BEDACŢIUNEA ŞI ADMINIOTRAţlUNEAt
BBAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
•*8 and and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior România şi străinătate;
Pe and 40 fr., pe s6se Iun! 20 fr , pe trei !»•■! îO frrncî.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	_________
ANULU L.	ANUNOIUH1LE:
O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Ssrljjgeţ (jftfpsnoste au 69 prlmoenî — Manofior-lete nu «b rntrămltfi.
m 194
Tineri, 4 (16)
1887.
Braşovtl, 3 Septemvre 1887.
Aşadar, cu totă sgomotulă ce s’a făcută, Ţarulă Alexandru III nu va merge dela Copenhaga la Stettin spre a visita pe împeratulă Wil-helm. Aşa se anunţă acum din capitala Pome-raniei.
Intr’aceea se continuă discusiunea în foile germane asupra raporturilor^ cu Rusia. „Kol-nische Ztg“ de alaltaerl întrebă: când a făcută actualulă Ţară, fiă câtă de puţină pentru Germania? Apoi adauge : Socotăla dintre Germania ţi Rusia este răfuită şi acum se p6te elimina fără tâmft noţiunea recunoscinţei din politica es-teridră a ambeloră state.
Foile ofici6se din Berlină şi Petersburgă îşî mai dau, ce e dreptă, silinţa de a presenta re-laţiunile între cele două împărăţii nordice ca nealterate, dăr se p6te bine observa că ceea ce spună nu-o spună cu t6tă inima.
Cu atâtu mai căldurdse apară de altă parte raporturile între Rusia şi Francia. Chiar acum de curândă, cu ocasiunea primirei misiuniloru militare de cătră ministrulă de răsboiu francesă, s’a observată că misiunea rusăscă a fostă întîmpinată eu-o deosebită atenţiune. Ministrulă şl-a espri-mată bucuria că Ruşii iau parte la manevre, ăr şefuhl misiunei ruse răspunse, că nu se îndoiesce de simpatia oficeriloră francesi şi se sâmte fericită a pută vedă manevrele trupeloră fran^ese.
Marţa trecută a publicată „Neue fr. Presse“ o interesantă corespondenţă din Francia despre „înţelegerea f ranceso-rusâscâ“.
Autorulă scrie din valea Royat, unde a petrecută văra ambasadorulă rusescă şi de unde numai în depărtare de trei 6re se putea visita şi palatulă de vără ală ministrului de esterne fran-cesă Flourens. Nimicii mai uşoră dec&tă a face din apropierea acestoră două cvartire de vără ale politicei esteriăre combinaţiunl asupra înţele-gerei franco-rusescl..
Acăstă înţelegere o şi găsesce coresponden-tulă făiei vienese câtă mai completă. Nu numai relaţiunile personale suntă fărte amicabile dăr în t6te fesele politicei esteriăre se manifestă o consonanţă deplină a p&reriloră şi a espresiuniloru diplomatice între Francesi şi Ruşi.
In cestiunea egiptănă Rusia a dată spriji-nulă celă mai promptă Franciei, ăr în afacerea bulgară d-lă Flourens s’a alăturată întotdăuna
hotărîtă politicei rusesc!. Pressa francesă şi ru-săscă emulăză de altă parte în aşi documenta simpatia reciprocă. Opiniunca publică în Francia se pronunţă categorică pentru alianţa cu Rusia, şi numai dintr’o înţelegere franco-russă aştăptă atjl Francesii mântuire pentru ţăra loră.
Şi nu numai în afară, ci chiar în întru se observă influinţa acestui curentă rusofilă. Radicalii, cre<}ândă că Rusia ţine multă la genera-lulă Boulanger, au propagată sub egida acestuia, mai multă ca toţi ceilalţi, idea alianţei cu Rusia.
Radicalii francesi — adauge corespondentulă din vorbă — şi-au făcută datoria şi acum potă merge. Rusia s'a declarată prin organulă său „Nord“ pentru principiele conservative şi în fa-vdrea actualului ministeriu Rouvier-Flourens. Or-leaniştii voră căuta să sprijinăscă acestu minister ă, ceea ce le va câştiga favdrea curţii rusesci, de care au lipsă ca o partidă a curţii în spe, şi care nu li se va detrage, cu t6te că ei susţinu causa prinţului de Coburg din Bulgaria.
Acăstă înţelegere franceso-rusăscă esplică nu numai hotărîrea Ţarului de a nu mai merge la Stettin, ci şi atitudinea prinţului de Bismarck în afacerea bulgară.
Cancelarul u germană aprăbă propunerea ru-să3că, pentru că scie înainte că ministrulă de esterne Flourens o va subscrie cu amândouă manile, dăr se ţine reşervatu şi nu o primesce ca a sa, cum a cerută Părta. Germania se arată rece şi indiferentă în afacerile orientale, dăr se feresce de a lua ea însăşi în mâna sa causa politicei rusesci.
In asemeni circumstanţe este de îndoită însemnătate întrevederea ce o va avă ministrulă de esterne austriacă Kalnoky cu prinţulă Bismark în săptămâna acăsta. Ce va mai aduce şi acăstă întâlnire nu se păte sci, ună lucru însă să păte prevedă, că resultatulă ei nu va fi tocmai favorabilă Rusiei.
Afacerea Lucaciu.
Tabla regăscă a publicată în 13 1. c. deci-siunea asupra recursului d-lui Vasiliu Lucaciu, înaintată în contra hotărîrei tribunalului privităre la arestulă preventivă. Tabla regăsea a aprobata, măsura tribunalului din Sătmarit şi între altele a motivată decisiunea sa cu următărele:
Obiocţiunea dr.-lui Vasilie Lucaciu, că ca preotă este responsabila pentru faptele sale autorit&ţiloră bisericesc!, nu s’a putută lua în consideraţiă, pentru că după legile ţărei, elâ este în prima liniă cetăţănă alQ statului ungara şi numai în a doua liniă preotâ, şi pentru faptele lui săvîrşite în calitate de cetăţânâ, mai alesă pentru a-celea, de cari este acusato, e datora a răspunde judecă-torilorC ordinari ai ţărei. Tribunalula din Szalmârnă-mety a lucrata dăr corecta, când în acăstă afacere s’a declarata de competenta. Ce privesce arestulă preventiva, instrucţiunea preliminară a oferita o basă de dreptă pentru ordonarea lui. Considerândă, că afacerea este complicată şi că chiâmarea judecătorului este de a stabili vorbirea incriminată; considerândă, că mărturisirea acusatului, privitore la acăstă vorbire, diferă în modtt e-senţialâ de fasionarea martorilorâ; considerândă, că acu-satulo ar pută zădărnici cercetarea: din tăte aceste con-sideraţiuni tabla regăscă s’a văqfutâ constrînsă a aproba decisiunea tribunalului.
