TRANSILVANIEI SC PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w ---- ANULU L. AN UNSURILE: O seriă g&rmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare BEDACŢH7HEA ŞI ADMINISTBAŢIUNEA t BRAŞOV^, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE lN FIECARE ţ)I. I?e unfi ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior J3am%nl& şl străiuâtate: Pe ană 40 fr., pe luni 20 fr., pe trei iun! ÎO fr»ncî. Ni 193 Braşovtl, 2 Septemvre 1887. Cu eâtu se apropiă ruai multti momentulu sosirei Maiestâţei Sale la manevrele din Ardeal0, cu atâtCi mai vrăşmaşii e tonulfi de care se fo-losescu în deosebi foile maghiare tiszaiste faţă cu noi Românii. Este în totă casulu ciudată acostă aparaţiune, de6rece mintea săn6f.6sâ trebuia să le dicteze Un-guriloră dela putere, tocmai în aceste momente, o purtare mai domdlâ faţă cu marea maioritate a poporaţiunei Transilvaniei, că să se mai poto-kscă, celu puţinii pentru timpulă petrecerei Maiestăţii Sale în Ardeal fi, nemulţămirea şi amărî-ciunea dintre noi, âr nu să se aţîţe încă şi mai tare spiritele. Acestea erau consideraţiunile ce s’arti. fi impusă unonl politici cu mai mare precauţiune. Ungurii dela putere însă credu a fi ajunsă la a celu apogeu alu puterii în stată, încâtă să nu mai aibă lipsă de a lua asemeni precauţiunî. Şi în acostă pornire îi sprijinesce multă hotărîrea ce au luat’o, de a nu mai căuta nici ună modă de împăcare cu Românii, ci de a continua fără cruţare răsboiulu contra limbei şi naţionalităţii acestora. Răsboiulă pornită contra naţionalităţiloră şi în specială contra Româniloră ardeleni este, precum seinul, ună punctă de căpetenia ală programului ministrului-preşedinte Tisza şi credemu că nu greşimă, dâcă adinitemă, că agitaţiunea atâtil de înverşunată, ce s’a pornită tocmai acum contra Româniloră a avută în prima liniă sco-pulti, de a aduna materială pentru discursulă-programă ce-lă va desfăşura d-lă Tisza în Ora-dea-mare, tocmai în ajunulă sosirei Maiestăţii Sale în Cluşiu. Este adecă bătătoră la ochi, că ministru-preşedinte ungurescă ’şl*a alesă tocmai cjiua de 21 n. 1. c., pentru ca să-şî facă enunciaţiunile sale înaintea alegătoriloră săi din Oradea-mare, cu atâtă mai vârtosâ cu câtă se asigură, că în (jiua următdre 22 Septemvre n. d-lă Tisza va merge la Cluşiu să însoţâscă pe monarehă în timpulă şederii sale acolo. Pe când telegrafulă va anunţa urbi et orbi enunciaţiunile ce le va face d-lă Tisza în Oradea-mare, acesta se va afla deja lângă Maiestatea Sa în Cluşiu, vrendă să dea a se’nţelege prin acesta, câ acele enunciârl le-a făcută cu deplină aprobare a cordnei şi că atotputernicia lui a ajunsă la apogeulă ei, ne mai putându nimică împe-deca realisarea programului său. Putemă prevedea cu siguritate, cam de ce natură voră fi enunciaţiunile ministrului-preşedinte, şi dâcă n’amă avă nici ună altă punctă de sprijină pentru acâstă prevedere a ndstră, purtarea organeloră guvernului şi a foiloră tiszaiste ne ară lumina din destulă în privinţa a-cesta. In comitatulă vecină cu comitatulă Oradei-marl, în Satinară, s’a înscenată tocmai acum o g6nă specială în contra pretinşiloră „agitatori dacoromâni “ şi se deţine în arestă preventină ună preotă, despre care nu s’a putută dovedi pănă at}I nimică altceva, deoâtu că a luptată făţişă şi pe cale cinstită constituţională pentru drepturile poporului română. In acelaşi timpu foile subvenţionate unguresc!, ca la comandă, nu vădă decâtă „agitatori44 şi „turburători44 în t6te părţile şi strigă ca din gura şarpelui, că Românii cu carte, cari apără limba şi naţionalitatea românâscă, suntă „duşmani ai statului,44 ne mai vorbindă despre insultele şi calumniile ce se a-runcă (Jilnică în faţă pressei române. Nimică nu p6te fi mai comodă pentru atot-puterniculă Tisza decâtă ca acum, pe când se află monarchulă în Ardeală, după ce i s’a pregătită, ministrului, astfelă tăremulă, să tune şi să fulgere după placulă inimei sale în contra Ro- Joi, 3 (15) Septemvre. mâniloră, cari mai au şi a(}î cutezarea de a fi nemulţămiţi cu tractarea ce o suferă din partea guvernului ungurescă. Ministru-preşedinte ne-a dată deja probe despre ceea ce e elă capabilă în privinţa acesta, în rândulu trecută, când a vorbită în Oradea-mare. Atunci a tunată şi a fulgerată contra pretinse-loră agitaţiuni ale pressei naţionalităţiloră. Cu ce ne va ameninţa astăzi? Dâr ar fi naivitate din parte-ne a crede că in-venţiosulă ministru-preşedinte n’ar mai afla în lexiconulă său nici ună cuvântă nou de ameninţare pentru aceia, cari n’au încetată încă de a pretinde drepturile ce li se cuvină popdreloră îp acestă stată. Elă ne va ameninţa de sigură din nou şi mai cumplită ca în trecută. Scopulă însă nu şi-lă va ajunge. împrejurarea că viitdrele sale