BEOAOriDNEA ŞI ADMINIETRAţlCNEA t
BRAŞOV0, piaţa nare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. unfi anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior-
Boniili şl străinătate:
Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci.
f,	» M f *
S£ PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlssrT nufranoatt nu ac orlmasoB. — «snusorlpt» hh sb retriialtfi.
m io7.
Luni, Marţi 8
Din o&nsa S-tel serbătorl de mine 4laruia 1111 va apără pănâ Merouri sera.
Braşovft, 6 (18) Septemvre 1887.
De Joi Maiestatea Sa cesară-regăscă apostolică se află pe pământulă marelui principate ală Transilvaniei.
A venita Monarchulă nostru aici ca să a siste la manevrele de tdmnă ale armatei imperiale, ce se voră face idilele aceste pe Câmpulu pânei, de gloridsă amintire pentru strămoşii noştri, cari odinidră au luptată pe acea câmpiă cu vitejia românăseă, ca să apere ţăra în contra barbarei semilune.
0 săptămână întrdgă va petrece Domnito-rulă nostru în mijloculă Ardeleniloru şi dru-mulu său îlă va duce prin ţinuturi şi sate locuite de acei Români, cari înainte cu două-deci şi patru de ani erau distinşi de graţia sa princiară, „ca bravii Săi Români din marele princi-pată al îl Transilvaniei, cari au dată repeţite dovedi de nestrămutata loru credinţă şi alipire că-tră tron fi şi dinastiă.u
De două ori în cursulfi domnirei sale a vi-sitatfi Maiestatea Sa acestfi străvechiu pămentfi îngrăşaţii cu suddrea şi cu sângele Românilorfi.
De atunci şi până acji, când Majestatea Sa se află a treia dră în mijloculîl nostru, s’au săvârşite în Transilvania multe schimbări.
Fost’a şi unii timpii, când îi era ertatfi Românului ardeleană a spera, că după atâtea jertfe aduse pentru tronă şi patriă îi va surîde şi lui unii viitorii mai fericită, se va putd încălzi şi elfi la sdrele egalei îndreptăţiri politice-naţionale.
Acelii timpii a trecută şi drăşl este acoperită cu nori, mai grei ca vreodată, cerulfi Românului ardeleană.
In adevărfi, multe şi mari schimbări s’au sevârşitfi în Transilvania în cele două decenii din urmă. Unii lucru a rămasă însă neschimbaţii şi neatinsă de vijeliele timpului şi acesta este lealitatea şi patriotismulă bravului poporă, care a formată şi formdzâ baştina ţării Ardealului, este credinţa nestrămutată ce-o are elă în chiâmarea şi viitorulă său, este speranţa ce-o nu-tresce în peptulă său, acoperită de rănile şi Io-riturile timpuriloră vitrege, că va veni o <ji, când se voră da pe faţă tdte nelegiuirile şi prigonirile celă apasă, şi Suveranulă şi ţâra se voră eonvinge deopotrivă de dreptatea causei sale.
Cu inima mâhnită privesce a<}l Românulă ardeleană la spectacolulă, ce se desfăşură cu o-casiunea festivităţiloră de primire ale Majestăţii Sale. E mâhnită pentru că împrejurările politice de atjl nu-i idrtă şi lui a sâmţi în egală măsură cu conlocuitorii săi maghiari bucuria de a se putd apropia, ca Română şi ca naţiune cu egale drepturi, de capulă statului şi de a-lă saluta aşa cum se cuvine unei naţii atâtă de numărdse şi cu a-tâtea merite pentru tronă şi ţdră.
E întristată Românulă ardeldnă în aceste momente sărbătorescl, căci vede, că cei dela putere, caii încunjură a<}i pe capulă statului, li dau nisce informaţiuni despre poporulă română, cari — precum cu adâncă mâhnire înţeleserămă din înaltele răspunsuri adresate Joia trecută clerului română la Deva — suntă de natură a sdrun-cina încrederea Monarchului nostru în lealitatea poporului română şi în onestitatea şi buna credinţa a conducătoriloră săi naturali.
Admonidză guvernulă ungurescă prin graiulă Monarchului pe Români, ca să fiă cu sentimente patriotice, să fiă credincioşi tronului şi să caute a trăi în bună înţelegere cu popdrele conlo-cuitdre.
Ddr când au greşită Românii vreodată în contra patriotismului, când s’au depărtată de pe cărarea credinţei cătră tronă şi când au lucrată în potriva înţelegerei cu popdrele conlocuitdre ?
Ou fruntea ridicată şi cu consciinţa liniştită
ne putemă provoca, noi Românii, la cununile de lauri ce împodobescă stindartele regimente-loră române, din armata cesarâ-regâscă pentru faptele vitejesc! săvârşite în luptele de apărare a monarchiei în tdte răsbdiele ; ne putemă provoca la purtarea ndstră leală în tdte privinţele şi la iubirea ndstrâ de pace dovedită cjU' nică faţă cu conlocuitorii noştri de altă limbă!
Nu, nici ună faptă positivă nu se pdte produce, care să arunce şi cea mai mică umbră a-supra patriotismului şi lealităţii poporului română.
Ni se ia însă in nume de rău şi ni se impută ca o crimă, că voimă să ne folosimă şi noi de drepturile cetâţânului spre a apera pe cale legală limba şi naţionalitatea ndstră, cari din ce în ce suntă mai multă ignorate şi prigonite de cătră partida dela putere.
N’a fostă şi nu pdte fi însă niciodată inten-ţiunea Suveranului nostru, ca noi Românii să re-nunţămu, la ceea ce tdte popdrele din lume îşi păstrâză cu cea mai mare scumpătate, ca celă mai preţiosă odoră, la limba şi la naţionalitatea română; din contră amă primită dela Domnito-rulă nostru în cursulă domnirei sale destule dovedi, că dorinţa sa este ca şi poporulă română să se pdtă bucura pe deplină de binefacerile egalei îndreptăţiri în acestă stată.
Nu este loculă şi prilejulă bine alesă a rc-împrospeta aici evenimentele din istoria cea mai nouă a ţării Ardealului. Ajunge să accentuămă cu tdtâ solemnitatea, că poporulă română ardeleană, consciu de însemnătatea sa, nu a renunţată şi nu va renunţa niciodată de bună voiă la drepturile sale politice-naţionale, ci totdduna va stărui pentru redobândirea loră.
Şi Majestatea Sa, suntemu siguri, nu va condamna niciodată acâstă drâptă şi leală stăruinţă a ndstră, care are de scopă tocmai ceea ce doresce Cordna, ca să se pdtă restabili buna înţelegere între popdrele sale.
Şi ca să nu mergemu mai departe, Maiestatea Sa a accentuată chiar faţă cu guvernulă şi cu legislaţiunea ungurâscă înalta sa dorinţă ca „statulă să asigure şi supuşiloră săi nemaghiari libertatea şi desvoltarea limbei loră materne în modă egală.“*)
In momentele, când Majestatea Sa ceseră-regdscă se află în mijloculă poporaţiunei ndstre ardelene, nu putemă să dămă espresiune mai viuâ sentimenteloră ndstre de omagială supunere, decâtu înălţândă rugile ndstre cătră ocrotitorulă popdreloră şi ală stateloră , ca să protâgă paşii săi şi să-lă lumineze asupra tendinţeloră şi sco puriloră acelora cari, îngrădindulă de tdte părţile ca să nu mai pdtă pătrunde până la elă şi plângerile Românului, ne clevetescă şi ne îne-gresc fără cruţare; să’l lumineze asupra patriotismului şi a lealităţii poporului română; să’lă lumineze asupra stărei ndstre triste şi nemulţămite, pentru că nu întâmpinămă ceea ce întotdâuna ne-a pusă în vedere Domnitorulă nostru, respectulă limbei şi a!ă naţionalităţii ndstre, nu întâmpinămă spriji-nulă ce datoră este statulă ală da desvoltării ndstre naţionale, nu întâmpinămă o egală şi drâptă tractare!