Acăstă împărtăşire o cetimă în [foile ungu-resci. Caracteristică este şi o scrisbre, ce o adre-sâză din Baia-mare fisolgăbirăulă cercului acestuia făiei maghiare „Budapesti Hirlapu în afacerea Lucaciu. Acestă fisolgăbirău, fiă că nu vo-iesce să-i dea numitei foi cinstea cuvenită, fiă că elă însuşi nu este deplină convinsă despre ade-vărulă celoră ce le declară, destulă că nu se subscrie cu numele său propriu la declaraţiunea ce o publică îu „Budapesti Hirlap“ dela 14 Septemvrie, ci semnăză numai: „Fisolgăbirăulă4*. fită cuprinsulă acestei declaraţiuni fisolgăbirăesci:
•Stimate d-le RedactorQ! La informaţiunile primite dela corespondentulă din Sătmară şi publicate sub titlulâ „Trădâtorulâ de patriă dela SisiescP în nr. dela 9 Septemvre a. c. alQ lui „Budapesti Hirlap«, am onăre a face următărea declaraţiune:
»Pe mine, ca fisolgăbirău alâ cercului de Baia-mare, numai întru atâta mă privesce casulâ, încât a în respectivulâ comunicata sunt acusata că pentru contro* lulâ asupra adunărei ţinute în Tăuţii de sustt mie îmi incumbe sarcina responsabilităţii.
Mie, respective oficiului solgăbirăescă a fostă insinuată ţinerea adunărei, în scrisa, la timpula şi în modula cuvenita. Eu am trimisă la faţa locului pe d-lâ solgăbirău Boszârmenyi Endre, mai departe pe d-nulă Thoma Jânos, care la adunare nu era în calitatea de comisarO de druma, ci avea să p6rte rolulă onorifică de solgăbirău, şi pe lângă aceştia amâ trimisâ şi doi gendarmî. Că ce se va pronunţa în adunare, înainte n’am putută să sciu. A doua Z* după ţinerea adunărei
FOILETON O.
O esenrsiune la Sinaia.
Se anunţase că trenul0 de plăcere organisalâ pentru Sinaia în <}iua de 30 Augusta, aniversarea luării de cătră Români a Griviţei, va porni din Braşova la ora 5 şi 20 min. diminăţa. Cu o oră mai de vreme electricitatea de care atmosfera era încărcată, se însărcina să deştepte printr’o salvă de tunete pe cei cari în ajunâ se temeau că nu vorâ pute fi gata la timpO. Ploia torenţială însă ce urmă, ne făcu pe toţi să stămă la cumpănă, dându-ne cu socotela decă n’ar fi mai înţeiep-ţesce să ne urraămâ sotnnula legănaţi de monotona răpăială a ploii ce umfla păraele. Dăr fota ce vine repede trece curândO. Pldia conteni şi speranţa unui timpO mai bunii ne hotărî să nu lipsimâ de-a asista la serbarea aniversării luărei Griviţei, pe care tunetele părea a nî-o fi anunţat’o.
Vremea rea a fosta în favărea leneşilora şi a co-daoiloră, căci ajunşi la gară chiar peste ora anunţată pentru plecare, trenulâ, ţinendo sâmă de împrejurări, îi aştepta. Astfelâ nu rămase nici unulâ acasă din câţi hotărîse să-şi petrâcă (jiua de 30 Augusto în Sinaia.
Intr’unO târziu pornirămă. CerulQ era acoperita de nori, măgurile învăluite în neguri. Plăia, care încetase o clipă, reîncepu de astădată măruntă şi aşedată. Prin sita ei brumuriă frumOsele poenl a Răcădăului şi-a Fântânii Popii, Dârstele şi pitorescele Săcele cu numă r6sele-i coperişe apărândă roşii printre arbori, şi turnurile bisericilorO înălţându-se d’asupra lorO, nâ ne făcură dec&tă o impresiune rece. In faţa urîtului d’afară cău
tarămO a ne petrece în vagonă. Prospectulă călătoriei ne făcu desfătarea prin stilulO lui rococo. Din elă a-flarămă că între altele locomotiva micşorându-şî vitesa (d’altfelO destula de mică) va şuera lunga la monumen tulâ ridicata lângă staţia TimişQ honvetjilorO căluţi în luptele din 1848. De aci nici că şl-o mai iuţi, căci drumulâ suie la vârfa, ocolindD pe culmi poetica vale a Timişului, umbrită de braZi şi încinsă în zigzagurile şoselei Predealului. Cele două locomotive cari ne terau, abia îşi mai trăgeau sufletulO ; der făcendu-şî pole spaimă de intunerecula adăncâ ală primului tunela, pe timpula trecerei căruia nu se mai crezuse de trebuinţă a se a-prinde lampele, de 6re-ce ne cunoscâmfi cu toţii, păşi-râmO repede linia de frontieră, unde unâ Curcanii, înfipta cu arma la piciorâ lângă ghereta-i ridicată p’unâ dâmba, părea a fi o statuă ce-ar fi îndurată tâte intemperiile, şi ajunserămO la prima staţiă în România.
Aci, după numărarea capetelor, trecându-ne ca oile la strungă, spre a se vede de corespund întocmai însemnării din biletele de trecere, reurcarămO cu 20 de paşi mai departe în vagOnele din cari fuserămâ poftiţi a ne coborî cu 20 paşi mai înapoi, şi pornirămfi de astă dată cu o iuţălă pe care povîrnişula drumului ni-o impunea, pe valea Prahovei. TrecurămO făr’ a ne opri Azuga, unde e »prima fabrică română de sticlăria a lui S. Grun-feld“ şi la Buşteni pe dinaintea cochetului locala de şcOlă în stila elveţianâ, Z'dittt de curendO. Negura, cu tota avertismentul prospectului de călătoriă, ne împedecâ să admirăma Bucegii in tdtâ înălţimea şi măreţia lorâ, şi a cărora apropiere nici maşinistulâ nu şl-a mai ’adusâ aminte să nl-o anunţe.
