SEDAC J'OTEA ŞI ADMINSTRAŢIUMEA t BRAŞOVC, piaţa marc Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI, Pe un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior ţi eţrăCi&tate: Pe anfi 40 fr., pe şftso luni 20 fr,. pe trei 1 u *>10 frsr-cl. SE FREft UMERÂ: ia poşte, ia librării şi pe la dd. corespondenţi. v _ ________ ANULU L. âSfUSMHUBILE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare &o?in»'î H»franq>«t« «ii se jirimesoB. — 9e«iiuri;t* «o «c retrămltu. ra. 202 Marţi, Mercuri 16 (28) Septemvre. 1887. Braşovfl, 15 Septemvre 1887. Cu (}iua de astătjl se încheiă terminulii stabilită în constituţiunea bulgară pentru începerea alegeriloru deputaţiloră Sobraniei. In curendă vomă afla dăr resultatulă nouăloră alegeri, cu cari se începe o nouă faşă în afacerea încurcată bulgară. Cercurile guvernamentale din Sofia nutrescă mari speranţe, că prin pacienţă le va succede a delâtura cu încetulă t6te greutăţile şi că alege rile se voră sevârşi în t6tă liniştea şi cu totulă în favdrea lorii. Dăcă este adevărată, că aderenţii lui Ţancovil şi ai lui Karavelov ară fi declarată, că în împrejurările actuale ei nu potă lua parte la alegeri, atunci în adevără guver-nulă prinţului de Coburg are sorţi de a do-bendi o maioritate însemnată în Sobraniă, dăr în casulu acesta voru deveni ilusorie speranţele într’o apropiată aplanare a greutăţiloră. Câtă pentru decursulu liniştită ală alege-riloru n’a fostă tocmai de bunii auguru adunarea cea mare electorală ţinută Sâmbătă în Sofia. Ministrulă-preşedinte Stambulov a ţinută în acăsta adunare unii discursu fdrte frumosu, cu t6te aceste insă alegătorii nu s’au putută înţelege asupra candidatului şi aşa s’a terminată adunarea fără a fi fâcutu nici o ispravă. Dă că în capitala ţării şi în faţa miniştriloră alegătorii bulgari se înţelegu aşa de greu, atunci cum va fi în provincia, unde ei voru fi mai puţină controlaţi şi înfluinţaţî? Or! care ar fi insă resultatulă alegeriloră bulgare, elu nu este decisivă pentru viitărea re-solvare a cestiunei bulgare. A\ ăsta atârnă a(jî mai multă ca vre-odată dela atitudinea Rusiei şi a celorlalte puteri. Acum se aştăptă cu nerăbdare liotărîrile definitive ce le va lua IVirta, căreia i s’a lăsată în sarcină să ia iniţiativa pentru stabilirea unei înţelegeri între puterile semnatare, după ce Germania a refusată de a mijloci acăstă înţelegere. Rusia, se asigură, face mare presiune asupra Pdrtei, şi o ameninţă chiar cu esecuţiunea despăgubirei de resboiu, ce-o datorăză acăsta imperiului nordică, la casă când ar mai trăgăria lu crurile şi nu ar face o propunere putariloră semnatare în sensulă dorinţeloră rusesel. O scire mai nouă din Sofia ne spune, că în urma aeestoru stăruinţe ale cabinetului din St.-Peterburg, Părta s’ar fi decisă a-i face pe voiâ, învoindu-se la planul» trimeterei unei comisiunl mixte ruso-turcescî la Sofia. „Agenţia Reuter“ anunţă, că Părta a adresată în privinţa acăsta la Petersburg o notă oficială şi o comunicare oficibsă. In Sofia se respândise Dumineca trecută faima, ca între Turcia şi Rusia s’a stabilită o înţelegere definitivă privităre la soluţiunea crisei bulgare. Mai multe (Jiare publică chiar punctele acestei convenţiunî, care va fi propusă spre primire de cătră cabinetulă Sultanului puteriloră semnatare. Cele mai principale puncte ale memoratei convenţiunî se (Jice că sun tu următărele: 1. Se va trimite ună comisară turcescă şi unulă ru-sescu în Bulgaria, avândă ambii acelaşi rangă. 