BBDACŢirWEA ŞI AI>WIÎVISTRAŢIT7IfEA »
BRAŞOVlJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
^ unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior Somânla şl străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se lunT 20 fr.. pe trei Iw«*.t 10 franci.
SC PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	_________
ANULU L.	AIUN^IUBILB:
0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Scrisori nnfrsnosts au se prlnigsou, — Manusorlpta nu ss rotrimltu.
NB 200
Sâmbătă, 12 (24)
1887.
BraşovU, 11 Septemvre 1887.
Astăzi ne-a venitu la cunoscinţă cuprinsulu discursului, ce l’a ţinută ministrulă-preşedinte un-gurescă Coloman Tisza Mercur! în Oradea-mare.
Presupunerea nbstră, că ministrulă-preşedinte se va folosi şi de acostă ocasiune spre a tuna şi a fulgera în modulă său obicinuită contra pre-tinşiloră agitator! ai naţionalităţiloră, nu s’a împlinită.
De astădată ministrulă-preşedinte ne-a făcută o surprindere tăcendu cu totulu despre naţionalităţi, ca şi când n’ară mai esista. P6te că a fâ-cut’o acesta în convingerea, că ceea ce era să spună elă a şi esecutată colegulă său dela interne, însărcinândă pe procurorulă generală a adresa cătră toţi procurorii din ţâră faimdsa circulară, despre care amă raportată în numărulă trecută şi care are de scopă a Introduce ună felă de închisiţiune pentru productele literare şi (jiarele nemaghiare şi a curma astfelă pretinsa „agitaţiune a naţionalităţiloră".
Probabilă că ministrulă-preşedinte Tisza a recunoscută însuşi, că era inconvenabilă de a resuscita din nou cestiunea naţionalităţiloră tocmai în nisce momente, când Maiestatea Sa se afla în mijlocnlă Ardealului. De aceea s’a mărginită mai multă la cestiunea fatală financiară şi şi-a propusă de a pregăti pe contribuabili pen-fru viitdrele urcări de dare.
îndată după cuvintele întroducătdre ale discursului său a trecută Tisza la situaţiunea financiară, care, 4*se elă, nu este aşa de critică şi de desperată, cum o descriu unii.
Totă acele frase ca mai nainte. Guvernulă ungurescă nu p6rtâ nici o vină, că deficitulă s’a urcată aşa de cumplită, ba ministrulă-preşedinte reclamă încă în favărea lui meritulă, că acestă deficită nu este încă şi mai mare.
Organulă contelui Apponyi „Budapester Tagblatt", după ce constată că d-lă Tisza nici de astădată n’a desfăşurată ună programă financiară ală guvernului, cum era fiecare în dreptu a aştepta şi după ce face unele observări sarcastice asupra afirmărel ministrului-preşedinte, că situaţiunea financiară este seriosă, dăr nicidecum critică, resumă în următorulă modă esenţa vorbirei lungi din Oradea-mare:
„Ministrulă-preşedinte promite a mări veniturile statului şî-a micşora eheltuelele. Veni tarile, <Jice elu, să se mărâscă printr’o urcare a dăriloră. Spirtulă şi tăbaculă voră face începu-tulâ, alte dări voră urma, cu t6te că dările au crescută deja enormă. Chieltuielile au să fiâ reduse, întroducendu-se prineipiulă economiei, despre care s’a vorbită de atâtea ori. Că d-lă Tisza va reuşi a face să scăpămă de datorii prin păstrare este lucru îndoio3ă, căci deşi este sigură că dările ui se voră urca, totuşi precum ne a-rată esperienţa, nu e posibilă a se reduce cheltuielile sub acestă regimă. Locuitorii statului voră fi din nou suiţi la dare, acâsta e sigură, d£r însuşi ministru-preşedinte nu crede — precum dovedesce puţina încredere ce-o avată lim-bagiulă său şi alusiunea la ominosulă „celălaltu" care va avă să urmeze după elu — că nouăle sarcini de dări voră pută nimici deficitulă. "
„Cea mai însemnată cestiune, adecă cea financiară, n’a resolvat’o pănă acum ministrulă-preşedinte, şi în adeverii, declaraţiunile sale de acum ne dau asemenea puţină speranţă, că va resolva vreodată acâstă cestiune. Dâcă ne gân-dimă câtă de aspru şi de bruscă a judecată Coloman Tisza pe ministeriulu Bitto, pentru că a-cesta n’a fostă în stare a restabili într’ună ană echilibrulu în financele statului; dâcă ne aducem aminte cu ce frase bombastice a debutată Colo man Tisza în discursulă său dela 1 Ianuariu 1875 şi dâcă vedemă acum, că acelaşi omă politică n’a împlinită nici una din tâte minunatele
promisiuni, ce le-a făcută n’a împlinită nici una în cursă de doispreijece ani, atunci trebue să ne îndoimă că ministrulă-preşedinte are priceperea şi puterea, de a ăe seâte din acea miseriă financiară seriâsă, ca să nu	critică, în care
ne-a băgată “.
Are dreptate mai departe fâia apponyistă, dâcă nu se mângăie asupra acestei miserie financiare cu laudele ce le-a adusă d-lă Tisza „progresului culturală" şi „înmulţirei scâleloră," Seim că aderenţii lui Apponyi nu diferă în privinţa „culturei maghiare" de ideile d-lui Tisza, dâr ne pare bine, că recunoscă celă puţină, că printr’o cultură ce, precum scimă, se monopolistă numai în favărea unei treimi a poporaţiunei statului, încă nu se p6te şterge deficitulă.
Judecândă aşa dâr seriosă starea lucruriloră, ministrulă-preşedinte a procedată de astădată fârte înţelepţesce, că n’a mai sulevată în discursulă său pe lângă miseria financiară şi miseria rapor-turiloră dintre naţionalităţi, care încă şi mai multă pledâză în contra lui şi a guvernului
Valahii şi regele ungureseft.
Sub titlulă acesta cetimu în „Ellenzâk" dela 16 Septemvre:
»Coresponientulâ nostru din Deva scrie minunate lucruri despre purtarea Valahiloră. Astfelă înlre altele vre-o 200 de Valahi s’au dată erl după ame<fî pe lângă Archiducele Albrecht, stâruindă ca acesta să înainteze regelui petiţia loră*.
