BEDACŢICKEA ŞI ADMIBi ÎNIKAŢÎUÎS EA i BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondent). ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE pi. Po unfl anfl 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior România şi străinătate: Pe an ti 40 fr., pe $6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUNŢURILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Qftr!p«rT no?rsm®!e r.u st orlireagiî. — Manuscripte nu «o retrămltfi. m 201 Duminecă, 13 (25) 1887. Din causa S-tei sărbători de Luni cţl&ruld nu va apără pană Marţi săra. Braşovft, 12 Septemvre 1887. Potă sâ strige adversarii noştri câtă voră voi în contra ndstră a Românilorfi, că nu sun-temu destulă de patrioţi şi leali, fiindcă nu mai vremu să figurâmă şi de aci înainte în secululă civilisaţiunii ca c6dă toporului ungurescă; potă s6 se sbuciume câtă le va plăcâ, fiind că bine v&dă că ideile maghiarismului loră şuchiatu nu se potă lipi nicidecum de noi: căci în cele din urmă nu lătrăturile şi svercolirile de felulu a-cesta hotărâscă, ci faptele. Românulu a schiţă să-şi dovedâscă întotdâ-una virtuţile sale cetăţenesc! nu prin declamări bombastice, nu prin demonstraţiuni lârmuitdre, nu prin pompă deşartă esteridră, cu costumuri teatrale şi cu cavalcade de carnevalu, ci prin a-ceea că, fără a mai face sfară în ţâră, şî-a împlinită cu virtute adevărată romană datoriile sale şi a stată la postulă său cu credinţă şi perseverenţă demnă de admirată Cu fapte vorbesce şi astăzi asupritulu nostru poporă, pe când adversarii lui facă paradă cu multă îngâmfare şi cu efecte teatrale împre-jurulă Maiestăţii Sale. Scopul A pentru care a venită Maiestatea Sa în Ardeală a fostă să asiste la manevrele armatei imperiale. Aceste manevre s’au terminată Mer-curi în 9 (21) Septemvre. Nu scimă, cum va fi fostă mulţămită Maiestatea Sa de parada de primire ce i-au făcut’o magnaţii şi slujbaşii unguresc! în Deva şi în Cluşiu; dâr vedemă că asupra resultatului ma-, nevreloră monarchulă nostru s’a esprimată cu cea mai mare laudă şi recunoscinţă. Vorbescă dâr aci faptele ostaşiloru din cele dou6 corpuri de armată, cari au manevrată pe Câmpulă pânei înaintea Maiestăţii Sale. In cfiua de 21 Septemvre n. Maiestatea Sa, adunândă pe înălţimea din sudostulă Simeriei pe toţi generalii, pe comandanţii de sine-stătători, pe arbitrii, pe oficerii din statulă majoră gene-raid etc., le adresă următdrele cuvinte: „Domniloră! Putemă privi toţi cu bucuriă „Înd6r6tă la cele trei ()'le de manevre espirate şi „e o mulţămire pentru mine, că potă lăuda rezultatele peste fotă favorabile, ce le-am observată pretutindenea... „...Prestaţiunile ambeloră corpuri m’au mul-„ţămită în gradă înaltă. Aspectulă, ţinuta, pres-„laţiunile în marşă pe terenă greu, purtarea în „luptă atâtă la înaintare, câtă şi la retragere au „fostă de totă strălucite. „Cu astfelu de trupe, care în terenă esercâză „atâtă de bine — <)ică espresă esercâză — care „suntă în astfelă de modă în mâna comandan-„ţiloră loră, se pâte esecuta ori şi ce; trebue să „amintescă mai alesă cu laudă infanteria pentru „prestaţiunile ei escelente dovedite de astădată „cu totulă deosebită ; şi asupra cavaleriei mă „potă esprima numai cu laudă; totă aşa activităţii artileriei îi potă esprima numai cuvinte de „laudă De altă parte Archiducele Albrecht în or-dinulă de <}i cătră 6ste dată în aceeaşi (fi arată, că Maiestatea Sa e mulţămită în gradă înaltă de resultatulă manevreloru, a căroră esecutare a fostă cu desăvârşire corectă; trupele suntă bine deprinse pentru marşuri şi lupte, ordinea, disciplina şi ţinuta fecioriloră au dovedită, că suntă venjoşi şi pătrunşi de ună spirită bună. In fine rapârtele foiloră suntă pline de laudă la adresa trupeloră. Chiară honvezii au avută o ţinută admirabilă şi au dovedită o es-celentă disciplină în focă. „Unii mai bunU mate-miU, decâtH aceste două, corpuri (7 şi 1 nu are\ Hrăga monarchiăf fă de violinţâ din partea auiorită-ţii unguresc!, în