă în adevără ar fi fostă expusă la vexaţiuni. O demonstră acăsta şi primirea căldurosă de care s’a bucurată episcopulă la^Maiestatea Sa regele, fără intervenirea ambasadei. Astfelă dără faimele colportate de foile din Budapesta suntu născocite de ună corespondentă furiosă."
»Egytărtăs« 4*°© că acăstă declaraţinne este curiosă şi suspectă, ăr »Kolozsvar" vră s’o desmintă prin împrejurarea, că regele României petrecea pe timpulă acela în Sinaia şi astfelă necum să se fi împărtăşită episcopulă de acea primire căidurăsâ, dăr nici măcară audienţă la Regele n’a avută şi n’a cerută. îşi susţine în tote amănuntele primulă său comunicată, pe care şi noi l’amă reprodusă la timpulă său şi despre care tjice, că l’a primită din celă mai bună isvoră.
Corespondentulă din BucurescI ală »Corespondenţei Politice" combate aserţiunea — cum că astfelă de ins-pecţiunî, ca cea întreprinsă de Szasz Domokos în Ro-
Nr. 203.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1987.
mânia, totdâuna s’au putută face neîmpedecate — 4^ cândă, că »pănă acum nici ună episcopă reformată din Ungaria n’a inspectată bisericile reformate din România Episcopulă Szâsz Domokos nu a împărtăşită ambasadei austro-ungare scopulă ce avea să-lă urmărescă prin acestă inspecţiune şi astfelă în fata acestei petreceri în România a lui Szasz, ală căreia scopă nu era cunoscută, guver nulă română s’a vă4ută nevoită a denega episcopului, venită în ţâră fără nici o concesiune, dreptulă de a păşi ca persănă oficială. Decă prefectulă poliţiei din Bucuresci b’a purtată neurbană faţă ou episcopulă, nici în easulă acesta nu pote fi vorba de satisfacţiune oficială din partea guvernului, ci numai de o satisfacţiune personală (duelă? Red.) dată de organulă respectivă. Ambasada pănă acum n’a primită din Viena nici ună felă de actă în causa acăsta*.
SOIRILE PILEI.
Noua dietă ungurăscă, care de acum înainte va avâ viâţă de câte cinci anî, se întrunesce Joi în 17 (29) Septemvre şi va fi deschisă de Maiestatea Sa mo-narchulă în persănă.
—x—
In urma stâruinţeloră neobosite ale Reuniunii fe-meiloră române din Abrudă, şc61a română de fetiţe In Abrudă s’a deschisă. Deschiderea s’a făcută cu ceremoniă cuviincidsă la 11 Septemvre n. Ântâiu s’a ţinută serviciu divină, apoi s’a făcută sfinţirea apei în sala de propunere, fiindă de faţă membrii comitetului şi ună numără frumosă din membrii reuniunei femeiloră române, câţiva membri din clasa inteligentă, omeni din poporă şi vr’o câteva din eleve. Apoi presidenta reuniunei femeiloră române, d-na Anna Gală, a pronunţată ună dis-cursă de inaugurare, la care a răspunsă paroculă d-lă Dionisiu Adamoviciu. Ambele cuvântări au fostă bine primite. Invăţătărea este d-şora Maria Conţană. Numă-rulă eleveloră s’a urcată la 52.
—x—
Proiectulă de bugetă ală oraşului Bra-şovă prevede 467 857 fl. 51 cr. cheltueli şi 420 698 fl 76 cr. venituri. Deficitulă de 47,158 fl. 75 cr. se (J‘ce că se va acoperi printr’ună aruncă comunală de 25°/0. — Der când nu va mai fi ce să se arunce pe contribuabilă, atunci? Şi timpulă nu e departe.
—x—
Acum două săptămâni s’au descoperită în archiva oraşului Budapesta 500 de testamente legale, care zacă de 4ecî de anî între teancurile de acte ale archivei, fără să fi fostă vr’odată înregistrate şi să se fi adusă la cunoscinţa tribunalului, aşa că în totă easulă acesta a dată moştenitoriloră legali ai respectiviloră testatori adeverinţă despre neesistenţa unui testaraentă şi au putută lua in posesiune moştenirea fără nici o contestaţiă. Testamentele s’au predată tribunalului şi întru câtă nu suntă învechite (prescrise), voră trebui să intre în vigbre. E posibila că voră pricinui processe mari, care voră ameninţa averea multoră familii distinss.
—x—
E în formare o societate ardeleană pe acţii pentru rafinarea petroleului. Ea 22 Septemvre
n.	s’a ţinută adunare generală. Capitalulă societăţii ală cărei scopă e înfiinţarea şi obţinerea de rafinerii de pe-troleu, şi anume mai ântâiu in Braşovă, s’a stabilită la
400,000	fl. In 2000 acţii au porteur de câte 200 fl., pentru care la constituire se plătesoe 75 procente cu totală, aşadără 300,000 fl. Durata societăţii e de 5 anî.
—x—
Reichsrathulă austriacă e convocată pe 4iua de 11 Oetomvre 1887.