,Der Archidueele a dată deputaţiunei răspunsă negativă şi ea s’a depărtată cu buzele umflate. Nu mai puţină plouată a rămasă deputaţiunea preoţimei Valahe şi în urma răspunsului, pe care l’a dată regele la vorbirea protopopului Papiu, în care a accentuată înaintea preo-ţiloră mai vârtosă respectarea legiloră. Altmintrelea Valahii încă la intrarea în oraşă au voită să provăce o demonstraţi une bătătâre la ochi în contra Maghiariloră şi numai întrevenirea plină de tactă a viceşpanului a împiedecată neplăcerile. Apoi de astădată au avută ocasiune fraţii valahi să înţelâgă, că svârcolirile loră înaintea coronei nu suntă tocmai plăcute — şi ar fi bine acum să-şi vină odată în ori».
După „Ellenzâk" s’a grăbită şi corespon-dentulă tiszaistă din Pesta ală lui „Neue fr. Presse" a trimite acestei foi ună asemenea comunicată. Scopulă ce-lă urmăresce şi o f6iă şi alta e vădită. Voră să spele pe harapă ca să nu mai fiă aşa de negru. Dâr avemă credinţă tare, că sverco-lirile loră în contra nâstră voră rămână de ruşine. Svârcolirile de cari vorbescă ei suntă simple născociri şi ce rămâne adevărată din t6te este, că chiar şi prin asemeni comunicate tenden-ţiâse nu se constată decâtă numai şi numai ne-mulţămirea generală a Româniloră.
Slăbirea influinţei Ungurilortt.
Foile CehilorQ bătrâni şi tineri continuă a se ocupa de Unguri.
„Narodni Listy“ <^ice că se simte în cercurile guvernamentale ungurescl o slăbire a influinţei unguresc!, asta o dovedesce vorbirea ce a ţinut’o deunăzi Ludovicii Tisza la Seghedină şi atitudinea Iui „Nemzet*. Tâte svârcolirile de 20 de ani ale Unguriloră, 4‘ce fâia cehă, totă presiunea, totă persecuţiunea naţionalităţiloră nemaghiare a fostă muncă zadarnică şi perdută. Ungurii se simtă «4* ,0'ti a?a de s^a^ fură putere faţă cu raporturile europene, precum erau şi la începutulă erei celei nouă, ce s’a introdusă prin pactulă cu Beuit. ,Amă susţinută totdeuna, că aşa se va fini cânteculQ ungurescă. Adeseori de pe buzele ţăraniloră slavi, la întrebarea, că ce progresă face maghiarismulă în scoiele slave, amă primită răspunsulă: Ah ce, cu maghiarismulă nu e ni-mică. Copii trebue să înveţe unguresce. dâr îndată ce părăsescă scâla, nici nu se mai gândescă la aceea. Ma-ghiarismulă nu însâmnă nimică în lume. E cunoscută şi
aceea, că în urma pressiunei maghiare, germanismulă nu numai în Croaţia a prosperată totă mai multă, ci chiar în Pesta şi în Buda nu potă împedeca lăţirea germanismului. E mirare dăr, că Ungurii îşi simtă slăbiciunea loră? Dâcă actuala partidă guvernamentală în Ungaria ar avă sentimente amicale faţă cu propriulă poporă, a-tuncî ar trebui ca, atâtă faţă cu propriele popâre ne-maghiare, câtă şi faţă cu jumătatea de dincâce a mo-narchiei, sâ’şl schimbe politica ei, Durere, că pentru o astfelă de schimbare nu se vede nici ună semnă nici dincolo nici dincăce.
Episcop ulii Szasz Domokos în România.
„Răsboiulă din Bucurescî scrie:
Pe când Turculă celă fanatică s’aJ) desvăţată încă dela 1878, — de când ne-am declarată independenţi — d’a ne mai privi de stată vasală şi ţinută d’a satisface felă de felă de pretensiunl când din partea Porţii când din partea vreunuia din fostele puteri garante, —vecinii noştri, nobilii şi civilisaţii Unguri, nu se pot încă familiarisa cu nici ună preţă cu ideea, că atâtea drepturi câte avemă noi d’a ne amesteca în afacerile interiore ale loră, totă atâtea au şi ei d’a se amesteca în ale năstre.
Art. 21 din constituţia năstră garantâză absoluta libertate a constituţii precum şi libertatea tuturoră culteloră, întru câtă însă celebraţiunea loră nu aduce o atingere ordinei publice seu buneloră moravuri; — libertăţi care datăză chiar multă mai nainte de constituţia nostră actuală. — Aşa fiindă, n’a fostă împedecată pănă a4î nici o religiă, fiă de vre-ună ritâ creştină, fiă de ritulă mosaică, d’aşl clădi temple de rugăciune şi d’aşî celebra culturile loră în deplină libertate şi în cea mai complectă linişte. — Mai multă de câtă atâtă: U-nele din aceste culte atârnândă de nisce autorităţi su-periăre ale bisericiloră din streinătate, nimenea nu s’a gândită a pune cea mai mică piedecă petrecerii în ţâră a unora din demnitari, cari au venită şi vină să visiteze bisericele loră, ţiindă predici şi regulândă afacerile loră eclesiastice.
Cu tote acestea avemă a4l să înregistrămă o plângere amară - nu a unoră locuitori din ţâră, ci a ve-ciniloră noştri unguri, în contra măsuriloră luate de guvernul ă nostru spre a împedeca pe episcopulă reforma-ţiloră, pe Monsignorele Do minik Szasz, d’a ţină discursuri în locuri deschise, d’a visita scâlele coreligiona-riloră lui, scoli care nu potă funcţiona de câtă strictă după legile năstre generale relative la instrucţiunea publică.
Celă dânteiu actă de inprudenţă, pe care l’au comisă împintenaţii noştri vecini, a fostă marele tapajă ce au făcută prin fiarele loră asupra hotărîrii numitulăi episoopă, d’a porni în România în scopă d’a realisa nisce proiecte, relative la organisaţia sâu unirea comu-nităţiloră protestanţiioră reformaţi (Calvini); bine înţejesă numai şi numai a celorO de naţionalitate maghiară, — căci avemă şi număroşl elveţieni de acâstă religiă, cari însă nici nu frecventăză biserica calvină, de ârece ea are mai multă ună caracteră naţională, aparţinândă unei comunităţi compusă numai din Unguri, ală căreia preotă nu scie decât numai unguresce slujindă numai în acâstă limbă.
ŢineamO să menţionămă aceste împrejurări, pentru a stabili că, în afacerea de care ne ocupămă, religiunea seu credinţele religiâse j6că ună rolă secundară, pe când vecinii noştri se silescă a da lucruriloră ună caracteră cu totulă allfelă, împutându-ne ună felă de persecuţiă in contra elementului ungurescă.