enunciaţiunl se voră discuta în Ardeală, în presenţa monarchului, va face din contră să reiasă şi mai lămurită, că avemă de a face cu ună regimă de partidă ten-denţiosă, care nu se ruşinâză de a esploata chiar presenţa capului statului pentru scopurile sale de clică. Nu p6te însă nici odată să se facă bunăstarea şi viitorulă popdreloră Ardealului dependentă de capriţiele şi poftele nenfrânate ale elicei dela putere. Acâsta trebue să ’şl-o însemne b;ne ministrulă-preşedinte ungurescă. Faimele despre întrevederea din Stettin. „Vossisclie Ztg.44 (jice că întrevederea din Stettin a împăratului Wilhelm cu Ţarulă, dâcă se face, nu va fi decâtO ună actă de curtoasiă, care nu va schimba întru nimică relaţiunile răcite germano-rusesci. încurcăturile orientale — adauge numita f6iă — suntă o afacere deosebită a Austriei, pe care acâsta va avă să-o reguleze după propriele sale dorinţe. Dâcă Germania nu pune piedecl Austriei, der nici nu o sprijinesce, ea de altă parte n’are nici o causă de a promova poftele Rusiei. Totă în acestă sensă se esprimâ şi „Norddeutsche allg. Ztg.“ (Jicândfi, că în Orientă Germania ca şi Austria şi-au re-servată mână liberă şi că Austria vrândă a-şl validita acolo interesele sale nu va întâmpina o seriâsă oposiţiune din partea Germaniei. Impăratulă Wilhelm a sosită în Stettin împreună cu împărătâsa, cu prinţulă şi princesa Wilhelm şi cu prinţulă Leopold. Impăratulă şi raareşalulă Moltke, care asemenea se află în suita lui, au fostă entusiastică aclamaţi de popor ă. In privinţa venirei Ţarului în Stettin dom-nesce acolo nesiguranţă. Autorităţile militare, civile şi sie curţii dau răspunsuri îndoelnice. Nimeni nu vrea să scie despre sosirea apropiată a Ţarului, dâr nimeni nu o nâgă. Corespondenţii (jiareloru din Berlină, Londra şi Viena n’au putută isbuti până acum a afla nimică positivă despre sosirea Ţarului. Cu t6te aceste se crede, că Ţarulă va veni la Stettin si împrejurarea, că în suita Majestăţii Sale se află şi consiliarulă Biilow ca representantă ală minis-teriului de esterne şi secretarulă Lergevisă ca ci-fratoră întăresce pe 6menl în credinţa acesta. Din Petersburgă însă se desminte din nou faima despre mergerea împăratului Alexandru III dela Copenhaga la Stettin. Se vede că la începută planulă întrevederei a esistată şi acum ârăşl l’au lăsată să cadă. Nu cumva s’au încordată în cjilele din urmă mai tare relaţiunile dintre cele două împărăţii nordice ? Ceşti unea bulgară. „Nordd. Allg. Zeitung* desminte aserţiunea lui »Pester Lloyd“, că prinţulă de Bismarck ar fi oferitei directă mediaţiunea ea in afacerea Erenroth, şi (Jice Sorlafirî ftsfrgno«te na an prlrcB*o«. — Hftnutorlptn nu «0 rstrămltu. 1887. cabinetulâ germană, în acestă casă, n’ar fi putută refusa mijlocirea dorilă de Părtă, după cum a făcut’o, Germania, <|ice »Nordd. Allg. Zeitg.44 aprobă nu numai triâai-terea generalului Ehrenroth, dâr este asemenea gata să recomande proiectulă celorlalte puteri, dâcă va fi propusă oficială de Părtă. Rusia printr’o propunere ema-nândă din propria sa iniţiativă, cum a cerută P6rta dela Germania, şi-ar lua asupră-şl răspunderea cestiunilorti Orientului ce nu-i încuibă până acum. Articululă conchide: Este de datoria puterei suzerane să decidă asupra mijlOceloră proprii, a învinge resistenţa activă şi pasivă a Bulgariioră ; pe câtă timpă nu va fi lumină asupra acestui lucru, puterile nu voră voi de loefi să ia posi-ţiune în cestiune. piarulă „L’Independance belge« din 10 Septemvre publică următorea telegramă din Parisă, cu data de Vineri 9 Septemvre: „Se scrie din BucurescI cătră „Journal des Debats* : Se afirmă că d, Petroff ministrulă de răsboiu bulgară ar fi declarată ofiţeriloră din garnisăna din Sofia, că în casulă când Rusia ar trimite ună corpă de armată pentru a ocupa militâresce Bulgaria, guver-nulă ar fi decisă să resiste din resputerl. Cu modulă acesta, adaoge elă, vomă prelungi lupta pănă ce vomă da timpă Austro-Ungariei şi celorlalţi aliaţi protectori ai noştri să ne vie în ajutoră«. Prefectuiă din Rusciucă, neţinândă sămă de observaţi unile guvernului francesă cu privire la siguranţa a-meninţată a naţionaliloră şi a consulului francesă, d. Fiourens, ministrulă afaceriloră streine, a autorisată pe consulukl său din Rusciucă de a lua ună concediu nele-mitată. Guvernulă bulgară înainte de a lua o hotărîre contra prefectului din Rusciucă, d. Mantoff, ale cărui fapte atraseră după sine numărâse reclamaţiunl ale con-suliloră, chemă pe d. Mantoff la Sofia pentru a da es-plicaţiunî în privinţa purtărei sale. „Journal des Debats44 anunţă arestarea d-lui Ra-doslavoff, lostă preşedinte ală consiliului din Bulgaria. Turburârl în Sofia. O telegramă din Sofia, dela 12 Septemvre, comunică următârele: Şefii