—x—
Amă comunicată cetitoriloră noştri ca curiosi-tate contimporană, că musica naţională ungure^că din CIuşiu a lui Pongracz a cântată deunâdile la Sinaia, înaintea regelui Carolă. „Ellenzek" revine asupra acestui faptă spunândă, că la întrebtrea lui Pongracz: ce să cânte, regele a răspunsă în limba germană : „Să cânte numai acele frumăse doine poporale unguresc!*.— >Şi familia regală a ascultată cu mare plăcere linele supărătdre, asprele pâr ăi tor e“ (înţelege ciarda-şurile). După acesta regele a întrebată pe Pongracz, că câtă costă ună astfeliu de cimbală. Pongracz a răspunsă: 105—200 fl. — „Nici nu e multă pentru acestă instrumentă plăcută* — răspunse regele; apoi întorcen-du-se cătră regină (Şise: »Ar trebui să împalriămă şi la noi acestă instrumentă", şi continuă zimbindă: *Doră dintre damele de curte ar pute vre-una să înveţe cu cim-balu“. — Doine unguresc!??! Mare minune! asta’i ceva nou de totă, cum amă 4‘ce: trufanda. Să împatrieze cimbalu? In România esistă deja cimbalu, rareori vei găsi o bandă de lăutari fără cimbală ; nu cumva tocmai aci e împatriată din România? Ce privesce pretinsele ,rorbe cu zîmbetiilâ regelui, „că ar pute învăţa o damă de on6re cu cimbalu*, lucrulă trebue că stă altfelă ; p6te că regele să fi 4isCi, cum că vre-unulă dela „Ellenzek" ar pute să ’nveţe cu cimbalu, pentru ca să 'şi acompanieze cu elă „frumosele doine* unguresc!, ca „Biidos bocs-kor" şi ca cea din »Peşti Hirlap*.
—x—
Cetirnă în „H. Zig.": «Răsvrătitorii din Bic-sadă, cari acum trei anî s’au opusă comisiunei judiciare trimise ca să reguleze raporturile urbariale şi au făcută necesară intervenirea puterei armate, suntă condamnaţi, în numără de 26, la patru Iun! pănă 11 /a ani închisdre şi în urma întărirei sentinţei în prima instanţă duşi Ia Chezdi-Oşorheiu ca să’şî facă pedepsa".
—x—
Pe munţii dinprejurulă Braşovului, şi a-nume pe Cârstianulă mare a ninsă. Zăpada a căzută pănă devale pe Posfovară. De asemenea Petra Graiului e acoperită de zăpadă. Pe munţii de lângă Sibiiu a ninsă pănă la Muma.
Pentru serviciile făcute maghiarismului, ministrulă Trefort a „pricopsită" pe preotulă gr. or. Gavrilă Matei — din ce locă? — cu 50 fl. — Nu va fi uitată.
—x—
Cetimă in „Foia Diecesană* dela 13 (25) Septemvre: »Con cu bina te le se în mul ţes că în corni-tatulă Timiş îi in modu înspăimântător'. După ună raportă ală vice-comitelui ală acestui comifată s’au născută în anulă trecută 1886: 1112 copii nelegiuiţi Din aceştia aparţină 1010 religiunei greco-orientale, 559 re* ligiunei romano-caloiiee, 26 eonfesiunei evang. şi 19 celei elvetice. De mirată este, că la ovreii cei număroşi din comitată nu s’a născută nici ună copilă din pată nelegiuită în anulă 1886. Etă una dintre multele cause ale progresărei materiale şi spirituale ale elementului ovreescă in patria nostră".
—x—
De mai multe 4»lc se v^dă prin oraşulă Brăila grupuri, grupuri de străini, ale cărora figuri probeză că ei suntă de peste Pr ută, dâr pe caria doua 4> nu-i mai ve(|l! Aceşti indivizi, ale cărora figuri rearnintesce răsboiulă anului 1878—79, trecă (Jilnmă pe la diferite puncte în Bulgaria, 4'ce „Bomba" din Brăila.
Bine este a duce poporulă la clacă Dumineca şi în sărbători?
Ţera Bârsei, Septemvre 1887.
In «nulă din numerii trecuţi ai «Gazetei* s’a publicată o corespondenţă de pe Murăşă, ală căreia autorii ne spune, că în o 4' de sărbătore o furtună vehementă împreunată cu grindină devasta teritorială unei comune româneşti din părţile acelea, condamnândă tot-odată pe preotulă română din o comună învecinată, fiind-că aran-giase o clacă cu poporulă tocmai în aceeaşi di.
Fără’ndoeîă, că autorulă .acelei corespondenţe es-prima prin condamnarea numitulvii preotă sentimenlulîi publică ală poporu'ui din respectivele comune devastate de grindină, deâreee poporulă nostru, fiindă consciu despre multele abusurî ce se facă cu claca, s’a obicinuiţii a privi în cla ‘A — decă acesta se face Dumineca ori în 4i de sârbătore — ună actă contrară precepteloră bisericesc*!, ună păcat ă, pentru a căruia râsbunare crede că a fostă trimisă dela Durnne4eu asupra lui ori ce lovitură oausată de elementele nafurei, mai alesă dâcă acâsta a succedată imediată, ori p6te chiară în aceeaşi 4b în care s’a făcută claca.