Scopulă tapajului făcută de cătră 4*arele maghiare cu hotărîrea acestui episcopă d’a porni în România, nu pute fi altuia, decâtă pe d’oparte d’a provoca nisce ma-nitestaţiuiiî pompăse de primire în ţâră la noi, âr pe de alta, prin apariţiunea sa oficiosă precum şi prin disposi-.iunile ce era decisă să le ia la noi prin pretinsa sa autoritate, — care însă trece peste atribuţiunile sale pur religiăse, — să stabilâscă ună felă de precedentă, pe care nu puteamă să-lă tolerămă ca stată independenta şi prin urmare fârte corectă a procedată guvernulă îm-piedecându-lă d’aşî realisa proiectele sale.
Nr. 200.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Rolulă ori-cărui demnitară bisericescă streină, care vine în ţeră, nu pote fi de^âtă pur religiosă şi acesta chiar, fără a atinge câtuşi de puţind vre-o disposiţiă a legilord nostre generale privi tore la ori ce cultd; — ei potfl să visiteze bisericile lord invitândd pe coreligionari spre a da poveţe de moralitate seu bisericesc! preoţilorti şi credincioşi lord lord; însă nici odată nu le pote fi permisă s’alunece pe alte tărîmuri, precum este obiceiuld d-loră Unguri, cari nu lasă se treacă nici o ocasiă spre a-şî manifesta ura lord neîmpăcată contra naţionalităţii române. Vomă proba acesta prin fapte positive în nu-mărulă nostru viitord.
SOIRILE ţMLLEI.
Cu ocasiunea deschiderei noului and şcolară 1887/8 la universitatea din Gluşiu, fostuld rectord mag-nificus Dr. Ianos Szamosy ţinu o vorbire în care di se între altele: »M’am gânditd multd şi desd asupra împre-jurărei, că ce pote fi motivuld, de universitatea nOstră cu t6te fundaţiunile, stipendiele, preţurile şi scutirile de taxe de învăţământă, nu e mai numerosd visitată, şi am ajunsO în fine la convingerea, că trebue căutată causa în scumpetea estraordinară a oraşului nostru. Scumpe şi rele suntd locuinţele, scumpă şi relativă rea îngrijirea şi nutrirea junimei. Nu numai universităţii nostre, ci şi oraşului i-ar face und bund serviţiu acela, care şî ard îndrepta atenţiunea asupra ameliorării acestora stări. Ciu-şiuld trebue să devină und oraşă universitară în sensuld strictă ald cuvântului, dăr .oraşele universitare trebue să îngrijescă de esistenţe bune şi eftine“. — Vord fi şi acestea motive.de slabă visitare a universităţii cluşiane; e tristă lucru însă, că nu vreu să recunoscă > patrioţii* adevăratele motive: număruld mied ald Ungurilord în Ardâlă, şovinismuld unguresed fără semănd, persecutarea şi ^hatjocurirea tinerimei nemaghiare, caracteruld curată maghiară ald universităţii, etc. In asifelă de împrejurări, câtă e hăuld nu va fi Gluşiuld oraşă universitară.
—x—
Din causa difteritei ce bântue, s’au închisă tote institutele de învăţământd din Biaşiu pe timpd nedeter-minatd.
Precum i se scrie din Reghină foiei ;;Sieb. Deutseh. Tgbltt", notaruld I. Fleischer din B.iteşd, care de 20 de ani a domnită ca und paşă, e trasă în cercetare disciplinară şi suspendată din funcţiune pentru negligenţă în serviciu, necunoscinţa de lege, şi pentru alte fapte penale ca: cassa comunală golă puşcă, cu tote venitele cele mari, disordine şi încurcătură în administrarea eo munei, taxele îndoite pentru avertismentele de dare, mo dificarea hotărîrilord representanţei comunale în proto-colă său chiar netrecerea lord in protocold, luarea de taxe pe timbre ce le folosea numai parte din ele ori de locd, aşa că partidele plăteu din nou timbrele şi alte multe fapte cuprinse în 40 de c6!e ce le-a serisd solgă-birăuld. — Şi abia după 20 de ani i se descoperă pâ a-tele! Ce .strălucită* administraţia!
—x—
In 9 (21) Septemvre n. a repausatd protopopulă tractului Biaşiu şi directoruld preparandiald, normald şi ald scălei de fete din Biaşiu, Alimpiu B laş ia nu, în etate de 59 ani. înmormântarea s’a săvârşiră acjî în 11 (13; Septemvre n.
—x—
La eongresuld higienied ce se va ţinâ în Viena s’au anunţată până acum a lua parte 1720 de membri
din diferite părţi ale lumei România va fi representatâ de cătrâ profesoruld de universitate Dr. Felix. D-sa se duce la Viena cu câfe-va dile înainte de deschiderea congresului, pentru că — fiindd raportord — a fostă chiematd mai nainte împreună cu ceilalţi raportori ai acestei învăţate întruniri.
—x—
Ministruld unguresed de agricultură comerţd şi in-dustriă a încuviinţată comunei Măghiăruşu din co-mifatuld Murăşd-Turda, ca târgurile anuale, in lo 0 de terminele de pănă acum, să şi-le ţină in viitord la 6 Februarie, 10 Aprilie, 5 Augustă şi 15 Noemvre.
—x—
Lucrările de trasare a căii ferate vicinale Sibiiu-Făgăraşd, cu staţiuni la Tâlmaoiu şi Avrigd, fundă gata. se vord aşterne ministerului spre aprobare, cerându-i se şi concesiune definitivă pentru construirea liniei.
—x—
Agio vamală s’a stabilită pe luna Octomvre cu 2iV«°/o.
— X---
Cetimd în „Ecoulă Severinului:“ „In obdrele de rîmători din Severind s’au instalată pănă acum 2000 de rîmători, din cari 720 se hrănesch de direcţiune şi restuld de proprietarii lord. Peste curândd se va face und transportă de porci de ai noştri la Steinbruch. Grăsimea, trumseţea şi greutatea lord va întrece pe orice alţi rîmători din pieţele străine, cari s’au presentatd pănă a<|i în comerciu.*
—x—
l
Din Mangalia i se scrie .Unirei*, că sub o movilă de lângă, oraşd, la o înălţime de 5 metri d’asupra nivelului mărei, s’a dată de nisce zidării de pietră, aşezate in formă de boltă, şi pare să fi fostă acolo und cavou. La basă, zidăriele se întindă; s’au scosd petre forte mari, ele suntd lipite între ele prin straturi de vară. S’au începută săpături; se cere însă timpd şi braţe multe ca sâ se pătă pătrunde înăuntru.