2, Prinţulă Ferdinand de Coburg să părăsăscă ţdra. 3, Se va alcătui ună guvernă energică, care va avă să ordoneze nouă degeri şi pe basa acestora se va conchiăma o nouă Sobraniă. Turcia şi Rusia, se asigură, ar fi mai convenită ca la casă când prinţulă Coburg nu s’ar supune poruncei Sultanului ca să părăsăscâ ţăra, porturile bulgare voru fi blocate. Corăbii de rtsboiu rusesc! voru bloca pe Dunăre şi pe Marea Năgiă oraşurile de portă bulgare. Dăcă Aus-tro-Ungaria nu ar voi să ia parte la acăstă blocare, va fi provocată Serbia, ca să închidă graniţa printr’ună cordonă, ăi graniţa Rumeliei şi a Macedoniei o va închide Turcia. Se vorbesc3, că Francia şi chiar şi Germania ară fi primită deja în principiu punctele de mai susă ale convenţiei turco-rusescl. Alte (Jiare raportăzâ numai că Turcia ar fi cerută Rusiei să modifice încât.va propunerile sale, ca să p6tă fi primite de cătră puteri, ăr în Sofia se lăţise alaltaerî faimă, că Germania, Rusia, Francia şi Turcia s’au înţelesă să se trimătâ în Bulgaria ună regentă pe timpă de trei luni. Faimele aceste, dăcă şi nu se voră adeveri, dovedescu celă puţină, că puterile negociăză mereu între sine cu scopu de a afla ună modă de soluţiune ală încurcăturei bulgare, dăr mai dovedescă afară de acăsta, că înţelegerea dintre puteri devine pe (Ji ce merge mai grea. Resultatulă tuturoru încercăriloră de pănă acum ale diplomaţiei se păte resuma în urmă t.ot ele cuvinte: Puterile amână mereu soluţiunea crisei bulgare de frică ca să nu isbucnăscă crisa europănă. Dăr, vorba Românului, de ce se temă nu voră scăpa. Maiestatea Sa în CJ aşi a. Vineri în 11 Septemvre n. Maiestatea Sa monarchulă a primită în Cluşiu diferitele depu-taţiunî ardelene ce i s’au presentată. Deputaţi unea bisericei române greco-orientale a fostă condusă de I. P. S. Sa Metropolitulă Mi-ronu llomanulU, care a salutată pe M. Sa în limba ungurescă astfelă : Maiestate imperială şi regală apostolică, preaîndu-rate Dămne/ Preoţimea părţiloră nordice ale archidieoesei române greco-oritnfale din Transilvania dimpreună cu cea din învecinată diecesă a Aradului, representală de noi profită cu fierbinte dorinţă de oeasiunea ca să esprime ca stimă plină de devotamentă în faţa Maiestăţii Văstre, şi în numele credincioşiloră încredinţaţi conducerii loră, neschimbata credinţă şi alipire cătră Tronulă strălucită ală Maiestăţii Vostre, preaînduratului nostru Domnă şi Rege, şi cătră iubita năstră patriă. Aici, în capitala părţiloră ardelene, cultivarea comună, mai alesă progresulă uimitoră pe terenulă sciinţei, ală artei şi ală industriei, care în prima liniă părintesc» purtări de grije a Maiestăţii Vostre îşi mulţumesce aven-tulă îmbucurătoiă, ne servesce şi nouă dreptă imboldă să atragemă din ce în ce mai multă în general le nisu-inţe culturale pe poporulă de naţionalitate românescă încredinţată sufleteseii noslre purtări de grije, der în urma împregiurăriloră vitrege înapoiată în cultură, şi pe lângă aceea, că ţinemă viuă şi desvoltămă în elă consciinţa străbunei religiunl şi naţionalităţi, să cultivămă şi virtuţile adevăratului patriotismă ; ăr în acăstă chemare a năstră ne îmbărbătămă din graţia părintăscă a Maiestăţii Văstre, care totdăuna s’a manifestată în ceea ce priveşte bunăstarea morală şi materială a supuşiloră săi de deosebită religiune şi naţionalitate. In fimpulu fericitorei preienţe a Maiestăţii Vostre, ca supuşi fideli, serbămă dimpreună cu concetăţenii noştri, cu cari dorimă să trăimă în iubire şi în înţelegere frăţăscă, o serbare de bucuriă, şi dreptă esprimare a acestei bucurii, — recornandendă biserica nostră în graţia preaînallă a Maiestăţii Vostre, — dm adenculă inimii năstre ne rugămă pentru viăţa răspândităre de graţiă a Maiestăţii Văstre, strigândă în iubita limbă maternă a poporului nostru : Să trăiăscă Maiestatea Sa preagraţio-sulft nostru Monarchă. Cele şăpte vorbe din urmă le-a rostită ro mânesce. La acăstă salutare Maiestatea Sa a răspunsă totă în unguresce următărele: Primescă [cu bucuriă omagiile preoţimei române greco-orientale şi Vă încredinţezQ, că biserica D.