REDACŢIUNKA ŞI ADMIKIKTRAŢICNEÂ i BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. e un fi an fi 12 fior., pe ş6se IujiT 6 fior., pe trei inul 3 fior Homânla şi străinătate: Pe anfi 40 Ir., pe Iun? 20 fr., pe trei !un? 10 franci. ANULU L. St PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ABSSŞ1DB11E: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Rsipţnttaîgi nu arimoăofl — Uanusorlpte nu «a retrimite. Sâmbătă, 5 (17) Septemvre. 1887a Braşovfi, 4 Septemvre 1887. In cailele aceste a fost! mare consiliu de miniştrii în Peşta. In aeestă consiliu s’a discutata proiectulu de budgetă ce va fi a se pre senta viitdrei diete. Se asigură că gtivernulă a pregătită mai multe proiecte de lege, cari nu de scopă a urca veniturile statului, dăr deocamdată fără a se urca dările. Prin aceste proiecte şi prin reforma impositului pa spirtă guvernanţii credă că voru dobendi unu bilanţă mai favorabilă, dăcă nu se vorfi urca din nou cheltuielile pentru armată. Se mai (^ice, că în urma noue-loru măsuri financiare proiectulu de conversiune va remână încă câtva timpii neesecutată. Eată în puţine cuvinte noulu buletină ală stărei financiare a statului, ce-lu aducă la cunos-cinţa publică foile oficidse. Elfi nu este de natură de a inspira contribu abili loră încredere şi linişte. Asigurarea, că „deocamdată44 nu se voru urca dările şi că bilanţulu va deveni mai bună, „dăcă“ nu se voru cere nouă cheltueli pentru armată, este a se considera mai multă ca ună avertisment» dată poj o ‘aţilinei, ca să fia gata a întîmpina nouă sarcini. Dăr ori se va împlini ori nu speranţa ofi-cioşiîoră, faptă este şi rămâne, că dela popdrele acestui stată se ceru din ană în ană mai multe jertfe şi că în schimbă li se dă din ce în ce mai puţină. Potă să declameze foile unguresc! câtă voră voi despre întărirea ideii de „stată maghiară44 şi despre marele progrese ale maghiarismului, căci totuşi în cele din urmă numai cifrele reci vor-bescă, cifrele negative din budgetă şi crestăturile de pe răboşulă popdreloru. In timpulă din urmă poporulă maghiară este amăgită de conducătorii săi cu nouă ilusiunî. Se propagă în sînulă lui sistematicesce idei false şi speranţe deşerte. I se spune (jilnică, că ca Maghiarulă nu mai este altă naţiă pe lume, şi că de aceea t6te naţiile dimprejură trebue să i se închine lui, culturei lui, limbei lui, datineloră şi obiceiuriloră lui şi să le îmbrăţişeze ca să p6tă fi fericite pe aeestă pămentă. I se spune poporului maghiară, că elă n’are a se teme de nimieă, că în aceste ţări au încetată tdte diverginţeîe şi nemulţămirile dintre popăre, că aici tdte pdrtă timbrulă maghiară, £r numai în Austria surită lupte de naţionalitate, numai acolo lupta popdreloră a luată ună ca-racteru periculosă statului. Se strigă în gura mare, că Ungurii n’au de a face decâtă „cu câţiva agitatori/4 contra cărora ei ară trebui să apere statulă. Dăr, pe când se proclamă acăsta, se face apelă la sprijinulă întregei societăţi maghiare „care cu ochii veghiâtori şi cu braţulă ei îngrijitorii caută a influinţa şi pe acele cărări, pe unde statulă nu p6te ajunge.4* („Peşti Naplo44 dela 6 Sept. a. c.) Totă numai pentru cei» „câţiva agitatori44 află de bine „atotputerniculă44 guvernă ungu-rescă a consilia pe capulă statului ca să admo-nieze mereu pe supuşii săi de altă limbă, să fiă cu „sentimente patriotice44 şi să cultive „frâţăsca înţelegere44 cu cei dela putere. Măsurile ce se iau astfelă de guvernă şi de întrăga societate maghiară pentru influinţarea po-pdreloru nemaghiare nu stau în nici o propor-ţiune cu însemnătatea unoru pretinşi „agitatori singuratici44, cari ară ameninţa statulă. E învederată dăr, că dăcă întregă apara-tulu stutului şi chiar influinţa societăţii maghiare se pune în mişcare contra „câtorva <5menî,44 a-ceştia trebue să aibă o mare putere, care numai în nemulţămirea generală a popdreloru îşi p6fce afla rădăcina. Nemulţămirea esistă der şi cresce pe cli ce merge între popdrele Ardealului şi ale Ţărei un-gureşei, şi Unguriloră le p6te succede încă câtva timpă de a o înăbuşi şi a împedeca manifestarea ei mai puternică, dăr mi le va succede niciodată a o delătura pe calea pe care au apucată şi cu politica violentă ce o urmărescă, precum ne îndoi mă că le va succede a restabili vre-odată echi-librulu în finanţele statului cu administraţia destrăbălată şi părtinitdre de a^î. Afacerea Lucaciu. In numărulu de erî amu publicată decisiu-nea Tablei r. din Pesta, care aprobă arestarea d-lui Vasiliu Lucaciu. Astădi damă după foile unguresc! raportulu ce a premersă acelei deci siunî care e următorul»: Dr. Vasiliu Lucaciu, preotă gr. cat. în Sisiescî, se întorse acasă înainte de alegerile dieîale în Iunie a. c. dela conferinţa din Sibiiu a alegătorilor^ român! şi cu încuviinţarea autorităţii convocă la Tăuţi o adunare poporală, în care referă despre misiunea sa şi despre