—x—
Vechiulu şi marele clopotd ald Mitropo liei din Bucurescî a iostd fotografiată şi a Zi seu mâne va fi spartă în mai multe bucăţi spre a pute fi transportată la Pesta, ca să fiă din nou turnată. Nould clopotd se va aşeeja pe dealuld Mitropoliei, în drepta; lucrările de fundaţiuue se vord începe în curândd. Nould clopotd va avea următorea inscripţiă: „Anulă M.D.CCCLXXXVIII. Şuti Regele Carold I şi Elisabeta. Regina, purtândă cârma Mitropoliei Ungro-Vlahiei Dom nuld Domnd loselu Gheorghianu, Primatuld Românie», s’a turnată din nou clopotuld acesta ald catedralei Mitropolitane, din iniţiativa Sa, prin subscriere publică. Materialuld s’a luată atâtd din clopotuld spartd, care a fostă turnată din tunurile luate de armata rusă la Si-listra în anulă 1829, fiindă guvernatoruld Pr.ncipateloră generală Kiselef, âr Mitropolitd ald ţârei Grigore, câtă şi din und altuld mied, lăcutd iub Mitropolituld Teodosie în anulă 1693“. Pe partea opusă va fi o insc-ipţiă biblică, er pe părţile laterale voră fi gravate: marca ţârei, patronii Mitropoliei, şi st. Dimitrie, precum şi marca fa-brieei, unde clopotuld va fi turnată.
Din Austria.
Lupta Cehilorâ în contra măsuriloru ministrului Gautsch ia pe (ji ce merge mai inarî dimensiuni. Se conchiamă, încă şi acum meetinguri cit scopu de a protesta în contra lord. Guvernulu
a interdisu câteva din aceste meetinguri sub diferite preteeste.
In (J.ilele aceste oraşulă Kuttenberg a trimisă o deputaţiune la ministrulă Gautsch ca să se plângă câ tractâză în modă aşa de maşterii interesele învăţământului în acestă oraşă. „Hlas Naroda“ critică aspru pasulă acesta ală oraşului numită (jicându, că raporturile faţă cu ministrulu de instrucţiune au devenită o afacere genei dă solidară a întregului poporu celtică şi că îi este numai spre scădere oposiţiunei celtice, dâcă unu oraşă singuratică se esclude dela solidaritate pentru ună interesă locală şi merge să cerşâscă la ministru, umilindu-se astfelă printr’o acţiune separată.
Nu trece o (Ji ca să nu fiă atacată câtă se p6te de aspru ministrulă Gautsch din partea pressei eehice. Acum se plângă foile din Praga că la numirile din urmă de profesoră Gautsch, nu a avută în vedere şi aceea ca cei numiţi, pe lângă aceea, că vorbescă limba cehică, să aibă şi sentimente celtice. Profesorii numiţi de Gautsch adaugă foile cehe, neavendu sentimente eehice voru veni în conflictă cu sentimentele junimei eehice şi acâsta este ună lucru condamnabilă din punctă de vedere ală intereseloră de cultură | eehice.
Una din foi anunţase, că clubulă Cehiloră din camera vienesă nu va întreprinde nici o acţiune în contra ministrului Gautsch. Faţă cu acesta faimă, organulă lui Rieger declară, cum văcjurămă mai susă lupta contra ministrului ca o afaeere solidară a tuturoră Cehiloru, âr Ga-zeta de Moravia asigură, că „Cesky klub“ va fi silită să întreprindă o acţiune în contra lui Gautsch. Sesiunea viitdre parlamentară promite dâr a fi fdrte mişcată.
Vorbirea ministrului Tisza în Oradea-mare.
O telegramă de erî nl-a comunicaţii în câteva cu* vinte numai esenţa discursului ce primulă ministru Tisza i’a adresată alegă toriloru săi din Oradea mare. „Agenţia Havas* ne comunică ună resumată mai complectă din acestă vorbire. Ministrulă constată, că Ungaria a făcută mari progrese economice şi a îmbunătăţită situaţiunea sa financiară. Guvernulă speră că, urmândâ să facă economii, se voră obţine beneficii mai mari din consumarea tutunului şi câ se va ajunge la restabilirea echi* hbrului bugetară. Guvernulă speră a obţină ună venita mai mare prin regularea impositului asupra beuturilord spirtuose. Finanţele suntă încărcate prin sarcinele ce impună întreţinerea armatei. Ministrulă preşedinte (jice că dorinţa câtorva mari puteri de a nu vedea turbu-rându-se aşa de iute pacea europânâ este întemeiată; dâr, adauge dânsulă, snutemă siliţi a întreţine forţa armatei năstre, a tăi a vreme câtă popârele vecine voră desfăşura o mare activitate nu numai pentru a întreţină armata lorO, dăr şi pentru a o spori.
Unde va fi vătjulă ministru-preşedinte progresă e-conomică şi îmbunătăţire a situaţiunci economice, Dumnezeu scie, la noi de sigură că nu. Dovadă emigrările şi sărăcia care bântue ca o epidemia.
Unii învfcţatft nesciatorâ.
Franşois Coppâe — cjice „Naţiunea4* — a dată în repetiţia la Odeon o nouă dramă întitu-
FOII JETON tJ.
Scola pseodo-istoricâ Eder-Himfalvy.
Neuere Erscheinungen der rumănisehen Geschiehtsschrei-bung beleuchtet von Paul Hunfalvy. Wien uud Te schen verlag der k. k. Hofbuchhandlung Karl Pro c-haska 1886. 8° 252 pag.
(Urmare,)
Avemă aşader să adorămă în istoriografia ţăriloră năstre pe doi Moise, pe Notariulă anonimă ală regelui Bela ca Moise ală istoriografiei ungurescî şi pe Petru Maioră ca Moise ală istoriografiei române. „Acesta, a-decâ Petru Maioră, ne spună editorii sei din Buda-posta, documentă gloriosa ndstră origine italo-romană, elă ne proba că suntemă Latini, fii lui Traiană şi Romani, elă ne documentă vechimea şi continuitatea poporului română în Transilvania, şi totodată ne documentă şi drepturile, ce ne competă aici ca poporulă celă mai vechiu.