scopul ă maghiarisării ! —x— Din causa multeloră incendiari ce obvină de câtva timpă în ţeră, ministrulă ungurescă de interne a adresată tuturoră municipitloră o cerc u Iară, învitâudu-le să stăruiaseă pentru stricta observare a prescripţiimiioră poliţienescl privitore la focă. —x— D-lă Ioană Ch. Atanasiu dn Komânia, ingineră mecanică, eşită din scolele din Berlină şi de piesentă ingineră ală societăţii generale de electr citate din capitala Germaniei, a fostă însărcinată eu conducerea insta-laţiunei electrice în Residenz-Teater din Berlină. —x— Ministrulă ungurescă de justiţia Teofilă Fabiny, cu ocasiunea inspectărei mersului afaceriloră judiciare în mai multe părţi din ţâră, la tribunalulă din Chichinda mare a constatată o restanţă neînsemnată de 20,000 — Vai şi amară de împricinaţi! ■—x— D-lă Dr. Babeşă, profesoră Ia facultatea de medicină din BucurescI şi directoră ală institutului bacte-reologică, a plecată la Viena, ca să asiste la congresulă medicală în calitatea sa de secretară ală acestuia. —x— Precum anunţă „Narodni Listy», autorulă cântecului „Hei Slovane*, preotulă evangelică Sano To-maşik a murită în etate de 75 ani în Chyzna între Slovaci. „Hei Slovane* e imnulă naţională ală Slovaci-loră din nordulă monarchiei nostre. Acum trei ani s’a serbată jubileulă de 50 de ani ală imnului şi autorulă lui a primită, în urma unei subscripţiuni publice, prin-tr’o deputaţiune ună dară onorifică de 2340 fi., 6 gal-binl şi 1 napoleondor. —x — Suntă de ocupată posturi de magistri poştali: In Huniădora, omit. H miădora, cauţiune 600 fl, Iefâ anuală 840 fl., cheltueiî de cancelariă 110 fl., de îmâ-nuare 84 fl., şi de espediţiă 420 fl In Huedină, comit. Gluşiu, cauţiune 600 fi., Iefâ anuală 1070 fi, chel-tucll de cancelariă 140 fl., de îmâuare 92 fl., de espe-diţia 540 fl., plus tantieme 10% din venituri. In Dicio-Sân-Marti nă, comit. Ternava mică, cauţiune 600 11., lefă anuală 1010 fi., cheltueiî de cancelariă 140 fl., de îmânare 86 fl., tantieme 10% din venituri. In Eiisabe- t.opole, com. Ternava mică, cauţiune 600 fl., Iefâ 1110 11, cheltueiî de cancelariă, 150 fl., de îmânare 96 fl., de espediţiă 700 fl., tantieme 10% din venituri. In Cristurul să cu esc 0, comit. Oderheiu, cauţiune 600 fl., Iefâ 830 fl., cheltueiî de cancelatiă 110 fl., de îmânare 68 fl., mai târ4iu la deschiderea căii ferate Haşfaiău Gristură chel-tueli pentru cariolâ pănă la gară şi tantieme 10% din vendurî. Petiţiunile se adreseză în cursă de 3 săptămâni la direcţiunea poştală şi telegrafică din Sibiiu. Dela manevre. Spinu, la 21 Septemvre 1887. Astădi la 12 6re din 4* s au finită manevrele din ăstă ană, la cari a participată M. S. Impăratulă şi principele de coronă Rudolfă. E«ereiţiele avură ună sueeesă care a mulţumită pe deplină pe M. Sa. Ele .s’au terminată pe teritoriulă comuneloră Spinu, Ripaşă, Martinescî şi Geledinţiu. Marea suită a avută punctă de privire pe verfulă dălurilorâ ce se estindă deasupra comunei Spină, de unde se putea observa lupta în tote părţile ; la 12 şi Va P- m, M. Sa însoţită de înalţii ăspeţî şi de suita sa s’a scoborîtO la drumulă ţârei unde aşteptau trăsurile de curte spre a-i duce in Deva. M. Sa sosindă ia trăsură, în a cărei a-propiere me aflamă şi eu, a fostă primită c’ună Eljen cam răguşită eră când s’a urcată în trăsură d-lă Lucaciu notarulă d« cercă, sta 3 paşi depărtare de trăsura imperială, c’ună tonă puternică a strigată „trăiască!