Ligei patriotice invitaseră populaţiunea la ună meetingă de protestare contra unui articulă scrisă de d. Karavelov în „Tirnow.ska Constituţia*, articula în care acesta declară că prinţulă Ferdinand se urcă pe tronA prin voinţa d-lui Stambulov, 6r nu a naţiunii. Oratorii, încurajândă mulţimea compusă din mai multe sute de persOne, reclamară măsuri energice contra trădătoriloră patriei şi arestarea d-lui Karavelov. Mulţimea porni mai ânteiu spre paiaţa, din care prinţulă eşise tocmai atunci. După aceea merse în faţa casei d-lui Karavelov, ale cărei ferestre fură sparte între strigătele: Josă! La mârte! După acăstă scenă, mulţimea porni stngândă şi cântândă spre tipografia Ziarului situată aprăpe de paiaţă; aceleaşi scene reîncepură în timpă de ună cesă. Poporulă intră în urmă in curtea palatului prinţiar; noplea sosise. Prinţulă, care se întorsese dela plimbare, se înfăţişa la balcon', pe timpulă când mulţimea scotea strigăte de ura. Câţî-va oratori luândă cuventulă spuseră că guvernulă nu trebue să permită atacuri asemenea celoră ale oposiţiei. Prinţulă răspunse : „Vă mulţămescO pentru aclamaţiunile vostre patriotice. Trăâscă Bulgaria/ Manifestanţii părăsiră palatulă pentru a intra in casa d-lui Stambulov. Ministrulă mulţumi mulţimei, o felicită că a manifestată simţiminte patriotice şi declară că causa bulgară nu va fi niciodată pierdută, dără va ave tot-deuna asemenea apărători. Poliţia se arată în faţa casei d-lui Karavelov şi în faţa tipografiei, împrăştia pe manifestanţi şi împiedică pe câţî-va indivizi de a pătrunde la d. Karavelov. SOIRILE PILEI. La serbarea poporală, ce se va întocmi în Cluşiu în onărea presenţei Maiestâţei Sale, se «Şiee că voră fi presentate 250 persone din diferite ţinuturi ale Ardealului în grupe separate de câte 12 ori 24 fete şi feciori în portulă loră poporală şi anume din comitatulă Nr. 193. GAZETA TRANSILVANIEI. Cluşului în porturi poporale ungureseî, românesc! şi să sescî, din comitatele Murăşă-Turda şi Oderheiu grupuri de Săcui, din comitatulă Sibiiu un grupă din Sălişie; din comitatulă Braşovă Ceangăi din Sâcele; din comitatulă Alba de josă porturi poporale din împrejurimea Abrudului, Zlatnei şi Roşiei; din comitatulă Turda ArieşO por-tulă poporală din Trăscău. Pentru transportarea dife-riteloră grupuri la Cluşiu îngrijesce fişpanulă Samuel Jozsika în înţelegere cu respectivi fişpani. . —x— .Naţiunea* spune, că Duminecă a lostă primită în audienţă de cătră Regele României contele Goluschov-sky, ministrulă Austriei în Bucureşti, care a presentată Maiestăţii Sale pe contele Kalnoky, a cărui mergere în România sta în legătură cu încheierea convenţiei comerciale cu Austria. — x— In comuna Ohaba, lângă Şinca nouă, s’a ivită între copii vărsatulă (bubatulă), fără ca primăria să fi găsită cu cale a cere ajutoră medicală. Din norocire copii se însănătoşâză fără acestă ajutoră. — Ar fi de dorită, ca primăriile în asemenea caşuri, care potă ave urmări grave, să tîă mai cu durere de inimă şi să cără repede ajutoră medicală. Mâne Joi in 15 Septemvre n. se va celebra în biserica română gr. cat. din Turda veche cununia d-lui Silvestru Moldovană, comptabilă şi secretară la „Arieşana* din Turda, cu d-ş6ra Margareta Ciga-reană. — Căldurosele năstre felicitări tinerei părechi! —x— „Răsboiulă" din Bucuresci este informată, câ Vinerea trecută, o ţărancă din Ruşii-de-vede, cerândă o audienţă la castelulă Peleşă, a povestită Regelui, că cum părândă în aceea comună ună locă de casă şi începăndă a face săpături, a dată peste o suterană în care crede că s’ar afla diferite obiecte pre ţi 6 se, opinândă că ar fi bine ca stăpânirea să trimită pe cineva ca să e-samineze conţinutulă suteranei. Regele ascultândă pe ţăranca, care era convinsă de ceea ce spunea, i a dată o recomandaţiune cătră ministrulă culteloră şi ună bi letă de liberă parcursă pe calea ferată. »România" află, că ţăranca s’a şi presentată ministrului, care ar fi însărcinată pe d. Tocilescu a se duce la faţa locului şi să cerceteze. —x— Academia literară «Des Muses Santonnes* din Royan (Francia, Charente Inferieure) a primită între membrii săi pe d. Victoră Bilciurescu, tenătă ce se pregătesce a primi laurii poe-iei. Cu acestă titlu au mai fostă onoraţi, dintre Români, poetulă Alexandru Macedonski, d. Ioană Rădoiu magistrală, precum şi d. Al. Sturdza, scrie «Telegrafulă.