ho-târîrea luată în Sibiiu, care eulmineză în aceea, ca alegătorii de naţionalitate română să nu ia parte la alegeri. Solgăbireuiă Geza Boszormenyi, care a funcţionată Ia aeestă adunare poporală ca representantă ală autorităţii, nu pricepe nieî o vorbă românescă şi aşa s’a putută întâmpla, ca Lucaciu să se abată dela programul anunţată şi să ţină o vorbire aţiţătore îndrep tată contra statului ungurescă. Câteva (j le după aeestă întâmplare, numeroşi Român! cu simţăminte patriotice car! au luată parte la adunare, făcură arătare în scris la fişpanulă comitatului Sătmară contra lui Lucaciu, pe care-lă desemnară ca pe ună amărîtă duşmană ală sta* tului ungurescă şi ca pe celă mai blâstămatO contrară ală ungurismului. Lucaciu să fi — după cum a-rată denunţarea — in raportulă său între altele: „Nu vedeţi, câtă sunteţi de apăsaţi? Inzadară vă adresaţi la autorităţi cu plângerile văstre, aflaţi numai urechi surde, ori în celă mai bună casă vă că Englitera, Austria şi Italia au autorisată pe agenţii loră din Sofia să aibă relaţiuni personale cu prinţulă Bulgariei, ceea ce se consideră ca o reeunoscere a faptului îndeplinită. O altă causă a nehotărîrei Turciloră este că nisee înalţi funcţionari, cari îndrăsnescă puţină să vorbăscă, pară împărţiţi: unii ară voi o înţelegere turco-rusescă, ceilalţi, mai puţină număroşi, ară dori o înţelegere turco-englesescă, der toţi recunoscă că Turcia e păcălită de Germania. Numai Sultanulă ar susţină pe Germania. „Agenţia Havas44 află în ultimuîă momentă, că a * tară de declaraţiunea de mai susă, Englitera, Austria şi Italia suntă de acordă pentru a respinge şi propunerea care are de scopă a trimite o comisiă internaţională în Bulgaria. Demonstraţi unea din Soda. Oficiosulu „Fremdenblatt44 din Viena societăţ! de cultură44 se adună la olaltă, totdeuna facă o trăbă «binecuvântată*, er „decă câţiva agitatori valahi se a-dunâ, d. e-5 în confidenţă la Sibiiu, ce Iaci?" —se în- Nr. 195. GAZETA TRANSILVANIEI. trâbă în fine „Kolozsvâr*. — .Protesteză în hotărîriel lord contra statului „maghiaro44 şi în petrecerile lorQ îşi punfl înainte ca semnO caracteristice stindardulG unei patrie „streine", cu roşu, galbenfl, vânătă... Decă se a-dună la olaltă ori ce societate săsescă său română — continuă totO „Kolozsvâr* — ei totdeuna demonstrâză contra actualei constituţiunî unguresc! şi resultatulO este totdeuna amârîrea disposiţiunei spiriteloră". — »Kolozs-vâr" compară, vrândă-nevrândă, adunările „Kulturegylet-ului" cu adunările politice. Ce va să ţjică a nu ave consciinţa curată! - x— In ministeriulO de honvezi s’a dată de urma unei defraudări de câteva mii florini, comisă de că-pitanulQ Schmidler şi de maiorulo TomisicI, cari au şi fostd arestaţT. Celd dintâiu s’a spânzurată în închisore. —x— La ultimuld târgd de vite din S i b i i u au fostd a-dunate 8000 oi, 1200 cai şi 10,000 boi şi vaci. S’au vândutd 6900 oi, 548 cai şi 3023 boi şi vaci. Venerarea adecă a fostd mai bună ca în anulă trecută, der preţurile mai slabe. Astfeld cei mai buni boi s’au vândută cu 100 fl., părechea de vac! cu 40 fl. Caii au fostd peste totd slabi, cai tineri n’au fostd de locd, preţurile lord au variatd între 3 fl, până la 80 fl. Cumpărători streini au fostd puţini. Peste totd târguld a fostd mai slabd că celd din Maiu. Cluşienii, particulari ca şi comuna, vrâu cu ori ce chipd să se îmbogăţăscă cu ocasiunea mergerei Maiestăţii Sale acolo. Nu’i destuld că particularii ceră preţuri fabulâse peDtru câteva ore de şedere în casele lord, dăr şi comuna nu vrea să rămână mai pe josă. Locurile în tribunele ridicate de ea în palm părţi costă 5 fl, 4 fl., 3 fl., 2 fl. 50 cr., 1 fl 50 cr.. 1 fl. 20 cr., 1 fl. Trebue că streinii vord crede, că în A ideală umblă cân'i cuQflorinl în c6dă, pe când şi ei sărmanii simtă amară sărăcia şi miseria. —x— Despre legătura dintre Kossuthşi Kulturegy-letuld ardeleană scrie „Ellenz k* Nr. 207 dela 13 Septemvre: »Intre marele nosiru compatriotă şi între marea năstră reuniune se întreţine o comunicaţiune continuă, întru câtă reuniunea îi trimite din casă în casă marelui patriotă ca membru fundatoră tote publicaţi mile şi încunosciinţările sale. Raportuld anuală aîă reuniunei tipărită şi lucrată cu mare îngrijire s’a trimis eiî de cătră cancelaria secretariatului lui Ludovică Kossuth, care şi pe acestă cale se p6te continuu informa despre mişcările reuniunei, de care, precum adeseori s’a esprimală, se interesâză fdrte viu". — Ce ispravă! —x— In 7 Septemvre au arsă în Bistriţa în timpă de o oră trei case şi trei edificii economice. In 11 Septemvre au arsă în Or ăştia — se bănuesce că foculă a fostd pusd — şâse case şi numerose edificii economice, împreună cu 26 cară de fână aîă comunei; au perită în flăcări şi câţiva porci şi pasări de curte. —x— După rapârteîe făcute în adunarea comitetului administrativă ală comitatului Braşovă, ţinută în săptămâna trecută, restanţa de dare pe acesta and era la finele lunei Augusto de 83,608 fl. 961/2 cr., după ce din suma de 372,297 fi. 87Va cr. datoriă de dare pe ală treilea cvartală au incursă 288 688 fl. 91 cr. La finele aceleiaşi luni erau în temniţa tribunalului din Braşovă 88 arestanţl, dintre cari 79 condamnaţi, 9 în cercetare. Manevrele din Ardeiu. Pentru marele manevre din Ardeiă, conducătorii lord au dată operaţiuniloră ca basă urrnătoiea supo-siţiune : Corpulă VII (partea vestică) are de gândă să înainteze în sudă de Mureşă din Banată spre Sibiiu. Cavaleria sa care recunOsce (brigada 7 de cavaleriă) ajunge la 14 Septemvre Dobra şi Grădiştea (în sudvestă de Grădişte.