* La au-4ulă acestei strigări M. Sa şî-a îndreptată privirea într’a-colo făeendu-i semnă de mulţămire. La în Jemnulă d-lui Lucaciu locuitorii comanei Spină fiindă aprope asemenea au strigată „Trăieseă înălţatulă Impărată*, er M. Sa i-a salutată şi a plecată la Deva. Totă cu ocasiunea acesta s’a adeverită proverbul «Sângele âpă nu se face*. In drumulă ţărei ună bă-iată de vre-o 5 ani a fostă călcată de o trăsură ce venise dela Deva cu ăspeţi de-ai M. Sale. D-lă Gondă căpitană de artileriâ din România fiindă presenlă s’a interesată fârte multă de sănătatea nefericitului băială, însuşi a rugată pe B-ronulă Schonfeld a-i da ună medică militară spre a cerceta corpulă băiatului. Br, Schonfeld îndată a dată ordină unui medică militară, care mergea spre Deva, să se întdreâ îndărătă în Spină l să cerceteze bâiamlă călcată de trăsură şi la casă pe-riculosQ să-lă transporteze la Deva. Din norocire băiatului nu-i este vătămată nimică fiindă trăsura uşără, cum afirmă mediculă. La acestă ajutoră părinţii băiatului dimpreună cu ceilalţi ţărani mulţămeseă d-lui detaşată română Gondă asifelă „Dămne ţiue pe Itnpăraiulă că a chiâmală la noi şi pe craiulă ţării românesc!, care i şi-a arătată semnă de iubire cătră noi*. Bieţii omeni au asămănată pe d-lă Gondă cu Regele Carolă. Se vorbesce tare în părţile Orăştiei, câ la sosirea M. Sale la Deva au fostă presenţl II. Sa d-lă Episcopii ală Lugoşului din partea preoţimei gr. cath. er’ din partea preoţimei gr. or. d-lă protopresbiteră Papiu din JDeva, însoţită de mai mulţi preoţi, intre aceştia se afla şi părintele Basaraba din Romosă, care şi de astă dală cum ni-se asigură a trebuită să facă o posnă permiţându-şî a felicita pe Maiestatea Sa cu următârele cuvinte: »Da 1 rilai mai multă, decă e dreptă ce afirmă cei ce au fostă de faţă. In fine Maj. Sa a dată espresiune mulţămirei sale şi referitorii la locuitorii din ţinuturile, unde s’au ţinută f manevrele declarăndu-i de omeni blăruji şi buni. A. Ţera Bârsei, Septemvre 1887. Allându-ne la începutulă noului ană de scolă, cre-demă a fi de folosă, ca să vorbimă ceva la situaţiunea tinerimei nostre dela studiu şi a părinţiloră cari au copii de scolă. FOII jETON D. Sc61a pseudo-istoricâ Eder-Hunfalvy. Neuere Erscheinungcn der rumănischen Geschichtsschrei-bung beleuchtet von Paul Hunfalvy. Wien und Te schen, Verlag der k. k. Hofbuchhandlung Karl Pro-chaska 1886, 8° 252 pag. (Urmare.) Aşa dăr cuvintele: „opus igne, autor patibulo dignusu nu suntă eşite din pena censorului, ci din capetele istoriciloră români, şi Obedenariu nî-a probată de ajunsă câtă suntă dânşii de măestri şi invenţioşî ca din faptele cele mai clare să tragă conclus:uni neistorice. Ceea ce însă e neiertată, este împrejurarea, că fai-mdsele cuvinte: opus igne etc. suntă lăsate să esiste ca fapte positive. Densuşiană nu se simte de locă obligată, se declare celă puţină cu ună cuvântă, că aceste suntă false, dânsulă se mulţămesce numai să mărturisâscă, că pănă acum amă avută numai simple tradiţiunl despre părerea lui Martonfi. Dăr tinerele mlâdiţe ale arborelui istorică româ-nescă, cari au începută să publice în 1883 în Pesta operele lui Petru Maioră, şi cari au trebuită negreşitO s$ cetâscă Cercetările istorice ale lui Densuşiană apărute în a. 1880, acele mlădiţe, 4,C*V se provocă la cuvintele opus igne etc. ca la ună faptă istorică, povestiudă gene-raţiunii de astă4L că şi Maioră era aprâpe să sufere a-ceeaşî condamnare de: Opus igne, auctor patibulo dignus, a cărei jertfă a fostă nemuriforiulă Şincai. După aceşti doi istorici români trebue să amintimă şi pe ală treilea, pe Nicolae Bălcescu Născută în Bueu-rescl la 1819, densulă păşi încă de lînără ca scriilorâ is torică şi scrierea sa „Mihaiu VitezKkî“ se consideră ca una dm cele mai bune opere istorice române. Bălcescu iuâ parte însemnată la mişcările politice din ţera ro-mâneseă :n 1848, de aci apoi trecu în Transilvania, după ce armele rusesc! «restabiliră ordinea* în ţera româ-născă. Der nici în Transilvania Bălcescu nu află terenO pentru activitatea sa, şi în acelaşi ană tomna se retrase de aici la Parisă, ăr în 1852 se duse pentru căutarea sănătăţii sale sdruncinate la Palermo, unde muri în 16 Noemvre. Erudiţiune nu lipsesce nici unuia din aceşti trei scriitori, şi întru adevără ei nu stau numai singuri. Prin urmare nu potă de locă să pricepă, cum putu Xf,nopolă să strige în străinătate: că Românii în 1871 in ce pri-vesce sciinţa nu erau preparaţi, ca să combată teoria lui