Aşa vorbescă nu numai editorii scrieriloră sale din Buda-Pesta, der chiar şi învăţatulă Densuşiană se esprimâ în a. 1885 în acelaşi înţelesă tjicândă : „Şi aci spre o-norea sciinţei române trebue să amintimă, că părerile lui Petru Maioră, în ce privesce epoca vethiâ său epoea romană, anume că Dacii parte au fostă esterminaţi, parte au părăsită ţâra, şi în fine că poporulă romană nu s’a amestecată cu Dacii, — au fostă aprope pe deplină a-
probate de lumea învăţaţiloră de astă(Ji, şi chiar din partea acelora, cari în cesfiunea post-romană, au rămasă încă adversarii lui Petru Maioră şi ai întregei scdle române.
A estă seolă istorică română, pe care Densu.şianu cu convicţiune ştiinţifică c amintesce aici, de sigură că nu s’a formată numai dela a. 1871, după ce au apărută studiele lui Rosler despre Români, ci ea a trebuită de sigură să esiste încă din timpulă lui Petru Maioră, şi la formarea acestei scole a contribuită de sigură Şincai precum şi Petru Maioră.
In ce privesce pe George Şincai, scola istorică română a formată o legendă în jurulă lui şi prin care vrea să caracteriseze într’ună modă nemai aurită tirănia un-gurâscă.
Alesandru Popă din Transilvania — care dela a. 1849 îşi desvoltâ tdtă activitatea sa în Ţera românescâ sub numele de Ilariană Papiu, citi în anulă 1869 în sî-nulă Academiei române din Bucureşti ună discursă sub titlulă: „Vieţa, operele şi ideile lui George Şincai“.
Şincai, scrie Popă, înaintâ în 1 Iunie 1813 opera sa: „Chronicon Daco-Bomanorum sive Valachorum* cen-sorului din Transilvania, care îşi dete părerea, că tipărirea acestei opere nu se pote concede, fiindă că publicarea ei ar avă urmări periculâse. Popă pune în până
censorului următărea sentinţă; „Opus igne, autor pati-bulo dignus = opera merită să fiă arsă, âr autorulă să fiă spânZuratfi “.
Când Popă îşi termina discursulă său, Heliade, pre-şeiinlele Academiei, se sculă şi Z*se; * Domnii mei, Z'ua de astâZî este o Zi memorabilă, fiindă că amă eternisattt memoria lui George Şincai, a unuia din cei mai mari Români, a unui martirii ală naţionalităţii nostre“.
Unu altă scriitoră însemnată română, Obedenariu, publi«â în a. 1876 în Parisă cu ocasiunea esposiţiunii universale de atunci o carte întitulată: „La Boumanie economique d’apres Ies donnees Ies plus recentes», în care dânsulă înlăţişâză raporturile Româniloră cu Ungurii, şi între altele narâză următorele despre Şincai: »Pe la finele secuiului tieeută, Şincai fu trimesă la Roma, ca sfi termine studiele teologice. In Roma Şincai lucră di şi ndpte la istoria patriei sale. Abia se întărse apoi acasă şi aci avu să sufere viâţa întregă persecuţiuni, fiindfl că elă susţinuse în cronica sa drepturile Româniloră de a fi o naţiune liberă şi independentă. Guvernulă ungurfscă condemnâ pe autoră la furci, şi opera sa să fiă arsă, fiindă că aşa a fosta verdictulă censorului. Nefericitule patriotă fu silită să fugă, să se ascunZă şi petrecu în-trâgă vieţa sa în cea mai estremă miseriă“.
Orî-cine va reti discursulă lui Popă, va trebui să simţâscă cu durere esclamaţiunea preşedintelui Academiei
r
Nr. 200	GAZETA TRANSILVANIEI.	1887.
lată Justicier. Piesa are unii subiectâ din evulii mediu; acţiunea se petrece la sfârşitul Ci vâeului XV pe ţărmurile Dunărei.
Constantinopoluld e luatd de Mihomedd, Turcii, bt-ţî d; gloriă, se năpusle-.cQ asupra Europei desannate. Dâcă barbarii ar trece Balcanii, singura piedecă, lumea rreşt'nâ ard fi în prada lord.
Atunci în munţii aceştia sălbatici, se rădică und popord de viteji. Soldaţii suntd strămoşii rasselord acestora de AibanesI, Şerbi şi Bulgari, ale căroră urme le mai vedemd şi acjl.
Şefii lord se numescd Scanderberg, marele Hunyade şi Mi baiu Vitezuld. Ei se împotrivescd şi în sfârşitd cadă; dâr naţiunile catolice iau dela denşii pildă şi se unesed atunci in potriva năvâlitorilord.
Franţois Coppâe face bine că esplică corespondentului (Jiarului „L’Independance Belge“, din care îinprumutămu novela acesta, că elu, auto-ruld, n’a ţinută sdmă tocmai de datele istorice şi etnografice, ci mai multă de inspiraţiunea sa poetică. Altmintrelea n’amă înţelege cum a comisă colosala greşâlă de a face din Mihaiu-Vi-tAzuld unu comandantu alti Albanesiloră, Serbi-lord şi Bulgariloră.
Or! cum ar fi, nu este permisă unui autoru —- cu atâtu mai multă că se numesce Fran^ois Copee — să trateze ună subiectă istorică fără 86 cundscă istoria.
Esemplu demnă de imitată.
Ciceu, August d 1887.
Stimabilă Redacţiune! Românuld nu va peri nici od tă. Cu câta presiunea asupra Iui este mai mare, cu atâta mai multa se vădesce in Români iubirea cătră limba lui străbună şi talentuld, ce nu p6te fi nimicită nici odată. Pe când — în urma perseeuţiunilord celord dtla cârmă pornite asupra aOstră — unii din tinerii noştri propagă cultura în limba română prin Ritolia în Macedonia, şi în părţile orientale cele mai estreme ale Orientului europeana, devenindd astfeid apostolii culturei Ia fraţii din acele părţi, pe atunci tinerii şi bărbaţii din gene-raţiunea mai tînără rămaşi în patria acăsta, văcjândd că subsistinţa lord după carte este tare problematică, începi! a-şî însuşi şi sciinţa difentelord arte şi măiestrii, şi încă intr’und modd pe câtd de repenlind pe atâta şi de escelentd.
Acestâ mişcare progresivă din sînuid fraţilord mei voiu proba-o din când în când prin fapte. De astădată am on6re a vă trimite portretuld*) d-lui noturd cercu-ald Georgiu Micu din Nuşfalău — Comitatuld Solnocd-Dobâca — ţinândd în mână ca să cetăscă iubita năstră „Gazeta Transilvaniei.« Acesta portreta esecutatd cu multă acurateţă precum vedeţi, este făcuta — afară de expunere — de propria d-sale mână.