— Corpulă XII (partea ostică) se adună lângă Alba-lulia—Srbeşă. Eiă are să respingă pe contrară în Bă-nată. Brigada 12 de caveleriă ajunge la Vinţulă de josu şi Şibişerd. Trupele corpului de ostâ portă insemne albe. Durata eserciţieloră e dela 16 pănă inclusive la 21 Septemvre. Carfierulă principală se activeză la 14 Septemvre (în acestă 4* sosesce acolo archiducele Albrecht.) şi la 20 Septemvre se transferă la Orâştiă. La manevre participă următorele corpuri de trupe: la partea vestică corpulă VII de armată, cu totulă 36 bataliâne, Va compania pionerî, 18 escadrone, 15 baterii şi V* din echi-pagiulu V de poduri de răsboiu. La partea ostică eor-pulă XII de armată, cu totulă 36 bataliăne, Va com-paniă pionerî, 16 escadrone, 15 baterii şi V* din echi-pagiulă V de poduri de răsboiu. Pentru transmiterea comandeloră la cele două părţi privitore la disposiţiunile ce au să fiă luate, a sciriloră, pregătiriloră, încvartirăriloră, resp. lăbărîrei trupeloră, nutrirei loră ş. a. s’au luată cele mai întinse măsuri. Din disposiţiunile luate de conducerea supremă a ma-nevreloră se vede nisuinţa, de a oferi ună tablou câtă se pote de fidelă ală seriosităţii caşului; aşa e mai aiesă comunicaţiunea între cele două părţi contrare e mărginită tocmai ca şi în timpă de răsboiu numai la ceea ce e mai necesară şi numai prin parlamentari se pote mijloci. Liniile de demarcaţia ce s’ară desemna de conducerea manevreloră nu e ertată se fiă trecută înainte de Orele 5 în diua următore. Statulă majoră ală conducerei manevreloră portă insemne verZI de cârnpă, ca şi arbitri şi ajutorii de arbitri. Aniversarea luârei Griviţei la Sinaia. La dejunulă ce s’a dită în Zi!ia de 30 Augustă la Sinaia, la care au luată parte împreună cu trupele Regele şi Regina României, mama Regelui Principesa de Ilohenzollem şi Ospeţii invitaţi în numără de peste 90, Regele rosti următOrea vorbire: »Mândru pote fi unu poporă, o armată cari au împodobită istoria loră prin fapte răsboiniee; ele suntă o dovadă de tăriâ, care impune ună îndemnă puternică de a păZi ce a fostă câştigată prin jertfe. Serbămă der as lăZI cu viă recunoştinţă a 10-a aniversare a ishândei dela Gri vi ţa, acestă vrednică boteză de focă ală oştire» nOstre, care a reînviată vechile virtuţi militare ale Ro-maniloră. Pentru voi, vânătorii, Z*ua de 30 Augustă tre-bue să fiă deosebită scumpă, fiindă-că prin vitejia fra-ţiloră voştri renumele vostru s’a întemeiată ; din sângele cu care au udată întăririle dela Plevna, neatârnarea României a răsărită! Armata, prin purtarea sa bârbătâscă, FOILETON U. O escursiune la Sinaia. (Urmare şi fine.*) Câte va picături de plo;ă ne silesce să căutămă adăpostire în vila din apropierea podului, schimbată in cofetăriă. Cei flămânZî profitară de ocasiunea ce li se înfăţişa, spre a-şî amorţi fomea pentru câte-va momente. Dăr sărele nu ’ntârZiâ de-a reapăre şi noi, suindă dru-mulO în zigzagă croită pe dealulă ce se ’nalţă d’asupra mânăstirei, nu ’ntâi'Ziarămă de-a sosi in faţa pavilionului ridicată pentru serbare. O scară în spirală conduce din şosea pănă la intrarea în pavilionă: o arcadă avendă d’asupra-i inscrip-ţiunile răsb6ieloră, strînsă între două turnuri pătrate pe cari fîlfăe cu mândriă tricolorulă românescă. De o parte şi de alta piramide artistice formate din armele diferite loră corpuri. Pavilionulă e ’n formă dreptunghiulară, cu laturea din fundă alcătuită din mai multe linii frânte simetrică, avândă în mijlocd, pe ună fonda de draperiă în culorile naţionale şi ’nfâţişândă marca ţării, portretele Su-veraniloră. Piedestalele, sfălpii, păreţii şi parapetula pavilionului suntă tapetaţi tu muşehiu în două nuanţe, tor-mândă felurite desemnurî. Intre stălpî, prin serma ce se ’ncrucişâză dela unulă la altuia, ţinânda locă de păreţi, se împlelesce monograma păreehei regale (C E) asemenea lucra‘ă în muşehiu. Şi pretutindeni placarde albe cu diferite in.scripţiunl şi steguleţe tricolore. După acestă pavilionă, ună vastă umbrară de bradă adăposteşce mesele soldaţiloiG, ale căroră barace suntă înşirate una lângă alta pe ambele laturi. T6te suntă frumosă căptuşite cu muşehiu în diferite nuanţe, aleâ-tuindă diferite figuri, una