Claca însă este ună faptă creştinescă, şi ca atare nu numai că este contesă de legile bisericesc!, der e chiar recomandabilă, deorece prin ea se tinde la ajutorarea cuiva prin puteri comune: este ună ac tu de caritate. Ba — în sensulă în care biserica concede înscenarea clâciloră în 4»lele prescrise pentru abstinenţa dela lucrurile fisice — putereamă 4'ce> că ciaca este ună felă de elemosină în sensă mai largă. Astfelă de elemosină o-ară pute da de es. locuitorii unei comune, când s’ar angagia prin clacă să secere, seu să aducă acasă de pe câmpă grânele unui confrate ală loră, căruia prin ună incendiu orî altă lovitură nefericită a sorţii i*a câ4utti jugulă, suferindă pagube sdruncinăfdre în ga-ranţiele de subsistenţă ele vieţei pentru sine şi familia sa,
In asemenea caşuri claca este per exelentiam ună actă de caritate, care după natura sa şi după gra vitatea caşului în care se aplică presupune în ori ce iji de sărbătâre şi în orî-ce Duminecă libertatea eserciărei.
Cu totulă altmintrea stă lucrulă însă atunci, când cineva din lăcomia recu'ge la ajutorulă clâcei, vrăndă prin acesta să esploateze deslegarea dela ţinerea <4ilelorft de sărbătore, concesă de biserică din punctă de vedere ală carităţii, in favorulă îmbogăţirei loră propriă.
in easulă acesta se comite ună abusă detestabilă, contra căruia datoră este a păşi nu numai fiăeare preotă consciu de chemarea sa, der chiar fiă-care creştină adevărată, pentru eă prin elă se vatămă moralitatea publică, se tâmpesce seniimentuiă de pietate şi se laie în dreptulă morală ală acelora, pentru earî în adevără suntă menite actele de caritate ale altora.
Mii şi mii de braţe românesc! muneescă în după , ame4u fiă-cărei sărbători şi fiă-cărei Dumineci de peste veră la agrii măritară proprietari unguri şi evrei, cărora, precum se vede, li-se dă în ţera nâstră liberă mână în comiterea diferiteîoră abusurî tăietăre în sentimenlulă de pietate şi moralitatea publică a poporului. In easulă acesta nu mai pote fi vorba de actă de caritate, căci boeraşii aceştia, în brazda cărora muncesce poporulă cu săptămâna întrâgă, nu polă avă nici-odată prelensiunea sg chefuescă pe la banchete în eontulă sentimentului de caritate ală nimănui.
De aceea ar fi forte de dorită, ca să se ia cele 1 mai energi: e măsuri contra ăstoră feliu de abusurî, ce se comită cu claca, căci prin ele se pierde ună cum-
FOILETONU.
Scola pseudo-istorică Eder-Hunfalvy.
Neuere Erscheinungen der rumănischen Geschichtsschrei-bung beleuchtet von Paul Hunfalvy. Wien und Te schen, Verlag der k. k. Hofbuchhandlung Karl Pro chaska 1886, 8° 252 pag.
(Urmare,)
Prin urmare în comitatele Ungariei şi în comitatele Transilvaniei, precum şi în districtulă Făgăraşului nu se p6te închipui o nobilime română independentă, care să nu derive dela regii Ungariei. O astfelă de nobilime a fostă imposibila să esiste chiar şi în Ungro Vlachia său în ţăra românăscă înainte de secululă ală XllI-lea, fiindă câ abia numai în secululă ală XlV-lea putu să se des-volte acolo o boerime- propriă.
Aici e de lipsă să facernă atentă pe celitoră asupra procedărei necorecte a istoriciloră români. Aceştia de-clamâză în continuu despre miseria ţăranului română din Transilvania, dăr nu amintescă nici cu ună singură cuvântă, că posiţiunea ţăranului ungurO din Transilvania era întru t6te asemenea cu posiţiunea ţăranului română. Totă asemenea se ferescă de a face o paralelă socială şi politică între Transilvania de o parte, unde Românii nu erau naţiunea dominantă, şi între Moldova şi Ţera fQm&oâscă, de altă parte, unde Românii domnâu singuri.
Intr’adevără paralela acăsta ni-ar înfăţişa mai clară ti-rănia proprietarului ungură, pe care eu nu potă să o aprobă, pe lângă umanitatea proprietarului din Moldova seu din Ţâra româneseă, pe care aşă lăuda-o din totă inima, numai istoricii români să ne înfăţişeze şi starea ţăranului de acolo. Oricum, noi nu vedernă din timpulă de când se iveseă Românii in. Transilvania, că ei să fi avută alte drepturi, decâtă acele ce le-au avută şi în Ungaria Şultuzii şi Chinezii, fiindă că au împoporată de nou terenuri nelocuite şi le-au făcută utile pentru domnii pământesc!. Noi nu aflămă nic: cea mai mică urmă, nici înainte de venirea Unguriloră, nici după aceea, că Românii din Transilvania să fi avută vre-ună dreptu originalii fiă de natură politică, fiă de natură socială. To.ă ce au căpătată el, fiă dela regii Ungariei, fiă dela episcopii catolici orî dela alţi proprietari, au fostă lucruri ce nu le avuseră mai înainte. Nime nu i-a despoiată de vre-ună pământă seu de vr’o moşia ore care ce ar fi fostă a loră dela începută, fiindă că ei dela în-ceputulă secuiului ală XUI-iea de când ne apară in părţile nâstre, niciodată nu au stăpânită vre-ună pămentă seu ună dreptă de natura acesta. De aceea în revo-luţiunea dela 1437 nici nu au putută să perdă ceva, ce ară fi avută mai nainfe.