-Vostră păte totdăuna să conteze pe protecţia mea eficace. Privescă fără de repulsiune, dăcă supuşii mei de deosebită religiune şi naţionalitate se alipescă cătră re-ligiunea şi naţionalitatea loră şi legile esistente lasă destulă terenă pentru desvoltarea acestoră interese, — dăr totă ast-felă dorescă, ca orl-şi-ce confesiune, fără deo- sebire de naţionalitate, ţinându-se departe de orl-şi-ce agitaţiuni, una să se simţă şi într’una să se contopăscă în ceea ce privesce neclintita alipire cătră trond, iubirea cătră patria mamă comună şi împlinirea datoriilorQ patriotice. Cunoscă înrîurirea D-Văstră asupra poporului şi de aceea mă aşteptă şi voiu vedă cu bucuriă, dăcă, potrivită cu cuvintele acum rostite ale vrednicului D-V6stră archipăsloră, Vă veţi folosi de acăstă influinţă a D-Văstre numai pentru cultivarea credinţei şi a adevăratului patriotismă şi astfelă, promovândă binele, dorită şi de mine, ală credincioşiloră încredinţaţi purtării de grije ală D-Vostră, îmi veţi da şi mie ocasiune să fiu mulţămită şi să Vă arătă graţia, pe care totdăuna bucurosă v’amă arătat’o». La salutarea I. P. S. Sale Metropolitului Vancea — care precum spune „Kolozsvarw a interzisă a i se pubPca — a răspunsă Maiestatea Sa în limba ungurăscă astfelă: Primescă cu mulţărnire cuvintele D-Vostre, care dovedescă sentimentă credinciosă şi spereză, că în faptă veţi dovedi acăstă credinţă prin aceea, că pătrunşi de chemarea D-V6stră sfântă şi împăciuitore, veţi cultiva ş întări în poporă numai sentimente, care corăspundă cu interesele religiunii, ale tronului şi ale patriei. Umblândă pe acestă drumă, ca acum, astfelă şi în viitoră mă voiu întâlni totdăuna bucurosă cu D-V6stră şi, recunoscendă activitatea D-Voitră, voiu păstra neschimbată graţia mea pentru biserica D-Văstră şi pentru instituţiunile D-Voslră bisericesc!*. La salutarea Superintendentului bisericei evang. conf. augsb. Teutsch — care a vorbită în limba germană, recomandândă şi mai departe biserica sa bunăvoinţei, scutului şi graţiei pră-înalte, — Maiestatea Sa răspunse totă în limba germană următărele: Vă mulţămescă pentru asigurarea fidelei alipiri, despre care totdăuna am fostă convinsă. Totă asemenea credă că potă fi convinsă că, după ce biserica evange-lică de aci se bucură neturburată de drepturi şi libertăţi atâtă de întinse, sub scutulă legiloră ţării cu care e unită acum Ardealulă, credincioşii ei suntă conscii şi de datoriile loră patriotice faţă cu acăstă ţără. Este cu deosebire dorinţa mea, ca pe toţi locuitorii, fără a fi împe-decaţl în folosirea şi cultivarea limbei loră, pătrunşi fiindă de simţămentulă că aparţină la olaltă, să-i unăscă acea concordiă, care în tjile de lucrare pacînică e totă aşa de necesară pentru promovarea binelui loră, cu câtă în timpă mai seriosă oferă flăcărui singuratică celă mai puternică scută. Cultivaţi deci acăstă concordiă şi în t6te afacerile bisericesc!, prin cea ce nu numai promovaţi pro-prieîe D-v6slră interese, ci întâmpinaţi şi dorinţele mele, şi asiguraţi pe credincioşii D-văstră, că bucurosă le voiu acorda şi mai departe nu numai binevoitorea mea înclinare, ci şi paza şi scutulă meu le voiu acorda îndrep-tăţiteloră loră cereri şi dorinţe. La salutarea deputaţiunei „Kulturegyletuluia ardelănă, Maiestatea Sa răspunse: Primescă cu mulţărnire manifestarea devotamentului şl alipirii credinciose a D-vOstră. Propagarea culturii şi întărirea adevăralului patriotismă le consideră la orî şi care naţionalitate dreptă nisce scopuri nobile, şi dăcă D-vostră, nisuindă spre aceste nobile scopuri, veţi proceae cu totă atâta zelă, cu cât tactă, voiu urmări totdăuna lucrarea D-vostră cu simpatii câldurăse şi bine voitore*. La salutarea Episcopului calvină Dominik Szasz răspunse Maiestatea Sa: Virtuţile patriotice ale reformaţiloră ardeleni îmi suntă cunoscute şi cu bucuriă vădă din espresiunile omagiale ce le-am primită, că între aceste virtuţi potă pune in prima liniă fidela alipire cătră tronă şi cătră persăna mea. Primiţi pentru acăsta recunoscinţa şi mulţămită mea şi fiţi convinşi, că mulţămirea credincioşiloră D-v6stră şi îmbucurătorea desvoltarea a afaceriloră D-văstră bisericesc! le însoţescă totdăuna cu dorinţele mele cele mai bune. La salutarea Episcopului catolică Lonhardt) Maiestatea Sa răspunse; Nr. 202. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Cu bucuriă primescă şi cu cea mai adâncă mulţă-mire răspundă la salulare şi la dovezile de simţăminte fidele ale statnlui şi clerului romano-catolică. Sciu câtă de importantă şi grea e problema D-v6stră; diferite confesiuni şi naţionalităţi loouescQ în ţâră, dâr nu mă în-doescQ, că cu principiile religiunei nâstre basată pe ade-vărQ, pare şi iubire câtră deapropele, 'şi cu cooperarea acestei vechi instituţiunî, a statului romano-catolică. Dânda totdâuna esemplu veţi fi gata în prima liniă a îndeplini aceste probleme, a ridica moralitatea, precum şi a menţine concordia frăţâscă, şi eu doresca sincera, ca între credincioşii D-v6stră şi între concetăţenii aparţinători altora confesiuni, afară de credinţă să nu potă esista alta 4'dtt despărţitorfi. Graţia mea vă e sigură la acestă lucrare a D-v6stră; graţia şi binecuvântarea cerului însă o vomQ implora în comuna dela cela Atot puternica. La salutarea Episcopului unitaru Ferencz, răspunse Maiestatea Sa: Cu bucuriă primesca salutarea ce dă dovada de sincera D-vostră alipire şi vă asigura că, deşi credincioşii D-v6stră în acestă ţerâ sunta mai puţina numeroşi decâta cei de altă credinţă, staţi tota aşa de aprâpe de inima mea părintâscă ca şi aceia, şi graţia mea vă va rămfinâ în tota timpulă neschimbată. La salutarea fişpanului Cluşului br. Sâni u i 1 I o s i k a, conducătorulrt deputaţiuniloră tuturorti comitateloru ardelene — afară de a Huniăddrei — precum şi ale comitateloră Bi-horti, Sătmară şi Selagiu, în frunte cu fişpanii, răspunse Maiestatea Sa următdrele: Cu mare bucuriă văda adunate aci deputaţiunile atâtora jurisdicţiunl nu numai de dineoce de Muntele Craiului spre a-şî dovedi omagiile şi simţămintele lord fidele. Primiţi pentru acesta cea mai aiâncă mulţămită a mea. Corespun4ânda dorinţelora mele de multa nutrite am venita în frumosuia Ardeală unita definitiva cu ţâra mamă şi creda, precuma doresca, că voiu avâ destulă ocasiune d’a mă convinge, că uniunea a prinsa acum rădăcini adânci şi în inima şi simţămintele poporaţiunei Acesta bastiona ostică ala monarchiei e chemata a îndeplini probleme forte importante, de aceea vrâu să creda, că D-v6stre toţi, fără deosebire de religiune şi de naţionalitate, urmânda singuratici şi împreună ese plu-lui glorioşilora D-vostră străbuni, vă veţi împlini fidela datoriile patriotice şi că istoria va înregistra şi despre generaţiunea actuală a acestei părţi a ţării fidela alipire cătră trona şi câtră ţâra mamă, lăţirea culturei, promovarea binelui spirituala şi materiala ala poporaţiunei şi cultivarea concordiei paclnice a diferitelora naţionalităţi Vestiţi celora ce v’au trimisa salutarea mea re-gâscă şi fiţi convinşi că eu, observânda împlinirea dato-riilorQ patriotice mai susa indicate, voiu găsi în acesta cea mai frumâsă răsplată a părintescei mele purtări de grije. Afară de acestea au fosta şi alte diferite deputaţiunl, între care şi a Jidoviloră ardeleni. La primulu prânzii de gală ce s’a dată în Cluşiu, în ondrea Maiestăţii Sale, dintre prelaţii români, şi peste totă dintre Români, a luată parte numai P. S. Sa Metropolitulu Mironil Ro-manulU. După prân4u Maiestatea Sa a conversaţii cu deosebiţi dspeţî. Prea Sânţiei Sale Me-tropolitului Mironă i-a adresată mai multe în- trebări despre starea archidieeesei Sale, apoi s’a întorsă cătră episcopuliî reformaţii Szasz Do-mokos, întrebându-lft mai ânteiu despre starea biserieei reformate din Cluşă, apoi despre academia teologică din Aiudu, er la fine adause, că este bine informată despre marele a ventil ce l’au luată în timpulă din urmă afacerile biseri-cei reformate şi că scie şi aceea, că acesta este în prima liniă meritulu zelosului episcopu. Ca încheiare, observamă că la sosirea sa în Cluşiu, monarchulă a vorbită pe peronul ă gării