mai originală decâtă alta şi tocmai pentru acâsta presintândă aspectulă celă mai pi-torescă. Publieulă nu lipsi d’a cetceta nici interiorulă baraceloră. a căroră ordine şi curăţeniă nu lăsa nimică de dorită. De pe acestă platou privirea domină Sinaia şi ’n departe valea Prahovei. In stânga mănăstirea cu îndoitele sale curţi, biserici şi zidiri; mai la vale Prahova şi dincolo răutâciosa Vale Rea mugindă la polele „Cumpătului" ; în faţă oraşulă, ce-şî înşirue numerosele-i vile co-(hete d’a lungulă şoselei naţionale, şi cursulă oapriţiosă ală Prahovei ce se pierde ’n adâncimea prăpăstidseloră Orâţii; în stânga, rîpa, dincolo de care se înalţă „Furnica' şi .Virfulă cu doră,« care ne opreşce d’a vede altceva decâ‘ă albastrulă înaltă ală Cerului. Cornistulă anunţăndă apropierea Suveraniloră, ne sustrage contempiaţiunei nostre. Sosescă generali, ambasadori, persone oficiale. Urmâză damele de onore, în costume simple ţărănesc!, precedândă echipagele regale cari se ivescă ia cotitura drumului. Suveranii descindă, mu sica cântă, soldaţii înşiruiţi în spaliră pe totă psrcursulă trepleloră scotă răsunătore strigăte de »ura!* Străinii se’ndâsă spre pavilionă. Ună UngurO observă prietenului re’lă însoţia, în limba lui Atilla: »E populară Regele Româniloră. — Da, pentru că e alesă de poporă," es-plicâ celălaltă în naivitatea sa. Intre acestea, totă întreţinendu-se cu diferitele persone civile şi militare invitate a lua parte la prânZă, Su veranii îşi ocupă locurile ce li se reservase în fund •, la mijloculă mesei în formă de potcovă, ce ocolia interio rulă pavilionului. Nedoritorî d’a jindul la mâncarea altora, ne grăbi rămă a descinde ca să facemă şi noi acelaşi lucru. Cei cari au avută norocita ideâ d’a-şl procura dela a'*an-giatorulă escursiunei şi ună bileiă de prânZă, mâncară bine şi eftină. Ceilalţi plătiră scumpă serviciulă celă mai pros’ă. 1887. a împlinită visulă multoră generaţiunî, a asigurată vii-torulă şi a atrasă dragostea şi încrederea naţiunei. Marea şi frumosa posiţiă care oştenulă română a dobândit’o pe câmpiele Bulgariei, are sfânta datoriă de a o păstra neatinsă şi de a fi de a pururea braţulă şi scutulă Patriei. Convinsă că oştirea va rămâne în tote împrejurările fala ţărei, ridică acestă pahară în amintirea eroiloră căcjuţî şi în sănătatea apărătoriloră României. Să trăiescă armata!* Cuvintele Majeslăţii Sale fură desă întrerupte şi acoperite de aclamăriîe entusiaste ale învitaţiloră şi ale trupei, cari îşi părăsiseră mesele aşeZate lângă pavilionă, unde şî luau dejunulă, spre a asculta de aprOpe Augusta cuvântare. După acesta, d. generală Budiştenu, loco-ţiitmu!ă comandantului corpului II de armată, rosti următorele cuvinte : »Diua de 30 Augustă este o sdevărată sărbătăre, pentru că densa ne amintesce că, după vecurl de desar-mare şi de o vieţă amorţită, a fostă dată Principelui Carolă, suntă astâZl 10 ani, de a rearma pe Români şi de a-le redeştepta în inimă vitejia străbună! Este o săr-bătore pentru că e aniversarea legâturei dintre TronO şi armată, făcută pe câmpulG de luptă! Este sărbătore, pentru că sângele vărsată a dată ţărei independenţa şi Principelui Carolă, dela Plevna, o coronă de Rege, făcută din oţelulă tunuriloră vrăşmaşului. Acestă sărbătore va însemna în istoriă paşii noştri cătră mărirea Patriei şi va face ca numele Majcstăţei Vostre să strâlucăscâ în vecurl Trăiescă M. S. Regele! Trăiescă M. S. Regina! Trăiăscă A S. R. Principesa Mamă !«. Vii aclamărl primiră cuvintele generalului Budiş- teanu. D. maioră Lipană, comandantulă batalionului 3 vânători, pronunţa după acesta următârele cuvinte: Sire! piua de 30 Augustă este forte scumpă pentru Români, căci în acestă Zb după mai mulţi secuii de amorţire, armata română, sub conducerea Majestăţei Vâstre, a dovedită lurnei vitejia sa. însufleţită de iubire şi devotamentă, armata Vă ureză Vouă, Sire, şi M. S. Regina ani mulţi şi fericiţi. Să trăiţi, Sire, Să frăiăseă M. Sa Regina! Să trăiăscă A. S. R. Augusta Vostră mamă, Principesa Iosefina de Hohenzollern. In urmă, d. colonelă in reservâ Teodoră Vâcărescu, autorulă «Istoriei resbelului Turco-Română«, a luată cu-vântulă şi a rostită următdrele: Sire, Domnă, Alteţă Regală! Ca alcătuitorii a'ă unei scrieri, care a avută fericirea a fi bine primită de cameraZii mei din armată, şi ca păstrătord de leto-pisiţii, cum Z>°sa bătrânii, ală ultimului nostru răsboiu, mi s’a dată de Rege îualtulă ordină a rosti câteva cuvinte la acestă serbare. De 17 Z'le se împlinise, la 30 Augusta 1877, 282 de anî de când ostaşii români, a-vândă în fruntea lora pe unulă din cei mai mari şi mai v»tejl Domni, cari au stăpânită acestă ţâră, să răsboiseiă cu Turcii pe dealurile şi pe văile dela Călugărenî, şi dobândiseră neperitore gloriă. Aprope trei vecurl stătu ruginită agera şi ascuţita pală strămoşâseă dela Călu-gâreni, pănă când DumneZeâsca proniă