Bălcescu face aspre imputări lui Mihaiu Voivodulă, că nu a declarată de omeni liberi pe Românii din Tran-
silvania, l'ar fi costată, 4ice dânsulă, ună semnă numai, şi „domnii" ar fi dspărufă de pe suprafaţa pământului (Este curiosă că sub astfelă de espresiunî istoricii români înţelegu totdâuna numai pe Unguri, şi lasă cu totulă neamintiţi pe Saşi, cari încă erau domni peste o parte din Transilvania). Insă Bălcescu în zelulă seu ro-mânescă uiiă că Mihaiu a câştigată bătăile sale victori-6se în contra Turciloră nu numai cu trupe ausiliare un- S gureşei, dâr chiară şi cu generali unguresc! (Bocskai, Albert. Kirâly, Michaelă Horvaih, Ştefană Bekes, Ştefanii Gsaky, Pongracz Sennyei, Moise Szekeiy, Andreiu Bar-csai, Ion Ungvâri s. a.) Bălcescu uită, că Mihaiu a pătrunsă chiar şi în Transilvania cu trupe unguresel şi ru generali unguresc! şi că generalii aceştia numai atunc ilă părăsiră, când vă4ură, că Mihaiu voia să stâpânescîlr Transilvania pentru sine şi nu pentru împăratulă Ru-dolfă. Bălcescu uită, că Mihaiu introdusese iobăgia (sen românia) ţăranului în ţera sa propriă seu cclă puţină o înăsprise, şi cum îi putea veni Iui în minte să desfiinţeze acea instiluţiune în Transilvania, unde mai în-teiu densulă avea trebuinţă se se înlărescă In fine Bălcescu uită, că pe la a. 1600 nuinărulâ Românilorâ din Transilvania nu putea fi aşa de mare, fiindă că pe la a. 1700 se 4*câ că abia ajungeau la 200,000, în care timpă Săouii şi Saşii întreceau de două ori pe Români eu nuraărulă. Şi acăstă proporţiune numerică se pot-
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Nr. 203
plita capitala nu numai morala şi religiosd, ci şi ma teriala.
Cine a avutd ocasiune .«4 vădă cum decurgă aceste clâcî, câte esce.se se facă, câte imoralităţi se comită, de ar ave numai câta de puţină precugetare şi tragere de inimă faţă de bietu.d popord, va trebui să se înspăimânte şi să-la cuprindă seribse îngrijiri de urmările funeste ale unora abusurî ca acestea: Sute de omeni se înşiră în brazda domnului: bărbaţi, femei; copile şi flăcăi, înaintea lord merge butoiuld cu vinarsd, îndărătd ur meză „coconaşii* pintenaţî, cari î n limba românescă lovescd sentimentuld morala şi pudieiţia tinerei gene-raţiunl prin vorbirile scandalose şi .glumele lord cocişe.scî. Nutrimentul'! miserabild: câţi porci bolnăviţi, câte oi căi-becjite. Vinarsuld suplinesce adeseori loculd mâncărilord. Sera se’ntorcd şumeniţl de beutură, noptea bătăi şi sărituri de garduri. Totă consideraţia faţă cu sanctitatea (jilei s’a pierduta.
Mai adaugemd la acestea capitaluld pierduta în timpii. Fiă-care se grăbesce să ia parte la clacă; cei mai mulţi se ducd de frică, pentru ca să nu cadă în disgraţia atotputernicului domnd, er unii se ducd din plăcere, pentru că acolo suntO glumele, acolo e societatea. Casele rămând adese-orî pustii, vacile nemulse, grădinile fără pază, trebile casei disordinate, programuld de muncă pe (Jtua următore nefâcutu.
Inchipuiţi-vă dintr’und satQ numai 100 de omeni la muncă continuă în braz la domnului dela 3 şi pănă după 8 ore săra. Funemd preţuia unui ceasQ de muncă in timpulQ colo scumpa de veră numai în 5 cr. Cinci ore de clacă câte 5 cr. face 25 cr. de personă, er dela 100 persone â 25 cr. face 25 fl. Să (Jicemd că din a-ceştia a spesatQ stăpânuld chiard 10 fl. pentru rachiu şi mâncări; rămâne însă în punga stăpânului und venita de 15 fl. esploataid din munca poporului. Acesta este de sigura cea mai moderată socoteiă, pentru că clicile consistă în cele mai mube easurî din 150—200 şi adeseori chiard peste 300 de persdne, er preţuia unui ceasfl de muncă în timpuld urgenta ala lucrului adeseori valoreză pentru c< onomd chiar 10 cr.