Episcopalii Szasz Domokos în România.
•Kolozsvâr* constată in articululfi său de fondfi dela 14 Septemvre, că moduifi cum îşi face Szasz Domokos datorinţa sa nu este de natură a satisface numai interesele confesionale, ci cultivă şi esecută şi misiune na ţi oală, susţine consciinţa fidelităţii de rassă în sângele ungurescă din ţâră străină, biserica reformată îşi implinesce şi dincolo de graniţă acea în-naltă misiune a sa, despre care a datfi probe în măsură atâtfi de însemnată şi în cercurile interiore ale
*) Discursulfi tronului prin care s’a închisă dieta din Pesta Ia 10 Decemvre 1868.
patriei. .. (»Kolozsvâr< nu vrâ să spună anume ce e misiunea acâsta, ci o însâmnă numai cu puncte. Red.)
Vătămarea ce-’i s’a făcută episcopului reformată este — <Jice »Ko!ozsvâr* — duplă; de o parte episco-pulti fu opritei de a pută intra după placfi in astfelfl de locuri, ai cărorfi proprietari i-au deschisă uşile înaintea lui, prin acâsta i-au oprita drumulfi întru esercit&rea legală a drepturilor sale individuale; de altă parte a fost vătămată în persdna sa puterea autonomă de dreptfi, asigurată în modfi constituţională bisericei reformate din Ardâlă; vătămată a fostă prin aceea, că au voită să-lă oprâscă dela visitarea şcdleloră confesionale susţinute cu ajutorulă acestei biserici, ună dreptfi asigurată de însăşi monarchia ndstră şi prin urmare vătămarea cade şi asupra ei.
Dâr ori câtă de mare ar fi fostă acâstă ofensă, .Kolozsvar* este liniştită, sperândă că organele competente ale bisericei voră face prin întrevenirea ministrului preşedinte ungurescă paşii necesari pentru a dobândi satisfacţiune; întonâză însă obligamnetulă ppiniunei publice şi ală organeloră ei, adecă ală preşsei, de a ţină în evidenţă causa acâsta.
In fine, fiindă-că agitatorii aducă ca preteslă la su-muţarea Valahiloră asuprirea din partea Maghiariloră şi despoiarea loră de drepturile confesionali şi naţionali, ,Kolozsvar« se'vede îndemnată a ne adresa naiva întrebare: unde, când şi cine în Ungaria a conturbată Vreodată în ună modă atâtă de brutală, atâtă de diţră vă-tămâtoră în drepturile sale individuale şi jurisdicţionale, fiă pe ună Valachă născută aici, fiă pe unulă din altă ţâră? Ai noştri Valachî — afirmă f6ia ungurâscă — vor-bescă, scriu, călătorescă după placă, şi paza poliţienâscft nu-i vatămă, nu-i escortâză nicăirî".
„E11 e nz â k“ susţine, că scopulă întregei visitaţiunî întreprinse de episcopală Szâsz Domokos a fostă de ca-racteră curată bisericescă, fiind-că elă a mersă în România numai ca capă ală bisericeloră reformate de acolo, vrândă să-şi câştige informaţiuni despre situaţiunea loră şi să Ie organiseze sub ună nou protopopiată:
»Szâsz Domokos a fostă deplină îndreptăţită a face acâsta pe basa mai multoră titluri de drepţă; ântâiu pe basa aceloră vechi convenţiunl internaţionale, prin care asupra bisericelor reformate deodinidră şi asupra credincio-şiloră loră din Moldova şi Valahia i s’a asigurată şi i se asigură episcopatului reformată din Ardâlă putere bisericâsca. Aceste convenţiunl internaţionale nu s’au ştersă, ba nici măcară atinse n’au fostă nici prin convenţiunea internaţională din Berlină, nici prin alte convenţiunl internaţionale, prin cari s’a regulată posiţia şi relaţiunile internaţionale ale României...
„A doua: episcopulă reformată a putută cn deplină dreptă să facă acâstă visitaţiune, pentru că o parte a confesiunei reformate din Valahia şi astăzi este supusă statului maghiară şi toţi suntă supuşi maghiar!, în specială de cei cu dreptulă de încetăţenire în părţile ardelene, pe care chiar dâcă l’ară fi perdută, acâsta s’a putută întâmpla numai în privinţa politică, nu însă la nici ună casă şi în cea bisericâscă. Dâr şi în privinţa politică, din punctă de vedere ală dreptului internaţională, e cu atâtă mai mare întrebarea, dâcă au perdută ori nu acestă dreptă, cu câtă cei mai mulţi din compatrioţii noştri d’.n Valahia s’au depărtată fără concesiune din patria loră şi astfeliu nici până atjl nu suntă liberaţi de legăturile statului maghiară..
«Şi a putută să facă episcopulă acâstă visitaţiune, a treia: fiind că guvernulă României, în sensulă dreptului actuală internaţională din Europa, nu pdte să închidă România dinaintea supuşiloră stateloră străine, ba din contră, datoră este a le asigura deplină libertate în umblarea loră încâcî şi ’ncolo, fiă făcută din orl-ce causă călătoria loră acolo, firesce, dâcă nu cumva ară voi să conspire, ori să atenteze Ia integritatea şi siguranţa statului română.
,Şi totuşi, în potriva tuturoră acestora, ce s’a întâmplată ? — 0 nedeptate atâtă de ne mai aurită, o vio-linţă atâtă de ticăldsă, precum numai între drdele batbare ale Asiei se mai p6le afla...“
După acâsta „Ellenzek* arată în resumată păţeniile episcopului, aşa precum le-amă comunicată după »î£q-
N* 197.	GAZETA TRANSILVANIEI.	1987,
~M" "     —   ■■■■■■—■■ —i ■ ■ -   ■ - ■ — r g ■	■	■ ■■■■ 1  ■■■■■■■■ ■ ■	— ■	■ ■■ ■—	■■ ■ —  —
lozsvâr* în numărulă trecută ală f6iei nostre. ţ)ice că numai atâta i-a mai rămasei guvernului românG, ca să-lă dea pe episcopulă afară peste graniţe, ca pe ună vaga-bundG ordinară, seu ca pe unG agitatoră periculosG, cunoscută în t6tă lumea, care ar vrâ să conspire contra sigurităţii statului română. Sângele i se turbură şi inima i se încarcă de amărăciune când se cugetă la insulta ce a suferit’o ună archiereu maghiară din partea guvernului valahă, 4*ce „Ellenzek", şi apoi încheiă:
„Cum cutâză unO guvernă română să procedă ast-felă cu ună cetăţână maghiaro, cu archireulQ unei biserici din patriă, consacrată prin statulă ungureseu?... Cum cutâză o Româniă, o ţâră ca aceea, care dă asilă tuturoră vagabuntjiloră politici ai Orientului, să tracteze astfeliu cu ună supusă maghiară şi încă cu ună archiereu? Pe o astfeliu de Româniă a ajutat’o acâstă tnonarchiă să stea pe piciâre şi şi fostă prima, care i-a recunoscută independenţa internaţională? Pentru o ţâră ca aceea a concesă guvernulă ungurescă ca să se vateme în modulă celă mai simţitoră interesele economice ale Ardâlului prin o rea şi absurdă convenţiune comercială?...