* —x— Trenulă ce mergea Vineri în săptămâna trecută de!a Câmpulungă la Golesci a deraliafă între staţiile Mi-hăilescî şi Câmpeni, scrie „România Liberă/ Primulă raportă adresată Direcţii câiloră ferate anunţă; Şefulă de trenă şi conductorulă morţi; din pasageri zacă vic-t me pe câmpă. „Răsboiulă" află eâ numai maşinistulă, fochistulă şi frânarulâ au suferită. Cei d’iniâiu doi au fostă răsturnaţi odată cu maşina, arşi de cărbunii cari au sărită din focară şi copleşiţi de lemnele din magazia locomotivei. Frănarulă asemenea a suferită contusiunl seriăse. Nici unulă însă nu se găsesce în casă de mărte. Dintre călători s’a constatată că nimeni n’a suferită vre-o contusiune. In urma deraliărei, toţi au fost înapoiaţi la Câmpu-lungă de cătră trenulă care mergea din Bucuresci. —x— Cetimă în «Foia diecesană* dela 30 Augustă: «Din Teregova ni se scrie, că notarulă cercuală I. B din Mehadica suspendată din oficiu in Dumineca trecută, a pălmuită în pieţa Teregovei pe strada principală pe pro-topretorulă său B. Z., după ce mai na irite l’a fostă încărcată cu insulte şi l’a fostă scuipată in faţă. Făptui torulă fu arestată momentană şi predată judecătoriei, der după ună scurtă interogatoriu fu eliberată. Se vede că s’a începută clisa (slănina) între domni, şi pe semne trebile au ajunsă acolo, de îşi facă ei între ei dreptate. Ore să mai aibă publieulă respectă de astfelă de funcţionari ?* Reuniunea de maghiarisare din Pojunti. In Nr. 244 alti oficiosului „Nemzet“ cetimu: In şedinţa comisiunei pentru asilurile de copii a kulturegyletului din Pojună, ţinută sub preşedinţa Drului Karl Rime'y, se arăta, că numita reuniune, afară de institutele de învăţâmăntă subvenţionate şi de şcOlele ce stau sub patronagiulă ei, posede acjî 9 asiluri (grădini) de copii proprii ale ei care esistă de faptă şi afară de aceea se întocmescă acum alte 3 institute nouă; abstră-găndă de institutele subvenţionate şi patronisate cresce reuniunea în institutele ei proprii peste 1000 de copii, dintre car! optă din ^ece părţi suntă de limbă germană şi slovacă, în limba maghiară şi în patriotismă maghiară. Membrii săi şi’i recrutezâ reuniunea din ţinutulă său, din comitatulă Pojună şi din oraşulă Pojună, şi constată cu satisfacţiune că din acestă ţinută îngustă ’şi a înşirată 3000 de membrii, partea cea mai mare cetăţeni de limbă slovacă şi germană. Din nou ne dovedesce „Nemzet“, că Ungurii n’au altă gândii cu Nemaghiarii decâtă a’i maghiarisa. Ceea ce ne spune însă despre sumedenia de copii şi membrii germani şi slovaci, e numai reclamă. Slovacii au dată şi dau mereu dovedi, că Ungurii nu voră păpa aceea după ce le lasă gura apă. Jidovi suntă destui, înd6pe-i cu „cultură maghiară“. Teaca, în 10 Septemvre 1887. Onor. Redacţiune! Luni în 5 Septemvre după ame^I ca ună fulgeră s’a lăţită trista faimă despre re pausarea marelui şi eminentului filologă şi literată, d-lă Timoteu Cipariu, — pe feţele tuturovă Româniioră şi in specie a celoră mai în etate, cari i-au fostă în multe privinţe discipulî, se vedea întristarea! — Ne-a părăsită fala Româniioră din Transilvania. Cum nu s’ară fi dusă de pe aci mai mulţi la Blaşiu, — pentru a-i face uiti-mulă respectă, — însă mai alesă depărtarea cea mare neconcc(|endu-le, cu toţii i-amă <}isă cu adâncă mîh-nire: Sit illi terra levis ! După asta nu trecură 4 ore, şi âtă se lăţi în Teaca altă fainii — care deşi numai locală fu totuşi pentru noi tristă. —- Tânăra preotâsâ Laura Moldovană a reposată, pârăsindă pe soţulă său tineră, d-nulă Theofilă Moldovană, preolă gr. cat. în Copru din diecesa Arme-nopolei, cu ună pupilă abia de 2 ani. Nu-i vorbă. — atâtă din iubire şi compătimire cătră tânăra farailiă preoţâscâ, — câtă mai cu sămâ ni-amă ţinută de strînsă dalorinţă toţi Românii din Teaca a contribui la ceremoniile astrucârei acestei june preo-tese presentându-ne cu toţii la ceremonia funebralâ, — 1887. care în modulă celă mai frumosă, după tote datinile ie* ligiose, cu ertăciunî, şi 12 odihne s’a efectuită ! — ha ceremoniile acestei astrueârl s’au presentată toţi hono-raţiorii neromâni, — şi toţi Românii afară de unulO, marele, respective miculă muftiu care în sumeţia sa ofi-ciosă, — uitându-şi cu totulă de obligămintele humane, religiâse şi naţionale române, deşi aeâstâ „înaltă personalitate* impreună cu soţia sa, pentru a-se presenta la ceremoniile astrucârei, au fostă prin docenţele şi canto-rulă parochiei Tecii ambii întru adinsă invitaţi, — con-temnându-ne însă nu s’au presentată. — Fiă-le de bine! Totă în tjiua de 7 Septemvre, când s’a săvîrşitO îmormăntarea tinerei preotese, locuitorii din Tâca alergară întru ajutoră comunei românesc! Pinlică, unde is-bucni ună mare incendiu. Frumosa casă parochială era in flăcări şi pOte mai multe ar fi arsă, dâcă bravilord pompieri din Teca nu li-ar fi succesă a localisa foculQ. impreună cu casa parochială i-au arsă preotului Teodor Domşa grâulă, cucuruzulă, împreună cu totă ce se afla în podă, în grânară, cuină, şi abia câteva mobile i s’au putută scăte din casă şi încă şi acelea ca vai de ele. Acestă demnă preotă, care es'e tată la 5 copii, dintre cari doi la scOlă