îu Metropoliţii Roman şi Vancea şi cu Episcopii Iii PavelU. Episcopulft Szasz Domokos în România. Sub titlulă „Propaganda ungurescă“ scrie „Epoca“ din BucurescI dela 8 (20) Septemvre ună artieulii din care estragemd următdrele: Titlulă acesta de sigură va provoca rîsulă cetifo-riloră noştri, noi îi rugămă însă, să ne ierte, dâcă n’am găsită ună altuia mai seriosă, când e vorba de treburi ungurescl; căci împintenaţii noştri vecini suntă capabili de t6te nesdrăvăniile, pănă a pretinde că suntă în stare a civilisa şi maghiarisa, dâcă nu lumea, dâr celă puţină popârele Orientului! Foile unguresc! din Cluşiu şi din Peşta ne informează, că 4*lele din urmă ună misionară calvinistă nu miîO Dominică (pe unguresce Domokos) Szasz, Epis-copG reformată ală Ardealului cu reşedinţa in Cluşiu, a călătorită în ţâra românâscă şi că ar fi fostă împedecat ba chiar persecutată de d-nulă Dim. Sturdza, în visi-taţia sa canonică prin România!... Nu cunoscemă nici numărulă nici întinderea aşa numiteloră diecese reformate din Ungaria, pretenţia insâ a d-lui Szasz la o visitatio canonica a templeloră calvine din România ni se pare celă puţină comică; er misiunea d-lui Domokos din punctulă de vedere religios ne îngrijesce prâ puţină căci, mulţămită Domnului, drâpla credinţă românâscă n’a c*â4ută atâtă de josă! Prin urmare, n’avemă nimică de 4'să asupra câ-deriloră şi a zelului religiosă ală misionarului, pentru propagarea reformei calviniste, cu care o recunoscemă bucurosă, p6te a se îndeletnici in ticnă la noi în mar ginile legiuiriloră românesc! atâtă de liberale. Dâr d-lă Dominică seu Domokos Szasz este ună agentă forte interesantă p intru noi, nu ca misionară calvinistă, ci ca ună fanatică propagandisto ală aşa numitei culturi maghiare, în numele căreia fraţii noştri de peste munţi suntă hărţuiţi ca nisce fiare sălbatice, în propria loră ţâră. D. Szasz a făcută de multă sâ vorbâscă de dân-sulă confraţii noştri din Transilvania pentru zelulă său fanatică, ca o căpetenia a vestitei asociaţiunl de maghia-risare din Cluşiu numită „Kulturegylet*. Şi credem ti a nu ne risca afirmândă, că d. Szasz n’a întreprinsă călătoria sa prin România atâtă din evlaviă bisericâseă, câtă mai cu sâmă împinsă de fanatismă naţională maghiară. Intr’adevără unulă din promotorii ideiei panmaghiare pentru repatria rea Ciangăiloră din Moldova e d. Szasz. Ideiă care a şi lostă pusă în lucrare acum câtva timpă şi pentru care asociaţiunile de maghiarizare din Ungaria au obţinută şi cheltuită sume considerabile. Se scie însă sfîrşitulă pecălosă ală acestei magnifice întreprinderi : parte din Ciangăii aşe4aţî în mlaştinele din ţinululă Semlinului au perită prin decrepitudine, âr parte şî-au luată lumea în capă revenindă la vetrele părintesc! din Moldova, unde au trăită de vâcuri nesupăraţi şi fericiţi ca în sînulă lui Avramă. Ne este îngăduită dâr a crede, că neobositulă apos-tolă ală societăţiloră'de maghiarisare, voindă a’şî aşctja aşa numita jurisdicţiă eclesiastică asupra acestoră câteva temple calviniste dela noi, a cugetată a institui ună fel a de „agenturi* patriotice, prin cari să suscite şi să hrâ-nescă spirituiă maghiară în sufletele aceloră câtorva mii de Ceangăi ce se pretinde a descinde din Arpadă şi cărora, după cum s’a dovedită din încercarea de repatriare, nu le priesce aerulă domeniului Coronei lui Szânt Ist-van. Cu chipulă acesta cei dela „Kultur-egylet“ mai speră a crea în România o cestie ungurâscă, de care să se potă sluji după plaeă în schimbulă cestiei românesc! de care se poticnesce înîr’una desfăşurarea domi-naţiunei omniputinte a ideii de stată maghiară peste munţi. In acestă casă însă, S. Sa, Em. Sa, ori Ex. Sa — nu scimă cum să’i 4‘c6mft — pseudo-episcopulO Szasz, credemă că ar fi trebuită să binevoiască a ţinâ socoteli şi de noi, că de. în casa ndstră ne-o fiertată să nespu-nemă şi noi cuvântulă şi acâsta de sigură n’ar fi pe pla-culă ungurescului