Roesler. Der ca să vedemă lămurită de ce este ceşti unea în istoriografia română, trebue să premitera aici ideile is-1 toriei române după Bălcescu, ale cărui convingeri, ne spune Odobescu, suntă convingerile generali naţionale a>e Româniloră; şi apoi le vomă întregi cu părerile lui Petru Maioră, păreri cari şcăla română, după cum afirmă Densuşiană, le consideră cu mândria de ale sale. Domnia romană în nordulă Dunărei şi anume in Dacia traiană ţinu numai dela a. 105 pănă la 270, aşa-der numai 165 ani. Domnia acesta, ce e dreptă, a fostă latină şi a latinisată nu numai pe coloniştii din Dalmaţia şi din Asia mică, der şi o parte din locuitorii Daci, după cum ne probeză inscripţiunile găsite în Dacia. Insă domn-a Româniloră cuprindea numai o mică parte din apusuld Transilvaniei, care la nordă se întindea pănă 1a Moigradfl (in fostulă comitată ală Solnocului de mijlocă) ăr la ră-sărilă abia atingea teritoriulă de astă4l ală Săcuilorâ. In Ungaria teritoriulă coloniiloră romane se întindea pe lângă marginea de apusă a Transilvaniei şi cuprindea Banatulă între rîurile Mureşă, Tisa şi Dunăre. O durată multă mai lungă avu domnia romană în sudulă Dunărei, in peninsula balcanică. Aici întelnimă pe Romani încă din timpulu răsboiului ală doilea punică, Prin intemeiarea ,Romei-nouă“, a Constantinopo-lului şi prin strămutarea guvernului din Roma vechiă în Roma nouă se strămută şi punctulă de gravitaţiune alfl imperiului latină în peninsula balcanică. Romanii stră- GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Nr. 201 Avemă inaintea nostră programele scoleloră românesc deln Braşovfi, B'aşiu, Năsăudă şi BeiuşG, cari ne infâţişâză numai in gimnasii unfi numără de peste o niiiă de şcolari români, dintre cari partea cea mai mare, bt amfi pute (Jiee aprope dofiă din trei părţi, suntfi fii eşiţl din opin<ă, copii de ţigani. N’amfi numărată între aceştia melţimea de tineri români, ce împopuieză s"olele sâses -I şi unguresc! din Braşovfi, Sibiiu, A'ba-lulia, Aiudfi, Ciuşiu, Bistriţa, Re-ghinulQ sâsesofi, TârgulQ Murăşului şi altele, cari toţi la olaltâ dau unfi numără de şcolari români ■—eşiţîin cea mai marc parte din poporfi — la totG castilG destulO de mare, mai vertosQ în raportă cu s6rtea nefavorabilă şi miseria cu care se luptă poporulG nostru. Acesta e o dovadă, că şi poporulG nostru s’a convinsă, că numai cu plugulG, ca până acum, nu-i modă d’a o mai pute scote la cale, că cu munca câm pulul şi modulQ de vieţuire de până acum nu numai câ nu piote tace nici măeară nnG pasă înainte, dâr e în pe-ricultt a-şî pierde chiar şi moşiora dela părinţi. De aceea vedemG, că ţăranulu română îşi trimite bucurosu copilulfi la şeblă la oraşă ehiarfi şi atunci, când mijl6eele nu i surită de ajunsă pentru acesta; se trudesce, asudă şi ostenesce, ba nu arare ori îşî dă chiar şi vitele din jugă, numai şi numai să-şî vedă fiiulG a-junsă intr’o posiţiune mai bună decâtă a lui. Şi este binecuvântată dela Dumnedeu tendinţa a -cesta, căci, în adevârfi, mulţi bărbaţi de folosu pentru naţiune şi societatea omenâscâ au eşitG şi esă din sî-nulCi poporului, de cari astăqfî mai alesG, în lupta ce-o purtămă pentru esistenţa nbstră naţională, avemQ nea pârâtă trebuinţă. Der, durere, esperienţa de tbte dilele ne arată, că resultatulă obţinută pe calea studiului, pentru noi Românii mai alesă, în cele mai multe caşuri nu este nici pe departe corăspunZătoră aşteptăriloră. Ga sâ nu mergemă mai departe, vomă lua numai numărulfi de tineri români, cari au absolvatfi în vâra atesta şi au depusă cu succesă esamenulă de maturitate la şcblele gimnasiale d n Transilvania şi Ungaria. Numă-rulă acestora, nu ne înşelămă, credemă, decă îlă vomă socoti celu puţină la 100 de inşi. Ce se va alege din tinerii aceştia? Partea cea mai mare din ei, fiindă crescuţi din poporă, din părinţi săraci, nu au mijlbce pentru a-şî continua studiele la şcole mai înalte. Stipendii avemă puţine şi numai ună neînsemnată numără din ei îşi