trimise Româniloră ună domnă răsboinică ca Mihaiu Viteazule, ca dân-sulâ pricepută, povăţuitorQ de oşti, şi, mai fericită decâtă dânsulă, cumpetosă şi înţelepţii întemeiătoră ală Crăiei românesc!. La porunca acestui domnă, oştenii După masă părerile se împărţiră: unii reluară dru-mulă spre barace, unde se întinsese o horă câtă t6te Zilele, la care însăşi Regina a luată parte, spre nedes-crisa mulţămire generală; alţii, după ce visilară admirabila instalare hidroterapeutică a Eforiei, intrarâ’n tocmâlâ cu ţărancele ce espusese spre vânZare, pe alea promenadei, lăvicere frumosă ţesute cu flori măestrite, cămăşi albe cusute cu arnicî, ii subţiri brodate cu fluturi şi mătase, vâlnice şi fote lucrate cu firă galbenă şi albă, marame de borangică cu betelă şi ştergare cu rîurî în tăte feţele; er alţii porniră prin oraşă voindă s’admire cu deamăruntulă încâutătdrele vile ce aristocraţia şi pluto-craţia bucuresceană şl-au durată aci de Zece anî încoce. In aceste îndeletniciri Z>ua trecu pe nesimţite Spre seră norii, de a căroră tristă înfăţişare nu furămă scutiţi mai totă Ziua, îşi Reîncepură meseria loră de cernă-tori de apă, silindu ne a ne strînge pe terasa hotelului-restaurantă Kirschner, unulă dm ;ele dintâiu ca reputaţiâ, însă din cele din urmă ea serviţiu. D’alttelă intrepreno-rulă e ună nemţă prea cum se cade, care are nenoro-rocita ideă de a se sluji cu Evrei forte obrasnic î, cu tăte că aci se ospătâzâ lumea elegantă. Intre dulci convorbiri prietenesc! şi vehemente lec-ţiunî de bună cuviinţă date chelneriloră, sosesce ora când trebuia să mergemă a vedă retragerea militară cu torţe şi Castelulă Peleşului în plină lumină electrică. Dincolo de mănăstire, Zărir^m^ Pe delă luminele torţeloră, ce ajungeau păn’ la noi împreună cu notele musicei, care* suna retragerea. înaintea nostră, printre braZb licăriau aburi albi ce zugrăviau vârfurile loră şi în susu aerulă umedă ală unei nopţi ploiose, cu o lumină de culârea fulgerului. Dela podulă Peleşului spectacolulă era uimitoră. ţ)ece lampe electrice cu globuri mate, împrăştiate la distanţă, în faţa şi în giurulă palatului, dau acestuia ună aspectă intr’adevărO feerică. Inuiutarămă pănă la Corpulă de *) VeZI Nr. trecută. Nr. 195. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. români năvăliră la Griviţa asupra soldaţiloră lui Osmană cu aceeaşă vitejiă cu care deteră năvală la Căi îgărenî oştenii lui Mihaiu asupra neuamărateloră or Iii ah vizirului Sinan. Cu deopotrivă recunoseinţă cătră ceră şi ca deo-polrivă mândriă naţională împreunămă în inima nostră aceste două gloaiose date a’e istoriei nost re, cari cadă în aceeaşi lună: 13 Augustă 1595 şi 30 Augustă 1877; căci, la trei ve urî depărtare, ele dovedescă că Românul nu scade, ci sporesce şi orî câtă de îndeungi se Să vremile, ori câtă de turburate întâmplările, bărbăţia şi virtutea oşteanului română este aceeaşi, şi scie pururea a-şi face datoria cătră patriă şi cătră trona. Să ne unimă der cu toţii şi într’ună glasă să stri-gâmă: Trâiescă Regele Carolă I, căpilanulă care a întinerită gloria armtloră române şi a făcută să învenJSscă ârăşl în giurulă steguriloră nostre dafinii biruinţei! Trăiască Regina Elisabeta, duibsa mângăitbre a ostaşiloră răniţi în răsboiu! Trăiescă Alteţa Sa Regală Principesa losefina de Hohenzollern, care serbeză acestă (Ji în mij-loculă nostru, dulce şi iubită mamă, jare a născută, a crescută şi a hărăzită poporului română pe eroulu dela Griviţa şi dela Plevna!“ La acestă dejună comună au luată parte între alţi invitaţi: Exc. Sa d. Busch, ministrulă Germaniei. Exc Sa Sir Franck Lascelles, ministrulă Angliei, şi Lady Las-celles, Exc. Sa corniţele Goluchowski, ministrulă Austro-Ungariei, Exc. Sa d. Rajevisch, ministrulă Serbiei, Exc. Sa Marquisul Del Moral, ministrulă Spaniei etc. ZESaport-aiii*) primului secretară Ioană Popă Reteganulă, cătră On. co-mitetă de ajutorare cu abecedare şi legendare a ele-viloră săraci dela scolele române rurale, cu reşedinţa în Rodna veche, Transilvania. On. Gomitetă! La începutulă anului scolastică 1886/7, se gândi primulă secretară ală acestui Gomitetă, cate atunci era învăţătoră ală scolei române din Sân-celă, lângă Blaşin, cum s’ar pute face ca elevii s oleloră române rurale să nu fie lipsiţi de cele mai necesare cărţi de învăţâmentă: de abecedare şi legendare? A meditată multă asupra lucrului, a întrebata în drepta şi în stânga, unde? ce s’a făcută în astă causă? şi a venită la convingerea, că chiar în astă privinţă s’a făcută atâtă de puţină, încâlă putemă (Jice că nu s’a făcută nimică. A mai făcută trista esperienţă, că la multe şoăle române rurale maioritatea eleviloră suntă lipsiţi de mij-locele prin cari să p6îă ajunge la cerâsca împărăţiă a scrisă-cetitului, suntă lipsiţi de abecedare şi legendare, spre ruşinea veacului în care trăimu. S’a gândită, că dre ce păte fi causa de