Din afară.
„Vossische Zeitung“ află din sorginte demnă de credinţă, câ Ţarultt ar fi exprimată din nou dorinţa de a se întelni cu împăratului Wilhelm cu prilegiul întdreerei sale din Copenhaga. întâlnirea s’ar face la Swienemunde.
„Le Temps“ povestesce, că pe timpulă congresului dela Berlin, prinţul de Bismarck încercă să convingă pe delegaţii otomani că era în inte-resulă Turciei să acorde Germaniei ocuparea perpetuă a portului Vama pentru a apăra pe Turcia contra călcăriloră rusesc!, dâr că Sultanulu a re-fusatfl. Acum se comunică din Paris scirea, că Germania a pretinsă de a introduce trei cuira-sate germane în Marea Neagră. Acâstă preten-siune causeză o viuă îngrijire în cancelariile europene.
Din Varşovia se telegrafiază, că lucrările de fortificaţiă din Bavno şi din Varşovia se facă cu activitate şi construcţia magasineloru militare nu sufere nici o întârziere. D. Vanowsky, minis-trulă rusii de răsboiu, a inspectată incognito fortăreţele Modlin, Demblin şi Ivangrod şi a visitată în urmă garnisânele oraşeloră poloneze.
Karavelof cu partidulă său, care e destulă de tare, a începută în vederea viitdreloră alegeri pentru Sobranie o aprigă luptă în pressă contra guvernului bulgară. Atacurile suntă atâtă de violente, încâtă guvernulă s’a vă(Jutu nevoită sfi pregătâscă meetingurl în provincii pentru a protesta în contra atacuriloră lui Karavelof. Lupta la alegeri va fi de sigură înverşunată, mai alesă că partidulă. rusofilă bulgară cu revoluţionarii are la disposiţiune câteva milidne de ruble rusescl.
Conflictul ii germano-bulgarft.
După cum comunică o telegramă din Sofia, nu se eunâsce încă răspunsulă Germaniei în privinţa satisfacerei acordate pentru afacerea din Rusciucă.
După o versiune ce circulă în sferele guvernamen tale, acusaţiunile ridicate contra prefectului Mantoff sunt esagerate. Se mărturisesce totuşi că acestă funcţionară nu caută 6re-carl forme în relaţiunile sale cu vice-consulii
dâr se nâgă că ar fi devenită culpabilă de tâte faptele aduse în sarcina sa de representanţii puterilor. Nu numai consululă Franeiei şi acela ală Germaniei au ridicată contra lui numerose plângeri, dâr^chiară şi vice-consululă englesă a făcută ună raportă fdrte viu consulului generală englesă din Sofia asupra purtărei acestui funcţionară. Cu ocasia acestui raportă, guvernulă bulgară ar ave de gând să câră guvernului britanică o contra-anchetă.
Pănă una alta, afacerea se presiniă în chipuiă ur-mâforă în faţa Bulgariloră : Seu este o mare neînţelegere, căreia se va pune capătă printr’o satisfacere mai multă seu mai puţină complectă, sâu Germania e de acordă cu Rusia pentru a profita de acestă incidenţă şi a-lă face să se întârcă în vederea unei soluţiunl a cestiunei bulgare.
In întâiulă casă, Bulgarii pară destulă de dispuşi a face tăie concesiunile posibile; perspectiva unei blocări a porturiloră bulgare este privită fără o prea mare nelinişte, dăr cercurile diplomatice suntă de părere că acţiunea eventuală a Germaniei ar ave o contra-lovitură asupra Turciei şi ar pute să Urască pe acesta din urmă să ia o posiţiune activă.
SOIRILE PILEI.
Se telegrafiază din BucurescI (J'aru^u^ „Pester Lloyd“, că la legaţiunea de acolo nu se scie nimicii despre pretinsele vexaţiuni ce episcopulă Dominică Szasz ar fi indurată din partea autorităţiloră române pe timpulă călătoriei sale eclesiastice in România.
—x—
Poetulă Eminescu s’a întorsă din streinătate, unde fusese dusă pentru căutarea sănătăţii sale. După cum scriu însă 4'are'e române, zadarnică a fostă t6tă îngrijirea ce i s’a dată, Eminescu este în agoniă de mărte. Este atâtă de slăbită, încâtă cei de prin preju-rulă său aşteptă în totă momentulâ ca să părăsescă a-cestâ viâţă, în care marele cugetătoră nu a avută parte decâtă de suferinţe. Cu adâncă părere de rău comu nicămă acestă scire.
—x—
Ni se plângă câţiva cetăţeni proprietari din Bra-şovă, că voindă să mergă la 30 Augustă v. cu trenulă separată dela Braşovă la Sinaia, au intâmpinată neplăceri la magistrată cu scoterea bileteloră de drumă, deşi avâu bilete dela taţii de vecini, visate de perceptora-tulu orăşenescu că nu suntă în restanţă cu darea. Unul din aceştia în anulă ală 12-lea de serviciu militară, care în anulă 1885/86 a fostă în România cu biletă (paşa-portă) dela magistrată, de rendulă acesta a fostă trimis de funcţionarulă respectivă (d-lQ Adleff) la comanda hon-vecjdoră, ca să-i dea voiă a trece graniţa. Vă^ându-se omulă atâtă de şicanată, a trebuită să mârgă de-adrep-tulă la vice-comitele care, vătjându-i cola de dare că e în t6tă regula, i a dată fără nici o pedecă biletă de drumă. Suntemă convinşi, că d-lă primară va interveni, ca să fiă scutiţi cetăţenii oraşului de asemenea şicane.
—x—
Domni.şora Leria, cântărâţă română atâtă de multă apreţiată, care este angajată la teatrală »de la Monnaie" din Bruxela, a obţinută ună nou succesă in rolulă Margheritei din „Ugenoţii*. Intre actulă ală III lea şi ală IV-lea, M. S. regina Belgiei a ohiămată în loja sa pe d-ra Leria spre a-i face complimente, scrie «România*.
Aflămă cu mare părere de rău vestea despre m6r-
tea filologului nostru Alexandru Cihacă, decedaţii li 10 Augustă st. n. Ia Nieder-Ingelheim, ună sată lângi bâili din Wiesbaden. .Voinţa Naţională* reamintesc! că Alexandru Cihacă, colaboratorul^ neobosită ală „Con-vorbiriloră literare" şi membrulă Academiei, a fostă pre miată de cătră Academia franeesă pentru lucrările sal? asupra limbei române şi decorată de cătră M. S. Rege! Carolă cu medalia „Bene merenti* cl. I. Numele sii va forma o pagină neştărsă în literatura limbei român
—x—
Ministrulă de răsboiu română a dată ordinul! di concentrare trupeloră care voră lua parte la manevre,
—x—
La 16 Septemvre n., dorobanţulă română Geoş Mihaiu dela vama Bratocea fă prinsă cu arma în mâni pe teritorulă ardeleană de cătră gendarmii unguresc! staţionaţi la Şanţulă vechiu. Soldatulă fu adusă Sâmbăl în Braşovă unde i s’a luată la fişpanată interogatoriul s’a încheiată procesă verbală, şi apoi fu predată polţiei care l’a espedată Ia Predeală. Soldatulă a spusă la in terogatoriu, că însărcinată fundă de ună locotenenţi română să urmărâscă pe servitârea acestuia, In gită din serviciu, din causa întunerecului a trecut! graniţa.