Kultur-egylet! Intru câtă privesce vexaţiunile şi măsurile de rigore îndreptate de guvernulă nostru contra d-lui Szasz, raportate de foile ungurescl şi în specială de »Ung. Post“ noi d’aci n’avemă nici o cunoştinţă.... D’altminterl, legaţiunea austro-ungară din Capitală s’a grăbită a da foiloră ungurescl o desminţire categorică asupra aserţiuniloră loră despre rigorile ce ar fi suferită d. Szasz din partea au-torităţiloră române... In ori-ce casă, ar f. de dorită să ne lase în pace cu dragostea culturei loră împintenaţii noştri vecini; căci, la urma urmei, o să ne vedemă nevoiţi a ne îndeletnici mai cu băgare de sâmă de fericirea locuitorilor noştri de osebite origini şi credinţe, ce s’au aşe4ată în ţâră după vremi. SOIRILE DILEI. Ministrulă ungurescă de agricultură, industriă şi comerciu a eoncesă. ca Cernatulă-Săceleloră, co-rnitatulă Braşovului, pe viitoră să ţină tergă de (eră, în iotă anulă la 4 Maiu şi 21 Septemvre, âr târgurile de se tămână, ce se ţină în fiăcare Luni, în viitoră vorfi fi împreunate şi cu lârgă de vite. —x— Duminecă noptea spre Luni, pe la 2 6re, a isbuc-nită în suburbiulă Scheiu ună incendiu, care a distrusă pănă în 4>ua de 18 Septemvre pe Zidurile capitalei mai multe afişe subsemnate de comitetulă executivă ală partidului nihilistă. In aceste afişe se constată succesulă propagandei nihiliste în Siberia: 45 de păzitori ai nihiliştiloră au deşertată, 32 de condamnaţi au fugită. Comitetulă în urmă face apelă la toţi tovarăşii de luptă să se pregătâscă şi să stea gata la o luptă nouă şi să fiă mai atenţi ca oricând. Necrologă. — Artimonă Blăşiană parochă gr. cat. In Obregea, Ana Bogaţianu preotâsă văduvă, Judita Bu-soiu preotâsă gr. cat. în Buia, Maria Truţa proprietărâsă în Sâncelă ca fraţi, Vasile Busoiu parochă gr. cat. în Buia, Diomidie Truţa proprietară în Sâncelă, şi Ana Blă-şianu, ca cumnaţi; Teodoră, Artimonă, Emilia, Victoră, Cornelia, lacobă şi Diomidă ca nepoţi, anunţă cu inima frântă de durere, cumcă Alimpiu Blăşianu, proto-populă Blaşiului gr. cat.; directorulă sc6ieloră preparan-diale, normale şi de fetiţe, fostă în ună şiră lungă de ani profesoră gimnasială, asesoră consistorială, şi membru ală Associaţiunei Transilvane pentru litaratura şi cultura poporului română in 21 Septemvre a. c. după suferinţe grele de ună morbă îndelungată, împărtăşită cu sf. sa-craminte a moribunZiloră şî-a dată nobilulă său sufletă in mânile Creatorului, in etate de 59 ani, plânsă de fraţi, surori, cumnaţi, nepoţi şi număroşii cunoscuţi, cari l’au stimată şi i-a stimată. înmormântarea s’a făcută în 23 Septemvre la 2 Ore postmeridiane. Blaş iu, în 22 Septemvre 1887. Fiâ-i ţerîna uşoră şi memoria binecuvântată I! 1 Numere singuratice din „Gazeta Transillva-niei'1 ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GMOSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.__________________________________________ Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu, Nr. 201. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Orzcstus o burm. -iw 'îiixj'i Jiu 26 Septemvre ah a. 1897. Rentâ dy auri 5°/0 . , . 100 05 Rentă de hârtii 5u/0 . . 86.95 împrumutul*} căi lorii ferate ungare ............... 150 — Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ost ti ung. (1-ma era isiune) . . . 98 40 Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostft ung. (2-a emisiune) .... 126 Amortisarea datoriei căilor ti ferate de ostti ung. (3-a emisiune) .... 114 25 Bonuri rurale ungare . . 104 30 Bonuri cu ci. de sortare 104 20 Bonuri rurale Banat-Ti- mişti..................104.50 Bonuri cu cl. de sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 25 Bonuri croato-si&vone . . 104 75 \ Despăgubire p. dijma de j vin ti ung............100. — \ X} împruaiutulă cu premiu ung................... 122 40 Losurile pentru regular ea Tisei şi Segedinului . 123.20 Renta de hărţii austriacă 81.10 Renta de arg. austr. . . 