La opta sosirămă In gara Sinaia, situată în valea Prahovei, sub căsta repede d’asupra căreia se înalţă Zi-
dirile ascunse de aci vederei, şi ăspeţii, împărţindu-se în cete, se’mprăştiară prin oraşO. Aflândâ că la mănăstire se oficia Te-Deum-ulO pentru aniversare, suirămO într’a-colo. Drumul ocoleşte grădina vastului hotel Caraiman <Ji" dit de Eforia Spitalelorâ. Biserica, situată pe un platou dominând Valea Prahovei şi Valea Rea, era înţesată de lumea oficială şi de ospeţii veniţi în ajuna din BucurescI, Cei mai târziu sosiţi se muiţămiră a umplă curtea unde era înşiruit unO batalionâ de Vânători. Păn’ la eşirea părechei regale, curioşii admirară echipagiula reginei trastt de 4 roibi minunaţi şi la cele două poştaliâne ale personalului Curţii pe surugii, călări pe seuaşii lorO, în costumele tradiţionale brodate cu găitane in trei colori, cu brîulâ încins în valuri de bete, şi cu numerose făşii de panglice albastre, galbene şi roşii, fâlfăinda la pălăriă.
Intr’acestea musica intonândO imnulâ regala, anunţă eşirea suveranilorO, pe cari îi precedăză stindardulă Vă* nătorilorO trenţuită de glonţele duşmane în ultimultt răs-boiu. Lumea se’ndâsă spre intrarea bisericei în praguia căreia apare regele Carol, însoţita de regina şi mama acesteia, spre a primi defilarea trupeloră. Cu greu se p6te face locă ostaşilorQ şi însuşi Regele ia parte la măn-ţinerea ordinei, îndemnândO publiculâ a se da la o parte. Regina pdrtă cu farmecă pitoresculO porta naţionala. 0 maramă lucrată cu măestriâ îi acopere capulă încărunţită, căZendtt graţiosâ peste iia ce-i acopere bustulO. Vîlnicultt şi iota roşii, ţesute cu alesăturî bogate de fira, suutâ strînse la brîu înlr’o cingătăre de aură cu paftale, cum purtau jupănesele voivoZilorO de odiniără.
Defilarea se săvârşesce în ordine, cu tătă îmbul-zâla curioşilorO: peste 400 de ospeţi: Români, Saşi şi Unguri, veuiseră numai diu Braşova şi din interiorulâ Ardealului. Străinii cu deosebire admiră ţinuta propriă şi
mt.
Nr. 194.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
amă şi fostft deja însciinţată verbalii despre lucrurile petrecute acolo, pe carî le-am şi făcuta cunoscute d-lui fişpana. Comunicatula onoratului corespondenta din Sâtmara se basâză aşa dâr pe înformaţiune greşită, afir-mânda, că nu eu aşi fi fncunosciinţata pe d-la fişpana, ci că ar fi primita incunoseiinţare despre acesta casa pe calea unei arătări nemijlocite, 'fiinda că lucrula stă astfeia :
După ţinerea adunărei s’a făcuta oficiului solgăbi-răescQ o denunţare subscrisă de mai mulţi membri, carî au fosta de faţă, pe care eu sub nr. 8/887, prin urmare pe cale oficială, am asternul-o d lui fişpana, de aci a fosta apoi dată mai departe procurorului regesca. Esmisula solgăbirău în <J>ua următâre mî a aşternuta ra-portula său, însă causa, că pentru ce s’a întâmplata raportarea în una moda puţina cam înţărcata, este a se căuta în împrejurarea, că înţelegerea între sine a per-sânelora denunţăt6re şi redigiarea raportului şi subscrierea aceluia a poftită tocmai atâta timpfi, câta a trecuta dela adunarea ţinută până la raportare — Astfeliu stând lucrula, am crezută necesara pentru apărarea şi scutirea interesului meu oficiala a aduce la cunoscinţă pe cale Ziaristică aceste lămuriri.
Baia-mare, 11 Sept. 1887.
FisolgăbirSulu.
Incidentul ti Jokai-Keglevich.
Nu făcuseră de multa .patrioţii* demonstraţiuul. Aşteptau cu o sete nespusă o ocasiuue potrivită de a demonstra. Incidentula Jokai Keglevich veni să le po tolâscă acâstă sete.
Studenţii din Pesta, precum comunicaserăma, au vruta să ţină adunare într’o grădină pablică. Poliţia nepermiţânda a se face adunarea într’una locala publica, studenţi între strigăte de „Abzug!“ şi atacuri la adresa poliţiei porniră să ţină adunarea în curtea universităţii, dâr închiZându-li-se porta, se mulţumiră a primi propunerea de a i se face lui Jokai ună conducta cu torţe, pentru că eia e interpretuia sentimentelora „naţiunei*, şi să desaprobe procederea lui Keglevich. După câteva strigări de »Abzug*. unui vorbitora, care încercă să justifice procederea poliţiei, la provocarea acesteia demonstranţii se împrăştiară remânendO ca comitetula alesQ să compună o declaraţiune contra lui Keglevich.
In Cluşiu încă s'a demonstrată. Representându-se piesa lui Jokai »Szigetvari vertanuk«, s’au tăcuta în teatru manifestaţi uni, şi anume la scena în care Zrinyi jură, strigându-se „eljen Jokai*. Studenţii universitari CluşienI au adresata lui Jokai următârea telegramă: „Cu ocasiunea representărei piesei „Szigetvari vertanuk* sa-lutămă pe poetula ofensata, cu t6tă iubirea şi cu tota entusiăsmula inimei ndstre. Ofensa ce ţi s'a făcuta e şi o ofensă pentru patriă!"
Foile oposiţionale cerţi înlăturarea intendantului teatrului naţionala Keglevich.
„Budap. Tagblatt'* Z^® că să nu se supere „Nem-zet“, dâcă se găsesca voci care văda în intendanto pe representantula ori chiar instrumentula .sistemului do minanta*, care alungă de pe scena teatrului naţionala reminiscenţele anului 1848.
.Egyetertes» <Jice că Keglevich e una înscenatora de scandate, despre asta a data probe. Acum a probata una nou scandata, adecă: cum i-ar sta rolulă lui Janski. Ela atacă, ca şi generaluia devenita notorietate, tradiţiunile anului 1848. Se pune în contrasta cu sim-
înfăţişarea marţială a oştenilorO români, âr Regina cu surîsu-i şi portu-i fermecător a de ţărancă răpeşce ini mele tuturora.