voră pute continua sludiulă la vre-o universitate; er restuiG? Restulă se va împărţi: o parte va trece de sigură ia România, şi aceştia apoi, decă nu de totă, der eeld puţină în parte suntu perduţl pentru causa RomânilorG ardeleni; altă parte va căuta pote sâ se int6reă acasă la părinţi, pentru ca să-i mai ţină unG anG-doi, pănâ voră apuca la mijlbce spre a şi continua studiulG mai departe, er cei mai mulţi voră căuta, vrândă nevrendfi, se intre în seminare, ca sâ se fac-â preoţi. Voră intra pote şi de aceia, cari nu au aplicare spre preoţiâ, cărora le iipsesee aceea, ce inţelegă teologii sub »vocaţiune*, şi cari şi-an alesă cariera acesta numai de nevoiă, fiindă-că n’aveau ce face. Câtă de păgubitori suntG asemenea preoţi pentru binele obştescă ală poporului şi alu biserioei, nu-i lipsă s’o mai spuneuiă, der ei înşişi se simtă nefericiţi, căci, lipsiţi de tragere de inimă, au să iupte neîncetată contra nenumâratelorG neajunsuri şi greutăţi, ce aştâptă pe ună preotă, şi ei îşî consideră funcţiunea lor ca o grea povară ce de nevoiă şl-a 1 nat-o pe uuierî. Astfelă de preoţi ori nu-şî împlinescă conscienţiosă datoria, ne-avândfi tragere de inimă, ori devină servili, instrumentele altora, ehiarfi ale contrar lorfi noştri. Pentru nisce nefericiţi ca aceştia era multă mai bine sâ se întbrcă îndărătă la opinca din care au eşitQ, să ia cornele plugului şi să şî câştige pânaa loră cu cin ste şi cu omeniâ, păstrându-şi pururea curată consciinţa loră de omeni şi de Români, dâcâ simtă că n’au chemarea a lucra pentru însufleţirea nobilă a poporului spre totă ce e bună şi folositorii, pentru conservarea integrităţii lui naţionale, pentru promovarea bunăstărei lui morale şi materiale, precum cere sublima chemare a unui adevărată preotă. (Va urma.) Invitare. Despărţământul IV (SebeşG) ală Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română îşi va ţinea în ăstfi ană adunarea sa generală în opidulă Miercurea la 2 Ojtomvre a. c. st. n. La acestă adunare se invită cu totă onorea toţi membrii Associaţiunei aparţinători acestui despărţământă, precum şi alţi iubitori de progresulă poporului română. Sebeş ă, în 2 Septemvre 1887. Dela direcţiunea desp. IV. I. Piso, directorii. D. Davidii, secretară. Ultime sciri. Viena, 23 Septemvre. — Austria nu va cere nici o satisfacere guvernului românu în privinţa archiepiscopului Szasz, debrece acesta n’a avisatu oficialu guvernului austriacă călătoria sa în România si visita sa la legaţiunea austriacă din Bucurescî. Ciuşiu, 23 Septemvre. — La prânZulu ce s’a dată eri, împăratul fi a eomplimentatfi pe ar-chiepiscopulfi Szasz pentru activitatea sa pastorală. 1SerlinU, 23 Septemvre. — In cercurile politice şi militare se urmăresce cu bre-care îngrijire lucrările de fortificare întreprinse de Rusia la Komza. Londra, 23 Septemvre. — Depeşile adresate din Viena şi din Berlinfi (Jiareloră englese esprimă temerea despre o înţelegere ce s’ar fi stabilită între Turcia şi Rusia, în privinţa tri-miterei unui locotenentfi-generalfi turefi în Bulgaria. Cu t6te astea se observă, că deslegarea cestiunei bulgare nu depinde numai de Turcia şi de Rusia. „Daily News“ socotesce, că Rusia consacră unfi milionfi de ruble spre a mări materialulu drumurilorfi sale de fierfi dela Sudfi-Vestfi. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. o »Gaz. Trans.«) CLUŞIU, 24 Septemvre. — Regele a pri mitfi deputaţiunile ce i-au adusă omagii. La salutarea Mitropolitului Mironă Romanulă răspunse Maiestatea Sa: Dorescu ca fie-care confesiune, fără deosebire de naţionalitate, stândă departe de orî-ce agitaţiune, să se simtă una, să se contopescă în una, în fidelitate neclintită cătră tronu, în iubire cătrâ ţâra mamă comună. La salutarea Superintenden-tului Teutsch răspunse: Sunt convinsă că, după ce districtulă bisericescă evangelieu sub scutulu legiloră ţării se bucură neconturbată de drepturi şi de libertate atâtă de estime, credincioşii suntu conscii de datoriile