D-ld notard G. Micu văifândâ câtd de nesigură este pânea Românului la noi aplicata In ori ce oficiu — in decursd de trei luni, dela und cumnata ald său a învăţată arta fotografică. Astăzi d-ld Micu pe lângă notară este şi und bund fotografa romând în părţile aceste, precum ild dovedesce lucruld său
Iniţiativa fratelui Micu este cu atâta mai recomandabilă, cu câtd pe acestă cale ori ce Românu îşi pâte
*) Mârturisimd că e forte isbutilă fotografia şi nu putemd decfttd să felicitămd pe d-ld Micu pentru salutara ideă de a învăţa o mâestriă, care e plugfi de aurd.
Red.
române, care declară pe Şincai de und martird ald naţionalităţii sale. Insă nu putemd de locd să pricepemd povestirea lui Obedenariu, care de altmintrelea se întemeiază esclusivd numai pe discursuld lui Popd publicată in a. 1869 în Analele Academiei române. Insă „opus igne, autor patibulo dignus“, stă neştersd în discursuld lui Popd, ca und monumentd ruşinosd ald tirăniei unguresc!.
In anuld 1878 Academia din BucurescI insărcinâ pe Nicolae Densuşiand să facă cercetări în Archivele Transilvaniei şi Ungariei cu privire la revoluţiunea ţăra-nilord din 1784—1785. Densuşiand îşi împlini misiunea şi în a. 1880 publică resultatuld cercetărilord sale.
Densuşiand află in Cluşiu manuscriptuld cronicei iui Şincai la căicăiuld căreia stă scrisd: Retento manus-cripto et 4 impresis esemplaribus ad typum admittitur. Sign. Magno-Varadini 6-a maji 1812. Autonius Szer-dahelyi mp. distrietualis librorum revisor regius (L. S.) Adecă: Reţinendu-se manuscriptuld şi 4 esemplare din cele imprimate, se concede tipărirea operei. Oradea mare 6 Mai. 1812 Antonu Szardahelyi, censord districtuald regald.
Vedemd aşa dăr, că Şincai putea să-şi tipărăscâ cronica sa în Oradea mare, şi opera ar fi şi apărutd, întocmai după cum a apărut: Istoria pentru începutulu Ro-mâniloru a lui Petru Maiorii în anulu 1812 în Buda. Im6 aici ese la lumină partea muşcătăre ce esistă în caracteruld lui Şincai.
asigura subsistinţa, când adecă pe lângă carte mai în-veţă şi altă artă seu chiar măiestriă onorabilă. Dăr mai câştigAmd în modulă aceşti in două privinţe:
1) Nu suntem ti, siliţi a ne părăsi patria si a face locii la streini. 2) Mulţi dintre noi nu voru avi nevoiă a-şî părăsi legea şi a-şi renega numele pentru câte unii oficiu seu osii de roşu din partea statului, nici pentru pierderea lui.
Să fac.-md der usd, fraţilord, de mintea năstrâ, de talentele nâstre. Acăsta este destuld de invenţiosă ea să ne dobândăscă tdte mijlăcele de lipsă pentru sub-sistenţa ndstră, pentru conservarea naţionalităţii nostre, pentru care scopd datoră este fiecare Romând să întrebuinţeze tote mijlocele oneste şi legale, după esempluld fratelui Micu, ca să nu tiă silită intr’o oră de nenorocire a lua lumea în capă.	Amd ijisd.
Carlotta Leria.
£tă — după „Voinţa Naţională* — în ce modd aprecieză celebruld criticd musicald Fetiş (care sem-năză cronicile sale din „Independance Belge" cu XX), talentuld de eântărâţă şi soală a artistei române Leria:
„D ra Leria a făcutd und forte fericitd debutd în roluld Mărgărite (din Huguenoţl). Ea are vocea pre plăcută, mlădiâsă şi bine pusă, de o frumosă calitate de timbru şi mai alesă în regisfruld de susd. Ca vocalistâ ea nu se mărginesce a da fi’ă-pen-prh ald trăsăturilord; ea le esecută realminte, lealminte. Deşi e cântărăţă lă-gere de operă mare, avăndd în atribuţiunile ei depar-tamentuld fioriturilor0, atenţiunea d-rei Leria nu s’a îndreptată esclusivd asupra virtuosităţei; ea scie colora o simplă frasă metodică şi nu ignoră ce mijlocd puternică se dobândesce în ori-ce genă de musică, din studiuld accentului. Pe lângă tote acestea Leria este comediană bună şi jocă cu inteligenţă rolulă ce cântă cu artă. Principesele de opere mari n’au obiceiuld să ne pre dea tote aceste. Leria a făcută să iasă pn realţd şi cu fineţă bucăţi pe cari alte cântăreţe le lasă nebăgate de sămă. Aşa bunioară ea 4isej adresându-se cătră Velenlind şi vorbindd de Rauld : »Ei bine, atunci eu îld voiu vede .a! în aşa modd, că aminti pe M-lle Carvalho, şi totuşi fără a o copia, ci punendd în vorbele aceste, ca şi densa, o spirituală intenţiune.*
Celebruld critico, pururea forte scumpd la lăudată, este, cum se vede din cele de susd, pe deplină mulţă-mitd de arta şi vocea iubitei ndstre Româncuţe. Abia atâld găsesce de corectată, nu în cântecd, ci în joculd de actord ald Leriei, că o îndămnă să nu înmulţescâ >parfois« gesturile peste măsură, gesturi esplicate prin emoţiunile debutului.
Und altd (Jiaristd cronicaruld dela „Le Rapide" din 11 Seplemvre, după ce vorbesce cu laudă de artişti şi după ce constată nesuccesuld tenorului Tumiă, cu cea mai mare nepărtinire apoi: „Pour la bonne bouche am lăsatd să vorbimd despre d-ra Leria. Bravo 1 Margareta de Navara: Du-te de te spânijură d râ Hamaekers! Chiar şi după d-ta, s’au găsită cine să detaileze şi să-ld Iacă fermecătord, — fermecătoră, m’autji d-ta? — ro-uld ridiculd ald reginei din Huguenoţl! Elle est tout bonnement ravistanse M-lle Leria! şi are o voce frescă şi frumdsă ca a unei pasăre de codru, (ierte-mi-se astă comparaţiune clasică: de astâ-dată bareml ea este jusiă!) şi a sciutd să pârte diadema cu nu pră multă îngâmfare şi să semene cu o adevărată regină : da, Leria a fostd adorabilă!"