— x—
Cetimă în „Răsboiulă*: „La Predeală s’a ciocniţi ună trenă dela căile ferate române cu unulă unguresc! pe timpulă aranjării. Pănă acum nu se cunoscă pagii' bele. Se scie însă, că vecinii noştri unguri pretind! 2000 de florini pentru vagânele loră stricate.*
Precum comunică „Budap. Hirlap*, la 6 Septera vre n, se furişară şâse hoţi în curtea preotului Michail! Pokomandy din Vecse, comit. Vesprimă. După ce am* ninţară pe visitiulă preotului cu mârte, dâcă va da a■ larmă, îlă duseră cu ei în locuinţa preotului. Cu o po-liticosă salutare de «Supuşi servitori, d-le preotă!* intrară înăuntru şi declarară, că nu vreau să comită o-moră, ci au venită numai, fundă că ei sciu, că Poko-J mandy fiind de 26 ani preotă în Vecse şi bărbată în vârstil de 72 ani, trebue că a pusă ceva bani la o parte. Când preotulă declară că are numai câţiva florini în portofoliu, ună hoţă îlă isbi în capă şi preotulă cătju jos! er ceilalţi scotociră prin casă, pănă ce găsiră Intr’ur! scrină 300 fl. şi într’o puşculiţă (biscănă) 12 fl. bao! si bisericei. Apoi puseră hoţii de li se aduse vină dit pimniţă, chemară pe toţi servitorii la măsă cu ei şi tractară tâtă societatea cu vină. Nepâta preotului trebuii totdâuna să bea ea cea dintâiu. După ce băură vinul! conducătorulă cetei se uită la ceasulă său de aurit, ţ fiindă că era deja târziu, se pregăti de plecare cu o-menii săi. Hoţii mai luară două paltâne ale preotului şi se depărtară după o politicâsă înclinare şi cu o ami-cabilă salutare de „Prâ plecaţi servi!*
Cut Sandor, ună Ungură care locuia Id Călăraşi,! a fostă dată peste graniţă, scrie «România Liberă.*
Parchetulă tribunalului Teleormană, în România, ţ a făcută cunoscută tuturoră prefecţiloră şi procurorilor!! din ţâră dispariţiunea unui 6re-care lonă Ni st rea, ce-ij cjice şi Mocanu, de felă din comuna Poiana, din Transilvania, şi in etate de 25—30 ani, care în nâptea de 31 Augustă trecută a Omorîtă în Zimnicea {pe pro-priulă său frate, anume Constantină. Nu se scie inc! pănă acum mobilulă acestui fratricidă. S’au luată pretutindeni măsuri pentru prinderea asasinului.
—x—
FOILETON D.
(55>	Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
(Fine).
XIX
Câlugărulu Jacopo.
Veneţia simţi deodată că o părăsescă puterile. Căiju mai multă decâtă se puse pe ună scaună ce i s’adusese pe când căiugărulă îşi arunca gluga pe spate.
Totă lumea putu atunci să cunâseă pe căiugărulă laeobă.
Preşedintele tribunalului avogadoi iloră încruntase sprîncâna când vătju că s’apropiă căiugărulă. Adevărulă este ca, dâcă căiugărulă Iacobă n’ar fi fostă de faţă la desbatere, podestatulă Padovei era să fiă achitată
Insă respectulă datorită rassei călugăresc! şi ma* cu sâmă marei autorităţi câştigate în 60 de ani de virtute, nu permiteau să-lă trateze cu uşurinţă.
De aceea preşedintele îlă întrebă cu multă deferenţă:
—	Părinte, voescî să depui în privinţa unoră fapte relative la procesulă podestatului Padovei ?
—	Da! despre fapte relative la procesulă actuală şi despre alte fapte chiar! răspunse căiugărulă.
—	Vorbesce, părinte, noi te ascultămă! 4‘se 6r preşedintele învitându’lă să şâcjă dinaintea barei.
—	Mai ântăiu să ’mî formuleză acusările! t^ise că-
lugărulă.
Şi fiindcă podestatulă vrea să se ridice de pe scaună, căiugărulă se întdrse spre elă şi-i (Jise:
—	Să n’ai nici o târnă. Am să dau numai decâtă probe şi au să fie astfelă de tari, încâtă nici n’ai să le
discuţi!
Pe urmă adresăndu-se tribunalului, căiugărulă Ia-cob vorbi astfelă:
—	Acusă pe omulă acesta de tâle crimele ce i s’au imputată adineor! şi-lă mai acusă şi de alte crime. Elă a înfiptă pumnalulă în spatele gondolierului Ricardo la Isolla Bella şi încă odată în câmpiile dela Villa-franca.
îlă acusă că elă a arsă de vii pe doi complici ai sei. In sfârşită, cu multă vreme înainte de întâmplările acestea, elă s’a scăpată de pescarulă Salvatoră, pentru ca odată cu mârtea lui să piâră proba unei alte crime multă mai grave şi anume omorulă vărului său Paolo Martinengo, care a fostă lovită pe la spate sub zidurile Brescei, otrăvirea nevestei Iui Paolo şi în sfîrşită dispariţiunea Ginevrei Martinengo, fiica lui Paolo, şi a soţiei sale otrăvite.
Podestatulă se sculase vânătă la faţă, cu privirea rătăcită, incercândă să c^ieft o vorbă, însă nepulândă răuşi fiindu-i gâtulă astupată. Preşedintele tribunalului îi veni într’ajutoră adresându-se călugărului cu o voce mişcată:
—	Când d-ta, părinte, rostescl astfelă de acusărl, te-ai gândită bine la răspunderea ce-ţî iai pe capă?
—	Suntă destulă de bătrână ca să-mi cântăresc!! vorbele şi nu ceră alta decâtă să probeză ce spună. Potă să vorbescă liberă? Z>se preotulă cu mândriă.
—	Vorbesce, tată!
—	Atunci iau ordinea cronologică! <}ise câlu-gărulă.
Şi începu astfelă:
—	Intr’o sâră mă rugamQ ca de obiceiu în para-clisulă meu, când ună bietă omu din poporă, unăpeq-cară de pe lagune, ceru să-mi vorbâscă. Pe omulă a-cel i îlă cunosceamă de multă vreme şi sUtulă, coasta! cu părere de rău, s’arătase ârecum ingrată cu densul! fiindă că acelă omă, care meritase numele de Salva'or — mântuitorulă patriei — pe care îlă delese odată recunoştinţa publică, era lăsată să mârâ de fdme la be-trâneţe.
Nenorocitulă acesta trebuia să ca4â în păcate. Un! domnă mare, câruia-i prinsese elă secretulă, căpitanul! Batista Martinengo, pentru ca să moştenâscă pe vărul! său Paolo îlă omorîse după cum am spusă adinâorl şi otrăvise şi pe nevasta lui. Insă, pentru ca s’ajungă sS pue mâna pe moştenire mai era o piedecă, o fetiţă legitimă, o fetiţă in leagănă încă. Criminalii cei mai fie* roşi au câte o slăbiciune care adeseori ii pierde: câpi-tanulă Martinengo nu avu curagiulă să spargă capul! copiliţei d’o piâtră, ci plăti lui Salvator ca s’o om6re. Salvator primi s’o omâre, fiindă că nu avea ce se mănânce.