De aci părechia regală pornesce la castelula Peleşa, unde mulţimea nu ’ntâr<Jiă s’o urmeze, după ce mai în-tâiu cercetă interiorula mânăstirei, biserica cea vechiă şi trapezăria. EşindU prin p6rta despre norda, pe una druma In drăpta căruia mugesce în albia-i rîposă Pele-şula, începema după câţî-va paşi a zări prin arbori lă-caşula suveranilora. Una podă solida de piâtră cu trei arcade, aruncata peste torenta, formeză primula plana ala tabloului, în ala cărui funda, pe una platou înălţata, castelula apare în totă splendorea bogăţiei stilului şi a ornamentelora. In faţâ-i, una larga basina aruncă la înălţime apa ’mpletită în viţe, pentru a cădâ în miriade de stropi pe parterele de flori din prâjmă. Terase deschise, cuprinse în valuri de iederă şi viţă; turnuri ascuţite de diferite forme; sere de flori şi galerii închise; geamuri multicolore artistica zugrăvite; cornişe şi console sculptate bogata inotânda în colori şi ’n d’aurirî; frumâse dantele de lemnăriă garnisinda ştreşine răpetjl; t6te aceste amestecate cu cea mai desăvârşită lipsă de simetriă, dăr cu cela mai mare gusta, în celQ”mai artistica desordina, avândă ca fonda o frumâsă pădure de bra(Jî şi drepta cadru măreţa pielrâsele c6ste vinete ale uriaşilorh Bucegl, realisâză netăgăduita priveliscea cea mai feerică, propriă a inspira orl-cui mai multa decâta „poveştile Peleşului."
Ocolinda tapetuia mândru de vcrdâţă, întinsa în povîrnişa dinaintea palatului, pe drumula larga aşternuta cu nisipa auriu ce trece prin faţa casarmei corpului de gardă ridicată p’o esplanadă cu trepte de piatră şi înfă-ţişânda una casteia în ruine, sosimQ la locuinţa regală,
ţămintele întregei „naţiuni* şi vrea să înăbuşăscă cu mână violentă orice pulsaţiune a inimei unguresc!.
„Budap. Hirlap" Z‘ce că scrisorea lui Keglevich a indignata »întrega ţeră*. Panică impresiune .generală* a produsa faptula că teatrula naţionala serbâză jubileula de 50 de ani sub una oma, care a ofensata atâta de scandalosa „naţiunea* şi cu ea istoria, trodiţiunile teatrului.
.Peşti Napio* face responsabila de procederea iu-tendantului pe ministrula de interne.
După cum e informata .Budap. Tagblatt*, oficerl superiori ce s’au întorşi) în Pesta dela manevre asigură, că incidentula ar fi atinsa forte neplăcuta pe Maiestatea Sa, care nu şî-a putută înăbuşi desaprobarea sa.
„Pester Lloyd* spune, că drama lui Jokai „Ktresd a szived* s’a primita în repertoriu.
.Kolozsvar* nu găsesce destule cuvinte să laude demonstraţiunea studenţilora.
„Egyetertes* (jice că pasagiula cu pricina din piesă e: Una oăpitana ungura vrea să rămână oficera austriaca. Spre nenorocirea lui nu rămâne, şi acâsta nu i o pote erta intendantulo, care a fosta ofiţera ulana austriaca.
In fine, totulâ e o cârtâ în familiă şi o ocasiune de a demonstra.
Turburârile din Sofia.
O telegramă din Sofia comunică, că evenimentele dela 13 Septemvrie n. preocupă opiniunea din oraşD. Pe când unii regretă scenele de disordine, alţii spună că ele se vora reproduce, decă oposiţia va urma atacurile sale. E puţina probabila de altmintrelea ca organula oposiţiei „Tîrnowska Konstitutia* să apară imediata. Pare că d. Karavelov se găsia la 13 Septemvre în casa sa cu şepte persdne, printre cari d. Nikiforov, fosta ministru de răs-boiu, şi că d. Karavelov a împedicata pe aceştia din urmă să tragă asupra indivi^ilora, cari asediaseră locuinţa sa. In învâlmăşelâ, câţiva gendarmi şi indivizi au fosta atinşi de pietre. Partisanii oposiţiei, pân’acum nu pară că vorD manifesta în moda ostenii bila la Sofia.
La 14 Septemvre diminâţa, una suplimenta ala „Svobodei*, Ziară liberalQ-guvernamentala, povestesce incidentula şi felicită câldurosa pe cei ce au luata parte, începânda articululo său prin aceste cuvinte: „Ceea ce prevăZuserămQ s’a întâmplata, naţiunea nu voesce trădători*.
Se afirmă că prinţula, presintându-se pe balcona, n’avea cunoscinţă de scenele de disordine ce se întâmplaseră şi că credea numai că răspunde aclamărilora ala cărora obiecta era persdna sa.
SOIRILE ţ)ILEI.
Din Deva i-se anunţă lui „Kolozsvar*, că ministruj conte Szechenyi a făcuta cunoscuta Metropolitulul Miron Romanul, că pe densulG şi pe preotimea sa nu-la va primi Maiestatea Sa în Deva, ci în Ciuşiul! Preoţimea greco orientală din Deva va fi condusă înaintea monarchuiui de protopopula Pa piu.
—x—
O telegramă din Agrama, dela 13 Septemvre, comunică: „Agilatorula croata bine cunoscuta, David StarcevicI, a fosta condamnata la 6 ani de muncă silnică şi la perderea titlului său de doctora în drepta, âr complicele său, Ivan StarcevicI, la 2 ani de aceeaşi pe-
pe care nici o urmă de îngrădire nu o pune la adăpos-tula curiosităţii visitatorilorO. In stănga se află dependinţele legate de corpula principala ala zidirei prin galerii şi terase. In faţa acestora âtă expuse într’una par-tera de flori, mai multe tunuri şi piramide de obuse luate în răsboiula de independenţă, in luptele arătate prin placardele alipite la fiă-care. La capătulă terasei, într’o boltă triunghiulară formânda colţula palatului şi purtânda d’asupra o seră închisă, se află instalata unO mica museu istoricO-militară, alcătuita în cea mai mare parte din trofeele luate dela Turci.
Alături, una isvora cristalina ţîşninda sub una portica ne oferă cea mai bună apă de băuta, din care mulţi se îndesă să se adape. Mai departe, în aripa dreptă a castelului, e a doua terasă tapetată cu viţă de Canada, încadrânda de trei părţi una partera luxosâ de flori Două statue, halebardieri din alte vremi, adăpostiţi în nişe de verdâţă, para a ne avertisa dinainte că intrarea aci e inter<jisă. Acâsta ne-o adeveri şi sergen-tula postata în bolta ce servesce ca intrare.