loră cătră acâstă ţeră. Cu deosebire do-resefi, ca întrega poporaţiune, fără a fi împedecată în folosirea şi cultivarea limbei sale, pătrunsă de simţămintele că aparţine laolaltă, să ţină împreună în astfelă de concordiă, care în cjile de lucrare mai pacinică ca şi în timpuri seribse dă totalităţii ca şi singuraticului putere. Cultivaţi acăstă concordiă şi în tbte afacerile bisericesc!, căci prin acăsta promovaţi şi propriulfi interesă. DIVERSE. Colera în Italia. — Scirile despre colera din Italia suntâ şi acum triste. Epidemia a isbucnitfi cu o violenţă teribilă în Cassino lângă Caserta. In prima au fostă 159 caşuri. In Roma s’au numărată la 17 Septemvre 25 morţi de coleră. Epidemia bântue şi împrejurimile Romei. — T6te comunele de prin prejurulă Mes-sinei suntă pline de fugari din Messina, cari propagă astfelG pretutindeni germenii holerii. Suntă atinse de epidemia 39 de comune. Panica e îngrozitbre. In multe localităţi fugarii suntă întâmpinaţi cu împuşcături, ca să nu pbtă întră în comună. Ultima scire din Messina dela 18 c. n. sună: 382 caşuri cu 117 morţi. Se evaluiazâ, că în totă Messina au rămasă numai 30,000 locuitori din 80,000 câţi avea înainte. Revoltă în Londra. — In săra de 19 Septemvre n. a fostă unfi felfi de revoluţiă în miniatură, în timpfi de unfi ceasfi, în cunoscuta piaţă de sportfi Lilie Bridge; s’a dis!rusii t6tă piaţa, s’a pusfi focii edificielorfi şi s’au răniţii mai mulţi agenţi poliţienescl. La 5 ore era să fiă o întrecere între doi alergători de profesiă; se adunaseră ca la 5000 spectatori şi se făcuseră mari rămăşaguri la număroşî bookmakerl. Nesosindfi la timpfi alergătorii publiculfi pierdu răbdarea, apoi auiţindd că nici nu se va ţine întrecerea şi că întrecătorii şi bookmakerii au dispârutfi cu banii adunaţi, mulţimea se înfuria şi începu sâ dârîme localulfi întregii şi hipodromulfi celfi lungii de 10 acre. S’a pusfi focii în trei locuri. La începută poliţia n’a putută face nimicii; mai târziu sosiră cete de agenţi poliţienescl şi pompieri, cari soăpară casele învecinate. Dâr în timpii de unfi ceasfi plebea a fostă stăpână pe situaţiă, ca în Parisfi în timpulă terorismului. Unu tablou interesantă, — In prelatură la Bene-dietbeuren află unfi pictorii o stampă vechiă, fbrte originală, pe care suntfi desemnate următbrele persbne şi cu următbrele subscrieri provăcjiutfi: Papa: Eu vă gu-vernezfi pe toţi. — Funcţionarului Eu vă punfi la regulă pe toţi. — Mediculu: Eu vă curezii pe toţi. — Câlugerulu: Eu mă rogfi pentru voi toţi. — Ţeranulu: Eu vă nutresefi pe toţi. — Berarulu: Eu vă recreeză pe toţi. — Violonistulu: Eu vă înveselescfi pe toţi. — Făta: Eu vă seducă pe toţi. — Draculu: Eu vă ducă pe toţi! Nascere fecundă. — Femeia Maranda I. Macri din com. DelenT, jud. Fălciu, în Ziua de 28 Augustă 1887 a născută trei copii, din cari doi de secsulfi masculină şi unulu femeninii; copii trăescfi, âr mama loră a începută a se însănătoşi. — In Z*ua de 29 Augustă espiratfi, femeia Ioana Staneu Pepenelfi din com. Aprobi, pi. Ne-goeştl, jud. Ilfovfi, a născută 3 copii: 2 fete şi unfi bă-iatfi, din cari o fată a murită, er ceilalţi doi suntfi sănătoşi, împreună cu mama lorii. 0 regină în mănăstire. — Foile englese aducă scirea surprinijătăre, că regina Suediei a declarată într’o scrisbre cătră regina Victoria, că are de gândO sâ se retragă într’o mănăstire pănă la finele vieţei sale. Se asigură, că nisce suferinţe fisice insuportabile au făcută pe regina să ia acea resoluţiă. Operaţiunea, la care s’a supusă, n’a reuşită de locfi şi regina mai păte trăi încă multă, fără speranţă de a scăpa de dureri. Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GliOSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu. Editorii; lacobă Mureşianu. Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Muresiann. mutaseră încă de timpuriu aici numerfise colonii. Creştinarea şi romanisarea progresau aici cu atâtă mai multă ca câtă începu ca religiunea creştină să devină religiunea domnităre Dunărea era frontiera între Romania creştină şi între teriloriulă barbară (Barbaricum) inimică creştinătăţii. Aici in seeululă ală X-lea ne apare ună nou nume de poporă „Vlachi* (Blachi) şi care însemna Romani, seu elementulă romană ce mai rămăsese în peninsula balcanică. Acestă nume de poporă s’a născută probabilă între Slavi. Şi Slavii desemnau prin numele acesta pe fiâ-care „Romană" ori locuia in peninsula balcanică, or! în Italia. Vlachii locuiau mai cu semă pe muntele Hemă, de asemenea şi în Tesalia şi în Macedonia. Ei suntă păstori migrătorl, der locuescă şi în sate in „cătune" şi unii numără mare făcea servicii în armata bi-santină. In timpurile aceste Peeinegii făceau adeseori incursiuni din ţâra româoâscâ de astăcjl în teriloriulă dincolo de Dunăre şi conducătorii seu călăuzele loră erau Viathii, cari cunoseeau mai bine pasur.le munţilorfi (Hemă). Prin contactulă acesta se întâmplă, că trecură dinebee de Dunăre nu numai Bulgari, der şi Români, fiindă că aici era terenâ mai multă, nu numai pentru agricultură, dâr ş pentru păstorire. încă pe la anulă 1164 aflămă Români prin Galiţia şi p(5te că unii dintre ei trecuseră încă mai înainte în Moldova. Românii, cari trecură în ţâra românâscă de astăzi şi în Transilvania, aduseră cu dânşii nu numai limba loră naţională, ci aduseră şi limba bisericescă slavonă. După cum amă văzută mai înainte, istoriografia română află în Transilvania încă înainte de venirea Un-guriloră nu numai ună elemenlă românescă stabilită, der încă ună elementă română întemeiătoră de state. Insă acestă concepţiune istorică se contrazice prin faptele po-sitive istorice. Deosebirea între imigraţiunea Unguriloră şi între imigraţiunea Româniloră în părţile acestea consistă în aceea, că Ungurii ca o naţiune belicosă întocmai ca Goţii, ca Hunii, ca Avarii şi Bulgarii îşi făcură locă aici cu sgomotă mare şi presenţa loră fu temută şi in părţile cele mai depărtate ale Europei. Din contră Românii se traseră în partea de nordă a Dunărei, chiămaţl şi nechiămaţl, fără sgomotă, familiă cu familia ori în grupe mai mici, şi se estinseră nu numai în ţâra Peci-negiloră (in România de astă (5°/o) • 897. 90‘,* * * urban (7%) • • 1037* 103®/, » » , (6%) . . 94— 95— » . * (5°/o) • . 87- 87Va Banca naţională a României 500 Lei----------------- j Ac. de asig. Dacia-Rom. -------------- j * » » Naţională -------------- j Aură contra bilete de bancă . . 14.— 14.lU 1 Bancnote austriace contra aură. . 2.01 2.02 Cursuiu pieţei Braşovu din 23 Septemvre st. n. 1887. Bancnote românesci .... Cump. 8.68 Vând, Argint românesc................ Napoleon-d’orî................. Lire turcesc!.................. Imperiali...................... Galbeni........................ Scrisurile fonc. »Albina» 6#/0 . n * n 5°/o • Ruble RusescI.................. Disoontuitt ... » 8.70 8.60 » 8.65 9.94 * 998 11.22 » 11.28 10.21 * 10.26 5 90 » 6.91 101.— * 102.- - „ 98.— - 99.- * 110.— » lll.1/, 7—10°/, pe ană. Pentru fumători de ţigări. Fabrica Braunstein ffreres. în Paris 65 Boulevard Exelmans produce Hârtiile de ţigară cu mărcile aic! tipărite ORI CE GONTRAFACERE A ACESTEI HARŢII SE VA URMĂRI CONFORM “““ <£* 8EFOSE S.&0.& t.ffiAHCE n« i'ÎTWMltCT mcaonaadaaiiao o® Manii o muu Frătiî BRAUNSTEIN SINGUfti FABRICA fiii Paris Dtnsi S.G.D.G n FRARCIit» iTÎRARCtR Bipiai Hj£aruqua ertra fb BRAUNSTEIN FRENES MAU M*rqut Otposet. S.C.D.E „Les dernieres Cartouches“ * „Dorobanţulii” cari au fosta declarate, de cele dintâiu autorităţi scienţifice din Austria şi Ungaria pe basa analiseloru făcute, absolută libere de ori ce materii vătă-mătore sănătăţii şi ca hârtia de ţigări cea mai uşoră şi cea mai bună, ce a esistătu vreodată. Deorece şi la noi domnesce convingerea că pentru ţigări bune, în prima liniă calitatea hârtiei de ţigări este dătătore de măsură, hărtia de ţigări ,Les dernieres Cartouches* şi „Dorobanţulti" a devenita din ce în ce mai plăcută, şi se pote găsi la tote firmele mai mari. Veritabilă este numai aceea hărtiă, a cărei etichetă se asemănă cu cliseulO şi care are firma ,,Braunstein Freres.