Insă când să-şi împlinâscă datoria, nu avu nici elă curajă. 0 lăsa să trăiâscă şi am să vă spună mai pe urmă ce s’a făcută fata Martinengo, aflândă că po* runca lui nu se împlinise, făcu prostia să vie să ame-rinţe pe Salvator mai nainte de a-lă omorî. Atunci vet! la mine pescarulă şi-mi încredinţâ secretulă acesta, pt
&
Nr. 197.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Carte de alegere, scrisă In dialwtulă maoedo-ro mână de Andreiu Ală Bagavă, premială şi tipărită de societatea maeedo - română „Lamina*. A eşită de sub ţipară la Bucureseî, în tipo-litografia Dor. P. Cucu 1887. Celoră cari voeseă să eunoscă bine limba fraţiloru noştri din Macedonia le recornandămă acăstă interesantă carte de cetire. Aci mai amintimO că societatea ma-cedo română „Lumina" va publica concursă pentru alte patru cărţi, între cari două cărţi didactice, âr două de curată literatură: una prosă şi alta versuri.
Romănische \Revue, politisoh-literarisehe Monats-schrift. Direetion in Resiczs. Herausgeber Dr. Corn. Diaconovich. Heft IX pro September, UI. Jahrg. Inhalt: „Timoteu Cipariu." — „Parasitenthum*. — »Ein ver-halteter Agitator.“ — »Rundschau : (Der Konig in Sie-benburgen. Zur NaPonalităten frage. Zur Haltung der Romănen. Magyarisirung.)* — ,Die Chronik des Huru und die grosse militărische Expedition in die Moldau des ungar. Konigs Ladislaus Cumanus ad reducendos Cu* mănos fugitivos.* (Ein in der Geschichte Ungarn’s, sowie în der Geschichte der Nachbarlănder verschwiegenes his-torisches Factum.) Von Simeon Mangiuca (Fortsetzung). — „Bergner’s Rumănien.* — „Von der Strasse.* Von Nestor V. Urechiă. Autorisirte Ubersetzung aus dem Ro-mânischen von Leon Schonfeld. — „Peter Vancea.4' Historische Erzăhlung aus dem Temeser Banate. Von P. Brosteanu. — „Literatur.“ (Revue du Monde Latin).
Importanţa mobilis&rei armatei române.
Până acum, precum s’a putută observa, nu s’a dată raobilisărd nici unei armate importanţa ce se dă mobi-lisărei armatei române. „Le Temps*, „L’lndâpendance Belge44, „Standard*, »Kolnische Zeilung*, au dată scirea că e posibilă ca armata română să. ocupe Bulgaria, negreşită la însărcinarea Europei. Peste totă, au adusă în legătură acestă mobilisare cu evenimentele din Bulgaria şi cu cestiunea bulgară. Acum alte două Z*are aducă mobilisarea armatei române în legătură cu evenimentele ce s’ar pute desfăşura în cestiunea bulgară. «Journal des Dâbats* (jice, că mobilisarea armatei române e motivată de situaţiunea d:n Bulgaria, âr „Le Soir“ (Jice, că peri-culele situaţi unei bulgare mărescă încă şi mai multă importanţa mobilisărei armatei române.
Resultatele mobilis&rei armatei francese.
Mobilisarea de probă, ce s’a făcută în cjilele acestea in Francia cu corpulă ală 17-lea de armată, a dată resultate strălucite, in urma cărora în Francia e ună entusiasmă nespusă de mare şi moralulă Francesiloră atât 0 de ridicată, încâtă limbagiulă pressei francese de orice partidă e aprâpe provocătoră faţă cu Germania.
Aşa de esemplu „Râpublique Francaise* (}ice că Francia a(p e gata de bătaiă; încercarea la corpulă ală 17-lea de armată a dovedită că în cursă de 12 cjile se potă trimite la graniţă 1,200,000 omeni, şi în cursă de alte 8 4'le următore potă urma acestui primă Z^*1 de apărare a patriei altă milionă de combatanţi. In casă de seriositate lucrurile voră decurge pretutindenea ca în ţinululâ corpului ală 17-lea de armată, cu deosebirea numai, că atunci şi tinerimea Irancesă va fi aprinsă de pa-triotismă şi de mâniă sfântă, dâcă va fi silită să apere şi să răsbune patria cu arma în mână la Rină şi la Vogesl.
0 telegramă din Parisă, cu data 17 Septemvre, comunică că la banchetulă arangială din incidentulă ter-minărei mobilisărei de probă, generalulă Breart, coman-
care vi-lă spuseiu, fiindă că nu voia să m6ră cu elă. A doua (|i Martinengo îşi ţinu făgăduiăla: Salvator bâlrânulă fu găsită ucisă în luntrea lui chiar. £că ce aveam să spună relativă la crimele anteriâre ale po-destatului Padovei, crime de cari n’a fostă încă acusată până a<JI.
—	T6te astea suntă minciuni.... Omulă ăsta a minţită! Minciuni!... minciuni!... (Jise în cele din urmă Mar trnengo.
Călugârulă nici nu se micşoră să se uite la dân-sulă. Întinse numai mâna spre crucea din faţâ-i:
—	Totă ce am spusă până acum — <Jise elă — jură în faţa lui Christosă, care şl-a dată sângele pentru ca să răscumpere pe âmenî, în faţa lui Dumnezeu, care m'aude şi care ne va judeca pe toţi Intr’o (ji, după cum d-vâstră veţi judeca pe podestată, jură că este adevărată 1
Ună fiură trecu în auditoră. Insă t6tă mulţimea acesta părea că aştâptă ună altă desnodâmăntă şi preşedintele trădâ impresiunile auditorului puindă întrebarea acăsta călugărului:
—	Ai <|isă adinăorl, că fiica lui Paolo Martinengo fusese cruţată de pescarulă Salvator. Sci ce s’a făcută?
—	Da, sciu.
—	Şi poţi să ne spui?
—	Da. Copiliţa a fostă expusă pe valurile Adria-ticei. Gondolierulă Ricardo a luat’o şi a dus’o pe bor-dulfl Bucentaurului şi a dat’o în braţele dogelui Francesco Foscari. Copiliţa a fostă adoptată prin acla-maţiă: este fiica Adriaticei, este epitropisita Veneţiei, ft’oU
dantulă corpului 17 de armată, a <Jisst5: „Francia a ajunsă astâcjiî la consciinţa puterei sale, noi suntemă gata şi noi aşteptă mă*. DeputatulO Cales, consiliară de comitată şi primară, a felicitată întrâgă armata, Z‘câadă: «Ea a potenţată speranţa patriei la celă mai înaltă gradă şi ne răsbunâ. Multă vreme nici n’amă cutezată să sperămă răsbunarea, acum însă o aşteptămă cu nerăbdare*. Generalulă Vincendon întorcendu-se spre generalulă Brâart cjise: »Fe ună astfelă de conducătoră cu fală şi încredere îlă vomă urma ori unde*. Brăart răspunse: Eu sunt ală ostaşilor mei, şi gata să păşesc în fruntea loră*.