în Bistriţă, arejându-i tote a rămasă In o perplexitate ce nu se pdte descrie. E forte durerosă când în asemenea caşuri se află unii şi încă dintre colegi, cari se pdrtâ cu indiferenţă. Mă miră cum de protopopulă tractuală seu celă puţină vice-protopopulă nu a alergată până acum la Pintică pentru a aduna curatoratulă şi a face paşii necesari pentru grabnica reediticare a casei parochiale. Acei domni marinimoşi, cari ară voi a da mână de ajutoră, să binevoâscă a se adresa de-a-dreptul î la pâ-gubitulă în comuna Pintică (Sz. Pentăk), poşta ultimă Tâca (Teke). * Câtă pentru persecuţiunile celoră puternici, desfăşurate în contra nostră, analâge cu aceea a confratelui Lucaciu, înaintea nostră nu suntă novităţî, căci dânşii io totă locuia şi în contra tuturoră le eserciază continuu in o formă ori alta. Lucrulă celă mai durerosă pentru noi e însă acela, că persecutorii îşi caută şi-şi află instrumente, martori şi muncitori, mai totdâuna din slabii noştri. Dabit Deus hisquoque fineml Cele reproduse de «Gazetă* în Nr. 188 după fiarele ungurescî în causa lui Lucaciu, că adecă ,cu bani şi ameninţări ară fi hotărîţi să facă pe martori a recede dela fasiunile loră" şi altele asemenea, după părerea mea nimlcă altă nu însâmnă, decâtă ca să se caute preteeste spre a prelungi arestulă preventivă ală d-lui Lucaciu. Unii Tecanti. OTJTTEiTTtSr de deschidere, rostită prin Aii m piu Barboloviciu vieariulă Silvaniei şi directorulă despărţ. XI ală «Asso-ciaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română*, cu ocasiunea adunării generale a despărţ. ţinută la 4 Augustă în Buciumi. (Fine.) Condiţiunea «sine qua non« a crescerei şi culturei poporului română este: ca toţi fii naţiunei şi mai ver-tosă inteligenţii, cari suntă chemaţi a creste poporule, pentru că şi dânşii au eşită din poporă şi pre dânşii i-a crescută naţiunea, să fiă eonscii de datorinţele loră sacre faţă de naţiune, şi acelea să Ie Smplinâscă cu scumpătate, abnegaţiune şi resemnaţiune sacnficătore, se recere să se preţuiască şi stimeze pre sine şi naţiunea sa şi să fiă mândri de individualitatea loră naţională, voră fi conscii de drepturile loră, cari le au ca cetăţeni ai patriei şi fii FOILETONUL (51) ----- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. XVII. Tabăra dela Villafranca. In nâptea aceea se întâmplă că trăsura de zarzavaturi veni mai de vreme cu ună ceasă; însă betrânulă Nello prevăduse casulă. încă dela mecjulă nopţii se şi aşe4ase în odaia poitarului, pe care-lă îndemnase să se ducă să se culce. De aceea elă fuse care deschise porta fiului său. Copilulă temniţerului era ună flăcău înaltă şi voinică, dăr cam prostă. Natura făcuse atâta pentru forţele lui fisice, încâtă uitase să îngrijască şi de crieru. Altminteri era blândă şi pacinică, fără iniţiativă, fericită ca să asculte pe oricine îi poruncea, mai cu sâmă pe tatălă său, pe care-lă privea ca p’ună oraculă. De a-ceea, când îi porunci Nello să vie după densulă, tene-rulă veni numai decâtă fără să întrebe măcară pentru ce Cum întrară în chiliă, Nello îi (Jise: — Paolo, desbracă-te de hainele tale şi îmbracă nunri decâtă p’ale gentilomului! Paulă împlini porunca fără să arate nici mirare nici curiositate. Prin urmare t6te mergeau după poftă. Podesta ţulă se îmbrăcă numai decâtă cu nădragii şi cu blusa de aba a pescarului. Cu căciula înfundată pe urechi, eşi din curtea temniţei, sări ageră şi sprintenă ca ună omă de meseriă în luntrea cea grea şi cu o lovitură bună de lopată o înpinse pe apă până ce ajunse pe Ca-nalulă Mare. începea să se crepe de 4‘uă, când nisee precupeţi cari se duceau în luntrile loră 4ăpiră luntrea teraniţeloră întorcându-se spre Mestre. In 4iua aceea timpu'u era minunată. Diferitele trupe slrîn^e în tabăra dela Villafranca manevrau cu o precisiune admirabila; curioşii cari {veniseră din Verona, din Villafranca şi chiar din Mantua ca se admire o armată aşa de frumosă, erau încântaţi. Compania, în capulă căreia Felice Badoer îşi juca armăsarulă, era cea mai lăudată. Nu era cu putinţă să fiă altcineva mai tânără şi mai vitează decâtă tână-rulă căpitană. Aşa că Ricardo, care s’amestecase în mulţime, spunea mereu celoră cari îlă întrebau, cine i frumosulă calăreţă. — Este domnulă Fe ice Badoer, unulă din cele mai mari nume ale Veneţiei, şi eu sunt Ricardo fecio rulă lui. In momentulă când defilerulă era să încâpâ în faţa căpitanului generală, care sta călare în fruntea statului său majoră la intrarea principală a taberei, ună cUâreţă trecu pe dinainte-i în fuga calului, îndreplându-se câtră mijloculă câmpului de manevre. Negreşitu că venea forte de departe, fiindcă calulă era albă de spumă. Călăreţulă acesta purta botforî de piele de Un garia, cari i treceau peste genunchi, şi o haină scurtă de catifea nâgră cu o vestă de piele de bivolă. 