82 35 Renta de aurti austr. . . 112 50 Losurile din 1850 . . . 136.— Acţiunile bănce) austro ungare ............... 882 — Act. băncet de creditti ung. 285.— Act. băncel de creditti austr.282 10 Argintul fi —. — Galbtnl ..... 5.96 Hursa «le Bueiiresci. Rota oficială de!a 8 Septemvre st v, Renta română . . Renta rom. amort. 15°/0) ■ » convert. (6%) impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit, tone. rural (7%) . urban (5°/.) (7°/.) (6°/.) ■ (57.) • • ' Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Daeia-Rom. împărătesei .... . 5.96 j , , , Naţională Mărci 100 împ. germ. . 61 52 i Aurii contra bilete de bancă . . Londra 10 Livres sterlingc 125.95 ! Bancnote austriace contra aură. . Gurnp. 91V. 95 V. *97. or__ 104% 89»/. 103 V* 94— 87— 1887. veno. 14.— 2.01 92% 95% 90% 36-105 % 90% 103% 95— 87»/, L /4 2.02 Cursubj pieţoi Braşov^ •.iu 27 Septemvre st. n. 18^7. Bancnote românesc! .... Cat? Argint românei- >................» Napoleon-d’oi î.................. » Lire turcesc! .................. * Imperiali ......... » Galbeni...........................* Scrisurile fonc. »Albina» 6% • * n * n 5% • r, Ruble Rusesel....................> DiscontulO ... • 8.08 VPŞQi. i. H 70 8.60 ti 3.65 9 94 * 9 98 11.22 % 11.28 10.21 • 10.26 5 90 » 5.94 101.— T> 102.-- 98.— - 99.- 110.— » 111% 7—10% pe ană. Am onorea a aduce la cunoscinţa generală că am luatu si deschistl Restauraţiunea,, Nr. 5“ dimpreună cu dependenţele ei? unde onorabilulii publicd din locîi şi dela ţeră pote găsi în orî-ce timpu unu serviciu perfectu, mâncări şi beuturî din cele mai bune şi cu preţuri moderate. Prându şi cină se potu da în abonamente şi ă la carte. Spere că voiu fi onorate cu o numerosă clientelă. Cu deplină stimă \_2 GEORiiE SOREA, birtasă. % Nr. 8812—1887. Publieaţiune! In esecutarea disposiţiuniloru art. de lege XXII din 1887 se vede magistratul^ orăşenescă necesitato, ea să aducă la cunoştinţa generală a populaţiunei urmatărele puncte mai însemnate: 1. Noua lege obligă pe părinţi, tutori, şi pe toţi aceia, cari în-grijeseti de copii, ca aceştia să se vaccineze (oltuiască) în primulu ană de etate, dăcă copii în decursul A acestui timpă nu au avută adevăratulă vărsată. Legea întră cil 1 Octomvre în vigăre. Datorinţa pentru vaccinare (oltuire) este o dat.orinţă constrîngă-tăre, prin urmare vaccinarea (oltuirea) nu mai depinde deîa bunăvoinţa părinţiloru seu tutoriloră, cari pană acum, său din prejudiciu său din negligenţă, şi-au abţinută copii dela vaccinare (oltuire). 2. După vaccinare are să se presenteze copilulu comissiunei de vaccinare (oltuire). Locuia şi timpulu acestei presentăii se va împărtăşi de mediculu pentru vacinare. 3. Vacinarea se esperează de comisiunea defiptă pentru acestă scopă, sub conducerea înse a căpitanului orăşeneşcu. Copii aflători în primulă ană de etate se voră vaccina pe temeiulu conspectului compusă pe basa matriculeloru şi pe temeiulu consignaţiunei statorite de mediculu menită pentru vaccinare. 4. Cu ocasiunea primirei copilului în şcălă trebue să se documenteze, că copilulu este vaccinată (oltuitu) său că în ultimii 5 ani a avută vărsată. Referitărele alestate suntă libere de timbru şi de com-petinţe. Invăţătorulu unei scdle elementare se deobligă, ca să arate în decursă de 3 (jile căpitanului orăşeneşcu pe acelă copilă, care nu este în stare să documentede, cum că este vaccinată (oltuitu.) 5. Şcolarii şi tinerii dela şcoli publice şi private şi pensionate suntă obligaţi, înaintea împlinirei etăţei de 12 ani, ucenicii (învăţăceii) de meserii însă cu ocasiunea primirei loră, a se supune unei nouă vaccinări, dăcă în ultimii 5 ani înaintea vaccinărei n’au avută vărsatulă adevărată, său nu potu dovedi, că au fostă în acestu timpă cu bună suc-cesă vaccinaţi. Acei elevi şi învăţăcei, cari nu corespundă acestei disposiţiunî, nu se potă primi în şcăle civile şi medii, său în alte institute mai înalte de învăţămentă. 