Entusiasmulă şi încrederea acăsta în puterea şi tăria armatei fracese se vede că a pătrunsă pănă la miniştri, căci precum se telegrafiază din Berlină, <Jiarulă ,Die Post* cj'ce, că într’ună discursă ce a rostită la Cha-rnonix, d. Spuller, ministrulă instrucţiunei publice în Francia, ar fi esprimată dorinţa de a vedă pe Francia reluându-şl bunurile ce a perdută.
Dăcă lucrurile voră merge aşa înainte, şi dăcă şi pressa germană îşi va relua tonulă amemnţătoră şi pro* vocatoră de deunăZile, atunci situaţiunea în Occidentă ar pută deveni mai critică, decâtă în Orientulă Europei.
Raportă poliţienescti. — Ştefan Szendy, pălărieră în Scheiu Nr. 1464 făcu Vinerea trecută arătare la po-liţiă, că’i lipsescă dintr’ună dulapă închisă 200 fl. in 40 bucăţi note de stată de câte 5 fl. Fâcându-se cercetare la faţa locului, se doveli că hoţulă, în absenţa păgubaşului, s’a suită cu o scară în podă şi de acolo a pătrunsă în casă. Bănuiala căcjiu asupra calfei de Zidară, locuitoră în aceeaşi casă, anume Bokor Albert, care fiind dusă înaintea autorităţii, mărturisi în cele din urmă că elă a comisă furtulă. Banii insă îi cheltuise: se îmbrăcase, îşi cumpărase câsă şi petrecuse noptea prin diferite cârciume. S’a predată tribunalului tînărulă hoţă.
Totă Vinerea trecută, un poliţistă puse mâna pe I. N. Lupu, care sustrăgăndu-se serviciului militară, fugise în România, unde a stată şăse ani. Â fostă predată autorităţii competente.
Calfa de cismară Galambfalvy Sandor fură la 18 Augustă a. c. unui colegă ală său ună cesă de argintă şi-lă amanetă, ca să petrecă şi elă bine o Z‘- Fu însă prinsă şi predaţ i judecătoriei. După espirarea arestării, fură ună pardesiu, der nu putu fi prinsă, deârece vagabondase prin prejurulă Braşovului. Vineri nâptea spre Sâmbătă la ora 1, patrula poliţienescă află înaintea ca-sârmei de honvezi în Blumăna ună omă bătă (jăcăndă pe trotoară, şi fiindă dusă la poliţiă, fu recunoscută: multă căutatulă Galambfalvy Sandor, şi Închisă cu alţi trei vagaboncjl. Diminăţa fu găsită mortă în arestă; se spânzurase.
ISaporfuiliă.
primului secretară Ioană Popă Reteganulă, călră On. co-mitetă de ajutorare cu abecedare şi legendare a ele-viloră săraci dela scâlele româna rurale, cu reşedinţa în Rodna veche, Transilvania.
(Urmare).
II. Din banii aceştia s'au spesatu: S’a cumpărată ună protocolă de evidenţă 1 fl. 10 cr. S’a spesată cu posta 7 fl. 48 cr. Domniloră Petri în Nâsăudă pentru Abcdare 10 fl., I. Popescu in Sibiiu pentru Abcdare 6 fl., Tipografiei seminariale în Blaşiu pentru Abcdare 12 fl., D-lorfi ■ Petri în Năsăudă pentru Legendare şi Abcdare 25 fl., I. Popescu în Sibiiu pentru Legendare şi Abcdare 20 fl, Tipografiei seminariale în Blaâiu pen-Abcdare şi Legendare 20 fl., D lui Petri în Năsăudă pentru Abcdare 6 fl, Tipografiei din Blaşiu pentru Abcdare 8 fl., D-loră: Drothlef în Sibiiu pentru Abcdare de Petri
Şi bătrânulă arătă pe Veneţia care se sculase în susă.
—	Ei bine, Martinengo, poţi acum să tăgăduescî că eu nu spună adevărulă? Z>3® bătrânulă apostrofândă încă odată pe podestată.
Insă Martinengo nu răspunse nici o vorbă; că(ju pe bancă ca şi cum ar fi fostă trăsnită.
Ş’apoi, nimeni din sală nu se mai uita la elă. Toţi ochii erau pironiţi pe Veneţia, totă interesulă se concentrase pe ea şi pe legendara sa istoriă.
Preşedintele putu cu mare greutate să facă puţină linişte în sală. Pe urmă Zise călugărului:
—	Tată, noi amă ascultată cu totă respectulă ce se datoreşce caracterului cu care escl învestită depo-siţia ce ai făcută. Insă ori câtă de grave ar fi faptele pe cari ni le-ai descoperită, să-mi dai voiă să-ţî spună că suntă străine de procesulă intentată lui Martinengo acum.
Acăsta va veni mai târziu. AZI e vorba numai de asasinatulă patricianului Felice Badoer şi de omorulă pre-sumată ală gondolierului. Ce poţi spune în privinţa loră ?
—	Eu credă că dânşii voră răspunde multă mai bine decâtă mine! răspunse călugărulă.
—	Va să Z‘c& suntă amândoi aci? întrebă preşedintele.
—	0 să-i vedeţi! Z'se călugărulă.
Numai decâtă se deschise o uşe din fundă şi tî-nărulă Felice Badoer intră râZ'mată pe braţulă lui Ricardo.
6 fl., Petri In Năsăudă pentru abcdare 2 fl. Spese cu scoterea pacheteloră, materială de pachetată 8 fl. 32 cr. Suma 131 fl. 90 cr.
Mai suntă deci bani gata 23 fl. 50 cr., cari for-meză cassa rest. pro 1887/8.
III. Cărţi cerură: 1) de Vasilie Petri: Ignată Gri-gorescu înv. în Cernesc! 24 Abcd. 6 leg., Nicolau Mi-chaescu înv. în Negrilescî 15 Abcd. 10 leg., George Bră-teană înv. în Vama 20 Abcd., Simionă Moldovană înv. în Betleană 26 Abcd. 20 leg. lonă Budelecană înv. în Gurateleculă Hodolului 40 Abcd. 30 leg., George Măce-lară înv. Desmiră 10 Abcd. 10 leg., Nechita Leşană înv. Cizer 20-leg., Vasiliu Drăgană înv. Bicaz 15 Abcd. 10 leg., Nicolau Trimbiţoniu în Grădisce 24 Abcdare. Simionă Bedeleană înv. Bonţida 10 Abcd, lonă Marcu preotă în Nadeşulă română 12 Abcd., Iosifă Nemeşă coo-peratoră în Lăpuşă 20 Abcd. 5 leg., Vasile Cosma înv. în Imbuz 10 Abcd. 4 leg., lonă Sălăgiană înv. în Căţelulă română 10 Abcd., Andronă Petri învăţ. în Deeşiu 8 Abcd. Iosifă Vaida înv. Şomcuta-mică 20 Abcd. 15 leg., Vasile Avram din Felkuyad 4 leg., Samson Oprea din Chiuza (cere prea târZiu. şi nu spune câte) Suma 264 Ahcd. 124 legendare.	____________ ^(Va urma.)
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.*)
SOFIA, 19 Septemvre. — ţ)iarulă „Tîr-novska Constituţia44 a încetată de a mai apără.
SOFIA, 19 Septemvre. — S’a Împrăştiată sgomotulă, că Germania nu e mulţămită cu sa-tisfacţiunea de pănă acum, ci cere o satisfacţiune mai deplină.