Ajungă-ne însă a constata, că venituîd curaţii ald unei clăeî face numai 15 fl. Poporuld nostru dela sate face în decursuld unei veri in calcula mijlociu 4 clăci pe seina primului proprietara de pămânld, a grofului ori a baronului, care e ungurd; 3 clăcî pe sema cârciuma-rulai, care e evreu, 2 clăci pe sema boltaşului, care e armâna; alte clăci pe sema notarului, a primarului şi a altora proprietari mai mari din comună, cari de asemenea suntQ de regulă străini. La olaltă să socotimd în-tr’o vâră chiar numai 10 clăci, â 15 fl. face 150 fl v. a. Câte comune românesc! nu s’ar pute inscrie ca membre fundatore la „Associaţiunea Transilvană," decă a-cestu bogata isvord de venita s’ar esploata în favoruld unui scopO filantropica românescQ. şi nu in favoruld strei-nilorO? Unde arQ ajunge comunale nostre, decă în loca de a jertli aceste clăci, — adesea chiar cu risicululO moralităţii sale — în socotela străinilord, ba nu arare ori chiarO a celorO mai urgisiţi esploatatorî ai săi, — ard cultiva mai bine câteva jugăre de pâmenlO în favoruld bisericei, ard forma und fonda din care să se plătăscâ preotulfl, învâţâtorulO, să se ajute soola, să se premieze şcolarii diligenţi, să se înouragieze prin premii servitorii şi al[I bărbaţi şi femei din comună, cari se desting prin moralitate, muncă şi cruţare?!
In faţa acestord împrejurări nu voma greşi, cre-dtmd, dăcă voma (jice că claca este und rău numai relativa. Nu voma condamna pe und preotd de ai noştri,
aplica şi pentru anuld 1600. Apoi în ţera Ungurilord seu în comitatele Transilvaniei se atlau fără îndoielă nu numai domni unguri, der şi ţărani unguri. Cu und cu-văntd, Bălcescu strămută relaţiunile Transilvaniei din 1850 în a. 1600, şi aceste închipu'rî se consideră ca istoriă, şi apoi din aceşti doi factori voiesce să oonstitue programa presentului. Şi astfeld lucră intrega scolă română.
Vomd trece acum la revoluţiunea ţăranilord din Transilvania în a. 1787—1785.
„Căpitanii români, ne spune Densuşianu, voiau să estindâ revoluţiunea peste întrega Transilvaniă, să ester-mineze pe toţi nobilii şi pe toţi Ungurii, seu să*i forţeze a se face Români primindd religiunea română. . . . Botezarea Ungurilord nu era de locd dictată prin und sen-timentiî religiosQ, din contră ţăranii români considerau botezulQ Ungurilord, ca singuruld mij o :Q pentru a-i ro-
manisa deodată şi fără întârejiere...... Dominaţiunea
Ungurilord să înceteze şi ţera să ajungă sub domnia elementului română, se înţelege — adauge Densuşianu — mărinimosO — sub regimuld casei austriace, — Ideile revoluţiunii erau aşadăr tradiţionale, formate pe basa dreptului istorică, pe basa vechimei Românilord în Transilvania.* (pag. 149, 151, 152).
(Va urma.)
decă a inscenatd cu credincioşii săi o clacă în 4* de Duminecă ori sărbătore, cu scopuld ca să smulgă pe popord din ghiarele lipitorhord satului şi altord străini. Afară de acesta mulţii mai puţind păgubitore esle în privinţa moralităţii o clacă înscenată de omenii noştri, cărora le este înăscutd sentimentuld de modestiă şi pie tate, decâtd cea înscenată de străini, car! nu au nici o tragere de inimă şi nu simtd nici o durere pentru de-moralisarea poporului nostru.
O clacă nevinovată, inscenată în spirild modesta şi moralii, p6te servi ca mijlocd pentru încungiurarea altord rele mai mari, căci mai bine este la totd casuld a procura poporului dislracţiunî prin astteld de clăci, decâtd a-la lăsa să petre; ă de esempl i în cârciumă Mai vertosu ar fi de dorită aplicarea acestui mijlocd pentru vindecarea altord rele mai mari, când claca se face în favoruld bisericei seu altui scopd filantropicd.
Valea Bârgăului, Septemvre 1887.
Onorate D-le Redactord! La 28 Augustd, cu oca-siunea întrunirei generale a învăţătorilord gr. or. din despărţământ uld ald VUI-lea, s’a aranjatd în localităţile şco lei fundaţionale din B.-Prundd şi ,o representaţiune tea tralâ de diletanţi, urmată de o jpetrecere cu jocd. Piesele ce s’au jucata cu acestă ocasiune au fostd urmă-torele:
1)	„Misantropuld* de Moliâre, traducere de Velescu, dialoga ţinutd de d-nii Emanuelâ Beşa şi Georgiu Ghiţa.
2)	„Fata lui Chiid Troancă* comediă într’unu act, personele: Derescu candidată de însurătore d-ld Georgiu Ghiţa; Ghira Troancă, herghelegiu, d-nuld Emanueld Beşa, Iordache sluga lui Derescu, d-nuld Simeond Pa-hone şi Lucreţia fata lui Troancă d-na Pelagia Doîoga.
3)	»Soldatuld Română la Pievna" canţonetă de I.