0 manta mare mai multă negră galonată cu aură, care-i fâlfăia peste crupa calului, îi da o întăţişare militară. Călăreţulă când trecuse pe dinaintea locului unde sta stalulă majoră şi prea puţină departe de numărosulQ grupă ală ofiţeriloru, salutase pe căpitanulă generală cu atâta bună graţia şi curteniă, încâtă până dela pălăriă era aprope s’atingă pământulă. Călăreţulă era atunci dreptă în lumină şi cu totă iuţâla calului său fu numai decâtă cunoscută de cei mai mulţi ofiţeri (fiu stalulă majoră. — Este contele Batista Martinengo! 4*ceau unii. — PoJestatulă Padovei! răspundeau ceilalţi. — Va să 4'~ă a eşită din temniţele Veneţiei? — Este liberă. — Sciam de erî! 4’cea unulă dintre cei cari voră să fiă totdâuna informaţi mai naintea celorlalţi. — Va să 4>c‘ă procesulă lui s’a suspendută? — Cre4ut-aţi vre-odată seriosă că o să cuteze cineva să traducă p’ună omă ca Martinengo în faţa unui tnbunală fie acelă cineva chiar Consiliulă de trei. Călăreţulă au4ea o parte din ce se vorbea. Fără să oprâscă iuţâla calului se întorse şi salută cu mâna In sfîrşită se opri în faţa companiei comandate de Ftlice Badoer şi-lă strigă pe nume de mai multe ori. Felice au4indu-se strigată plecă în fugă spre călâ* reţă. Amândoi se întâlniră într’ună spaţiu mare golO in mijloculă câmpului de manevre. Schimbară câteva vorbe impreună şi pe urmă călăreţulă, care se 4'cea est® podestatulu Padovei, trase sabia şi o înfipse fn corpul! lui Felice Badoer, GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Nr. 193. ___________________________________________________ ai naţiunei, acelea le vorfl preţui, apăra şi de acelea se vorfl folosi după convingerea sufletului seu şi nici pentru unii preţfl nu vorfl abdice de acelea, pentru că numai alunei şi aşa vorfl fi preţuiţi şi din partea aliorfl naţiuni şi atunci nu se vorfl avili la fapte degradatore şi com-promiţâtdre de numele, reputaţiunea şi auctoritatea na-ţiunei lorfl, dâcă îşi vorfl sci preţui şi stima pre mama lord naţiune. Condiţiune în modfl supremii recerută spre cultivarea poporului şi a naţiunei este: ca egoismulii mârşavii, acestfl inimicii infernalâ aifl fericirei şi esistenţei popd-relorfl, să-lfl stîrpâscă totd fiiulfl naţiunei, dâr mai vârtoşi! inteliginţa din inima sa. Dâcă voimfl şi dorimii să cultivărnâ naţiunea şi poporulii românii, să afurisimfl din sînulQ naţiunei nostre pre acest ii diavolO muţii şi surdo, şi scopurile şi binele nostru individualii şi familiarii să fimâ gata a-lfl sacrifica pentru scopulii finalii şi binele naţiunei şi poporului. 0 recerinţă fundamentală spre crescerea şi culţi varea poporului nostru românii ţăranii e încrederea reciprocă între inteliginţă ca crescătorii şi conducătorii poporului şi între massa poporului; acăstă recerinţă e de aşa mare însemnătate, câtfl făr’ de acâsta toţî paşii şi t6te mijlâcele, fiâ spirituali fiă materiali, întrebuinţate cu ori-ce dibăciă sunt pierdute; făr’ de încrederea reciprocă prelegerile teologului, documentările filosofului, pledoariele jurisconsultului, predicile preotului rostite cătră ascultătorii săi, aşa şi propunerile dascălului din şcbla sătescă cătră învăţăceii săi suntfl vocea celuia ce strigă în pustiă, pentru că încrederea intre conducători şi conduşi e petra anghiulară nerăsturnabilă, pre care să ra^imă edificiulfl culturei, e piedestalulfl puternica pre care se înalţă na ţiunile şi popârele la acelfl ni vel A alfl culturei, pre care le este desemnată în concertulfl popbrelorfl Europei ci-vilisate. Şi în care mină se află acestă pâtră de granitfl a increderei de care se înfrângă valurile ispitelorfl? In mina sâu baia inimei conducătorilorfl. Conducătorii poporului câştigă încrederea poporului dăcă pătrunşi pănâ în adân-culfl sufletului dc înălţimea şi sânţenia misiunei lorfl, fiă-care îşi va iubi chemarea sa şi de acestă iubire îndemnaţi fiăcare îşi va împlini sfera activităţii sale cu acura teţâ nu pentru că-i dă pâne seu mărirea oficiului, ci pentru că acăsta o pretinde înaintarea bunăstărei spirituale şi materiale a poporului, seu vorbindfl chiarfl, când preotulfl însuşi va iubi şi stima preoţia şi euvântulfl lui Dumnezeu, vestită poporului, elfl însuşi îlfl va pune întâia oră în lucrare, când advocaluîfl din iubire cătră interesele poporului va apăra dreptatea, când invătătorulfl din iubire cătră surcelele fragede ale naţiunei va propune în şcdlă învăţăceilorfl săi, atunci din lacrămile recunoştinţei mar gialite din inima poporului români! se va împleti legătura increderei între sufletulfl lui şi a conducătorilorfl lui, o legătură aşa de tare şi puternică, câtfl mâna cea s icri-legă a ispitelorfl nu va cuteza nici când a o ataca; atunci sămânţa