T6te <fiarele din Bruxela suntd pline de asemenea
In Transilvania trăia încă pe timpuld acesta epis copuld unitd Iond Bobd, cu care Şincai avuse o certă la a. 1794, cărtă din care avu Şincai să sufere, dăr nu episcopuld. Şincai cugeta acum că va pute să capete o răsbunare morală asupra lui Robă, dăcă opera sa va fi admisă şi de censura transilvană. Insă sărtea ’i fu nefavorabilă şi aici. In timpuld acesta censord la guvernuld transilvană era episcopuld catolico Martonfi, ăr de altă parte episcopuld unitd (l<5nd Bobd) era asesord permanentă în consiliuld guvernului. Ce e drepld, nu cunoscd mai de aprOpe relaţiunile personali ale acestord doi epis-copl, dăr nu este nicidecum vre-o imposibilitate, ca denşii să fi convenită câteodată, şi să fi avutd 6re-care inflnenţă unuld asupra altuia. Destuld, că influenţată de Bobd,[ori neinfluenţatd Martonfi nu fu de părere ca să se tipărăscă opera lui Şincai şi dânsuld încheiâ opiniunea sa cu cuvintele urmălore: »l)ăcă voimd din nou să aţîţămd po-poruld şi pe Românii învăţaţi cu publicarea acestei cărţi, atunci vomd da ocasiune să se încăpă de nou tâlhăriile, omorurile şi aprinderile, şi acăsta să nu merite esiliuld şi închisorea?*
Aşa sună espresd raportuld autentică ald censo rului, «despre care noi amd avut pănă acum numai simple tradiţiuni", <fice Densuşiand, care fa cetită în originală şi l’a copiata.
laude la adresa Leriei ndstre. Corespondinţele (fiarelord parisiene confirmă şi ele asemenea mare succesd. Cetiţi „Le Temps", „Gilblas*. »Le Matin", „Le Figaro*ţ etc., etc
Raportă poliţienescu. — Luni în 19 Septemvre n. G. Spuderea, locuitord în Schein, a furată mamei sale Maria Spuderea mai multe bucăţi de îmbrăcăminte şi dispăru din casa părintăseâ. Ac|I însă făptuitoruld, care voia să amaneteze la oficiuld de amanetare printr’und espresd lucrurile furate, fu prinsd şi predatd judecătoriei penale.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.*)
CLUŞIU, 23 Septemvre. — Regele a sosită aci la 5 <5re d. a. şi a fostă fdrte entusias-tică primită.
LONDRA, 23 Septemvre. — Regina Victoria a luată asupră’şi mediaţiunea între Italia şi Abisinia.
BERLIN O, 23 Septemvre. — Bismarck ser-băză atjl în t6tă liniştea jubileulă de 25 an! ca ministru. Numai miniştrii îi îmânâză o adressă.
SOFIA, 23 Septemvre. — O bandă de tâlhari a jefuită lângă Bakarel poşta şi pe câţiva călători.
VIENA, 23 Septemvre. — Zalewski, auto-rulă furtului comisă la poşta din Viena, fiindă trimisă înaintea Curţei cu Juraţi, a declarată înaintea juriului că a fostă membru ală associa-ţiunei secrete anti-germane şi panslaviste şi că aedstă associaţiune, patronată de răposatulă Kat-koff, este formată între Rusia şi Francia. Acu-satulă pretinde a fi furată banii din ordinulă şefului său. Acestă pretextă curiosă este neapărată mincinosă. Zalewski a fostă condamnată la 8 an! închisdre grea, ăr Jeny Nathansohn a fostă achitată.
JDIVEKSE.
Căsătoriă prin firulu telegrafică. — O căsătoria din cele mai romantice a fostă celebrată filele acestea la Starke Station în Georgia. Soţii nu se văduseră înaintea ceremoniei. Tânăruld H. Harris, era împiegatd te-legrafistd Ia Daltan, eră tânăra, Ella Philips, încă o-cupa acelaşi postă Ia Sugas-Valley. In momentele de recreaţiune, Harris şi EUa se întreţineau personală, prin firuld electricd, spunendu-şî fiă-care impresiunile momentului. De aci simpatiă, amiciţiă şi, în cele din urmă, amord şi propuneri de căsătoriă. Deunăzi, hotărftndu-se în fine a se căsători: cu tăte formele, îşi dete întâlnirea la Starke-Station, unde, după compariţiunea lord înaintea oficerului stărei civile, săvârşiră şi ceremonia reli-giosă sub umbra celui mai mare şi mai stufosd nucă din partea locului. După ceremoniă, d-nuld şi d-na Harris au plecată la Dalton, şi acum fiă care din ei îşi ocupă funcţiunea respectivă, cu hotărîrea ca, odată celd puţind pe and, să se întOrcă suh umbra fermecătorului nucd. —
* *
Căletoria d-nului Emil Holub în Africa. — Din
Viena se telegrafiază, că lucrurile aduse din Africa de Dr. Holub vord puie fi espuse publicului abia In 1889. Dr. Holub a pătrunsă împreună cu soţia sa 316 mituri englese spre Nordd (începândd dela Karpstadt), totd prin ţâră necunoscută, printre seminţii, cari nu văifuseră nici und bărbat0 albd şi încă şi mai puţind o femeiă albă. De ea aveau aceşti sălbatici şi lacomi 6meni ai nalurei celd mai mare respectă - nici odată nu se apropiau prâ tare de ea, adeseori conduse ea nearmată cu succesd tractările cu căpeteniile, pe când bărbatuld ei cu omenii săi steteau deoparte gata să o apere în casă de vre-und atacă. Odată voiră să o alâgă regină, şi numai cu mare greutate putu să se substragă furtunăselord omagii. Dr. Holub a ajunsă pănă la 12 miluri depărtare de laculd Bangweolo.
*
* *
Anticităţî avare. — In Palmsdorf lângă Szepes* Jglo a fostd de curândd mare bucuriă intre copii din sată cari se jucau. Se uitau la und ţărand de acolo cum săpa o fântână; dâr acestă omd săpândd totd mai adâncd, dete peste o mulţime de „jucării" ruginite: suliţe, săgeţi, balestre, vârfuri de lance şi alte lucruri a-trăgâtore, pe care copii le luară cu învoiala ţăranului arangiândd astfeid o grandiâsă patriă de «briganzi şi soldaţi". Câţiva Omeni din satd mai cu pricepere observară armele ruginite in mânile copiilord şi se convinseră că suntd unelte de răsboiu de mare valâre istorică. Obiectele găsite s’au adunatd şi s’au făcutd cu succesd mai departe săpături în acela locd. Armele se credâ a fi din timpuld Avarilord.