P.	BancovO, jucată de d-nuld Eliseu I. Dând.
Ce se ţine de reuşita representaţiunei teatrale, a fostd pe deplind îndestulitore dovedindă fiăcarele dintre diletanţi deplina îndemânare în întorsăturile scenei precum şi succesd peste aşteptare în interpretarea rolului său. — In deosebi însă d-ld Emanueld Beşa în „Misan-tropuld*, apoi d-na Pelagia Dologa în rola Lucreţiei din piesa „Fata lui Gbird Troancă*, precum şi d-nuld Eiiseu Dând în „Soldatuld romând la Plevna*, prin joculd de scenă, prin interpretarea potrivită şi nernăestrită a role-lord ne-au fâcutu să-i admirămd.
Inmediatd după representaţiunea teatrală a urmatd joculd, care cu chefd şi voiă românescă s’a continuata până in 40™ 4^e*- Petrecerea a fostd bine cercetată de ospeţl din Bârgău şi împrejurime, ba chiard şi din Bucovina. Succesuld, precum cela morala, astfeld şi celu materiala — avendâ în vedere giurstările nostre — a fostd îndestulitord şi e destinata pentru ajutorarea copiilor 0 săraci ce cerceteză şc61a fundaţionalâ din locd,
Gostumuld naţionala şi jocurile neaoşe românesc!
—	ca la tăte petrecerile ce se aranjeză în acestă vale
—	nu au lipsild nici de astă dată şi nici să nu lipsăseă
câtd va fi pămontuld.	— Elii —
Lista de subscripţiune,
deschisă de „Gazeta Transilvaniei“ pentru comunele române din ArdSlu nenorocite prin incendiu şi inundare
Au mai incursfi :
Prin Onor. Domnd Petru Nirăşteanu, parochd gr. cat. în Ernotd, colectă dela poporuld romând din Ernotd în Ardeald 9 fl. 46 cr.
Adăugendd la acesta suma din nr.
185 ald „Gaz. Trans.*	1667 lei 25 b. şi 604 fl. 06 cr.
(Va urma). Totală : 1667 lei 25 b. şi 613 fl. 52 cr.
Le mulţumi mu generoşilor!! contribuitori în numele nenorociţiloru, dorindd ca nobilulu loru esemplu să afle imitatori pretutindenea.
*
Rugănul şi pe acăstă cale pe onoratele comitete, cari s’au instituită pentru ajutorarea inun-daţiloru şi a arşilord din comunele române să binevoiăscă a ne trimite neamănatd t6te datele ce le stau la disposiţiune privitdre la activitatea lord şi la pagubele suferite de cătră ţăranii noştri.
Redacţiunea.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
MITCHELSTOWN, 28 Septemvre. — Pe inia ferată dintre Cork şi Youghall, pe care avău să mărgă poliţişti şi soldaţi în apropiere de Youghall, ca să procedă la înlăturarea câtorva arendaşi, precum dispusese tribunalulu, au fostu sedse a(Jl şinele şi sîrma telegrafică a fostd tăiată.
PARIS, 28 Septemvre. — In consiliuld de miniştri raportă ministrulu de esterne Flourens, că Germania e gata, dăcă faptele suntd adevărate, să dea ori ce satisfhcţiune cerută leald.
Ultime sciri.
Viena, 27 Septemvre. — Und prân^d de gală s’a datd astă4l la Hofburg, în ondrea ofi-ţerilord streini cari au asistată la manevrele armatei.
Congresuld higienied internaţională a. fostd deschisă de arhiducele Rudolfd. Prinţuld moştenitori! a ţinută cu aedstă ocasiune und dis-cursd liberală care a fostd primită într’und mod fdrte simpatică.
Impăratuld a adresată o scrisdre d-lui Tisza, prin care mulţumesce poporului ungară pentru primirea căldurdsă ce i s’a făcută pretutindeni.
Cracovia, 26 Septemvre. — In guvernamen-tuld Varşoviei au fugită peste 20 la sută din cei ce erau să fiă luaţi în armată. In urma acestora guvernatorulă Gurko a propusă colosale a-mentji bănesci contra fugariloră sdu contra fa-miliiloră lord, ale căroră averi vorfi fi secuestrate pănă la întdreerea desertoriloră.
Paristi, 26 Septemvre. — O notă a ministrului de răsboiu declară, faţă cu scirile unoră (Jiare, că fabricarea puşciloră şi a cartuşeloră de sistemă nou n’a încetată de locă şi se continuă neîntreruptă.
Avisd. D-nii acţionari ai institutului de credită şi economii »Arieşana" din Turda, cari încă nu au plătitd vărsământuld ald 111-lea espiratd cu 24 Augustd a. c,, suntd provocaţi a plăti acestd vărsământd dimpreună cu interesele de întâr^iare (pănă a4î 6 cr., de acţiune) în timpuld celd mai scurtd, căci în casd contrară vord fi provocaţi directa a d p e r s o n a m ca să -şl achite văr-sămentuld, conforma § 11 din statute.
Turda, 23 Septemvre 1887.
Direcţiunea institutului de credită şi economii »Arieşana“
D. St. Şulnţiu	Silvestru Moldovanti,
direct, exec.	secretară.