NEWYORK, 19 Septemvre. — Anarchiştii ţină adunări secrete căutândă a organisa meetin-gurî pentru a protesta contra esecutării anarchiş-tiloră condamnaţi în Chicago.
CONSTANTINOPOLU, 19 Septemvre. — Banca otomană încetâză cu plătirea lefuriloră ambasadoriloră Turciei şi ale oficeriloră streini angageaţi cu contractă.
DIVERSE.
Furtuni pe Oceand. — Câsta orientală a Oceanului Atlantică e bântuită de mai multe Z'le de o furtună cu virtejl, ce ţine şi acuma şi a causatâ deja devasta-ţiunl îngrozitâre. S’a nimicită tâtă flotila spaniolă compusă din mai multe sute de vase. Pănă acum au perită cincI-ZecI şi opta de persâne. Patru-ZecI de bărci, ce erau duse pe mare, nu s’au mai întorsă şi se consideră ca pierdute. Flotila francesă s’a prăpădită t6tă. Din New-York se telegrafiază dela 28 Augustă: Tocmai so-sesce scirea că corabia „Niagara* a naufragiata astăZl în timpulă unei furtuni teribile. Dintre pasageri s’au în-necută cinci-spre Zece-
Necrologu. —Theodoră Zârnoveanu, comerciantă, membru ală comitetului parochială dela biserica Sf. Treimi din Scheiu, membru ală representaţiunei comunale, censoră la Filiala „Albina", după o scurtă suferinţă împărtăşită cu sf. taine a încetată din viâţă Sâmbătă în 5 (17) Septemvre la 6rele 8 sâra în etate de 51 ani. Despre acâstă tristă perdere încunosciinţâză pe t6te rudeniile şi pe toţi cunoscuţii răposatului neconso-labila sa soţiă, fiice, fii, fraţi, cumnaţi şi cumnate. Rămăşiţele pământescl s’au ridicată din casele proprii, Scheiu, Tocile Nr. 503, şi s’au înmormântată în cimi-tirulă bisericei St. Treimi de pe Tocile, Luni în 7 (19) Septemvre 1887 la 6rele 4 p. m. Braşovă, în 6 (18) Septemvre 1887.	;
Fiă-i ţărîna uş6ră şi memoria binecuvântată!
Editoră: Iacobă Mnreşlann.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
XX.
Felice Badoer.
Două ţipete s’auZiră când intrară ei şi totă într’o clipă două femei se repeZiră: una de gâtulă gondolierului şi anume Fiametta, âr Veneţia cu braţele întinse spre Felice, care putu s’o primâscă în braţe.
De asiădată nu mai trebuiau probe. Călugărulă nu mai avu nevoiă să spună cum luase pe Felice şi pe Ricardo, cum îi ascunsese ca să-i scape de o nouă încercare a podestatului ca să-i omore.
Martinengo se sculă şi Zise:
— Mărturisescă totă. Duceţi-mă d’aci. Mârtea mi-se va părâ mai dulce decâtă chinurile ce-am îndurată aZî.
Şedinţa fu ridicată.
Insă tribunalulă avogadoriloră nu mai avu nevoiă să se mai întrunâscă să judece procesulă podestatului Padovei.
In noptea ce urmă Martinengo fă cuprinsă de friguri cu nebuniă şi’şî sdrobi capulă de Zidurile temniţei.
Veneţia fusese recunoscută solemnă de fiică a lui Paolo Martinengo, însă ea nu primi moştenirea lui care era amestecată cu a fostului podestată ală Padovei.
Veneţia ascultă de statulă lui Felice Badoer, cu care se cununase, şi întrebuinţă tâtă averea aceea măre fundândă institute piâse şi ea se retrase cu bărba^ulă său intr'o proprietate a familiei Badoer pe uscată.
Ricardo se cunună şi elă cu Fiametta şi fu numită îngrijitorulă moşiiloră lui Felice.
Nr. 197.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Cătinii 1* buri» de Vlena
din 14 Septemvre st. n. 1887.
Rentă de aoră B»/0 . . . 100 32 Rentă de hârtii 5°/0 . . 87.20 Imprumutulâ căilorfl ferate
ungare................152 —
t nortisarea datoriei eăi-ţ . lor Aferate de osttt ung.
(1-ma şnţisiune) ... 9840 Amortisarea datpriei căi-lorfl ferate de ostfi ung.
(2-â emisiune) . . . .126 — A,* or ti sare a. datoriei c&i-lorA ferate de ostfl ung.
(3,-a emisiune) .... 114 59
Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 ■do uri ' rurale Banat-Ti* i mişti ........ 10420
Bonnrl cu cl. de sortare 104 20 ,,Bonuri rurale , transilvane 1Q4 30
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung.................100.—
Imprumutulâ cu premiu
vţng. ..................122.40
Losurile pentru regularea Tisei si Segedinului . 123.— Renta de hărtiă austriacă 81.15 Renta de arg. austr. . . 82 65 Renta de aurti austr. . . 112 85 Losurile din 1860	. . . 136,—
Acţiunile băncel austro-
ungare v'.............. 884 —
Act. băncel de credită ung. 287.50 Act. hăncel de credită austr.282.50 Argintulă —. — GalbinI împărătesc!	..... 5.92
Napoleon-d’orI	....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 6150 , Londra 10 Livres sterlinge 125 90
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela l Septemvre st. v. 1887.
Renta română (5°0).	. .
Renta rom. amort. (5°/0) .
» convert. (6#/0)
Impr. oraş. Buc. (20 fp.) Credit fonc. rural (7°/#) • (57.) •
JJ
urban
70/o)
(6°/o)
(5°/o)
Cump.
91 Vi 95 ‘/* 89 »/4 35— 104 >/* 89V, 103 V* 94— 87—
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă . .	14.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
vând.
92V. 95*/i 90Vi 36— 105Vs 90Vi 103*/i 95— 87 l/s
14. Vi
2.02
Cursuiu pieţei Braşovu
din 16 Septemvre st. n. 1887.
Bancnote românescl .... Cump. 8.66 Vând. 868
Argint românesc...............
Napoleon-d’orI.................
Lire turcesc!..................
Imperial!......................
Galbeni........................
Scrisurile fonc. * Albina* 6#/o •
n * r> 5°/o •
Ruble Rusesc!.................
DiscontulQ ...	»
»	8.60	*	8.65
»	9.94	*	998
»	11.21	»	11.27
-	10.21	*	1026
»	5 86	»	5.90
»	101.—	*	102.--
„	98.—	-	99.-
»	110.—	•	lll.1/,
7—10°/# pe	ană.
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei"
şe potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşor Ci prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactfi arătându - se şi posta ultimă.
T*	pi:
Preţuia abonamentului este:
• t
Pentru Austr o-Ungar ia:
pe trei luni........3 fi. —
- sdse luni........6 fl. —
unii ană
12 fl. —
Pentru România şi străinătate:
i ■ >	. ’
„ pe trei luni .	.	.	.	.	.	10 franci
„ şdse luni........................20 ,,
n unfi anii........................40 ,,
Administra ţiunea „Gazetei Transilvaniei/,
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
I. Plecarea trenuriloru:
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
Trenolft
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
TrenulQ
a)	Dela
b)
c)
d)
a)	Dela
b)	»
c)	Din
d)	*
e)	*
1. Dela Braşov1 la Poşta:
de pers6ne Nr. 307: 7 6re 20 de minute săra. mixtQ Nr 315: 4 6re 01 minutâ diminâţa.