conducătorii destiueloră naţiunei ndstre s’au cugetată atâtă de puţină asupra acestei teme atâtă de adâncă tăietbre in vieţa culturală a poporului nostru multă cercată, dela a cărei resolvire folositore a-târnâ în mare parte succesulă binefăcătoră ală învăţământului şi instrucţiunei poporale? Căci, şî-a cjis acestă raportoră, dăcă în adevără am dori progresarea neamului nostru, ar trebui ca fiecare din noi să se intereseze de aceslâ causă, ar trebui ca fiecare, în cereală său de activitate, să tindă la luminarea acelora, cari mâne — *) Celelalte <]iate suntă rugate a reproduce acestă raportă. j. P. R. poimâne voră fi urmaşii noştri, vor forma continuitatea genului, ca membri ai naţiunei nbstre celei atâtă de părăsite de sbrte. Vătjendă însă trista stare în care se află maioritatea eleviloră scoieloră nbstre rurale, cretJândG că cri-ce înţărcare la curarea răului ar fi ună păcată strigătoru la ceră; vădândă că alţi membri de ai scumpei nostre naţiuni suntă atâtă de ocupaţi şi îngreunaţi cu alte afaceri încâtă — causa acesta — deşi, după mine, ar merita cea mai mare atenţiune, suntă siliţi deocamdată a-o lăsa altora ; cretJSndă că nu voiu comite ună păcată strigâtoră la ceră, deeă voiu apela la marinimositatea buniloră connaţionali, m’arn pusă, la începutulă anului scolastică 1886/7, şi amă făcută ună apelă publică în t6te foile năstre de dincoce, în care m’am rugată, ca fiăcare, după voinţă şi putinţă să contribue câte ceva pentru crearea unui fondă, din care să se provadă în modă gratuită elevii săraci ai scoieloră române rurale cu abecedare şi legendare. Asemenea rugasemă în a-celă Apelă pe d-nii învăţători să-mî notifice: ce cărţi folosescă ? de care autoră? li suntă impuse, orî le fo-losescă ca cele mai bune după convingerea d-loră ? de câte esemplare ară ave lipsă pentru săraci elevi ai scolei ce o conducă ? Şi apelului aceluia numai decâtă au începută a răspunde unii binesimţitorî, parte felicitândă ideea, parte contribuîndă câte ceva, parte arătândă lipsele de cari suntă bântuite unele scole, de unde m’am convinsă că apelulă meu a fostă cetită şi apreţiată baremî în parte. Ocupândă apoi postulă de învăţătoră ală scblei române de aci, ca să potă lucra mai cu succesă la opera începută, mî-am comunicată ideile cu d-vostră şi v’am rugată ca toţi în compamă se formămă ună comitetă spre acelă scopă, care va purta numele: Comitetulu de ajutorare cu abecedare si legendare a eleviloră s&raci dela scolele rurale române de sub cordna St. Ştefană. In acestă comitetă mi s’a oferită onori-ficulă postă de secretară primară, împuternicită fundă a aduna însu-mî ofrandele, din care în conţelegere cu d-îă Preşedinte şi cu domnii membri ai acestui comitetă, voiu aduce şi distr'bui cărţile de lipsă şi voiu purta evidenţă despre tolă ce se referesce la acestă fondă. Acum, vă4ândă că de ună timpă încdce nu ne mai sosesce nimică referitoră la acestă fondă, vediândă că amă ajunsă deja şi la îneheiarea anulai scolastică 1886/7, sunt liberă a-mi da seină de totă ce s’a întâmplată în acestă causă, din Septeravre 1886 pănă la finea lui lu-niu 1887. L Bani au incursă dela următorii binefăcători: a) înainte de constituirea Comitetului: D-nii 1. Nicolau Ru-sană, mare posesoră în Sâncelă 1 fl.; 2. Elie Doppă, adjunctă de ingineră in Sâncelă 1 fl. 10 cr.; 3. Dănilă Gaboră, adjunctă de ingineră în Sâncelă 1 fl.; 4. Petru Lenghelă adjunctă de ingineră în Sâncelă 1 fl.; 5. Ein Unbekanler 20 cr.; 6. Ionă Frăţilă primară comunală în Sâncelă 1 fl.; 7. Artemiu Blăjană preotă în Obrejea Târ-nav, 1 fl; 8. Ionă Fîlipă preotă gr. cat. in Libotină 1 fl.; 9. Dr. Ionă Popă de Biehisă med. de reg. în Sibiiu 1 fl.; 10. Redacţiunea dela „Ludimagister« în Reciţa 50 cr.; 11. Aronă Lupeană amploiată militară la diricţiunea de geniu în Przemysl 1 fl.; 12. I. Popă Reteganulă 1 fl. 45 cr.; 13. Constantină luga preotă în Negrilesci 30 cr.; 14. Ionă Olteană notară cerc. în Negrilesci 40 cr.; 15. Nicolau Mihăescu învăţătoră în Negrilesci 31 cr.; 16. Va.siiiu Bodea preotă în Negrilesci 24 cr.; 17. Vasiliu Gaborfi subnotară în Negrilesci 20 cr,; 18. Nicolau Vladă economă în Negrilesci 20 cr.; 19. Biserica gr. cat. din Negrilesci 20 cr. 20. Ionă Marcu preotă în Viena (Au-gustineum) 1 fl.; 21. Emanuilă Ungureană advocată în Ti-mişora 5 fl.; 22. D6mna Teresia Zsianu în Reşiţa 1 fl.; 23. D şorele: Dora Bâiănescu în Reşiţa 1 fl.; 24. Sofia Nicolaevitsch 1 fl.; 25. Ida Creniană 1 fl.: Caterina Ni-colaevitsch 1 fl.; D-nii: 27. Gregoriu Drăghiciu 1 fl.; 28. Iosifă Pocreană 1 fl.; 29. Simionă Pătăşană 50 cr.; 30. Petru Jivi 30 cr.; 31. Iuliu Crâciună 1 fl.; 32. Carolă Janu 59 cr.; 33. Mihaiu Savescu 50 cr. (toţi din Reşiţa) 34. St. d-nă colectantă Lucreţia Frenţă 1 fl.; 35. Petru Mohoră înv. în Tutova (România) 80 cr. Suma 30 fl. 70, (Va urma.) SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) DEVA, 16 Septemvre. — Maiestatea Sa a sosită erî înainte de amăcjl şi a fostă cu însufleţire primită. La salutarea episcopului greco-catolicu, vina ung. . . împrumutata cu i&g.................... Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aură austr. . . Losurile din 1860 . . . Acţiunile băncel austro- ungare .............. . Act. băncel de credita ung. Act. băncel de credita austr. Ârgintulâ —. — Galbinî împărătesei . . . . Sîapoleon-d’orl . . . . Mărci 100 L. p. germ. . , Londra 1.0 Ffvcss stedingo 104 75 100. -122.40 Biiraa «le Bnenresc!. Got,a oficiale dela 1 Septemvre st. v. Gump. 1887. vend. 123 — 8115 82 65 112 85 186.— 884 — 287.50 282.50 . 5.92 9.95 61 50 125 90 Renta română (5°0). Re?it,a rom. amort. (5°/0) • » convert. (6°/0) . • împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit tone. rural (7°/c.) > ,, ,, (5°/0) • » * urban (7%) , (6°/0) . * * » (5°/0) • • Banca naţională a României 500 Lei---------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » * Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14.— Bancnote austriaco contra aură. . 2.01 91 Va 95 V* 89*/, 35— 1043/, 895a 103Vi 94— 87— 9 av, 953/4 90V* 36 — 105l/a 905, 103*/, 95— 87V. 14.V* 2.02 OiirsuSu pieţei Braşovu n 16 Septemvre st. n. 1887 Bancnote românesc^ . , • ■ Clitt; p. 8.66 Vcnt1 po cg Argint românesc . . 8.60 9 8.65 Napoleon-d’ori .... * • 9 94 A 9.98 Lire turcesc! ..... . • # P 11.21 » 11.27 Imperiali ...... 10.21 » 10.26 Galbeni 1 * 5 86 » 5.90 Scrisurile fone. »Albina» 6°/o » 101.— » 102.-- 77 * 77 5»/. • 1) 98.— - 99.- Ruble Rusesc! .... » 110.— » ud/. Disconfulti . . . d 7— io»/» pe ană. 4< M *8 t M * $ * M M * Onoraţiloni mei muşterii din oraşu şi sate facL prin acesta cunoscută, că am redeschisă Magazinulu meu cu băcănia, coloniale şi văpseli, şi-i învitu, ca să binevoâscă a mă cerceta. Pe lângă serviciu solidă şi promptă, promită a vinde totdeauna numai mărfuri în realitate prdspete cu preţuri forte eftine. Cu t6tă stima CAR OL KiRR, Piaţa mare Nr. 90, 3—3 la „Vulturulu n@g^u.“ & * it i &- * * * » * * & Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu. Trenulă Trenul 0 CP 'U Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de po făşia sub care au primită diarulă nostru până acuma. Domnii ce se aboneză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ABMINISTR. „GAZ. IR ANS “ Trenulă Trenulă Trenulâ Trenulu Trenulă Trenulă a) Dela b) , c) ,, d) „ e) v 1. Plecarea tremirilorâ: 1. Dela Braşovu la Peşta: de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixtă Nr. 315: 4 Ore 01 minută dimineţa. 2. Dela Braşovu la Bucurescî: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjfl. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovfi: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amă^î. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Bucurescî la Braşovfi: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după ameijT. A. Plecarea postelorii: Braşovă la Reşnovu-ZSrnescî-Branu: 12 ore 30 min. după amOjt „ „ Zizinu: 4 ore după amedî. „ în Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea. ,, la Făgăraşu: 4 ore dimineţa. „ la Săcele: 4 6re dimineţa. a) Dela b) „ c) Din d) » e) „ B. Sosirea posteloru: RZşnovu Zernesci-Branu la Braşovă : 10 ore înainte da ameijî. Zizinu !a Braşovă: 9 ore a. m. Secuime la Braşovă: 6 <5re sera Făyăraşu la Braşovă: 2 6re dimineţa. Săcele la Braşovă: 6 6re 30 minute săra. #####»«#«»* mmmrnmmm ® Wft V T a n p n*a r « / $ Pnu-' f|| AMICULO FAMILIEI. Diară beletristică şi enciclo-pedică-literară cu ilusiraţiuni, Cursul»! XI. — Apare |§| în 1 şi 15 di a lunei în numeri de câte D/2—21/a cole cu iiustraţiunî frumăse; şi publică articlu sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenir! de călătorii ş. a. — |$| Mai departe tracteză cest iun! literare şi scientifice, cu IU reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petre e cu # atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străi- ^ nătate; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesce m a face câte o oră plăcută familiei strivite de gri jele IU vieţei; şi peste iotă nisuesce a întinde tuluroră indi-^ vidiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Freţulă de prenumeraţiune pe anulă înlregă e 4 fi. • pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, ^ plătibilî şi în timbre poştali. $ PREOTUL ROMÂN. Ke vistă biseiieescâ, scolastica ^ şi literară. Cursulu Xlii. — Apare în broşuri lunare — GHimSail. — S2.-UJVAE. ^ de câte 21 /.—31/, eo!e ; siiublicăaifidii din «fera Iu turoru sciinţeloră teologice şi intre aceştia mulţime dj predice pe dumineci, serbâtorî si diverse o asiunî, — # mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literari. — Freţulă de abonamentu pe anulă întregă 5 e 4 fl. — pentru România 1.0 franc! — K-i noi p!