Raportă poliţienescu. — ErI după amă4l s’a furata o lingură de argintă pentru lapte şi cafea dintr’o casă în strada Scheilord în absenţa stăpânilord şi in lipsa servitărei, care se dusese la fântână fără să fi închisă uşa bucătăriei. Bănuiala de a fi furată aceste obiecte cade asupra unei Ţigănci, care sub pretextă că vrea să cumpere haine vechi se totd învârtise în acea casă încă de dimineţă.
DIVERSE.
Unu cerşetoru bogată. — O mare sensaţiune a pricinuită la 1 Septemvre pe strada Mariahilt la Viena arestarea unui bătrână, care, eşindd dintr’o magasiă, unde eerşitorise, că4use pe stradă cu ţipete sfâşiet6re: „banii mei! banii mei!" întin4ăndd spasmotied ambele mâni după nisce monete de argintă ce-i că4use din cisme. Gausa accidentului şi căderei bătrânului era fără îndoială temerea cerşetorului d’und sergentd ald poliţiei, care îld pândise şi se apropia de dănsuld cu intenţiunea d’ald aresta. In timpuld escortărei lui la comisariatd, de cătră o mulţime de omeni, bătrânuld se împotrivea, fă-eendd încercări de a fugi, luptându-se cu omuld poliţiei; cu acestă ocasiune cădeau din buzunare, din cisme şi chiar din mâneceie cămăşei Iui o mulţime de bani mărunţi, ce publiculd se grâbia a i aduna şi a-i da sergentului. La comisariatuld poliţiei, supusă visitărei, s’a găsită aaupra arestatului, aiâtd în cişmele sale câtd şi In căptuşela hainei o sumă de 591 fiorini şi 3 crucerl în bancnote şi în monete de argintă şi aramă; afară de alte diferite hârtii de valore şi obligaţiuni d’ale statului. Arestatuld, und bătrână de 60 de ani, pare că se nu-mesce Avram Gliikshofer şi că a fostd ceprăzard, se plângea şi reclama inapoiarea banilord săi. Gând i se declara că banii lui se vord restitui de judecătoria locală după ce-şî va fi făcuta penalitatea, se împotrivi, protestândd şi ţipândd ca und nebună. La 2 Septemvre ciudalulă ceişitord se află înaintea tribunalului corecţi-onaid Neubau. Acolo spuse că la Budapesta ar fi a-vuld noroculd a câştiga la lotăriă, făcăndd und terno, că d’atuncl portă necontenita banii asupră-i, că nu voiesce să-i atingă cu nici und preţd, că este hotărîtd a cerşi câtd timpii îld vord mai duce picidrele, ca in bă-trâneţele sale să nu cadă în sarcina comunei. Judecă-toruld condamna pe cerşitoruld bogata la und aresta d’o săptămână, gâsindd und motivă agravantă în împrejurarea că Giiiekshofer nu se aflase de locd într’o posiţiune siluitdre.
Ziyr* Numere singuratice din „Gazeta Transillvar niei‘l ă 5 cr. se potU cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editord: Iacobd Mnreşiann.
Redactord responsabilă: Dr. Aurel Mnreşiann.

Nr. 203.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Oureciă La	de Visaa
din 26 Septemvre si. n. 1897.
Rentă de aurfi 5°/0 . . . 100 05 . .Rentă de hârtiă 5°/0 . . 86.95 | împrumut ulfi căilorfi ferate
ungare ............... 150 —
Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostii ung.
(i-ma emisiune) . . . 9840 . Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 126 -Âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 11425 Bonuri rurale ungare . . 104.30 u Bonuri cu cl. de sortare 1C4.20 Bonuri rurale Banat-Ti-
' mişti..................104.50
..BqnurI cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 25
Bonuri croato-siavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vinfi ung...............100.	-
Imprumutulfi eu premiu
ung..................... 122	40
Losurile pentru regular ea Tisei şi Segedinului . 123.20 Renta de hărtiă austriacă 81.10 Renta de	arg. austr. . .	82	35
Renta de aurfi austr. . . 112 50 Losuriie din 1860	. . . 136.—
Acţiunile băncel austro-
ungare ................. 882	—
Act. băncel de creditfi ung. 285.— Act. băncel de creditfi austr.282.10 Argintul fi —. — GalbinI
împărătesei .............5.96
Napoleon-d’orf ....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61 52 Londra 10 Livrea sterlinge 125.95
Bursa de Bu^urescl.
Cota oficială dela 8 Septemvre st. v. 1887.
Curnp.
Renta română (5°0).	.	91V2
Renta rom. ainorl. (5°/0)	.	.	95*/*
» convert. (6°/0)	.	.	893/*
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	37—
Credit fonc. rural (7%)	.	.	1048/*
55 j) ţ5°/0)	•	891/a
»	»	urban (7°/0)	-	.	1037*
*	*	,	(6°/0)	.	■	94-
•	(5°/o) • •	87-
1 Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	* Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă .	.	14.—
' Bancnote austria ce contra aură. .	2.01
vend.