Editord: Iacobă Mureşianu.
Redactord responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu,
(Va urma).
Nr. 200.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
O uranic la bursa de Vite a a din 22 Septemvre st. n. 1887.
98
Rentă de aură 5°/0 . . . 10015 •Rentă de hârtiă 5°/0 . . 87.20 Imprumutulă căilorfl ferate
ungare................150.—
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostS ung (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostQ ung.
(8-a emisiune) .... 114 50 Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.40 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi.................104.50
Bonuri cu cl. de sortare 104 20 Bonuri rurale transilvane 104 25
126 -
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............100.	-
Imprumutulă cu premiu
ung.................... 122	20
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 128 25 Renta de hărtiă austriacă 81 25 Renta de arg. austr. . .	82	55
Renta de aură austr. . . 112 45 Losurile din 1860	. . . 186.25
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 882	—
Act. băncel de credita ung. 285.75 Act. băncel de credita austr.282.50 Argintuia —. — GalbinJ împărătesei	..... 5.93
Napoleon-d’orI	....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61 55 Londra 10 Livres sterlinge 125 95
Bursa de Bucuresei.
Cota oficială dela 8 Septemvre st. v.
Cump.
1887.
vend.
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc.	rural	(7°/©)	.	.
*	»>	>>	(5°/o)	•
*	»	urban	(7°/0)	•	•
»	»	»	(6°/0)	*
»	»	»	(5%)	•	•
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
917. 957* *97. 3 o— 1047. 891/» 1037* 94— 87—
927.
957.
997*
36-
1057a
907.
1037.
95—
877a
14.7*
2.02
Cursulu pieţei Braşovă
dte 23 Septemvre st. n. 1887
Bancnote românesc! . .	• •	Cump	8.68	Vend	. 8.70
Argint românefe . . .	. .		8.60	?	8.65
Napoleon-d’ort ....	. .		9 94	A	9 98
Lire turcescl				11.22	»	11.28
Imperiali				»	10.21	•	10.26
Galbeni			>	5 90	»	5.94
Scrisurile fonc. * Albina»	6°/o	• »	101.—	1»	102.--
» * V	5°/o	• a	98.—	-	99.-
Ruble Rusesc! ....	• •	• *	110.—	»	llLVi
Discontulă . . .	»	<1 i t—*. O O CO ct>		ană.	
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei“
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămii a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă.
JPreţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni............3 fl. —
„ ş6se luni.............6 fl. —
- unii ană..............12 fl. —
Pentru România şi străinătate:
„ pe trei luni......................10 franci
„ ş6se luni...................... .	20	,,
unu ană
40
»
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.1,
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu.
I.
Trenulă Trenul Q
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
a)	Dela
b)	,
c)	„
d)	jj
«) «
a)	Dela
b)	„
c)	Din
d)	„
e)	„
Plecarea trenuriloru:
1. Dela. Braşovu la Feşta:
de persone Nr. 307: 7 Ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minutâ diminăţa.
2. Dela Braşovă la Bucuresoi:
accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjî.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Feşta la Braşovă:
de persOne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amecjî. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2. Dela Bucuresoi la Braşovă: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute săra. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amOcfi.
A.	Plecarea postelorfl:
Braşovă la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 Ore 80 min. după am&ji. „	„	Zizinu: 4 Ore după am&JL
„	în	Secuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute nOptea.
„	la	Făgăraşul 4 Ore dimineţa.
„	la	Săcele: 4 Ore dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu Zernesci-Branu la Braşovă: 10 Ore înainte da ameijf. Zizinu la Braşovă: 9 Ore a. m.
Secuime la Braşovă: 6 Ore sera.
Făyăraşu la Braşovă: 2 Ore dimineţa.
Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute săra.
m
m
m
m
m
•
Pablicaţiinile „CANCELARIEI NEGREŢIU
GHERLA — SZ.-UJVAR.
#
m
m
m
m
m
m
&
m

i

AMICULU FAMILIEI, piarfl beletristică şi enciclo-pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte 172—27a cole cu ilustraţiunî frumOse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurl, suvenir! de câlătoriâ ş. a. — Mai departe tracteză cestiunl literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viOţa socială a Româniloră de pretuiindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate ; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesce a face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indj-viijiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, pfâtibill şi in timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 27.—37. cOle; şi publică articlii din sfera tu-turorfi sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbâtorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarl. — Preţulă de abonamentă pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-tibill şi fn bilete de bancă şi in timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-mătOrele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Pauîina C. Z. Ro* vinară. Preţulă 20 cr.
Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Preţulă 15 cr.
Opera unui omă de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulă pierdută11 — de Paulina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Sinul. Preţulă 10 cr.
Codrenu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Waehs-înâtt'n, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din ?fera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academici, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu CObzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de Ioană St. ŞuluţO Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnaziului d n Fiume prin Vinceţiu Nieoră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă *5 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 cole. Preţulă 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologică de D. 0. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologiă. Discusiuni filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura 1. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tole trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română. Cartea I. 11. III.
IV. cuprincfendă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru l 11., câte una deosebită 30 cr
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii fOrte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi cherniă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru seoiele popor, de T. Roşlu. Ed. 11. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-mentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre-
parandia!!), a învăţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scălă, de V. Gr. BorgovanO, prolesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 11. 80 cr. v. a. In literatura ndstră pedagogică abia ailămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scOleloră nostre în mesura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandăm») mai alesă Directoriîoră şi învăţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. BorgovanO. Preţulă 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru sc6-lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă prolesoră la gimnasiulă din Năsâudă. — Manualulă acesta este aprobată prin fnaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dalo 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în SCOla poporală pentru învăţători şi preparanifi. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
e
#
«
#
§
t
#
§
i
i
t
f
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. I fl , în legătură de luxă 1.50—2.50.
Micuiu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară broşată 1^ cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icone fru-mo^e. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esernplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Nâscătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu mai multe iedne frumose Preţulă unui esemplară espedatu Iranco e 10 cr.. 5) esernplare 3 11., 100 esem-plare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosîi. Preţulă unui
esemplară legată e 15 cr.
#
#
i
i
#
t
§
«
t
I
* i
Tipografia ALEXI, Braşovu.