Atunci, mulţămindu-ne a da ocola palatului, ne îndreptarăma spre casa de vânătore, o construcţia alpes-tră care te face, cu spectacolula măreţa de munţi ce-o împresâră, să te cre<Jt în Alpii Elveţiei ori ai Tirolului. Florăria instalată în apropiere nu oferă nimica interesanta.
Dânda apoi o privire lacului formata din undele Pe-leşului, ce s’aruncă aci şi se varsă mai departe prin cascade artificiale, ne grăbima s’ajungema la locuia ho-tărita ţentru prânzula festiva ala Z*lei.
(Va urma.)
depsă* Causa condamnărei e că StarcevicI, fiinda însărcinată ca advocata să reguleze o moştenire, a mâncata o sumă însemnată de bani.
—x—
In viile dela Oradea-mare pricinuesce pagube enorme filoxera. După raportulă oficială, din 7600 ju-găre catastrale plantate cu viţă de viiă, sunta atacate pănă acum 206 jugăre şi dm acestea 741/a jugăre stârpite totala.
—x—
Cu trenulo de plăcere arangiata de eătră speditorulQ Henri ca Aronsohndin Braşovă au plecată Dumineca trecută la Sinaia peste patru sute de persâne. E^eur-siunea care, cu tâte că a plouată în mai multe rânduri peste Zs a reuşita fârte bine, o descrie mai de aprâpe foiletonulă nostru de aZl.
—x—
Lucrătorele dela fabrica de ţigări în Po-jună, în numără de aprâpe o miiă, s’au revoltată la 7 Septemvre n. din causa insultelorD ce li le adresa urgisitulă oficială Gustav Merx. Au aruncată cu petri în directorula, au ameninţata că dau foca fabricei. Poliţia cu căpitanh cu totă a fostă întâmpinată cu batjocuri şi a trebuita să părăsâscă locuia. Pompierii s’au dusa contra tumultuanteloră cu pompele. Mai târZiu sosi o companiă de pionerl. Oficialulă Merx, care fa ameninţată că-lă omoră la momentă, sări din etagiuia întâiu în stradă ca să scape. In urmă lucrătârele părăsiră fabrica, cerândă imediata înlăturare a urgisitului funcţionara.
—x—
In sătulă săcuesc H i 1 i b au arsă la 8 Septemvre n.
29 edificii împreună cu provisiunile de cereale. Păgubiţi suntă 17 economi.
După cum anunţă foia bugetară din Cluşiu, la finele anului curentă se va putâ preda circulaţiunei calea ferată Haşfalău-Odârheiu. Şinele suntă aşeZate pe o distanţă de 13 chilometri, vagdne şi trenuri încă nu circulâză încă — afară de tresine — deârece vagânelo suntă ocupate cu transportuia cerealeloră şi trupeloră ' pănă la 1 Octomvre.
"X-
Alaltăsâră a arsă lângă Braşovă la stupina lui Schreiber o şură plină cu cereale, una grajdQ şi doi viţei; cerealele şi viţeii erau ai arendaşului.
Cursul ti de industriă de casă în Braşovă.
Duminecă în 30 Augustă după o durată de trei săptămâni s’a închisă cursulă de industriă de casă, ce l’au deschis aci în Braşovă zeloşii institutori G. Moi ană şi C. Mujlea.
Închiderea s’a făcută de cătră d-nulă protopopO I. Petrică, printr’una serviţiu divina în biserica din Bra- i şovu-vechiu, şi apoi printr’ună disc ursă ţinută intr’una din şalele şcâlei de acolo, în care s’a data şi instrucţiunea in industriă. tn vorbirea sa d. protopopO a accentuată mulţămirea şi bucuria sa de resultatele neaşteptate ale acestui cursă şi a arătată necesitatea iăţirei industriei de casă între poporulă nostru.
D-lă Moiană răspunZăndă, mulţămi d-lui proto-popă pentru sprijinulă atâtă materială câtă şi morală ce l’a dată d-sa, precum şi sinodulă protopopescă ală II-lea, şi cărui sprijină se datoresce în parte mare succesulă acestui cursă. De asemenea a dată sprijină morală părintele B. Baiulescu, căruia încă i-se datoresce mulţftmitâ
(52>	Misterele Veneţiei,
de Edouard Didier, traducere de loanu S. Spartali, XVIII
Tribunalulă Avogadoriloru.
Unuia din cei doi 6menl făcu observaţia că barca era aşa de grea, incâtă n’o putea cârmui uşoră. In vremea asta tovarăşulă său bătuse în pdrta temniţei şi şi intrase.
Atunci eşi temnicerulă în pdrtă. Canalulă fu Iu-m nată numai decâtă de torţa pe care o adusese und soldată din gardă. Temnicerulă, Zăr>ndă o gondolă, care r nu putea ’nainta, întrebă cine era? Când află că avea l a face cu ună membru ală Consiliului celoră ţ)ece, tem-nicerulă ajută să dea la o parte luntrea cu zarzavatele şi cei doi Bembo putură aborda.
Atunci erau câsurile 2 de diminăţă. Aprâpe o jumătate de căsă se pierduse din pricina piedicei luntrei cu zarzavatele.
Cum intră în chilia portarului, Carlo Bembo Z&ri ună bărbată îmbrăcată ca pescară. întrebă:
Cine este omulă acesta?
Temnicerulă răspunse a lene:
—	Este Paolo, fiulă bătrânului Nello, unulO din 1 paznicii erestaţiloră.
—	Ce face elO aci?
—	îşi face slujba lui, Escelenţă. ElO aduce în fie- I care ndpte legumele trebuinciâse personalului temniţei. Ş’apoi, Escelenţele Vâstre l’au putută vedâ adineaori când a intrata.
—	Acela pe care l’am ZăritO noi mi s’a părută mai scurtă şi nu aşa tânără.
Nr. 194
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
precum şi altoră bărbaţi cari au dovedită că se intere-seză de acăstă cestiune, ca părintele Perşenaru ş. a.
Rosti apoi câteva cuvinte părintele B. Baiul eseu, incuragiândă pe cei cari şi-au luată sarcina de a contribui la ridicarea bunei stări a poporului prin acestă nou isvoră de câştiga.