927,
957*
907*
36-
1057a
907,
1037*
95—
877a
14.7*
2.02
Cursuta pieţei Braşovă
iii' 27 Septemvre yf. n. 1887,
Bancnote românesc! Argint romane^
. ( ui p
'iîapoleon-d’ori ......
Lire turcesc!...............
Imperiali .......
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. »Albi na» 6%
7>	*	n	5%
Ruble Rusesc!.................
Oiscontulă ...	»
8.08 Vend. 8.60 >
»	994	*
»	11.22	»
»	10.21	*
»	5 90	»
»	101.—	*
»	98.-	-
»	110.—	»
7—10°/9 pe	ană.
8.65
998
11.28
10.26
5.91
102
99
111
ABONAMENTE
la
„@azeta Transilvaniei“
se potti face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoru prin mandate poştale.
Adresele ne rugămu a ni se trimite esactfi arătându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ung aria:
pe trei luni.......3 fi. —
„ ş6se luni........6 fi. —
unti. anfi..................................12 fl. —
Pentru România şi străinătate:
„ pe trei luni .....................10 franci
„ ş6se luni „ unu ană
20
40
n
»»
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1,
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
I. Plecarea trenuriloru:
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
TrenulQ
Trenulă
a) Dela
V) .
C)
d) n
*) »
a)	Dela
b)	.
c)	Din
d)	„
e)	*
1. Dela Braşovâ la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2. Dela Braşovă la Buouresoî: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ame^î.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Pesta la Braşovu:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de arnecjl. mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovă: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedl.
A.	Plecarea posteloru:
Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 Ore 30 min. după „	„	Zizinu: 4 Ore după ame^I.
„	în	Secuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute nOptea.
,,	la	Fâgăraşu: 4 Ore dimineţa.
„	la	Săcele: 4 Ore dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernesci-Branu la Br aşovă: 10 Ore înainte da ameŞt Zizinu la Braşovă: 9 Ore a. m.
Secuime la Braşovă: 6 Ore sera.
Făyăraşu la Braşovă: 2 Ore dimineţa.
Săcele la Braşovă: 6 Ore 30 minute sOra.
■m
m
m
m
•
«
Pubiicaţinnile „CANCELARIEI NEGROŢIÎf"
GHERLA — SZ.-UJTAR.
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclo-pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare In 1 şi 15 <Ji a lunei în numeri de câte 172—27a cole cu ilustraţiunî frumOse; şi publică articlii sociali, poe-(£ siă, nuvele, romanurî, suvenir! de călătoria ş. a. — Mai departe traclâză cestiunî literare şi scientilice, cu * reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece eu atenţiune viOţa socială a Româniloră de prelulindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străi-
Snâtate; şi prin umoră dulce şi satiră alOsă nisuesce a face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijele
8 vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturora indj-vkţiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi,
SplAtibilI şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericeseă, scolastică P| şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare PP de câte 27*—37* cOle; şi publică articlii din sfera tu-
Sturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarl. — Preţulă de abonamentă pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-tibil! şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de ven^are şi ur-mătOrele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. Preţulă 20 cr.
Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută" — de Paulina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioană Tanco. Preţuia 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din pfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academici, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu cobzarulă. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 ci\
Petulantulu. Com&dift în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de Ioană St. ŞuluţO Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnasiului din Faime prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiiiu Ranta-Buticescu. Ună volumiî de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 cole. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitbre la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opu completă ) Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română. Cartea I. 11. III. IV. cuprintjândă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea L cuprindă materii fărte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru econom!, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed.
II.	Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru înveţă-meutulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre-
Tipografia ALEXI, Braşovu.
I
t
II
parandiali), a învgţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scdlă, § de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Pre- § ţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. § a. In literatura noslră pedagogică abia allâmă vre-unfl ţ, opă, întocmită după lipsele scdleloră nostre în măsura $ in care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămâ ^ mai alesă Directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în pruna liniă interesaţi.	^
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- f mâni. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr. §.
Manuală de Gramatica limbei române oentru sed- f lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesorii (§ la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este § aprobată prin înaltulă Ministeră de cultă şi instruc* § ţiune publică cu rescriptulă de Gat o 26 Aprilie 1886 § Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.	||
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, ur- § inate de iertăciuni, epitatiă s. a. Preţulă 50 er. 9 Carte conducâtore la. propunerea calculărei în f scola poporală pentru Învăţător! şi preparan^î. Broş.
I. scrisă de Gavrilă Preţulă 80 cr.
Trifu, profesoră preparandială. §
«
Cele mai eftiue cărţi de rugăciuni. g
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugă- %
eiunl şi cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Pre- § ţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. le- § gală în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. § l fl, în legătură de luxă 1.50—2.50.	|§
Miculă mărgăritaru sufletescu. Cărticică de ru- § gâciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pen- § tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea § jurisdicţiunei sup. bisericescl. Preţulă unui esemplară, fl broşată 1* cr., — legală 22 cr., legată în pânză 26 cr. § Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii § şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icone fru- § mose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.: 100 esempl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Nă&cetorei de D-tJeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu mai multe ii 6ue frumose Preţulă unui esemplarfi espedatu franco e 10 cr.. 59 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosă. Preţulă unui esemplară legată e 15 cr.