“ Fabrica a r’eschisO unO deposita pentru servirea promptă a muşteriilorO, sub firma comercială protocolată în Austro-Ungaria: Braunstein freres, Wien, 2. Bez., Negerlegasse 8. 10—12 Nr. 406—1887. Concurs u. Devenind ti vacante următ<5rele stipendii şi anume; A. 1. Unii stipendiu de 60 fl. pe ană, din fundaţiunea „Mari-novicl,“ pentru studenţi de giranasiu. 2. Ună stipendiu de 40 fl. pe ană, din fundaţiunea „Radu M. Rîureanu,“ pentru studenţi la gimnasiu. 3. Unu stipendiu de 20 fl. pe ană, din fundaţiunea „E. D. Ba-şota,“ pentru gimnasişti, cu preferinţa celoră din munţii apuseni său din fostulă districtă ală Năsăudului. Mai departe fiindă vacantă: B. 4. Ună ajutoră de 20 fl. pe ană, din fundaţiunea „Tofa-leană,“ pentru tineri descendenţi din vre-o familiâ de ale fostei comune „Tofalău,“ cari ar voi să înveţe vre-o meseriă 6re-care. Prin acăsta se escrie concursă. Cererile au a se înainta comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română în Sibiiu, până la 20 Octomvre st. n. 1887. Cererile intrate mai târziu nu se voră considera. Aspiranţii Ia vre-unulă din stipendiele amintite sub A. 1—3 au să acludă la suplicele loră: a) Carte de boteză în originală său în copia legalisată. b) Testimoniu scolastică de pe semestrulă II. ală anului scol. premergător ă. c) Atestată de frecuentare dela direcţiunea institutului, în care eercetăză scdla de presentă. d) Atestată de paupertate său de orfană, dăcă concurentulă e orfană. Suplicanţii la ajutorulă amintită sub B. 4. au se presente urină-tdrele documente: a) Atestată de boteză în originală său în copiă legalisată. b) Testimoniu scolastică de celă puţină 4 clase elementare. c) Contractulă încheiată cu maestrulfi conformă §. 61 ală legei industriale (Art. leg. XVII. 1884) în originală său în copiă legalisată, şi o adeverinţă dela maestru despre succesulu, cu care lucră. d) Atestată de moralitate dela autoritatea competentă locală. e) Adeverinţă dela părinţi său tutori, că suntă decişi a lăs? pe fii său pupilii loră la învăţătură pănă se voră perfecţiona pe deplină. Din şedinţa comitetului Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ţinută în Sibiiu la 9 Septemvre 1887, Iacobft Bologa, Dr. I. Crişantk, v.-preş. secretara II. 2-3 (Avisu d-loru abonaţi! Rugărnă pe d-nii abonaţi ea la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe faşia sub care au primită (fiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Dăcâ se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTE. „GAZ. IR ANS “ ABONAMENTE la „§azeta transilvaniei" se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugărnă a ni se trimite esaetă arătându-se şi posta ultimă. Preţuiţi abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni....................3 fl. — „ şăse luni....................6 fl. — „ ună ană......................12 fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni....................10 franci „ şăse luni.......................20 ,, „ ună ană......................40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1, Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu. 1. Plecarea trenuriloru: j. Dela Braşovft la Peşta: Trenulâ de persdne Nr. 307; 7 ore 20 de minute săra. TrenuiO mixta Nr. 315: 4 ore 01 minută diminâţa. 2. Dela Braşovft la Buouresoi: TrenuiO accelerata Nr. 302: 5 dre 37 minute diminâţa. TrenuiO mixta Nr. 318: 1 oră 55 minute după amâîfl. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovft: Trenulâ de persdne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amâcfî. TrenuiO mixta Nr. 316: 9 6re 52 minute săra. 2. Dela Buouresoi la Braşovft: TrenuiO accelerata Nr. 301: 10 ore 12 minute 9âra. TrenuiO mixta Nr. 317: 2 6re 32 minute după amâ(JI. A. Plecarea posteloru: a) Dela BraşovO la ESşnovu-Zernescl-Branu: 12 6re 30 min. după am6