Urmă visitarea obiecteloră lucrate în timpulă acestui cursă. Mărturisimă, că diferite feluri de coşuri împletiturile de scaune potă rivalisa cu cele lucrate de măestri, cari au învăţată acăstă meseriă anî^ întregi. Dela cele mai simple coşuri de papură, pănă la cele mai fine de nue'.e, colorate şi aurite, precum se vădă in magasinurile de manufacturi de fabrice mari s’a putută vedă la acăstă mică esposiţiune a unui cursă de trei săptămâni. Totă aşa de fine suntă şi împletiturile de scaune de salonă din trestiă fină, îmbrăcămintea sticleloră, ş. a. Amă văzută lână frumosă văpsită în diferite colori, cadre pră framosă aurite, maşină de storsă mierea din fagură, etc. Na mai puţină vrednice de amintită suntă pălăriile de paie lucrate la acestă cursă, pălării f6rte bine şi frumosă lucrate*
Asistenţii au rămasă pe deplină mulţămiţl şi în-cântaţî de frumâsele luc.’url espuse, şi fiecare îşi esprima deja de acum bucuria gândindu-se la frumăsa perspectivă ce i se deschide poporului nostru pentru viitoră, dăcă va sci apreţia adevărata valâre a acestui isvoră de venite, ce se p6te îmbrăţişa şi folosi fără a avă nevoiă de vre-ună capitală.
£tă şi numele celoră cari au participată la acestă cursă de industriă:
1)	Ionă Apostolă, elevă normalistă (preparandistă), Bârladă (România); 2) Ionă Aronă, învăţătoră, Braşovă;
3)	Pavelă Birtă, înv., Poiana-sărată; 4) George Birea, cantoră, Braşovă; 5) Ionă Broşă, capelană şi înv., Dftrste; 6) Nic. Comşa, înv., Târlungeni (Săcele); 7) Nic,Corcheşiu, înv., Câmpeni; 8) Vasile Domşa, capelană şi inv., Cernată (Săcele); 9) Solomonă Făgărăşană, teologii in Sibiiu; 10) George Fulea, înv., Satulungă, (Săcele); 11) Ionă luga, înv., România; 12) Spiridonă Mo-iană, sergent a majoră, manipulantă; 13) Tosifă Moiană, elevă la sc6la de sculptură in Săcele; 14) Petru Mohoră, înv,Romănia; 15) Ionă Motor a, înv., Câmpeni; 16) Ionă Munteanu, înv. dirig, Sighişora; 17) ionă M irăroiu, studentă de el. I comercială în Braşovă: 18) Vasile Oprea Manteanu, înv., Bacifalu, (Săcele); 19) Nic. Oancea, înv., Braşovă; 20) Dumitru Oprescu, cantoră, Braşovă; 21) Cometă Perşenariu, studentă de cl. VIII gimn. în Bra-şovă; 22) Valeriu Perşenariu, medicinistă; 23) Samuilă Roşu, înv., Sasă-Sebeşiu; 24) Ionă Şchiopu, înv., Criz-bavă; 25) Florea Şoneriu, înv., Braşovă.
Le dorimă succesă cu poporulă in noua întreprindere, acelaşă succesă ce l’amă putută constata la acestă cursă.
Trebue să accentuămă încă odată, că stăruinţa ce a dovedit’o, sprijinttlă morală şi materială ce l’a dată d. protopopă Ionă Petrică pentru lăţirea industriei de casă Intre poporă, prin dascălii acestuia, suntă demne de laudă şi potă servi ca esemplu.
Bulgaria şi România.
„Unirei44 din BucureacI i se scriu următd-rele din Bechet:
Pănă acum monedele ndstre erau primite în Bul garia — şi mai alesă în oraşele de pe malulă Dunărei — cu ună «căcjămentă de 10 bani la leu. De acum
—	In întunerică, Escelenţă Vdstră n’a putută să vacjă bine. Ş’apoi, altcineva n’a mai intrată.
Bătrânulă Bembo nu ascultase.
—	Du-ne la chilia în care este închisă podestatulă ! dise elă temnicerului.
Acesta luâ cheile şi plecă ’nainte.
Când intrară în chilie Martinengo dormea greu şi cu multă ostenâlă putură să-lă deştepte.
Celă dintâiu lucru ce făcuse Marco Bembo când intrase în chilia lui Martinengo fuse, că alergă dreplă la hainele podestatului, cari erau aruncate parte p’ună scaună şi parte pe patulă pe care era culcată Martinengo. Insă afară de haina scurtă de catifea nâgră nimică altceva nu sfimSna cu hainele cu cari fusese îmbrăcată ucigaşulă nenorocitului Felice Badoer. Ş’afară de asta nici o pan glicuţă dela haina asta nu fusese mototolită.... Era învederată că hainele acestea nu putuseră fi purtate de ună câlăreţă, care în 24 de 6re ar fi alergată mai multă de 40 de leghe.
îndată ce putură deştepta pe podestată senatorulă Bembo, membru ală consiliului superioră, începu să-iă întrebe:
—	N’ai părăsită eri nicidecum temniţa? îlă întrebă elă pe podestată.
întrebarea putea părâ naivă. Martinengo însă se feri să nu zîmbăscă; elă răspunse cu o linişte perfectă:
—	Să’mî părăsescă temniţa, Escelenţă?! Priveşte numai drugii dela ferăstra asta. Cum aşă fi putută să esO printre ei?
Chemară pe temnicerulă Nello, pe alţi pazniţl şi în sfârşită pe ofiţerulă inspectoră de serviciu, care este datoră ca de 2 ori pe 4* şi odată pe n6pte să visiteze fie-
înainte ele nu se mai primescă câtuşi de puţină. La 27 Augustă nisce placarde cu litere de ună cotă, erau lipite pe zidurile Rahovei vestindă poporaţiei că: „monedele românesc!, turcesc!, rusesc! şi scrbescl," nu mai au cursă în ţâra veciniloră noştri Bulg .il.
Negustorii la cari se găsescă asemenea monede şi mai alesă de ale ndstre, suntă pedepsiţi cu pe puţină 200 lei amendă, âr monedele suntă tăiate.
Româniloră, cari aveau mari legături de negoţâ cu Rahova, li se aduce o f6rte mare piedică prin luarea măsurei acesteia, nesciindă cu ce felă de monedă să se servăscă.
In afară de acăsta, odată cu luarea măsurei acesteia, s’a respândită şi svonulă că România are de gândă să trăcă Dunărea şi să ocupe Bulgaria.
Trecerea Româniloră cari au afaceri în Rahova a devenită aslfelă f6rte dificilă.
„Unirea14 respunde la acestea:
Bine se pOrtă vecinii ndştri, fărte bine, nu-i vorbă.
Dăr fără a vorbi de cestiunea împiedicărei mone-deloră ndstre, am fi curioşi să scimO ce interesă au Bulgarii să respândăscă svonurl ca acela de care vor-besce corespondentulă nostru?