ă-m tibil! şi în bilete de bancă şi în timbre posta!!. A se adresa fa „Cancelaria fîăegruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de venejire şi urmă ţârele cârţî: Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Rovina ră. Freţulă 20 cr. Ideal ulii pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Freţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Nuv lă originală. -Continuarea nuvelei: Jdealulu pierd hutt — de Paulina C. Z. Rovinară. Freţulă 15 cr. Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Freţulă 10 cr. Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Freţulă 10 cr. Elu trebue să se însore. Nuvelă de Maiia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Freţulă 25 cr. Branda seu flunta fatală. Schiţă din emigrarea a lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Freţulă 20 cr « Numerii 76 si 77. Naraţiune istorică după Wadis-mann, de Ioană Tanco. Freţulă 30 cr. # # m m m m • # # # m m # Probitatea în copilăriă. Schiţă din .-fera educa-ţiunei. După Ernest L« gouve, membru ală academiei, francese. Freţulă 10 cr. Barblî cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungii. Freţulă 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, fraduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Freţulă 50 cr Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Fetru Dulfu. Freţulă 30 cr, Fetlllantulu. Comedia în 5 acte, după Augustă Koizebue tradusă de Ioană St. Şuluţă Freţulă 30 cr Carmen Eyiva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnaziului d n Fiume prin Vinceţiu Nicorâ prof. gim nas. Cu porlretulă M. S. Regina României. Freţulă \5 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unu volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poes.i bine alese şi a-rangiate. Freţulă redusă (dela 1 fl 20 cr. la) 60 cr Trandafiri şi vtorele; |;oesii poporale culese de loonu Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 cole. Freţulă 60 cr. Tesauruiu deia Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru Siudiu arcbeologică de I). 0. Olinesdu. Freţulă 20 cr. Apologia. Di-scusiun! filo olice şi istorice maghiare privitore la Romani, in vederi te şi rectificate de l)r. Gregoriu Silaşi. — Partea i. Paulă Ilunlalvy despte Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Freţulă 30 cr. Reoascerea iimbei românescî în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Sdaşi. (Opă completă ) Broşura I, Ii. şi III. Freţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura Iff. 30 cr. Tole trei împreună costau 1 11 v. a. Biblioteca Săteanului Românu Cartea I. II. III. IV. cuprin<|endă materii forte interesante şi amusante. lireţulă ia toie patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii orte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industria, co-îmerciu şi cbemiâ, pentru economi, industriaş! şi co- Imercianţî. Freţulă 50 cr. Economia pentru seoleie popor, de T. Roşim Ed. |fi. Freţulă 30 or. îndreptării teoreticii şi practicu pentru înveţă-Jmeniulfi intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre- parandia!!), a învăţâtoriloră şi a alloră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesorii preparandială. Freţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nâstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă Directoriîoră şi învăţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. D,J Vas. Gr. Borgovană. Freţulă 15 cr. ManuaSu de Gramatica Iimbei române oentru sed-lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este aprobată prin Inajtulă Minisleră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de daio 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Freţulă 30 cr. Nu m6 uita. Golecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Freţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. ^ I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Freţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. Mărgăritarulu sufletului. Carto bogată de rugăciuni ş1 cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. FVe-ţulu unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. t fl , în legătură de luxă 1.50—2.50. Miculu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pen-ru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea « « « 9 t # « i 9 jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Freţulă unui esemplară $ broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolar! de ambe secsele. Cu mai multe icone fru-mose. Freţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. Visuiu Prea Sântei Vergure Maria a Născetorei de D ()eu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu mai multe L5ue frumose Freţulă unui esemplară espedată franco e 10 cr.. 5) esemplare 3 fl., 100 esem-plare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosă. Preţulă unui || (esemplară legată e 15 cr. £ 9 # i i « « 9 « • , Jj/fk* rffe mm Tipogiaha ALEâI, Braşovu.