culturei presărată de cătră conducători şi educători în sufletulfl poporului nostru români! feeun dată prin rouă iubirii şi increderei reciproce va prinde rădăcini, va creşce şi înflori şi va aducej fructele spirituale îndulcitâre şi nutntbre precum de sufletulfl şi viâţa conducătorilorfl, aşa şi de a poporului. Din acăstă unire şi so'idaritate sutlelâseă vorfl răsări caracterele firme în sînuli! inteliginţei şi alfl poporului, acei lu«;6ferl strălucitori în orizonulfl naţiunei, făr’ de a cătortt conducere o naţiune nu progresâză cu paşi «guri cătră limanulfl chiămărei sale, ci rătăcesce din er6re in erdre, din amăgire în amăgire, până când de- cade, — vorfl răsări, caractere firme, care suntfl pilaştri edificiului culturali! alfl fiă căreia naţiuni. Nemulfl care nu-i fericită a ave în sînulu său falanga caraetere-lorfl firme, n’are treculfl, n’are presinte şi nu va ave viitorfl, prin urmare n’are istoriă. Oh! ce mângâiere pentru nâmulfl românes :fl când i-se înfăţişeză din regiunea nemurirei umbrele chiarificate ale caractere lorfl firme şi candide, care au pusfl fundamentuifl culturei poporului români!! Sunt convinsă că memoria şi numele acestora suntfl cu mulţii mai adânci! gravate în sufletulfl fiă-căruia Româno, decâtfl ca să fiă de lipsă a-i numi. Lucrarea eul-tivărei poporului trebue să fiă ne’ntreruptă în totâ tim-pulfl, între t6te împregiurările şi pe tote tărâmurile vieţii sociale; pentru-că precum uni! corpfl fisiefl dâcă încâtă în toţi membrii cercularea sângelui trebuie sâ moră, aşa şi o naţiune ca corpfl morali! decă se întrerumpe în-tr’ânsa cercularea culturei celei dătâtâre de viâţă vitală-spirituală, e espusă nimicirii; pentru că a7— 10°/, pe ană. Yinu negru de Uegotint veritabilii (serbescu) se află de vânzare la mine Litru â 80 cr., er în butelii de câte 0*7 Ltr. â 64 cr. Acesta vina se distinge de tâte vinurile negre interne conţinândă o mare cantitate de Taunin şi forte puţină acrelă, de aceea este cu deosebire forte de recomandata pentru bolnavi şi reconvalescenţî. La cumpărări en gros se reducă preţurile proporţionala. CAROL NEKLES. 3—3 Braşovul ti-Vecii iu, Nr. 45. (Avisud-loru abonaţii Rugăm* pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponul* mandatului poştalii şi numerii de pa făşia sub care au primit* (jiarul* nostru până acuma. Domnii ce se abon^ză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lămurit* şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTli. „GAZ. 7RANSU Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu. 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşov* la Poşta: Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. Trenulă mixtă Nr 315: 4 ore 01 rninutâ diminâţa. 2. Dela Braşov* la Bucuresoi: Trenulă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. Trenulă mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după ametjl. 'II. Sosirea trenurilord: 1. Dela Poşta la Braşov*: Trenulă de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amâtfî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sâra. 2. Dela Bncaresoî la Braşov*: Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. Trenulă mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după ametjî. A. Plecarea poştei ord: a) Dela Braşovă la Reşnovu-Zernesct-Branu: 12 ore 30 min. după amâtfl b) „ „ „ Zizinu: 4 Ore după amâcjl. c) „ ,, în Secuime (S. Georgî): 1 oră HO minute nOptea. d) „ „ la Făgăraşul 4 ore dimineţa. e) „ „la Săcele: 4 6re diminâţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu Zernesci-Branu la Braşovă : 10 Ore înainte da amâtfl. b) „ Zizinu la Braşovă: 9 Ore a. m. c) Din Sfouime la Braşovă: 6 bre sâra d) „ Făyăraşii la Braşovă: 2 Ore diminâţa. e) „ Săcele la Braşovă: 6 Ore 30 minute sera. m Puhlicatiuiile „CANCELARIEI NEBRUTIU" 3 _" _ _ ________, _ J 1 GHERLA — SZ.UJVAR. HI AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi euciclof-pfedică-literaru cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare HI In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte 1.7a—27a cole HI cu ilustraţiunî frumOse; şi publică articlii sociali, poe-Hl siă, nuvele, romanurl, suvenir! de călătoria ş. a. — H| Mai departe tracleză cestiunî literare şi scientifice, cu HI reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretulindenea, HI precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străi-HH nătate; şi prin umoră dulce şi satiră alesă nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele Hi vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indi-H^ vitjiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. HI — Preţulă de prenumeraţiune pe anulă înlregă e 4 fl. HI pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, HI plâtibil! şi în timbre