2. Dela BraşovQ la Buooresol:
accelerata Nr. 302: 5 6re 37 minute diminâţa. mixtQ Nr. 318: 1 6ră 55 minute după am&ţl.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Feşta la BraşovQ:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de am&ţl. mixtQ Nr. 316: 9 6re 52 minute săra.
2. Dela Buouiveoi la Braşovu:
accelerata Nr. 301: 10 6re 12 minute săra. mixtQ Nr. 317: 2 ore 32 minute după amâijî.
A.	Plecarea posteloru:
BraşovQ la Reşnovu-ZSrnesci-Branu: 12 6re 30 min. după araefjl „	„	Zizinu: 4 6re după amâ^I.
„	în	Secuime (S. GeorgI): t 6ră 30 minute n6ptea.
„	la	F&găraşu: 4 6re diminâţa.
„	la	Sădele: 4 6re diminâţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu Zernescî-Branu la BraşovQ: 10 6re înainte da am6<JI. Zizinit la BraşovQ': 9 6re a. m.
Secuime la BraşovQ: 6 6re sera Făyăraşu la BraşovQ: 2 6re diminâţa.
Săcele la BraşovQ: 6 6re 30 minute săra.
r
Pnblicatiimile „CANCELARIEI NEGRBTID," :
GHERLA — SZ.UJVAR.

i
$ AMICULU FAMILIEI. ţ)iarQ beletristica şi enciclo- Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-
ţiunei. După Ernest Legouvâ, membru alQ academiei, francese. PreţulQ 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulQ 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulQ 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulQ 30 cr, Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augusto a faee câte’ o 6ră plăcută familiei strivite de grijele Kotzebue tradusă de loanQ St. ŞuIuţO. PreţulQ 30 cr. 4fc vieţei; şi peste totO nisuesce a întinde iuturorO indi- Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa'ele 4l vi<JilorO din familiă o petiecere nobilă şi instructivă, gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nic6ră prof. gim-PreţulQ; de prenumeraţiune pe anulO întregQ e 4 fl. nas. Cu poriretulQ M. S. Regina României. PreţulQ MP pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. UnQ volumQ de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioanfl PopQ ReteganuiQ. UnQ volumQ din 14 c6le. PreţulQ 60 cr.
TesaurulQ dela PetrQsa său Cloşca cu puii ei de aurâ. Studiu archeologicQ de D. 0. Olinesdu. PreţulQ 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitdre la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. PaulQ Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită’ şi apreţiată de Dr. Oregoriu Silaşi. (OpQ
S	IdealuIu pierduţii. Nuvelă originală de Paulina completa) Broşura I. 11. şi III. PreţulQ broş. I. II.
C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.	câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună
costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu. Cartea I. 11. III.
Slina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.	IV. cupriniţânda materii f6rte interesante şi amusante.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu PreţulQ la tdte patru 1 fl., câte una deosebita 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii f6rte interesante şi amusante. PreţulQ 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulQ 50 cr.
AMICULO FAMILIEI. ţ)iarQ beletristica şi enciclo-41 pedicQ-literarQ cu ilustraţiunT, CursulQ XI. — Apare 41 In 1 şi 15 (fi a lunei în numeri de câte lVa—2 Va
• cu ilustraţiunl frum6.se; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurl, suvenir! de călătoria ş. a. — Mâi departe traclâză cestiunl literare şi scientifice, cu feflesiune le cerinţele vieţei practice ; apoi petrece cu atenţiune viâţa socială a RomânilorQ de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriâ şi străinătate ; şi prin umorQ dulce şi satiră alâsă nisuesce a face câte' o 6ră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totQ nisuesce a întinde iuturorQ indi-vitJilorQ din familiă o petiecere nobilă şi instructivă, -r- PreţulQ; de prenumeraţiune pe anula întregQ e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibil! şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericâscă, scolastică şi literară. CursulQ XIII. — Apare în broşuri lunare 41 de câte 21/4—31/* c6!e; şi publică articlii din sfera tu-
•	tfirorQ' scîîinţelorO teologice şi între aceştia mulţime de
•	predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunl, — mai departe studii piedagogice, didactice şi scientifice-literarî. — PreţulQ de abonamentQ pe anulQ întregQ e 4 fl: — pentru România 10 franci — lei noi, plă-tfbili şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla 9 — Szâmosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-
•	mătârele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 20 cr.
Ideal ulă pierdutu. Nuvelă originală de Paulina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
Opera unui omd de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulâ pierdutu“ — de Paulina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu • Simu. PreţulQ 10 cr.
Codrenu craiulQ codrului. Baladă de Georgiu Simu. PteţulQ 10 cr.
Elfi trebue sS 86 însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. PreţulQ 25 cr.
4| Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui DragoşQ. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 cr Numeri! 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de foânft Tanco. PreţulQ 30 cr.
Economia pentru scâlele popor, de T. Roşiu. Ed. 4^ iui DragoşQ. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 cr n. PreţulQ 30 cr.
4p Numeri! 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs- îndreptării teoreticii şi practică pentru învăţă-
$ mann, de loânQ Tanco. PreţulQ 30 cr.	meutulu intuitivfi în folosulQ elevilorQ normali (pre-
Tipografia ALEXI, BraşovQ.
parandiali), a învâţătorilorQ şi a altorQ bărbaţi de scâlă, de V. Gr. BorgovanQ, profesorQ preparandialQ. PreţulQ unui esemplarO cu porto francatQ 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nâstră pedagogică abia ailămQ vre-ună opQ, întocmitQ după fipsele sc61elor0 n6stre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlO şi recomandămQ mai alesă DirectorilorQ şi învăţătorilorQ ca celorQ în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — ia Români. De Vas. Gr. BorgovanQ. PreţulQ 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru sc6-lele poporali în 3 cursuri de MaximQ PopQ profesorQ la gimnasiulQ din NăsăudQ. — ManualulQ acesta este aprobata prin InaltulQ MinisterQ de culta şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie' 1886 Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulQ 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în Ş sedia-poporală pentru învăţători şt preparam}!. Broş.
I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialQ. PreţulQ 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarul fi sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş> cântări bisericeşti f6rte frumosQ ilustrată. Pre- 4 ţulQ unui esemplarQ broşata 40 cr. legata 50 cr. le- % gatQ în pânză 60 cr. legată mai fina 60, 80, 90 cr. 4 1 II., în legătură de luxă 1.50—2.50.	4
MiculQ mărgăritaru sufletesefi. Cărticică de ru- 4 găciunl şi cântări bisericescl — frumosQ ilustrată pen- § tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea 4 jurisdicţiunei sup. bisericescl. PreţulQ unui esemplarQ 4 broşată 1* cr., — legatQ 22 cr., legată în pânză 26 cr. 4 Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii 4 şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru- 4 m6se. PreţulQ unui esemplarQ trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl.
Visuiu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-l)eu urmată de mai multe rugăciuni frumăse. Cu 4 mai multe ic-6ne frumOse PreţulQ unui esemplarQ 4 espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem- 4 plare 5 fl. v. a.	4
Epistolia D. N. Isusu Christosft. PreţulQ unui 4 esemplarQ legatQ e 15 cr.	4