6. Se conduce vacinarea copiii oră şi prin medici privaţi. In acestă casă are să se documenteze prin uuă atestată comisiunei pentru vacinare, cu mea respecţi vulă copilă s’a vaccinată. Totă deodată are să se amintăscă în acestă atestată, de cătră medică, loculă de unde s’a pro-curată materia pentru vaccinare. 7. Ca medici pentru vaccinare suntă denumiţi medicii orăşenesci: D-nii Eduard Bolilert şi Dr. Victor Nussbăclier. 8. Călcarea acestoră disposiţiunî se pedepsesce cu admoniţiune, şi în caşuri grave cu pedepse bănescî pană la 300 fl. său cu închisăre corăspunijătăre. Braşovă, 10 Septemvre 1887, Magistratulu orăşeneseti«, Nr. 406—1887. Concursă. Devenindă vacante urmatărele stipendii şi anume: A. 1. Ună stipendiu de 60 fl. pe ană, din fundaţiunea „Mari-novici/4 pentru studenţi de giranasiu. 2. Ună stipendiu de 40 fl. pe ană, din fundaţiunea „Radu M, Rîureanu,w pentru studenţi la gimnasiu. 3. Unu stipendiu de 20 fl. pe ană, din fundaţiunea „E. D. Ba-şota,“ pentru gimnasiştî, cu preferinţa celoră din munţii apuseni său din fostulă districtă ală Năsăudnlui. Mai departe fîindă vacantă: B. 4. Ună ajutoră de 20 fl. pe ană, din fundaţiunea „Tofa-leană/ pentru tineri descendenţi din vre-o familiâ de ale fostei comune „Tofalău/4 cari ar voi să înveţe vre-o meseriă ore-care. Prin acăsta se escrie concursă. Cererile au a se înainta comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românii în Sibiiu, până la 20 Octomvre st. n. 1887. Cererile intrate mai târejiu nu se voră considera. Aspiranţii Ia vre-unulu din stipendiele amintite sub A. 1—3 au se aeludă la suplicele lorii: a) Carte de boteză în originală său în copiă legalisată. b) Testimoniu scolastică de pe semestrulă II. ală anului scol. premergătoru. c) Atestată de frecuentare dela direcţiunea institutului, în care cercetăză seăla de presentu. d) Atestată de paupertate său de orfană, dăcă concurentuli e orfană. Suplicanţii la ajutorulă amintită sub B. 4. au se presente urmă-tărele documente: a) Atestată de boteză în originală său în copiă legalisată. b) Testimoniu scolastică de celă puţină 4 clase elementare. c) Contractulă încheiată eu maestrulă conformă §. 61 ală legei industriale (Art. leg. XVII. 1884) în originală său în copiă legalisată, şi o adeverinţă dela maestru despre sueeesulă, cu oare lucră. d) Atestată de moralitate dela autoritatea competentă locală. e) Adeverinţă dela părinţi său tutori, că suntă decişi a lăsa pe fii său pupilii loră la învăţătură pană se voră perfecţiona pe deplinii. Din şedinţa comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului româna, ţinută în Sibiiu la 0 Septemvre 1887. Iacobft Bologa, Dr. I. Crişanu, v.-preş. secreiarQ II. 3—3 Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovă. TrenulO Trenulfl TrenufO Trenulâ Trenulâ Trenul a Trenula TrenulO a) Dela b) , c) v d) « e) » a) Dela b) , c) Din d) „ e) n 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşovu la Feşta: de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. mixtO Nr. 315: 4 ore 01 minută diminâţa. 2. Dela Braşovu la Bncnrescî: accelerată Nr. 302: 5 Ore 37 minute diminăţa. mixtO Nr. 318: 1 oră 55 minute după ametfî. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de am6(fî. mixtO Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Buourescî la Braşovu: accelerata Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtO Nr. 317: 2 6re 32 minute după am64î. A. Plecarea posteloru: BraşovO la Reşnovu-Zernescî-Brunii: 12 ore 30 min. după am&JI, „ „ Zizinu: 4 ore după amedî. ,, în Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea. „ la Făgăraşul 4 ore diminua. „ la Săcele: 4 ăre diminăţa. 13. Sosirea posteloru: Reşnovu Zernesci-Brunii la BraşovO: 10 ăre înainte da amă^I. Zizinu la BraşovO: 9 ore a. m. Secuime la BraşovO: 6 ăre sera. Făyăraşu la BraşovO: 2 ăre diminăţa. Săcele la BraşovO: 6 ăre 30 minute săra. Tipografia ALEXI, Braşovă.