poştali. # PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică HI şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare HI de câte 27*—37* cOle; şi publică articlii din sfera tu-Hl turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de HI predice pe dumineci, serbătorî şi diverse oeasiunî, — HI mai departe studii pedagogice, didactice şi seientifîce-Hl literari. — Preţulă de abonamentă pe anulă întregă HI e 4 fl. — pentru România 10 franci — Ici noi, plă-Hl tibill şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. HI A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla HI — Szamosujvâr, unde se mai află de vân4are şi ur- # mătOrele cărţi: HI Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-Hl vinară. Preţulă 20 cr. HI Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina HI C. Z Rovinară. Preţulă 15 cr. HI Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — HI Continuarea nuvelei: ,Idealulu pierdutu“ — de Pau- # lina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr. Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codrenu craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elă trebue sâ se însore. Nuvelă de Maiia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din riVra educa- j parandiali), a învâţăloriloră şi a altoră bărbaţi de scâlă, ţiunei. După Ernest Legouve, membru ală academici, j de V. Gr. Borgovană, protesoră preparandială. Pre- S s franeese. Preţulă 10 cr. Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr, Peîulantulă. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuiuţă Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa’ele gimnasiului dm Fiume prin Vinceţiu Nicâră prof. gim-nas. Cu porlretulă M. S. Regina României. Preţulă * 5 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Pop* Reteganulă. Ună volumă din 14 cole. Preţulă 60 cr. Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr. Apologia. Discusiu.nl filosofice şi istorice maghiare privitbre la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Siiaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederilă şi apreţiată de Dr. Gregoriu Sdaşi. (Opă completă ) Broşura 1. 11. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tble trei impreună costau 1 fl. v. a. Biblioteca Săteanului Română Cartea I. II. IU. IV. cuprintjendă materii fbrte interesante şi amusante. Preţulă la t6te patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea I. cuprindă materii _6rte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr. Economia pentru scoiele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învâţă-mentulu intuitivă în folosulă eieviloră normali (pre t t § § i § « ţulă unui esemplară cu porto francată l fl. 80 cr. v. a. In literatura n6strâ pedagogică abia ailâmă vre-ună H . i opă, întocmită după lipsele scâlelorO năstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandâmă mai alesă Direetori’oră şi învăţătoriloră ca celorO în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr. Manuală de Gramatica limbei române oentru sc<5-lele poporali în 3 cursuri de Maximo Popă profesorii la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este H aprobată prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriplulă de daîo 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, ur- $ mate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr. H Carte conducătore la propunerea calculărei în 0 scola poporală pentru învăţători şi preparantţT. Broş. H I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. $ Preţulă 80 cr. Şţt i Cele uiai eftiue cârţi de rugăciuni. Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Pre- H ţulu unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. le- % gată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. H t fl , în legătură de luxă 1.50—2.50. H Miculă mărgăritaru sufletescă. Cărticică de ru- % găciunî şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pen- p tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea H jurisdicţiunei sup. bisericescl. Preţulă unui esemplară H broşată 1A cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. H Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii f şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icâne fru- H m6;e. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 H — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. % Visuiu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei H de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumâse. Cu H mai multe icâne frumâse Preţulă unui esemplară espedată franco e 10 cr.. 59 esemplare 3 fl., 100 esem-piare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosă. Preţulă unui ţ esemplară legată e 15 cr. A cr 9 i Tipografia ALEXI, Braşov*. i