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
VIENA, 15 Septemvre. — Kalnoky a plecată la Friedrichsruhe să visiteze pe Bismarck.
ROMA, 15 Septemvre. — In Messina s’a ivită ărăşl colera. S’au bolnăvită 115 persdne, dintre cari 48 au murită.
MUNCHEN, 15 Septemvre. — Dieta s’a deschisă printr’ună discursă ală tronului de că-tră prinţulă regentă Luitpold.
CHICAGO, 15 Septemvre. — Esecutarea la mdrte a anarchiştiloru condamnaţi se va îndeplini la 11 Noemvre.
Ultime sciii.
Foile unguresc! din Cluşiu spună, câ epis-copulă reformată Szasz Domokos din Ardălă, mergendă în România să visiteze [bisericile reformate, a fostă împedecată în împlinirea mi-siunei sale printr’ună ordină ce s’a dată prin telegrafii prefecturiloră şi poliţiei din România de cătră ministrulu de esterne(?) Sturz a, ca autorităţile să interzică episcopului ungură ţinerea de discursuri publice (afară de biserică) precum şi visitarea şcdleloră. Din incidentulă acesta, la care vomă reveni după ce vomă avă informa-ţiunile de lipsă, fiarele ungurescl din Cluşiu se plângă amară contra acestei „insulte44 făcute de guvernulă română episcopului ungură.
*
Se telegrafiază din Sofia tjiarului „L’Indă-pendance belge:44 Principele de Saxa-Coburg trăiesce fdrte retrasă şi nu ese din palatulă său, unde în fie-care diminăţă vine ună preotă catolică şi stă de vorbă cu densulă. Se aştăptă din-tr’ună momentă intr’altulă numirea aghiotantului principelui. Maiorulă austriacă Laab va fi numită în postulă de ministru de resbelă. Un vastă sistemă de spionagiu este organisată în
care chiliă unde erau închişi prisonierii. Visita asta trebuia făcută şi preveniţiloră şi osîndiţiloră.
Din gura lui Nello nu putură afla nimică. Elă fuse aşa de dibaciu, ca să se facă prostă. Totă ce putură pricepe din răspunsurile lui nelegale fuse. că elă adusese ca de obiceiu, de două ori pe 4l mâncarea podestatului în chiliă, Prisonierulă era bolnavă în pată de mai multe (Jile, abia gustase din mâncările aduse.
NeMo nu scia nimică altceva.
Lui Carlo Bembo îi veni atunci ideia să’i facă o altă întrebare, care-lă putea încurca:
—	Erai de faţă la fiecare visită făcută de inspec-torulu de serviciu?
—	Da, stăpâne, totdăuna am fostă de faţă! răspunse Nello.
—	Visitele acestea s’au făcută după regulamentăj?
—	Da, Escelenţă.
Minciună! Regulamentulă ordona ca la fiecare visită de 4>ua inspectorulă de serviciu să constate identitatea prisonierului. Tocmai lucrulă acesta nu se făcuse, fiindă-că, după planulă stabilită între podestată şi Nello, ori de câte ori venise inspectorulă, pretinsulă Martinengo era bolnavă şi sta culcată cu nasulă la 4'dâ- ună omă aşa de însemnată ca podestatulă Padovei inspectorulă de serviciu cre4use că p6te să calce regulamentulă şi nu cutezase să strice somnulă pretinsului Martinengo.
După ce întreba pe temniţerulă Nello Bembo întrebă :
—	Unde este inspectorulă de serviciu?
—	£tă-mă, monsiniore! 4'se un^ ofiţeră înain-tândă.
(Va urma.)
contra indivi4ilortt bănuiţi că suntă anticobur-giştl. Denunţările în contra celoră bănuiţi sunt forte numerdse Trupele din garnisdnă din Rus-ciucă au plecată la Vama, sub preteestă câ au să facă manevre.
*
„Journal des Dăbats44 primesce următdrea telegramă din Viena:
Se asigură în cercurile diplomatice din Bel-gradă că guvernulă principelui Ferdinand face t6te sforţările pentru a obţine la Belgradă, la Atena şi la Bucurescî, recundscerea nouei stări de lucruri din Bulgaria. Aceste tentative au fostă respinse la Atena şi la Belgradă. Se crede că guvernulă regelui Carolă nu va voi să se compromită faţă cu Rusia, făcândă agitaţiune în favdrea principelui Ferdinand.
*
piarulu „Strasburger Post" afirmă că principele de Hohenlohe, care a plecată în Rusia, este însărcinată cu o misiune însemnată.
DIVERSE.
Gâtirea săpunului. — Scimă din esperinţa de t6te 4ilele că pentru perfecta curăţire a albituriloră avemă lipsă neapărată de săpună. Ceră răbdarea bunilorfi cetitori pentru a-i face cunoscuţi cu modulă de gătire a săpunului — şi acăsta o facă din două motive : a) pentru ca şi celă mai sărăcuţă economă, fără mari spese şi fără multă perdere de timpă, să-şi p6tă găti singură sft-punulă de lipsă în casa sa, şi b) pentru ca venitulă curată din acăstă economisare, adecă profitulă ce întră a-cum în lada neguţătorului, să rămână în busunarulă e-conomului, folosindu-Iă spre acoperirea altoră lipse. — Unei familii de 6 membrii îi trebue pe tdtă luna trei rude de săpună, înţelegă acolo unde albiturile se spală cum se cuvine. Ruda valorăză 28 cr., la olaltă tăte trei 84 cr. face dâră la ună ană 10 fl. 8 cr. Săpunulă din boltă, trebue să nl-o însemnămă, că conţine multe materii vărose care strică albiturile, pe când celă gătită a-casă e curată şi de o calitate exemplară; pe lângă acăsta apoi abia costă la ană 3 fl, 12 cr. prin urmare ne rămâne o dobândă curată de 6 fl. 96 cr. — Săpunulă se gătesce în modulă urmâtoră: căldarea menită spre sco-pulă acesta se aşâ4â în o grăpă săpată anume, întocmai ca la ferberea lecvarului, astfelă, ca 1/3 din căldare să să se afle în grăpâ şi numai a/i afară din pământă. Materiile care ne trebuescă, şi care vină aşe4ate In căldare suntă: soda, unsăre, său său untă, şi apoi apă.
La ună funtă de soda trebuescă trei funţl de un-s6re şi 15 cupe de apă. In căldare turnămă mai întâiu apa, care încependă să fârbă se amestecă cu soda pănă ce acăsta se topesce, când apoi se pune unsărea de iipsft în căldare. Se mai pună pe unele locuri şi sfftrim&turl de 6se care se 4'ce că ar face săpunulă mai compactă şi mai durabilă. Materiile de susă se amestecă acuma bine ca să nu ardă — dreptă aceea, foculă trebue să ardă domolă dăr în continuu. Mestecarea se face cu o lopată gătită anume spre scopulă de susă. Dăcă ve-demă că materiile voescă se curgă afară din căldare, mai turnămă din când în când apă rece ca să le stftm-părămă. După ce au fertă din destulă, adecă pănă ce se îngrăse, le lăsămă cam 24 de 6re in vasă ca să se răcâscâ, după aceea tăemă săpunulă în bucăţi potrivite căci mai târ4iu întărindu-se pră tare nu le mai putemă tăia, fiindă că se sfărîmă, — şi se pună la umbră spre întărire. Pe fcndulă căldării remftne ceva leşift, care nu trebue delăturată fiindă fărte bună la spălarea albituriloră mai grdse, folosindu-se astfelă; că după ce acestea se m6iă în apă, le scătemă af ră şi turnămă peste ele leşiă. Dăcă amă pusă şi 6se în căldare acestea rămână pe fundulă căldării. — Săpună se păte găti şi din unsori stricate, din untă rău şi din său, acestă din urmă trebue însă amestecată cu unsăre. Soda se capătă în prăvălii, ună chilo cu 32 cr. âr săulă costă 24 cr, ană chilo; din 3 chilo de sodă şi 9 chilo de său se p6te găti săpună destulă pentru ună ană întregă, şi costă 3 fl. 12 cr. numai. — Vasilie Rebreanu, învăţătoră.
Colera în Italia. — Soldaţii, cari erau însărcinaţi cu desinfectarea în TrapanI, au fostă siliţi, de cătră o câtă de femei şi bărbaţi, să bea acidă fenică. Doi soldaţi, cari au refusată, au fostă trântiţi la pământă şi s’a turnată pe ei acelă lichidă corosivă. Ună soldată voindă să scape de acăstă sărtă, a băută şi după optă ceasuri a murită in durerile cele mai crâncene. Din consideraţiunl sanitare s’au intensă în Neapole orl-ce serbări religiăse, ce ar fi împreunate cu procesiuni publice. Duminecă, la Mesina, au fostă 30 de morţi de coleră; Luni 60 de caşuri şi 40 de morţi. Număroşl locuitori părăsescă oraşulă. Printre cei 30 morţi dintâiu, suntă şi 4 hamali, cari au ajutată Ia descărcarea unui vaporă englesescă provenindă din Bombay, care vaporă avusese ună casă de coleră pe drumă.________________
Editoră: lacobă Mnreşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureai»»»*

„ 2, oî ,
>T“ C3 C7S os
gg
09 00 BO
^ o o o
|ggg sas
: N< p( M
e s ta
►s Dj
s*
< St 6?
?ol * SB-2 »S
• p
©
o
3 e p C c i-j P
— 2- ©* CP •
C
&. B
0C © TO
g»S
g 8 *
h£?
S51 P
. J* g » g. 2 c‘© ts &
(D Dj P
S"
O Jţ,
CP
Mo|
p 3c 3-3 2*8
g-S ©
W «-♦- tvk
C® O
is*|
8§. S- ©
Ce —
H °
P *a<
CTQ w.
!»
-ol g 3c 3-
p W»w’ ^ © p
© kt t B P © 2.?»* g-aa g © p © o o 2-3. 52.
* g«
P poc
ST W»
gtS B B
« 2 S p*
a 1 o-o. © g. © © £L tr p
•	O P> B ^ >1
•	& sr.»
P3< M»
•	£
o en o
W- 3
o O O	o	o	—
b< o1	<j	<]	<1
o o	o	o	o>
&
co
00
os
o
ţ"1 g S! >
S £•f 552.
6* a e-s g.
p J. 2 t°< 2
H-k O t-i -	-
58|£ cr«^l <£ 3. ~
> r 50 po po r
> > Hr1
rrg-?.“ » p
£<p<p S. B m t j-O S, ® © 2, ©
ci, jr. o*
© & p< © *. p
a
CD	- V _ M	. O
B i-3 tn C irj < w „^r^S-S-CB-i S’T3 'ipsPfflSmfigp '■	2. EL- • g an
c P &
ÎB H.
&
© • - • ! H-k
r>® crs
p, Hk ŞO CJC
«O ÎD «O
I & p
cc.s
IA B
ST cp . <
CCbfiOC CC CC 00 W K)
® Dn, &» ® b'c P
b J2
-w?5 Ci oo £, 2 P ss © c g
« tB p B B
B- rn '
£*© g.*
rî-TO Î7 . £• © e
P< Cl _
is S's p p ,2 •
e 5 C
• X}
s S
X
c.	B	c
P	kt	'	B
O	©	2-
CSC .	jo	•	C
. 3
p
IS l
)-k >-k |-k	h-k-	H-k
îx s-k cc oo m	CC	o
05t«K)l-k»t'	tc	o
iocoatoto	bi	1
cu O U* O' O	o	1
	C2	-Jj o	CTi p	5
Ui o o B	<!^ 5S	g	cr CD S3	'O CD p"
fi &■	50 c X	o*		
>
§5
5’
y
oi as
P
&J
c"
W**"
0Q
B’
r—■
c
3
p»
&■
3'
H-k
C/3
©
kB
O
c
2
CD
ac
*a
ct>
p
3
C3*
I I I
cn	H-k O	H-k* H-k	CO	00	00
00	to	co	CD	02	02
02	H-k*	H-k		o	02
O
r=
“ţ
«p
CC
£=
"S
o"
2.
OT
“S
Si
-00
o
<
&
«a
©>
ts
a.
— o
I—k ZO
UI	H-k o	l-k —	CD	00	00
CD	ro	Ko	CD	02	02
O	02	^3	00	m	oo
Cea mai buuă
Hârtie de ţigarrete
este veritabilulu
LE HOUBLON
fabricaţii francezii de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune-
Acostă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloră Dr. J. J. Tohl, D. E. Lud-wig. I). M. Lipptnann profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru-că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăcosă;
te CD	'500/|	\ffuniis'	
C3 â	«... 		cy	PQ g HI
VAC-HIMI1.K DK l.’lCriQUKTrK
•e«i« rĂewiOAfc
17, rne R< range . i PARIS
Nr. 194.	GAZETA TRANSILVANIEI.	!887.